Sunteți pe pagina 1din 16
informatri Alegerile pentru Parlamentul European. Studiu documentar de legislatie comparata cu o scurta prezentare a Legii nr.33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, modificata si completata prin O.U.G. nr.1/2007 1. Parlamentul europenilor European - 0 voce a Parlamentul European, potrivit articotului 20 al Tratatului de la Paris privind insttuirea Comunittii Economice a Carbunelui si Ofelului din 1951 si al articotului 137 al Tratatului de la Roma din 1957 privind instituirea Comunitatii Economice Europene, din 1957, este institutia care reprezint& cetifenii statelor membre ale Uniunii Europene; este singura insttuie a Uniunii Europene ai cérei membri sunt alesi in mod democratic, la fiecare cinei ani, prin vot universal direct. Sub aspect instirufional, Tratatul asupra Uniunii Buropene de la Maastricht cu modificarile aduse prin Tratatul de la Amsterdam, desemneaz’ Pariamentul European ca fiind exponentul cetifenilor europeni la nivelul organismelor comunitare, fiind compus din reprezentantii popoarelor statelor reunite in cadrul Uniunii. Potrivit acelorasi dispozitii din Tratat, ‘membrii Perlamentului European sunt alesi_prin sufragiu universal direct, pentru o perioada de 5 ani, conform nei proceduri uniforme, egal aplicabile in toate statele sau pe baza_unor principii comune, ‘opozabile tuturor statelor UE, I, Parlamentul European 2 fost conceput cea un organ pur consultativ, firé atributii decizionale sau de control. Competentele acestuia s-au schimbat ‘dati. cu fiecare revizuire a Tratatelor. in. prezent Parlamentul decide, impreuna cu Consiliul Uniunii Alina ANDRONE expert Consiliul Legislativ Europene, in privinja legislajiei comunitare si a Dbugetului Uniunii si are de asemenea un rol de control Parlamentul European are tei cesentiale: = are atribupii legislative alaturi de Consiliul Uniunii Europene; aceasta inseamni ci adopt legislatia Uniunii Europene - regulamente, directive, decizii— garantind totodata legitimitatea democratic’ atextelor adoptate; = in domeniul bugetar, imparte autoritatea cu Consiliul UE; poate modifica cheituielile bugetare si adopta bugetul in intregime; ~ exerciti un contro! democratic asupra Comisiei, proba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia; exerciti un control politic asupra ansamblului institutilor. funetii 2. Reglementiri comunitare privind alegerile europene fncd de la infiintarea Comunitatlor, Parlamentul European cunoaste o evolufie interesant schimbari succesive ale denumirii (Adunare Comund, ‘Adunare Parlamentar’ Europeang, iar din anul 1962 Parlament European), extinderi ale competenfelor, dar si cresteri_ale legitimititii democratice dati cu algerie prin vot universal direct. De la infiintare gi pana in 1979, membrii Parlamentului European au fost desemnafi de parlamentele nafionale, aceasta Buletin de informae legistativa or. 1/2007 15 Studi, opinii, informéri fnsemnénd implicarea directs a partdelor. Din iunie 1979, sa pus in aplicare votul universal deoarece Parlamentul a dovedit a avea 0 slaba reprezentativitate. Asadar, profitind de legitimitatea conferiti de vorul popular, Parlamentul European s-a profilat ca adunare politica a unei Uniuni Europene, fondati juridic si proctamat la 1 noiembrie 1993. Parlamentul European ales prin vot universal este in masurli si asigure un control mai eficace asupra executivelor comunitare si, prin aceasta, si sdetehnocratizeze” aceasti Comunitate Europeans ‘care, dupa pirerea general, a fost si riméne Jocul privilegiat al tehnocratie Reglementarea alegerii__parlamentarilor europeni este lasati la latitudinea parlamentelor najionale ale statelor membre. Practica statelor europene privind modalittile de formare a legislativelor, mandatul parlamentar, dreptul de a alege si de @ fi ales, procedurile de vot, constituirea electorale si incompatibiliaile alesilor cetifenilor continua si fie foarte diversificath datorita traditillor nationale formate de-a lungul istoriei democratiei de pe continent”. Conform articolului 21 (3) din Tratatul de institwire a Comunititii Europene a Carbunelui si Ojelutui, articotului 138 (3) din Tratatul de insttuire a Comunititii Economice Europene si articolului 108 (G) din Tratatl de insttuire a Comunititii Europene a Energiei Atomice, Parlamentul European trebuie si elaboreze propuneri pentru 0 procedird electoral uniforma de alegere a membrilor séi prin sufragin universal direct. Pani la elaborarea acesteia, reglementarea alegerii parlamentarilor europeni este Jasati la Tatitudinea parlamentelor nafionale ale statclor membre, de aceea modalitiile de alegere a ‘europarlamentarilor sunt ined destul de diversificate in cauza traditiilor nationale a fiecarei natu. ‘Actul referitor Ia alegerea reprezentantilor in Parlamentul European prin vot universal direct a fost adoptat 12 20 septembrie 1976” de catre Consiliu tocmai pentru ci, de-a lungul anilor, nu sa reusit adoptarea unei proceduti electorale uniforme. Acest act este norma si practicd obligatorie la formarea fiecdrei legislaturi_europene si este previzuti in articolul 190 (1) al Tratatului Comunitatii Europene. Prin Tratatul privind Uniunea European, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992, s-a previzut insttuirea cetijeniei Uniunii pentru tofi cetienii statelor membre, Pornind de la acest fapt, art. 8 B din acelagi tratat dispune c& orice cetafean al Uniunii cu ' Jean-Louis Burban, —Parlamentul Bucuresti, Editurs Meridiane, 1999, p. $3 * Alexandru Fireas, Reglementarea alegerilor pentru Parlamentul European in ,Revista de dept comunitat” 11/2006 > Publicath in JOCE ne. L 278 din 8 octombrie 1976 European, rexedinja int-un stat membru si care mu este cetiyean al acestui stat are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European care se desfasoardt in statul membru de resedinga, in aceleasi conditit ca si resortisanti statului respectiv..”. Desi Tratatul dela Maastricht a completat prevederile Tratatului CE. cu articolul 190 (4), tn care se stipuleaza ci alegerile pentru Parlamentul European ‘rebuie organizate in toate statele membre conform tunei_proceduri uniforme si c& acesta trebuie st claboreze © propunere in acest sens, statele membre ru au reusit si-si armonizeze pozitile referitoare la aceasti problemi, De aceea, Tratatul de la Amsterdam 2 introdus in Tratatul CE o prevedere alternativa celei de mai sus privind respectarea obligatorie a unui set de principii comme. Aceste principii comune electorale au fost implementate in practica statelor membre privind alegerile pentru Parlamentul European prin Decizia Consiliului UE din 25 iunie si din 23 septembrie 2002 (care modified Actul din 1976) si prin Directiva Consiliulut nr. 93/109 din 6 decembrie 1993. Principiile electorale comune previd = membrii PE sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret, cu vot proportional pe baz de liste, vot unic transferabil sau listi cu opfiuni preferentiale; ~mandatul are o dura de $ anis = cetienii europeni au dreptul si aleaga sisi fie alesi in Parlamentul European in statul membri pe teritoriul clruia isi au resedinja permanent, = incompatibilitile parlamentarilor sunt definite prin Decizia Consiliului Uniunii Europene din 2002 referitoare la interzicerea cumutului respectivului mandat cu functii executive, legislative sau judecitorest la nivel national sau al insttufilor ccomunitare, Directive Consiliului nr, 93/109 din 6 decembrie 1993* stabileste conditile de exercitare a dreptului de vot si de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de eftre cetijenii Uniuni Europene care locuiese intr-un stat membru a carui cetitenie nu o dein, Aceasti reglementare a avut ca seop principal armonizarea legistailor electorale nationale cu reglementirile comunitare (atét din domeniul electoral, cit si din domeniul cetijeniei ceuropene), ‘Trebuie mentionat faptul cf aceasta Directiva a fost transpusi de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene alituri de prevederile Actului privind alegerea reprezentantilor in Parlamentul European prin vot universal ditect din septembrie 1976, cu modificirile uterioare. Directiva 93/109/CE prevede _anumite conditii privind dreptul de a alege si de a fi ales in * Publicatl in JOCE nr, L 329 din 30 dec. 1993 16 ‘Buletin de iaformare logislatin 112007 Studii, opin statul membru de resedintl, acestea find: cetatenia Uniunii, resedinfa intr-un alt stat membru decit statu membru de origine, indeplinirea conditilor previzute de legislaia statului membru de resedinga referitoare la dreptul de a alege si de a fi ales al resortisanilor comunitari Dispozitile acestei directive nu alecteaza dispozitile pe care fiecare stat membru le are cu privire la dreptul de a alege si de afi ales al propritlor cetaeni care rezida in afara tritoriului siu electoral. Orice persoanii care in ziua alegerii este cetitean al Uniunii sau care fara a avea cetitenia statului membru de rezidenti indeplineste conditile de care depinde dreptul de a alege si de a fi ales al cetitenilor sti, conform legislafiei statului membre respectv, are drept de a alege si de a fi ales fn staul membru de resedingé. in timpul alegerilor pentru Parlamentul European, Electoral comunitar isi exercité dreptul de alege fie in statul membru de resedint, fie in statul membru de origine. Nimeni nu poate vota mai mult de © data in timpul unor alegeri. De asemenea, nimeni nu poate fi candidat in mai mult de un stat membru in timpul acelorasi alegeri Pentru a fi inscris pe lista electorala, electorul comunitar trebuie si aducd aceleasi probe ea si un elector resortisant. Inire altele, el tebuie st dea o declaratie oficiald care si precizeze: a) cetitenia si adresa pe tertoriul electoral al statului membru de regedints ») daca este cazul, in ce colectivitate locala sau circumseripfie din staal membru de origine a fost {nscris ultima data pe lista electoral; ©) c& musi va exervita dreptul de a alege decdt in statul membru de resedinga Statul membru de resedinja poate impune electorului comunitar: a) s& precizeze in declaratia menfionata ca mu este decizut din dreptul de a alege in statul membra de origine; ») si prezinte un document de identitae valabil; ©) s& precizeze data de la care este rezident in acest stat sau intr-un alt stat memibr. Fiecare persoand eligibila comunitartrebuie s& duc aceleasi probe ca si un candidat resortisant. De asemenea, el trebuie s8 dea 0 declaraie oficial care si precizeze: 4) cetitenia si adresa sa pe teritoriul electoral al statului memibra de reseding’; ') c& nu este, simultan, candidat 1a alegerile pent -Parlamentul European intr-un alt stat ‘membry; €) dact este cazul, in ce colectivitate local sau circumscriptie din statul membru de origine a fost ‘nscris ultima data pe lista electoral. Persoana ligibili din interiorul comunitatii ‘tebuie de asemenea s8 prezinte odata cu depunerea informari candidaturii sale 0 adeveringl din partes autoritiqilor administrative competente din statul membru de origine care si certfice c& nu este decézut din dreptul de a fi ales in acest stat membru sau c& 0 asemenea decadere nu este cunoseuti de etre aceste autortii fn plus, statul membru de resedin’ poate Jmpune ca persoana eligibila din interiorul comunitait si prezinte un document de identitate valabil; el poate de asemenea si solicite ca acesta din urni si precizeze si data incepand cu care a devenit persoana respectiva resortisant al unui stat membru. Fiecare stat membru de resedints este obligat si informeze alegitorii comunitari cu privire ta conditite si modalittile de exercitare a drepturilor lor electorale. De asemenea, statul de regeding trebuie ca fnainte de data scrutinului s& transmit statului de origine informatie referitoare la resortisantii acestuia din urm& care s-au inscris pe listele sale electoral sat. care si-au prezentatcandidatura astelinedt sa se evite ‘votul dublt sau candidatura dubla, ‘Aceeasi Directiva conferd libertate cetafenilor comunitari in alegerea statului membru - de resedint sau de origine ~ in care si-si exercite dreptul de vot, bineinjeles indeplinind conditi comune pentru ambele categorii de alegitori, dar si condiii suplimentare muse de stauul membru de resedings. ‘Asadar, in acest_moment, toate celelalte clemente care configureazi modalitatea de alegere parlamentarilor europeni sunt reglementate de legislaiile nationale ale statelor memire ale UE. Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loe intre 10 i 13 iunie 2004, in functie de ziua de vot stabilita de fiecare stat membru in parte. Rerultatele votufui mu au fost anuntate deca ta Incheierea votiii, pentru ca rezultatele dintt-o tard si nu influenteze rezultatul alegerilor in statele membre care nu au votat ined. in 2004, 343 657 800° de alegatori au putut vota pentru cel mai mare parlament democratic din lume. Cele zece state care au aderat le Uniune in acel an au organizat pentru prima data alegeri pentru Parlamentul European, Pentru aceasta, CConferinta Interguvemamentalé de la Nisa a introdus © noua distribute a locurlor in Parlamentul Europe: in vigoare incepand cu alegerile din 2004. Odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, numarul membrilor a crescut temporar la 785 pang la organizarea alegerilor éin2009 ei 35 de observatori romani care si-au inceput activitatea in septembrie 2005 au putut participa la reuniunile comisiilor parlamentare, neavand drept de vot si neputénd lua euvéntul tn sedingele de plen ale Parlamentului. Pant la organizarea de alegeri pentru Parlamentul European (se pare, la data de 13 mai 2007), actualii membri roméni (fosti observatori) ai * hutp:/www-europarl.eu Bulerio de informace legislativa wv. 1/2007 7 Studii, opini PE detin un dublu mandat, atit in Parlamentul European, cétsiin cel national Parlamentul European este alcatuit in prezent din 785 de deputafi (reprezentand 177 de partide politice) alesi in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Ca reguli general, locurile in Parlament sunt distribuite in mod proportional cu populafia fiecdrui stat membru. Fiecare stat membru dispune de un mumir fix de locuri, maximum 99 si minimum 5. Dupi urmitoarele alegeri enropene din 2009, rumarul deputatilor europeni va scidea la 736, intre care 33 vor fi din Roménia si17 din Bulgaria. Pregedintele Parlamentului European este ales pentru o perioad’ de doi ani si jumitate, adic Jjumatate din legislatura parlamentara si reprezints Parlamentul in rlafile exteme si cu celelate instituit comuitare. fnoepind cu iamuerie 2007, nou! presedinte al Parlamentului European este Hans-Gert Poettering. Crestin-democratul german va conduce Parlamentul European pan la urmatoarele alegeri europene din iunie 2009. 3. Privire de ansamblu—asupra reglementirilor juridice privind alegerile europene in unele state membre ale Uniunii Europene® {in cele ce urmeaz vom analiza in mod succint ‘modul in care unele state europene au reglementat organizarea si desfigurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Nu vom mai lua in discutie de data aceasta dispozitiile celor dow’ acte transpuse in ‘mod obligatoriu de catre toate statele membre UE (Directiva 93/109/CE si Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct), acestea flind analizate 1a punctul AUSTRIA Reglementare juri ~ Constitutia Federatiei Austriece din 1929, eu modificarite ulterioare; + Legea federali nr. 117/1996 pentru alegerea reprezentanfilor Ausrii in Parlamentul European, cu modificiile ulterioare. ‘Numir de mandate - 18 mandate, la alegerile eeuropene din 2004 Circumseriptii electorale — —unicd circumseripfie constituits la nivelul intreguli tertoria federal. © A se vedea si studiul Reglememtari juridice privind alegerite pentru Parlamentul European, Bucuresti, 2006, claborat de Directia Cercetare gi Documentare a Camerei Deputatilor 18 informari Dreptul de a alege side a fi ales - Au drept de ‘vot cetifeniiaustrieci si cetifenii Uniunii cu resedinga fn Austria care au implinit 18 ani, nu si-au pierdut ddrepturileelectorale in Austria sau statul membru de origine si sunt inscrisi in registrele electorale ale ocalitaii de resedings, Cetijenii austrieci care au resedinta in strdindtate pot vota numai dact au resedinta in state membre ale U.E, Votul prin procura gi votul in eadrul ambasadelor Austriei sunt interzise, in schimb este permis votul prin corespondent Orice cetitean care are drept de vot si a implinit varsta de 19 ani poate candida la alegeri. De asemenea, poate candida orice cetifean al Uniunii Europene’care are resedinfa in Austria, a implinit vista de 19 ani si in statul membru de origine are dreptul dea fi ales. Listele de candidati - se depun la Autortatea federal electoral cu 37 de zile inainte de data desfaguriri alegeritor si trebuie semnate de minimum 3. membri ai Consiliului National/1 membru al Parlamentului European delegafi de Austria sau si contin 2600 semnéturi de alegitori ~ sustinitori. De asemenea, pentru fiecare list de candidati se depune suma de 3600 euro destinata acoperiri cheltuielilor legate de tiparirea buletinelor de vot. Modul de scrutin — este cel de tip reprezentare proportionala cu vot preferential, alegitorul are un singur vot pe care il acorda fie une liste cu tofi cei rmentionafi pe lista respectiva, fie unui anume candidat de pe acea listi. Repartizarea mandatelor se face ‘conform metodei d'Hondt si sunt excluse listele care ‘mu au objinut pragul electoral de 49%, Metoda d’Hondt presupune ca numarul de voturi primit de fiecare ist de candidati si fie divizat, pe rind cu 123,45 dupa care se dispun céturile objinute pentru toate listele de candidati in ordine descrescatoare, aceasta find ordinea in care fiecarui cit urmeazA. sii corespunda céte un mandat pana cand sunt epuizate toate mandatele care sunt de distribuit.” Candidatlor care au obtinut 7% din voturile preferentiale ale electoratulu, indierent de pozitia de pe lst, i se atribuie un mandat Incompatibiititi — Pe {ing incompatibititiile instuite de cele dou acte transpuse in mod obligatoriu, mandatul de parlamentar european este ‘incompatibil cu functille de ministru, magistrat al Curfii Constitutionale sau al unui Tribunal administratv, pregedinte sau vicepresedinte al Curtii de Conturi, institutia Ombudsman-ului, director de societiti in comandité pe actiuni sau de societiti bancare, comerciale, industriale sau de transport private, de case de credit si de asigurari reciproce. ” Central de Resurse pentru Democratie al Asociatiei Pro Democratia, 25+2 Sisteme electorale, Bucuresti, 2006, p. 43 ‘Buletin de informace ls lativa ne. 112007 ‘Studii, opinii, informdri ‘Campania electoral — Data oficial de ‘incepere a campaniei nu este previzuti in lege. Accesul la media este nelimitat; partidelor deja reprezentate in Parlamentul European li se acord& in mod gratuit anumiti timpi de antend la posturile de radio si televiziune, in schimb la posture private ‘timpii de antent se pot obfine contra cost. O parte din cheltuelile de campanie se ramburseazi partidelor politice, in finctie de rezultatele obfinute la alegeri Sondajele de opinie sunt permise pani in ziua precedents datei alegerilor. Rata de participare a clectoratuluit — a fost 42.43%, la un numar de 6.049.129 alegatori, la alegerile din 2004; laalegerile din 1999 s-a inregistrat un procent de 49%. BELGIS Reglementare juridics - Legea din 23 martie 1989 privind alegerile pentru Parlamentul cu modificarite ulterioare; ~ Legea din 19 mai 1994 privind limitarea si controlul cheltuitilor electorale angajate la slegerile pentru Parlamentul European; - Legea din 11 martie 2003 pentraasigurarea prezentei egale a barbatilor gi femeilor pe listele de candidati la alegerile pentru Parlamentul European Numar de mandate - 24 de mandate, la alegerile europene din 2004 Circumscriptii clectorale — alegerile sunt organizate in 4 circumscripfii electorale — regiunile flamand®, valond, germanofons, Bruxelles - in cadrul a trei colegi electorale (flamand, francez. i german). Dreptul de a alege si a fl ales - Au drept de European, vot + cetitenii belgieni care au implinit varsta de 18 ani si sunt inscrisi in registrele de evidents a populate ale localitajilor de domicitiu si an drepturi electorale depline, + cetitenii Uniunii eu resedinfa in Belgia care ndeplinesc aceleasi conditii si care solicits, in conditilelegi, inserierea pe listele electorale; = cetijenii belgieni cu resedinta in strainatate care au implinit varsta de 18 ani, au drepturi electorale depline si si-au manifesta dorinja de a vota tn fara de origine. Sunt permise votul prin procuri si votul prin corespondenta; acest din urma vot poate fi utilizat ‘mumai de etre cetifenii belgieni cu resedinta int-un alt stat membru, Sancfiunea pentru votul dublu este Inchisoare de la 8 la 15 zile si/sau amends de la 26 la 200 eur. * Datele privind rata de participare a clectoratului la alegerile din 1999 si 2004 au fost preluate de pe site-ul ‘ww.europarLeuropa.eu/registre/presse/avant_premiere _briefing/2004 Buletin de informare legistativa ne. 1/2007 La alegeri poate candida orice cetifean belgian care a implinit virsta de 21 de ani, este inscris pe listele electorale si apartine colegiului electoral pe care il reprezint8. Cetiteanul Uniunii cu regedinga in Belgia care doreste si candideze trebuie si {ndeplineasca aceleasi condi sis depund declarayia oficial conform Directivei 93/109/CE. Sanctiunea pentru depunerea unei declarafii false este aceeasi ca si pentru votul dublu. Listele de candidafi — se depun cu 57-58 zile inainte de data desfiguririi alegerilor. Partidele politice pot prezenta liste de candidati sustinute de 5 parlamentari belgieni din cadrul aceluiasi_colegiu (grup lingvistic) sau de semnaturile a S000 de alegitori circumscriptia _flamanda/valond/regiunea Bruxelles. Pentru circumscripfia germanofond. sunt necesare 200 de semndturi Prezenfa egal a barbatilor si femeilor pe liste este asiguratd incepind cu anul 2003 de lege astfel : primit trei candidaji titular, precum si primi tei supleanfi din fiecare list, nu pot fi de acelasi sex. O altd regular fi aceea privind ordinea eandidatilor pe list distanjaintre —numirulcandidatilor titular/supleanfi apartindnd fiectrui sex nu trebuie s& fie mai mare de 1 ‘Modul de serutin — reprezentare proportional cu vot preferential; atribuirea mandatelor se face prin ‘metoda d’ Hondt. Incompatibilitifi ~ mandatul de parlamentar european este incompatibil cu calitatea de membru al unui executiv federal sau regional, cu mandatul de primar, consilier comunal sau cu functia de presedinte al unui centra public de asistenjasociala intro ‘comund cu peste $0,000 locuitor ‘Campania electoral ~ incepe cu 40 de zile inainte de data _desfisurarii_alegerilor europene, plafonul cheltuelilor electorale care pot fi efectuate de fiecare parid a fost stabilit la suma de 1.000.000 euro. ‘Aceesul la posturile nationale de radio si televiziune, recum si durata spatiului alocat ~propagandei electorale se asigura proportional cu mirimea si importanta fiecdrui partid politic. Referitor la sondajele de opinie, nu sunt prevazute restrict referitoare la efectuarea acestora. Rata de participare a electoratului ~ la alegerile europene din 2004, a fost de 90.81% la un numar de 7.552.240 alegitori . in 1999, s-a inregistrat un procent de 91%, DANEMARCA Reglementare jur = Legea nr. 157 din 1994 privind alegerile reprezentanylor danezi in Parlamentul European, cu rmodificrile ulterioare. ‘Numir de mandate ~ 14 mandate la alegerile din 2004, Studi, opinii, informatri Circumscriptii _eleetorale |= — unica circumscripfie constituith din teritoriul national. Populatia din Faeroe si Groenlanda formeaza,fiecare, cite 0 circumscriptie care alege un reprezentant. Dreptul de a alege si fi ales — Orice persoand care a implinit varsta de 18 ani si este inser in registrul de evidenta a populatiei are dreptul de a voia {a alegerile pentru Parlamentul European, Pentru a participa la alegerile europene, cu 6 Siptimdni inainte de data desfisuritii alegerilor,