DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA

Subiectele, obiectul si continutul dreptului de inventator

Subiectele protectiei prin brevet de inventive
Subiectele primare stricto-sensu
- sunt acele subiecte care dobndesc brevetul de inventiee direct de la stat, prin Oficiul de
Stat pentru Inventii si Mrci, n urma desfsurrii procedurii legale;
- dreptul de a solicita eliberarea brevetului de inventie apartine urmtoarelor subiecte
primare stricto-sensu:
a) inventatorului independent - n ipoteza n care inventia s-a nscut prin efortul creator si
material propriu al unei persoane fizice;
b) inventatorului salariat - n situatia n care a realizat inventia n cadrul unui contract
individual de munc cu misiune inventiv, ncredintat n mod explicit, iar contractul
cuprinde o clauz prin care inventatorului i se atribuie dreptul de a cere eliberarea
brevetului n nume propriu;
c) mostenitorilor inventatorului - fr a se opera nici un fel de distinctie, dup cum acestia
apartin categoriei mostenitorilor legali sau categoriei mostenitorilor testamentari;
d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului;
e) unittii n care este angajat inventatorul, n anumite conditii
Subiectele primare lato-sensu
- sunt subiecte intermediare, n sensul c obtin brevetul de inventive doar ntr-un mod
subsidiar, dup ce un subiect primar stricto-sensu, nu si-a exercitat n termen dreptul la
eliberarea brevetului;
- subiect primar stricto-sensu poate fi: inventatorul salariat, n anumite conditii.
Subiecte derivate
- sunt persoanele care devin titulare de brevet numai ntr-un mod subsecvent, ca urmare a
dobndirii acelei calitti prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular
anterior;
- din categoria subiectelor derivate pot face parte:
a) mostenitorii inventatorului;
b) cesionarii contractului de cesiune avnd ca obiect transmiterea brevetului de inventie.
Obiectul protectiei prin brevet de inventive
Inventia reprezinta un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul
obtinerii unei solutii la o problema practica din industrie, agricultura sau comert,
caracterul aplicabilitatii industriale fiind o condititie de existenta a creatiei tehnice cu
valoare de inventie.

Clasificarea inventiilor. Enumerare

1. Dup obiectul inventiei distingem:
a) inventii care au ca obiect un produs;
b) inventii care au ca obiect procedee sau metode;
c) inventii care au ca obiect aplicatiile ntr-o form nou a
mijloacelor cunoscute;
d) inventii care au ca obiect combinatia de mijloace cunoscute.
2. n raport cu criteriul complexittii obiectului inventiile se clasific n:
a) inventii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc sau
metod;
b) inventii complexe, care reclam folosirea conjugat a mai multor
elemente sau mijloace.
3. Dup gradul de independent fat de alte inventii, distingem:
a) inventii principale, care au o existent de sine stttoare;
b) inventii complementare sau de perfectionare, care mbunttesc o
inventie anterioar, si fr de care nu pot exista.
Inventiile nebrevetabile si inovatiile
Inventiile nebrevetabile: sunt, potrivit legii (art.12), acele inventii contrare ordinii
publice si bunelor moravuri , cele care privesc soiurile de plante si rasele de animale
,procedeele biologice pentru obtinerea plantelor sau a animalelor , inventiile avnd ca
obiect corpul uman .
Inovatiile : reprezint acele realizri cu caracter de noutate si de utilitate
la nivelul unittii n care au fost create. Inovatia mai poart numele si de realizare tehnic
cu caracter de noutate relativ, fiind apreciat n raport cu stadiul local al tehnicii.
Drepturile morale ale inventatorilor
Dreptul la calitatea de autor al inventiei
- calitatea de autor al unei inventii difer de calitatea de inventator;
- calitatea de autor al unei inventii nebrevetate confer titularului un drept de prioritate
stiintific, dar nu si dreptul exclusiv de exploatare;
.-odat brevetat inventia, autorul devine inventator recunoscut juridic si dobndeste
calitatea de titular al dreptului exclusiv de exploatare;
- calitatea de autor si prioritatea stiintific nltur posibilitatea brevetrii ulterioare a
aceleiasi solutii de ctre o alt persoan, pentru motivul nendeplinirii conditiei de
noutate;
Dreptul la nume al inventatorului
- const n posibilitatea inventatorului, conferit prin lege, de a pretinde s fie mentionat
ca autor al inventiei;
- acest drept este supus principiului disponibilittii, autorul inventiei avnd latitudinea de
a aprecia si dispune n mod liber, potrivit vointei si constiintei proprii asupra exercitrii
dreptului de a cere s fie mentionat n brevet;

Dreptul de a da publicittii inventia

- reprezint posibilitatea recunoscut inventatorului, ca n limitele si
formele prescrise de lege s aduc la cunostint public inventia realizat;
- este o exceptie de la principiul netransmisibilittii drepturilor nepatrimoniale;
Dreptul la protectia calittii de autor
- reprezint dreptul inventatorului de a solicita:
a) s i se mentioneze numele, prenumele si calitatea n brevetul eliberat, n carnetul de
munc, n orice alte acte sau publicatii privind inventia;
b) s i se elibereze, un duplicat al brevetului de inventie;
Dreptul de prioritate stiintific
- reprezint recunoasterea faptului c autorul unei inventii a fost primul care a descoperit
solutia tehnic pe care o reprezint inventia;
Drepturile patrimoniale ale inventatorilor si ale titularilor brevetelor de Inventive
Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet
- inventatorii netitulari de brevet pot fi independenti sau salariati;
- au dreptul, potrivit Legii nr.64/1991:
a) s li se elibereze un duplicat al brevetului de invetie
b) s li se stabileasc drepturile patrimoniale pe baz de contract n sum fix sau
proportional cu veniturile obtinute din exploatarea inventiei
- inventatorii salariati, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneratie suplimentar,
stabilit independent de salariul de ncadrare;
- totodat, inventatorilor salariati li se cuvin drepturi bnesti rezultate din aplicarea
inventiei, precum si redevente.
Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de inventie
a) Dreptul de exploatare exclusiv a inventiei
- reprezint posibilitatea juridic recunoscut titularului brevetului de a exploata n mod
exclusiv inventia;
- se aseamn cu un drept de monopol dar spre deosebire de acesta, este limitat n timp si
n spatiu;
- este un drept patrimonial, absolut, transmisibil, temporar si teritorial;
b) Dreptul provizoriu de exploatare exclusiv
- solicitantul titlului de protectie, beneficiaz, pn la data eliberrii brevetului, de dreptul
provizoriu de exploatare exclusiv a inventiei;
- exercitarea acestui drept este supus unor conditii legale:
- cererii de brevet s i se fi acordat dat de depozit;
- cererea de brevet s fi fost publicat.

Conditiile si procedura de brevetare a inventiilor

Conditiile de brevetare a inventiilor
Conditiile de brevetare a inventiilor de produse, procedee sau metode
a) inventia s se ncadreze n domeniul de aplicatie al obiectelor ce pot fi brevetate:
- pentru a fi brevetat, o inventie trebuie s nu fie exclus din domeniul de aplicatie al
obiectelor ce pot fi brevetate;
- regula general este aceea c protectia prin brevet este asigurat pentru inventii n
cadrul tuturor domeniilor tehnologice;
- pe cale de exceptie, unele domenii tehnologice pot fi excluse din sfera de aplicatie a
obiectelor ce pot fi brevetate
b) inventia s ndeplineasc conditia nouttii
- o inventie este nou dac nu este cuprins n stadiul tehnicii;
- stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au devenit accesibile publicului pn la
data nregistrrii cererii de brevet sau a priorittii recunoscute;
- noutatea unei inventii trebuie s fie absolut n timp si spatiu;
c) inventia s ndeplineasc cerinta pasului inventiv
- o inventie este considerat ca implicnd o activitate inventiv dac pentru o persoan
care are abilitti obisnuite n domeniu ea nu rezult n mod evident din cunostintele
cuprinse n stadiul tehnicii;
- o inventie ndeplineste conditia pasului inventiv numai atunci cnd un specialist mediu
din domeniu, avnd la ndemn toate documentele necesare, nu va putea ajunge la
aceeasi solutie tehnic ca si inventatorul dect dac si el la rndul lui va depune o
activitate inventiv;
d) inventia s ndeplineasc conditia aplicabilittii industriale
- este denumit si cerinta caracterului industrial sau conditia utilittii;
- contine trei elemente: obiectul, aplicatia si rezultatul inventiei;
- obiectul inventiei confer caracter industrial acesteia dac se situeaz n sfera industriei,
a utilului si nu n perimetrul creatiei artistice;
- aplicatia se refer la susceptibilitatea inventiei de a fi realizat n practic, ea nu poate
avea caracter pur teoretic;
- rezultatul inventiei se msoar prin efectele pe care le produce.
Brevetarea inventiilor secrete
Inventiilor ce contin informatii care prezinta importanta deosebita pentru
interesele economice si tehnico-stiintifice ale tarii li se poate atribui caracterul secret de
stat .
Atribuirea caracterului secret revine reprezentantilor oficiali ai Ministerului
Apararii, Ministerului Internelor si Reformei Admininstrative, Serviciului Roman de
Informatii si ai altor institutii de drept .

Instituirea caracterului secret se efectueaza in termen de 60 de zile de la data

depozitului reglementar, iar solicitantului brevetului de inventie i se acorda o compensatie
materiala echitabila, pe toata perioada de mentinere in acest regim .
Procedura de brevetare a inventiilor
Cererea de brevet
- datele de identificare a solicitatorului, reproducerea marcii si indicarea produselor sau a
serviciilor pentru care este ceruta inregistrarea.
- reprezint manifestarea unilaterala de vointa a autorului inventiei, adresat de solicitant
OSIM , care consine solicitarea expres a eliberrii brevetului ;
- va fi nsotit de : descrierea inventiei , revendicri si dac e cazul , de desene explicative
, toate redactate n limba romn ;
- cererea mpreun cu actele de mai sus constituie depozitul national reglementar
- se nscrie n Registrul national al cererilor de brevet depuse , cererile nefiind publice
pn la publicarea n Buletinul Oficial de Proprietate Intelectual (BOPI)
- cererea trebuie fcut n limba romn sau ntr-o limb strin , cu conditia ca n termen
de 2 luni de la nregistrarea cererii s se depun la OSIM o traducere conform , n limba
romn .
Examinarea preliminara cererii de brevet
Poate fi ceruta numai de solicitantul cererii, in termen de 30 de luni de la data de
depozit.
Examinarea preliminara a cererilor de brevet carora li s-a instituit caracter secret
de stat poate fi ceruta la data de depozit a cererii sau in termen de 3 luni de la incetarea
regimului secret de stat, dar nu mai tarziu de 30 de luni inainte de expirarea duratei de
protectie a inventiei.
Dreptul de prioritate conventional
- denumit si prioritate conventional sau prioritate unionist, reprezint situatia
privilegiat recunoscut unei persoane de a beneficia de prioritatea primului depozit
efectuat ntr-o tar membr a Uniunii de la Paris ori membr a Organizatiei Mondiale a
Comertului (OMC) , pentru orice alt cerere de brevet avnd ca obiect aceeasi inventie
depus ulterior n oricare alt tar membr a Uniunii;
- subiectii dreptului de prioritate conventional sunt:
- cettenii apartinnd oricrei tri membre a Uniunii de la Paris sau OMC.
- succesorii n drepturi a primelor dou categorii de subiecte.
Publicarea cererii de brevet
- cererile pentru care s-a constituit depozit national reglementar sunt publicate imediat
dup expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit , sau dac a fost recunoscut
o prioritate , de la data acestei prioritti.
- cererile crora li s-a atribuit caracter secret de stat , nu se public dect dac au fost
scoase din regimul secret de stat (n 3 luni de la data scoaterii)

Examinarea de fond a cererii de brevet

- OSIM examineaz dac cererile ndeplinesc conditiile legale , priorittile si dac
obiectul cererii este brevetabil n ntelesul legii ;
- OSIM hotrste admiterea sau respingerea cererii n conditiile legii ;
- mentiunea hotrrii de admitere sau de respingere se publica n BOPI;
- procedura se ntrerupe n cazul decesului prtii interesate sau al dizolvrii persoanei
juridice pn la comunicarea succesorului n drepturi ;
- procedura de brevetare se suspend n cazul unor proceduri judiciare n privinta
dreptului la brevet si la acordarea brevetului , pn cnd hotrrea judectoreasc rmne
definitiv .
Eliberarea brevetului
- se face de ctre directorul general al OSIM ;
- mentiunea eliberrii se public n BOPI .

Transmiterea, durata si apararea drepturilor privind inventia

Transmiterea drepturilor privind inventia
Pot fi transmise urmtoarele drepturi :
- dreptul la acordarea brevetului;
- dreptul la brevet;
- drepturile ce decurg din brevet.
Efectele transmiterii drepturilor cu privire la inventie se produc fat de terti
ncepnd cu data publicrii n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial a mentiunii
transmiterii nregistrate la OSIM.
Licenta obligatorie sau judiciar
Legea nr. 64/1991 reglementeaz licentele obligatorii,care sunt de fapt judiciare
ntruct se acord n baza unei hotrri judectoresti pronuntat de Tribunalul Bucuresti.
Titularul actiunii n instant pentru acordarea licentei obligatorii poate fi orice
persoan interesat, interesul putnd fi justificat prin posibilitatea efectiv si serioas
de exploatare a inventiei care face obiectul licentei.
Beneficiarii licentei obligatorii pot fi Guvernul Romniei sau tertii autorizati de
acesta, persoane fizice ori juridice.
Cazuri de acordare a licentei obligatorii. Acordarea unei licente obligatorii se
poate dispune:
a) pentru neutilizarea, total sau partial a inventiei brevetate;
b) pentru situatii expres prevzute de lege;
c) pentru inventii dependente;
Domenii n care se acord licentele obligatorii. Potrivit art. 49 din Lege
licentele obligatorii se acord:

- pentru aprovizionarea pietei, n principal;

- n cazul inventiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare, cnd se acord numai
pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practic stabilit ca fiind
anticoncurential, ca urmare a unei procedure judiciare sau administrative;
- n domeniul soiurilor de plante sau biotehnologiei, cnd titularul unui brevet de inventie
nu poate s o exploateze fr s aduc atingere unui brevet anterior;
- pentru remedierea unei practici anticoncurentiale.
Durata drepturilor privind inventiile
Protectia juridic prin brevet a inventiei este de 20 de ani, cu ncepere de la data
de depozit.
Pentru brevetul european, durata de 20 de ani curge de la data constituirii
depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conventiei brevetului european.
Termenul de protectie de 20 de ani este termenul maxim si nu poate fi prelungit.
Pe cale de exceptie, pentru medicamente sau produsele fitofarmaceutice brevetate se
poate obtine un certificat suplimentar de protectie, n conditiile legii.
Durata protectiei inventiei poate fi mai mic de 20 de ani, cnd drepturile
conferite de brevet pot nceta prin: revocare, hotrri de neacordare a brevetului, anularea
brevetului de inventie, renuntarea titularului la brevet si decderea din drepturi a
titularului de brevet.
Aprarea drepturilor privind inventiile
Aprarea drepturilor prin mijloace de drept civil
Competent. Potrivit legii, litigiile in materia inventiilor sunt de competent
tribunalului.
Actiuni n justitie. Prin actiunea civil exercitat se pot apra drepturile
personale nepatrimoniale si patrimoniale asupra inventiilor.Astfel, drepturile personale
nepatrimoniale se apr prin actiuni ntemeiate pe dispozitiile Decretului nr. 31/1954
privitor la persoanele fizice si juridice.
Totodat, pentru aprarea drepturilor patrimoniale titularul dreptului nclcat are
deschis, dup caz, fie calea actiunii n rspundere civil delictual, fie actiunea de
rspundere contractual.
Titularul actiunii. Actiunea civil poate fi exercitat de titularul de brevet si de
licentiatul autorizat s utilizeze drepturile decurgnd din brevetul de inventie.
Comunicarea, nscrierea si publicarea hotrrilor judectoresti. Hotrrile
judectoresti pronuntate n solutionarea acestor litigii vor fi comunicate, n termen de 30
de zile de ctre persoana interesat, la OSIM, care are obligatia s le nscrie n Registrul
national al brevetelor de inventie si s le publice n Buletinul Oficial de Proprietate
Industrial pentru a fi opozabile tertilor.
Aprarea drepturilor prin mijloace de drept penal
Drepturile ce decurg din realizarea unei inventii sunt aprate si prin ncriminarea
anumitor fapte ca infractiuni n Legea nr. 64/1991 si anume:
a) nsusirea fr drept a calittii de inventator;
b) contrafacerea obiectului unui brevet de inventie;
c) divulgarea datelor cuprinse n cererile de brevet;

d) infractiunea de concurent neloial

Protectia juridica a marcilor
Conditiile protectiei marcilor
Conditiile de fond privesc:
1. conditia reprezentrii grafice;
2. conditia distinctivittii;
3. conditia disponibilittii;
4. conditii determinate de conventii internationale: liceitatea si deceptivitatea.
Conditiile de form se refer la modul de folosire a mrcii si vizeaz conditii
comerciale si publicitare.
Conditia reprezentrii grafice
Conditia reprezentrii grafice a semnului ales ca marc se impune din nevoia ca
perceptia semnului s fie obiectiv.
Conditia distinctivittii
Caracterul distinctiv rezult din perceperea semnului de ctre consumatori. Pentru
a fi distinct, semnul trebuie s aib aptitudinea de a individualiza produsul (serviciul) n
cadrul aceleiasi categorii de produse (servicii), de a-l deosebi de produsele (serviciile)
identice sau similar apartinnd altor comercianti.
Conditia disponibilittii
Pentru ca un semn ales ca marc s poat fi nregistrat, trebuie s fie disponibil,
adic s nu fi fost anterior apropriat de alt persoan sau s nu aduc atingere drepturilor
dobndite anterior de altcineva. Disponibilitatea este o conditie de nregistrare a mrcii
menit s evite orice confuzie posibil.
Liceitatea. Deceptivitatea.
a) Liceitatea si moralitatea
Potrivit legii nu pot fi nregistrate mrcile care sunt contrare ordinii publice si bunelor
moravuri.
Liceitatea reprezint acea conditie de nregistrare si de protectie potrivit creia
semnul ales ca marc trebuie s fie, prin sine nsusi, conform cu normele de ordine
public, aplicabile ntr-un anumit timp si spatiu.
b) Deceptivitatea
Conditia onestittii inseamna ca nu pot fi nregistrate mrcile care sunt de natur s
induc publicul n eroare cu privire la originea geografic, natura sau calitatea produsului
sau a serviciului.
Deceptivitatea reprezint asadar acea trstur negativ a mrcii, de natur s
induc n eroare consumatorii cu privire la provenienta geografic, calitatea produsului
ori asupra situatiei comerciale a titularului.
Dobndirea dreptului la marc
Reglementrile si practica n materie au cunoscut urmtoarele moduri de
dobndire a dreptului la marc:

a) sistemul declarativ (cunoscut si sub denumirile de sistem realist sau al priorittii de

folosint);
b) sistemul mixt (dualist, complex sau al efectului atributiv amnat);
c) sistemul atributiv (cunoscut si sub denumirile de constitutiv, formalist sau al priorittii
de nregistrare).
Sistemul declarative
Potrivit sistemului declarativ dreptul la marc se dobndeste prin aproprierea si
folosirea n anumite conditii a mrcii. Pentru a fi dobndit dreptul asupra mrcii nu
trebuie ca semnul ales ca marc s fie supus nici unei formalitti, nu e necesar nici un fel
de declaratie ori existenta sau eliberarea vreunui titlu.
Sisteme mixte
Doctrina a conturat mai multe tipuri de sisteme mixte:
- sistemul mixt atributiv amnat.
- sistemul mixt provocator.
- sistemul mixt prealabil (elvetian).
Sistemul atributiv
n cadrul sistemului atributiv, dreptul la marc se dobndeste prin nregistrare si
apartine persoanei care nregistreaz prima un semn distinctiv. Dac nu sunt urmate de o
nregistrare, actele de folosire anterioare nregistrrii nu pot fi opozabile ca anterioritti.
Procedura nregistrrii
n sistemul nostru de drept, procedura nregistrrii unei mrci cuprinde
urmtoarele etape principale:
a) constituirea depozitului national reglementar;
b) examinarea preliminar a cererii de depozit;
c) examinarea de fond a cererii de nregistrare;
d) nregistrarea mrcii;
e) publicarea.
Pierderea dreptului la marc
Cauzele de pierdere a dreptului la marc, apreciat ca un drept de ocupatie,
consemnate n literatura de specialitate sunt:
1) caducitatea sau expirarea perioadei de protectie;
2) renuntarea expres a titularului la drept;
3) anularea mrcii;
4) decderea titularului din drepturile conferite de marc;
5) abandonul mrcii.
Caducitatea sau expirarea duratei de protectie a mrcii reprezint un mod de
stingere a dreptului la marc specific sistemului dobndirii dreptului la marc prin
nregistrare (atributiv). n acest sistem durata protectiei fiecrei nregistrri poate fi
nelimitat, prin nnoiri repetate.

Renuntarea expres a titularului la dreptul su asupra mrcii, reprezint o

cauz de stingere comun celor dou sisteme de dobndire a dreptului la marc,
atributiv si declarativ.
Anularea mrcii
Nulitatea nu reprezint, n realitate, un mod de stingere a dreptului la marc ci o
cauz de invalidare, care opereaz retractiv. Din acest motiv, multe legislatii nu enumer
aceast cauz printre modurile de stingere, ci o reglementeaz separat. n legea romn,
anularea mrcii este enumerat printre cauzele de stingere a dreptului la marc.
Decderea titularului din drepturile conferite de marc
Decderea reprezint o sanctiune civil, aplicat pentru neexercitarea unui drept
la marc o anumit perioad de timp, bazat pe prezumtia c nefolosirea este imputabil
titularului.
Cazuri de decdere. Potrivit legii, decderea titularului din drepturile conferite
de marc poate avea loc n urmtoarele cazuri:
a) Nefolosinta mrcii.
b) Marca degenerat.
c) Marca deceptiv.
d) Marca a fost nregistrat pe numele unei persoane care nu are calitatea prevzut
de lege.
Abandonul mrcii
Abandonul mrcii reprezint o renuntare tacit a titularului la drepturile conferite
de marc, este o cauz de stingere a dreptului la marc proprie sistemului dobndirii
dreptului la marc prin prioritate de folosire.
Subiectul dreptului la marc
Conditii pe care trebuie s le ndeplineasc subiectul dreptului la marc:
a) Conditia folosirii efective a mrcii nregistrate
b) Conditia specialittii capacittii de folosint
Subiectul dreptului la marca individual
Dreptul la marc individual apartine persoanelor fizice sau juridice, romne sau
strine, care desfsoar o activitate de productie, un comert sau presteaz un serviciu.
Subiectul dreptului la marca colectiv
Mrcile colective pot fi detinute de ctre o asociatie, persoan juridic a crei
activitate comercial sau industrial nu se exercit n mod direct, dar care autorizeaz
aplicarea mrcilor colective de ctre alte persoane, membre ale asociatiei.
Subiectul dreptului la marca de certificare
Potrivit legii, mrcile de certificare pot fi nregistrate la OSIM de ctre persoanele
juridice abilitate s exercite controlul produselor sau al serviciilor n privinta calittii
materialului, modului de fabricatie al produselor sau de prestare a serviciilor, precizie etc.

Continutul dreptului la marc

Potrivit legii romne, dreptul la marc este alctuit din:
- dreptul de prioritate si
- dreptul de folosire exclusiv a mrcii.
Protectia juridica a indicatiilor geografice
Legea nr. 84/1998 privind mrcile si indicatiile geografice defineste indicatia
geografic ca fiind denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o
tar, regiunea sau localitate a unui stat, n cazurile n care o calitate, o reputatie sau alte
caracteristici determinante pot fi n mod esential atribuite acelei origini geografice.
Conditii necesare pentru protectia indicatiilor geografice Potrivit art. 67 alin. (1)
din Legea nr. 84/1998, indicatiile geografice ale produselor sunt protejate prin
nregistrarea lor la OSIM, n conformitate cu prevederile acestui act normativ sau ale
conventiilor internationale la care Romnia
este parte si pot fi utilizate numai de persoanele care produc sau comercializeaz
produsele pentru care indicatiile geografice au fost nregistrate.
Titularul cererii de nregistrare a unei indicatii geografice nu poate fi dect o
asociatie de productori care desfsoar o activitate de productie n zona geografic
pentru produsele mentionate n cerere.n vederea acordrii protectiei trebuie s existe o
legtur strns ntre produsele pentru care se cere nregistrarea indicatiei geografice si
locul de origine al acestora n ceea ce priveste calitatea, reputatia ori alte caracteristici.
Persoanele autorizate pot s foloseasc n circuitul comercial o indicatie
geografic pentru
anumite produse numai aplicat pe aceste produse, n documente nsoritoare, reclame,
prospecte si pot s aplice mentiunea indicatia geografic nregistrat .
Legea interzice folosirea unei indicatii geografice sau imitarea ei de ctre
persoane neautorizate, inclusiv n situatia n care se indic originea real a produselor sau
se adaug mentiuni, cum ar fi : de genul, de tipul, imitatii dup etc.
Indicatii geografice susceptibile de nregistrare si indicatii geografice excluse de la
nregistrare
n conformitate cu art. 69 din Legea nr. 84/1998, OSIM nregistreaz o indicatie
geografic si acord solicitantului dreptul de utilizare a acesteia numai dup ce Ministerul
Agriculturii si Alimentatiei, sau dup caz, autoritatea competent din tara de origine,
certific urmtoarele:
a) - indicatia geografic a produsului, care urmeaz a fi nregistrat;
b) - produsele ce pot fi comercializate sub aceast indicatie geografic;
c) - aria geografic de productie;
d) - caracteristicile si conditiile de obtinere pe care trebuie s le ndeplineasc produsele
pentru a putea fi comercializate sub denumirea indicatiei geografice solicitate.
Indicatiile geografice care au dobndit protectie n tara noastr pe calea unor
conventii internationale, nu sunt supuse procedurii de nregistrare.

Potrivit legii, sunt excluse de la protectie si nu pot fi nregistrate, indicatiile

geografice care:
a) nu sunt conforme cu dispozitiile prevzute de lege;
b) reprezint denumiri generale ale produselor;
c) sunt susceptibile de a induce publicul n eroare asupra naturii, originii, modului de
obtinere si calitatea produselor;
d) contravin bunelor moravuri sau ordinii publice.
Stingerea dreptului de a folosi indicatia geografic
n sistemul de drept intern, perioada de protectie a unei indicatii geografice este
nelimitat.
Solicitantul, asociatia de productori, dobndeste dreptul de utilizare a indicatiei
geografice pe o perioad de 10 ani, cu posibilitatea de rennoire nelimitat, sub conditia
mentinerii cerintelor n care s-a obtinut acest drept si cu plata taxelor legale prevzute de
Ordonanta nr. 41/1998.
Dreptul de folosire a unei indicatii geografice poate nceta n urmtoarele cazuri:
- anularea nregistrrii indicatiei geografice;
- decderea din dreptul conferit de indicatia geografic;
- expirarea perioadei de utilizare a indicatiei geografice, fr a se efectua formalittile de
rennoire a dreptului acordat.
Subiectele, obiectul si continutul raportului juridic nascut prin
realizarea unui desen sau model
Definirea desenului si modelului
Potrivit Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, desenul este
aspectul exterior al unui produs sau al unei prti a acestuia, redat n dou dimensiuni,
rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori,
form, textur si/sau ornamentatia produsului n sine.
n Legea nr.129/1992, modelul este definit ca fiind aspectul exterior al unui
produs sau al unei prti a acestuia, redat n trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre
principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, form, textur si/sau
materiale, si/sau ornamentatia produsului n sine.
Izvoarele desenelor si modelelor
Izvoare interne. Dup cum am artat, regimul juridic al desenelor si modelelor
este conferit n Romnia prin Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor,
modificat si completat prin Legea nr.280 din 17 octombrie 2007. n temeiul art. II alin.
(2) din Legea nr.585/2002, a fost elaborat Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992
privind protectia desenelor si modelelor, care a fost aprobat prin Hotrrea Guvernului
nr.1171 din 02 octombrie 2003.
Izvoare internationale. n plan international, au fost adoptate n materie,
urmtoarele acte normative:
- Conventia de la Paris pentru protectia propriettii industriale din 20 martie 1883;

- Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice din 09 septembrie

1886
Subiectele drepturilor asupra desenului sau modelului
Autorul independent al desenului sau modelului
Potrivit legii, autorul desenului sau modelului este persoana fizic sau un grup de
persoane fizice constituit pe baza unei ntelegeri, care a creat desenul sau modelul.
Rezult n mod indubitabil c autor al desenului sau modelului nu poate fi dect o
persoan fizic sau persoanele fizice, singurele care dispun de capacitate creativ,
inteligent, imaginatie, talent, gndite, atribute proprii fiintei umane.
Prin urmare, legea romn consacr principiul adevratului autor al desenului sau
modelului, potrivit cruia calitatea de autor este recunoscut numai
persoanei fizice sau persoanelor fizice.
Autorul salariat al desenului sau modelului
Autorul poate fi angajat printr-un contract cu misiune creativ sau poate s
realizeze desenul sau modelul ca salariat n cadrul atributiilor sale de serviciu ncredintate
explicit.
Titularul certificatului de nregistrare
Titlul de protectie pentru desenul si modelul este certificatul de nregistrare,
acordat de OSIM. Dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau
modelului l au
urmtoarele persoane:
- autorul individual,
- autorul salariat
- autorii n comun
- succesorii n drepturi ai autorului.
- cesionarii dreptului la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau
modelului;
- persoana care a comandat realizarea desenului sau modelului n baza unui contract cu
misiune inventiv, n care nu exist o alt clauz contractual;
- unitatea angajatoare, n cazul n care desenul sau modelul a fost realizat de un salariat,
n cadrul atributiilor de serviciu, fr s existe o prevedere contractual de atribuire ctre
autor a dreptului la eliberarea titlului de protectie;
- persoanele fizice sau juridice cu domiciliul sau sediul n afara teritoriului
Romniei.
Obiectul protectiei juridice
Legea reglementeaz conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc un desen sau un
model pentru a fi nregistrat.
Aceste conditii sunt: conditii de fond si conditii de form.
Conditii de fond
Conditiile de fond prevzute de lege sunt:
- conditia nouttii;
- conditia caracterului industrial;

- conditia caracterului individual si

- conditia disocierii nouttii de utilitatea produsului
Conditii de form
Potrivit Legii, cererea de nregistrare trebuie s cuprind, date cu caracter
obligatoriu si alte elemente cu caracter facultativ.
Drepturile morale ale autorului desenelor sau modelelor
Drepturile morale sunt legate de persoana autorului, ele nscndu-se chiar din
momentul publicrii cererii de eliberare a certificatului de nregistrare a desenului sau a
modelului si durnd pe ntreaga perioad de valabilitate a certificatului.
Din examinarea dispozitiilor legale n materie, rezult c autorul desenului sau
modelului beneficiaz, de urmtoarele drepturi morale principale:
- dreptul la calitatea de autor al desenului sau modelului;
- dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare pentru desenul si modelul;
- dreptul de prioritate al autorului care a depus mai nti cererea de nregistrare a
desenului sau modelului;
- dreptul de a cere nregistrarea desenului sau modelului;
- dreptul de a face opozitie la OSIM, mpotriva cererilor de nregistrare care i lezeaz
calitatea de autor al desenului sau modelului;
- dreptul de a contesta pe cale administrativ sau judiciar, hotrrea OSIM prin care s-a
dispus admiterea sau respingerea cererii de nregistrare a desenului sau modelului;
- dreptul de a cere rennoirea certificatului de nregistrare;
- dreptul de a mentiona semnul D nscris ntr-un cerc, nsotit de numele autorului, pe
produsul pentru care a fost emis certificatul de nregistrare a desenului sau modelului;
- dreptul de a transmite dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau
modelului;
- dreptul la nume, adic dreptul autorului de ai se mentiona numele, prenumele si
calitatea n certificatul de nregistrare eliberat precum si n orice acte sau publicatii
privind desenul sau modelul;
- dreptul de a cere anularea certificatului de nregistrare, n total sau n parte, dac nu erau
ndeplinite conditiile pentru acordarea protectiei la data nregistrrii cererii;
- dreptul de a se adresa instantei de judecat n cazul litigiilor privind calitatea de autor al
desenului sau modelului.
Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de nregistrare.
Pe ntreaga perioad de valabilitate a certificatului de nregistrare, titularul
acestuia beneficiaz de urmtoarele drepturi patrimoniale:
- dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului;
- dreptul de a interzice tertilor s efectueze, fr consimtmntul su, urmtoarele acte:
reproducerea, fabricarea, comercializarea sau oferirea spre vnzare, folosirea, importul
sau stocarea n vederea comercializrii, oferirea spre vnzare sau folosirea unui produs n
care desenul sau modelul este ncorporat sau la care acesta se aplic.
Obligatiile titularului certificatului de nregistrare

Titularul certificatului de nregistrare a desenului sau modelului are obligatia de a

plti taxele legale de mentiunea n vigoare a titularului. Neplata acestora atrage decderea
titularului din drepturi.
Spre deosebire de alte drepturi de proprietate industrial, n cazul desenelor sau
modelelor, legiuitorul nu a prevzut obligatia pentru titular de a exploata desenul sau
modelul, sub sanctiunea decderii din drepturi pentru neexploatare.

Transmiterea, pierderea si apararea drepturilor privind

desenele si modelele

Conform legii, se pot transmite urmtoarele drepturi privind desenele si modelele:

- dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului;
- drepturile care decurg din cererea de nregistrare a desenului sau modelului si
- drepturile nscute din certificatul de nregistrare.
Dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului
se transmite nainte de depunerea cererii de nregistrare, n baza unui contract de cesiune.
Drepturile care decurg din cererea de nregistrare a desenului sau modelului
se transmit n cursul procedurii de nregistrare, dar nainte de eliberarea certificatului de
nregistrare, printr-un contract de cesiune.
Drepturile nscute din certificatul de nregistrare se transmit dup eliberarea
acestuia, prin contract de cesiune sau contract de licent.
Transmiterea se poate face prin cesiune, pe baz de licent sau pe cale succesoral
si se nregistreaz n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial Sectiunea Desene si
Modele Industriale, pentru a fi opozabil tertilor.
Pierderea drepturilor privind desenele si modelele industriale
Durata drepturilor
n sistemul depozitului declarativ, specific dreptului francez, protectia desenelor
sau modelelor se asigur pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii pentru o
perioad de 20 de ani, iar la expirarea acestei perioade cu nc 25 de ani.
n sistemul atributiv, durata drepturilor este de 5 ani, depozitul putnd fi rennoit
de 2 ori pentru perioade consecutive de 5 ani.
Potrivit Legii nr. 129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat de
nregistrare a desenului sau modelului este de 10 ani, care poate fi rennoit pe trei
perioade succesive de cte 5 ani, durata maxim de protectie fiind de 25 de ani.
n conformitate cu dispozitiile legale, drepturile privind desenele sau modelele se
pierd n urmtoarele situatii:
- la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de nregistrare;
- prin renuntarea titularului la dreptul su asupra certificatului de nregistrare;
- prin anularea certificatului de nregistrare si
- prin decderea titularului din drepturile conferite de certificatul de nregistrare.

Apararea drepturilor privind desenele si modelele

Aprarea drepturilor prin mijloace de drept administrativ
In cadrul procedurii de nregistrare a desenului sau modelului Legea prevede dou
ci de atac ce pot fi exercitate mpotriva hotrrilor dispuse de OSIM si anume opozitia
si contestatia.
Titular. Orice persoan interesat poate face opozitie la OSIM privind
nregistrarea unui desen sau model.
Titularul cererii de nregistrare a desenului sau modelului, poate formula, personal, sau
prin mandatar autorizat contestatiile mpotriva hotrrilor de respingere sau de admitere
partial a cererii de nregistrare.
Termen. Cile administrative de atac trebuie formulate n termen de 3 luni de la
data publicrii desenului sau modelului, n cazul opozitiei si de la comunicarea hotrrii,
n cazul contestatiei.
Competent de solutionare. Opozitia se rezolv de o comisie de specialisti,
format din presedinte si 2 membri, iar contestaia de ctre o comisie de reexaminare
compus de asemenea din presedinte si 2 membri.
Solutii. Opozitia poate fi admis sau respins de comisia de specialitate, care
ntocmeste un raport pe care-l nainteaz comisiei de examinare.
Ci de atac. mpotriva hotrrilor comisiei de reexaminare poate fi exercitat
calea de atac a apelului, n termen de 3 luni de la comunicare, care se judec n prima
instant de Tribunalul Bucuresti Sectia contencios administrativ.
n termen de 15 zile de la comunicare, hotrrea Tribunalului Bucuresti
pronuntat n solutionarea apelului, poate fi atacat cu recurs, competent s-l
soluioneze fiind Curtea de Apel Bucuresti Sectia contencios administrativ.
Publicare. Hotrrile comisiei de reexaminare rmase definitive si irevocabile
precum si hotrrile judectoresti, se public n Buletinul Oficial de Proprietate
Industrial, n termen de 60 de zile, calculat de la pronuntare, pentru hotrrile comisiei si
de la comunicare ctre OSIM, pentru hotrrile judectoresti.
Aprarea drepturilor prin mijloace de drept civil
Actiunea civil poate fi exercitat pentru nclcarea drepturilor ce decurg din
calitatea de autor al desenului sau modelului, calitatea de titular al certificatului de
nregistrare precum si n cazul nerespectrii drepturilor de ordin patrimonial transmise
prin contracte privind desenele si modelele.
Instantele de judecat pot s dispun: msuri asiguratorii, msuri de ncetare a
faptelor de nclcare a drepturilor, dup vmuire, s oblige reclamantul s pun la
dispozitie instantei orice element de prob si s oblige pe autorul nclcrii drepturilor s
furnizeze informatii privind provenienta si circuitele de distribuire a mrfurilor
contrafcute si despre identitatea fabricantului sau a comerciantului.
Aprarea drepturilor prin mijloace de drept penal

Legea nr. 129/1992 ncrimineaz dou infractiuni privind nclcarea drepturilor cu

privire la desenele sau modelele industriale si anume: nsusirea fr drept a calittii de
autor si contrafacerea desenului sau modelului industrial.