Compozitia urbana ofera orasului ordine formala , astfel incat forma oricarui

ansamblu urban sa nu se datoreze unui fenomen aleatoriu ,ci unei interventii stapoanite si
intelese ca atare. Pentru oras, compozitia urbana reprezinta ceea ce compozitia de
arhitectura reprezinta pentru o cladire.Aceasta conceptie privind compozitia este comuna
atat arhitecturii cat si orasului. Este de altfel remarcabil ca in compozitia de arhitectura exista
componente urbane. A compune un edificiu inseamna a tine cont atat de raportul partilor cu
contextul urban. Un plan se inscrie intr-o parcela, o fatada in continuitatea frontului stradal.
In compozitia urbana relatiile contextuale sunt mult mai numeroase si mai pregnante.
Principala proprietate a compozitiei este aceea ca transforma un ansamblu eventual
dispersat intr-un tot, rezolvand contradictiile care apar atunci cand cerintele si conditionarile
proiectului sunt numeroase. Forme spatiale, compozitiile urbane se construiesc in timp, mai
indelungat decat cel al compozitiilor de arhitectura. In ceea ce priveste forma fizica si modul
de adaptarea acestor forme, compozitiile urbane sunt determinate de:
radacinile lor tipologice- specificul cultural
caracteristicile site-lui
activitatile si modul de folosinta prezent/viitor
Modalitatile temporale ale compozitiei urbane-perioadele diferite de conceptie si
realizare, modurile diferite de gestiune in timp a cadrului urban, sunt determinate de mai
multi factori. Astfel, unii factori tin de faptul ca cei implicati in conceptia si realizarea
compozitiilor urbane lucreaza cu idei preexistente, se incadreaza in anumite tipologii sau
respecta niste modele-prestabilite sau in curs de constituire.
1. modele
2. tipologia
3. contextul
4. sit-ul construit
Compozitiile urbane sunt determinate de operatii ce privesc crearea, extinderea sau
inlocuirea unor spatii urbane, avand conditii de conceptie si de implantare foarte diferite.
Instrumentele teoretice ale compozitiei, altfel spus modurile de interventie sunt numeroase:
A. TRASEELE
B. COMPOZITIA URBANA IN VIATA ORASELOR
C. DECUPAJELE
D. ALINIAMENTE SI LIMITELE ALE OCUPARII TERENULUI
E. GEOMETRIA
F. CAILE DE CIRCULATIE
A.TRASEELE
Stabilirea traseelor principale este operatia cea mai elementara din design-ul urban.
marcarea lor pe planuri are drept scop stabilirea principiilor de organizare si de distributie a
spatiilor.Acestea sunt linii care unesc virtual sau concret elementele ce concura la realizarea
compoitiei urbane.Traseele virtuale sunt cele care construiesc de fapt compozitia. Chiar
daca sunt fundamentale la nivelul compozitiei, ele nu sunt in mod obligatoriu concretizate in
functionalizarea si realizarea compozitiei. Concretizarea traseelor se exprima in general prin
cai de circulatie si prin axe vizuale.Caile de circulatie sunt cele care materializeaza in modul
cel mai clar liniile principale ale compozitiei urbane, fiind adesea suficienta transformarea
retelei de trasee in retea de circulatie.Traseele construite sunt definite de directiile
dominante ale ansamblurilor construite intr-o anumita zona.Aceste trasee pot fi deduse
analitic din conturul pe teren al constructiilor.

B.COMPOZITIA URBANA IN VIATA ORASELOR

Fiecare nivel sau mod de interventie are propriul sau ritm .Daca ,,ritmul temporal al
unei cladiri se poate masura in trei coordonate-conceptie,incaperea lucrarilor si terminarea
lucrarilor-,,ritmul temporal al unei strazi este mai complex :conceptia inceputul si sfarsitul
lucrarilor de executie nu mai sunt suficiente pentru a defini strada, pentru ca trebuie
adaugate diferitele etape de realizare a cladirilor care bordeaza.Mai mult decat compozitia
de arhitectura, compozitia urbana implica viitorul. Dea ici rezulta importanta unor
compozitii ,,puternice, deschise si usor de descompus in mai multe faze.
C.DECUPAJELE
Urbanismul modern a uzat si a abuzat de decupajele functionale, de fapt, segregari
functionale, prin zonificare.Insa analiza istorico-morfologica releva ca a existat dintotdeauna
si o alta forma de decupaj, prin ,,fragmente , fragmente al caror contuir ewste deja desenat
si a caror istorie poate fi povestita concomitent cu zonificarea bazata pe decupajele
functionale.
D.ALINIAMENTE SI LIMITELE ALE OCUPARII TERENULUI
Limitele si aliniamentele sunt in general intelese ca ,,urme ce raman dintr-o ocupare
trecuta a a terenului-urme de strazi , de parcelar sau de mase construite din
trecut.Eceste ,,urme sunt totdeauna proiectii orizontale ale unor structuri trecute (strazi,
functiuni, ziduri etc )care pot inca exista sub nivelul terenului sau a caror amintire se
regaseste in conformatia actuala a spatiului construit. Prin acest fenomen de sedimentare
urbana modul trecut de ocupare a terenului nu dispare in totalitate.
E.MODIFICARI DESTRUCTURANTE
Orice compozitie , oricat de puternica ar fi, poate suferi eroziunea timpiului.Modalitatile de
destructurare a formelor sunt nenumarate. Degradarea poate incepe chiar inaintea realizarii,
prin netrespectarea proiectului definitiv, fara o opozitie a contextului.

INTERVENTIILE URBANE
Compozitiile urbane sunt determinate de operatii ce privesc crearea, extinderea sau
inlocuirea unor spatii urbane, avand conditii de conceptie si de implantare foarte diferite.
Formele urbane constituie pot prezenta compozitii geometrice mai puternice sau mai sterse,
continui sau discontinui din punct de vedere topologic.O compozitie, pentru a fi continuata,
trebuie sa fie nu doar puternica sau continua, ci si interpretabila si acceptabila.

TRASEELE
Stabilirea traseelor principale este operatia cea mai elementara din design-ul urban.
Marcarea lor pe planuri are drept scop stabilirea principiilor de organizare si de distributie a
spatiilor.
Concretizarea traseelor se exprima in general prin cai de circulatie si prin axe
vizuale. Caile de circulatie sunt cele care se materializeaza in modul cel mai clar liniile
principale ale compozitiei urbane, fiind adesea suficienta transformarea retelei de trasee in
retea de circulatie.
Daca traseele produc linii care unesc, decupajele produc linii care separa. Aceste linii
pot fi aceleasi si in cazul traseelor, si in cazul decupajelor, indeplinind astfel, in acelasi timp,
doua functiuni distincte si complementare.Traseele organizeaza spatiul in intregul sau
legand partile componente, in timp ce decupajele il divizeaza in subspatii clar delimitate ce
constituie parti dinstincte.Natura si materializarea decupajelor sau diviziunilor este
multiforma.Decupajele reflecta principalele modalitati de diviziunea spatiilor in cadrul
societatii( intre public si privat, intre proprietatile private, intre locurile de munca si cele de
odihna etc )si se traduc in spatiu prin domeniul public, prin parcelarul funciar.
Parcelarul ofera un pre-decupaj urban,obligatoriu si util operatiilor urbane.CA
decupaj, parcela constituie un loc imprejmuit, permitand apropierea spatiului si oferind
posibilitatea izolarii,virtuti carora sociologii (H. Raymond) le-au recunoscut utilitatea.
Geometria joaca un rol important in integrarea formelor si directiilor.

In ultimii 15-20 de ani , noi curente cauta sa redea arhitecturii si celorlalte arte
locul lor hotarator in societate si oras.Nu numai prin implinirea cladirilor dar si a valorificarii
spatiului urban. Cetateanul redescopera locurile ascunse ale orasului, strada devine din nou
actuala sensibila si atragatoare.Piata publica, facand parte din substanta orasului, joaca la
randul ei, un rol important in organizarea relatiilor spatiale si in identificarea locuitorilor cu
cartieruk si cu urbea lor.Ea raspunde unor nevoi practice si sentimentale.Spatiul liber in
mijlocul plinurilor care o inconjoara, piata ia parte la respiratia orasului.Piesele de mobilier
urbanistic au calitatea de a produce o imagine forte asupra unui vizitator.Este ceea ce Kevin
Lynch defineste ca ,,imagibilitate.Forme, materiale, culori suscita astfel astfel de imagini
mentale care dau sens mediului,usurand intelegerea sa profunda.Eforturi deosebite se
depun acum pentru imbogatirea imaginii pe care o transmit aceste spatii, esentiale in
organizarea urbana.
Imaginile urbanistice sunt rezultatul unui proces bidirecional ntre observator i mediul su .
Mediul sugereaz distincii i relaii , i observatorul - cu mare abilitate de adaptabilitate selecteaz , organizeaz , i isi implica si harta cognitiva ce vede . Imaginea astfel
dezvoltata acum limite i accentueaz ceea ce se vede , n timp ce imaginea n sine este
testata intre diferiti observatori. Coerenta unei imagini poate rezulta in diferite moduri.Pentru

cineva unele spatii ,volume sunt familiare, iar pentru altii aceste spatii pot fi descrise ca un
mediu dezordonat. O imagine a mediului pote fi analizata n trei componente :
identitate , structura , i semnificaia . Este util s abstractizam acestea pentru
analiz, n cazul n care este amintit c, n realitate acestea apar ntotdeauna
mpreun. O imagine funcionala necesit n primul rnd o identificare de sine statatoare,
ceea ce implic o distincie de la alte lucruri , recunoaterea ca o entitate separabil .
Aceasta se numete identitate , cu sensul de individualitate sau unitate . n al doilea rnd ,
imaginea trebuie s includ relaia spaial sau modelul de opoziie dintre observator i alte
obiecte . n cele din urm , acest obiect trebuie s aiba o semnificaie pentru observator ,
indiferent dac teoretic sau practic .Important este, de asemenea,si relaia dintre spatiu si
patern.
We stopped in Pioneer Square to nibble on food during our walk around Downtown Portland. We
were there on Black Friday, and the crowds were fairly low. We got a spot on a ledge to sit and
eat while we people watched. The food carts were tasty, and the large Christmas tree in the
middle of the square tried to remind us that it's Christmastime. If you're looking for a place to rest
your feet, go people watch!
The MAX light rail system goes either side of this central paved multi-level square which acts as
a central point and includes a few small food and drink stalls plus the city visitor centre hidden
under the fountains at one side. Many of the bricks in the paving are engraved with names which
is a nice touch. Plenty of places to sit in good weather.
I was visiting Portland for a conference that used the square for part of it, but there always seems
to be something going on at or near the square. It's a cool little area with the waterfall. Public
transportation stops right at the square so it's crazy easy to get to and from there.
if your coming to town for a visit you really should walk through the square. There is a little bit of
everything that happens here. Good eats around the periphery streets, the typical street
preacher, at any one time there is at least 30 homeless folks just hanging out, concerts, and art
displays. Its a must see for local color. Enjoy!
It's an entire square block of brick... Brick steps, flat brick walk space, Info Center and lets not
forget the Starbucks! It's architecturally dated from a decade we've all forgot. Its used for event
space or sitting. Events have to be small, it's not a huge space. It's not very attractive, but is in
the heart of the city and has good public access. It used to be the site of the beautiful 1890
Portland Hotel which 11 Presidents stayed in. But, in 1951 that piece of History was demolished
and now we have a big empty space made of ... uh.... bricks.
I came to Pioneer Courthouse Square, this is where Tourist Information is tucked away behind a fountain and
underneath a Starbucks. Its considered to be Portlands living room and everytime Ive walked by, even when the
weather has been fair it has been almost empty so Im not sure how its got this reputation.

From here on in, it would be difficult to proceed in any directional manner as Ive been all over the West side of
Portland so I figure Ill just talk through the things as they come up on my camera. Ive spent a lot of my time in
the Pearl District, this is by far my favourite neighbourhood, although the Alphabet and Nob Hill districts put up a
good fight.

Pioneer Courthouse Piaa, de asemenea, cunoscut sub numele de camera de zi Portland,

[1]

este un spatiu public care ocup un complet de 3700 metrii patrati, n centrul orasului Portland,
Oregon, Statele Unite ale Americii.Deschisa n 1984, piaa este delimitat de Southwest
Morrison Street la nord, sud-vest 6th Avenue la est, sud-vest Yamhill Street la sud, i sud-vest pe
Broadway n partea de vest.
R
R
R

Slide 2

Piata este denumita dupa tribunalul Pioneer, in 1875, cladirea ocupa partea de est a pieei.
Cladirea dateaz din 1856, cnd oraul a cumprat un teren pe care era acest spatiu si l-au
propus ca locatie pentru coala Central. Scoala a fost mutata in 1883 cnd s-au fcut planuri
pentru un hotel mare pe sit ca rspuns la sosirea Railway Northern Pacific in oras.
SLIDE 3
Dup ntrzieri din cauza unei recesiuni, opt etaje din hotelul Portland au fost terminate in 1890.
Hotelul a fost centrul activitii sociale a oraului pentru prima jumtate a secolului al 20-lea, fiind
renumit pentru faptul ca 11 presedinti au fost cazati simultan in acel hotel. n 1951, hotelul a fost
demolat i a fost construita o parcare cu doua etaje.
SLIDE 4
O arcada a hotelului si poarta de acces, se gsesc astzi n partea de sud a sitului.
O parcare de 800 de masini a fost propusa Comisiei de Planificare Portland, n ianuarie 1969,
dar Comisia a respins ideea, solicitnd n schimb o piata publica. La nceputul anilor 1970, a fost
propus ca spatiul sa devina public. n 1975, primarul Portland a nceput negocierile cu un
magazin local Meier & Frank pentru a obine proprietatea i n cele din urm a convins magazinul
.

sa vanda terenul orasului Pn la nceputul anului 1980 , un concurs de design a fost organizat,
cutnd propuneri pentru ceea ce urma s devin Pioneer Courthouse Square. Din 162
participanti, cinci finaliti au fost alesi, de la firme cu sediul n New York , Philadelphia, San
Francisco / Los Angeles, Boston, i Portland. Echipa Portland, "o echipa de arhitecti, scriitori, i
un artist", condusa de designerul-ef Willard Martin, a concurat mpotriva unui grup format din
Frank Ivancie i Bill Roberts, care voia s se perceap constructia lor ca un atrium al
sitului.Grupul Willard Martin a pictat literalmente designul lor pe jos, iar planul lor a fost acceptat.
Designul lor a primit o nominalizare de la revista Arhitectura Progresiva n 1981.
Eric Ladd, un "pioner al constructiilor durabile", a construit poarta din fier forjat la marginea de
est a pietei n 1970, din resturi salvate de la Portland Hotel.
SLIDE 5
Probleme de finanare au prut dup ce proiectul a fost finalizat. Primarul a determinat pe unii
proprietari de afaceri din centrul orasului i pe alti ceteni influeni opusi conceptului de deschis ,
sa fie sustinatori pentru piata publica, pe baza referintei la faptul ca un design deschis ar atrage
tranzitorii n zon. Construcia ptrata, necesita 3 milioane $ pentru achiziia de terenuri i 4,3
milioane $ pentru structuri i faciliti, o suma suficient de mare ca opoziia aproape condamna
proiectul. A fost nevoie de formarea asociatiei "Prietenii din Piaa Pioneer", grupul cet enilor
sustinatori, care au sustinut cu 750.000 $ prin vanzarea a 50.000 de crmizi nscrise cu numele
celor ce au donat 15$, pentru a salva proiectul.

Piaa a fost deschis pe 6 aprilie, 1984, iar la deschiderea oficiala a atras mai mult de 10.000 de
oameni.
SLIDE 6 In octombrie 1988, piata avea deja nevoie de reparatii. Lucrrile de repara ie a fost
realizate n 1995. In piata s-au facut lucrari de reabilitare si n 2006, fr nici o modificare a
aspectului su. n 1989, un Starbucks a fost deschis in colul de nord-vest al ptratului, nlocuind
o serie de restaurante.
SLIDE 7
n 2001, finalizarea Tower Fox, un zgrie-nori in vecintatea de sud-vest a pieei, a provocat
controverse n rndul cetenilor, deoarece umbreste cea mai mare parte a ptratului n timpul
dupamiezii i seara.
SLIDE 8 FILM INSORIRE
n 2002, organizaia care controleaz piaa avut planuri de a aduga un mare patinoar timp de
patru luni ,la un cost de 12 milioane $. Grupul Pioneer Square iProiectul pentru spaiile publice
au crezut ca acel patinoar ar face piaa mai activ n lunile de iarn, i au obtinut si finatare
pentru asta. Locuitorii au avut o reactie negativa mai puternica decat se astepta organizatia
initial, deoarece constructia patinuarului bloca comunicarea spatiului i afecta designul lui . Multi
au dorit ca acel patinuar sa se construiasca in alta parte, intr-un parc din apropiere.

Caracteristici i functiuni
SLIDE 9
Pe strazile din nordul i sudul limitelor ptratului sunt statiile unde opreste tramvaiul. Pe partea
de nord este o zona in care intalnim coloane grandioase clasice care schimba perceptia
spatiului, facand referire la ideea de vechi/antic.
SLIDE 10
Exist n aer liber mese de sah pe unele dintre coloane; juctorii de ah se adun frecvent acolo
n timpul zilei.
Proiectantii s-au gandit ca in acea zona sa se joace sah insa nu putea educa publicul sa faca
asta spunandu-le sau scriind asta undeva, asa ca au gandit niste obiecte de design care sa faca
trimitere la ideea de sah.
SLIDE 11
Intalnim fantana, care ia forma unei cascade, pe partea de vest a ptratului, tot aici intalnim
intrarea unui centru de informare public i casa de bilete avand in vedere ca zona pietei este un
nod important de transport public.

SLIDE 12
Centrul ptratului este amenajat ca un amfiteatru, cu un semicerc de aproximativ dou registre
de trepte care funcioneaz ca gradene n cazul n care piaa este utilizat pentru spectacole
muzicale sau alte evenimente. Pioneer Courthouse Piaa a fost o zon declarata impotriva
fumatului si aici a fost interzis fumatul din 2007.

SLIDE 13

Crmizile cu nume folosite pentru a finanta piata au fost teoretic vndute pentru a strnge
fonduri pentru construcia pietei, si sunt nscrise cu numele donatorilor. Cu toate acestea,
caramizile nu au fost puse intr-o ordine perceptibila, astfel nct oamenii care caut o anumita
crmid trebuie s-i petreac timpul mergand cu capul n jos. Acest lucru conduce la coliziuni
umane, n cutarea crmizilor, i a dat pietei denumirea, "Piata capetelor ciocnite".
Administratia pietei a dezvoltat o aplicatie pentru mobile, pentru ca fiecare donator sa poata
vedea unde a fost amplasata caramida cu numele sau.
SLIDE 14
De aproape 20 de ani, spatiul comercial din piaa, din partea de sud a fost ocupat de o librarie.
Deschis n septembrie 1985, a fost concentrat exclusiv pe literatura legata de cltorie i provizii.
Magazinul a fost nchis lui 2005, iar spaiul a fost apoi vacant pentru o perioad mai lung, pn
in 2009 cand un post local de stiri a deschis un studio acolo, si emite din piata stirile de
dimineata, pranz si seara, promovand astfel zilnic piata si creeaza senzatia ca piata este un
centru de actualitate.

Costurile orasului cu aceasta piata sunt estimate la 1,2 milioane $ pe an, mai ales pentru
securitate, curenie i evenimente.

SLIDE 15
Art
Una dintre piesele cele mai recunoscute de art public din Portland este executata de Seward
Johnson -Allow me( Permiteti-mi), cunoscuta si sub numele Omul cu umbrela. Este situata pe
partea de sud a pieei, chiar deasupra amfiteatrului. Executat din bronz, statuia reprezinta un om
imbracat intr-o tinuta business cu o umbrela.
slide 16

Masina vremii, o coloan de10 m, din metal, acoperita cu un glob mare de culoare aurie, a fost
instalata n august 1988. La amiaz n fiecare zi, vremea din ziua urmtoare este anun at cu o
fanfara de trompete, lumini intermitente, i un spray de cea. Astfel se deschide pentru a anunta
una din urmtoarele:

nori;

Un soare auriu din frunze, pentru o zi senina;

un starc argintiu, pentru a prognoza o zi, ceoas, sau o zi acoperita de
Un dragon cu gura cascata, din cupru, atunci cnd se preconizeaz

furtuni.
Becurile de pe partea lateral a mainii amintesc de termometru cu mercur i se aprind progresiv
odat cu creterea temperaturii.

SLIDE 17
Evenimente
Pomul de Crciun este o caracteristic anuala populara pentru 5-6 sptmni n fiecare an.

Zeci de evenimente au loc in piata n fiecare an, inclusiv spectacole gratuite n timpul primverii
i vara, sponsorizate de companiile locale. Evenimentele organizate n Piaa sunt, de obicei
pentru toate vrstele-.
SLIDE 18
n 2006, piaa a fost locul unei batai cu perne a intregului oras, iar mai trziu a avut loc o
petrecere n pijamale a integului ora. Courthouse Pioneer Square este un loc de ntlnire pentru
discursuri, demonstraii politice, mitinguri.
Pe 12 ianuarie, 1991, Pioneer Courthouse Piaa a avut loc unul dintre cele mai mari adunri din
istoria sa, atunci cnd o mulime estimat la mai mult de 12.000 de persoane au participat la un
miting anti-rzboi au protestat implicarea rii n Rzboiul din Golf.
n 2006, arhitectul Laurie Olin descrie Pioneer Courthouse Square, declarnd "ntr-adevr nu pot
sta la umbra in Piata, nu e linite. Aceasta este destinata a fi un parc pt tot oraul. Are nevoie de
multe spaii goale. Dac este spatiu liber, atunci spatiul trebuie sa fie deplin liber.
Piata este cotat pe locul al patrulea in lume ca cel mai bine realizat proiect de pia public,
invins doar de alte dou piete din Veneia i unul n Siena, Italia.
SLIDE 19
Cu toate acestea am citit mai multe pareri ale celor care au ajuns in piata, localnici si turisti,
majoritatea au spus ca este mai degraba un punct de reper, de intalnire, o piata foarte cunoscuta
datorita evenimentelor istorice si actuale, nu neaparat prin designul ei. Este mai degraba un

spatiu neutru, in care se desfasoara diverse activitati si nu spatiul contribuie la spectacolul pietei
ci mai mult oamenii, prin multitudinea si activitatea lor.Piata este unul din cele mai importante
noduri de legatura pentru transportul din Portland.
Piata este cunoscuta sub denumirea de living al orasului. Asta poate avea mai multe intelesuri.
Unul ar fi ca piata este spatiul in care se intalnesc locuitorii orasului, precum se intalnesc membrii
familiei in living. Al doilea inteles ar fi ca acolo se pot desfasura activitati doar in timpul zilei,
noaptea fiind un spatiu fara viata datorita lipsei luminarii artificiale.
In toate intelesurile intalnim acelasi rol al pietei de a unii oamenii acolo si a le oferi momente de
relaxare.