Limbajul HTML

Limbajul HTML
1. Ce este HTML ?
Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web )
este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in
care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile
lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si
legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele
Internet si Web.
Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost
HTML,
HTTP si
URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989.
HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza
computere diferite s schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau
prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma,
posibilitati hypertext si structurarea documentelor.
Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in
mod asemanator pe computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori
diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.
Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al
documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt
document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau
chiar in interiorul unui aceluiasi document.
Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintrun format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din
aceste documente.
SGML si HTML
Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup
Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea
avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar
proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a
documentului decit modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca
o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi

formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice
produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor
formate.
HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii
ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau
posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul
permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii.
In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si
au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad
hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si
nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile
generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub
control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia )
s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost
formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in
HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat
de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca,
odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la
alte nivele.
Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C),
care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat
cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML
3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01.
In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au
dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si
le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul
Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de
autorii de browsere.
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l
suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0
reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent
de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica
exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti
vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0
prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control
asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau
deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In unele cazuri,

taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai
raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum a expirat,
deci nu mai este un standard oficial.
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era
proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara
larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de
autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii HTML
raspandite. In Bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de
informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2.Versiunile curente ale
majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau aproape toate aceste
taguri.
De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din
specificatia HTML 3.2, ori pentru ca sunt mai putin utilizate, ori au fost
omologate dupa aparitia HTML 3.2. Pentru ca navigatorul Netscape a fost
printre primele browsere care suporta anumite taguri HTML 3.0, iar
Netscape detine in jur de 70% din piata de browsere, multi au crezut
eronat ca toate extensiile Netscape (incluzand taguri ca <BLINK> si
facilitati ca ferestrele) fac parte din HTML 3.0 sau HTML 3.2.
La momentul aparitiei acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost
deja publicate specificatiile HTML 4.01.
Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi
create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate
care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de
WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi document
oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de
asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a
documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile
nu pot patra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML
este inca incomplet.
2. Primii pasi
Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia
</html>. Aceste "chestii" se numesc in literatura de specialitate "TAGuri".Prin conventie, toate informatiile HTML incep cu o paranteza
unghiulara deschisa "<" si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa
">".
Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a
afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de
sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional
sau chiar interzis.
Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:
-sectiunea de antet <head>...</head> si - corpul documentului
<body>...</body>. Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriuzis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului.
O eticheta poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari.
Adica <HTML> = <HtmL> = <html>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce
apar intre etichete sunt ignorate de catre browser.
Deci un prim document HTML ar fi ceva de genul asta:
<html>
<head> </head>
<body>
</body>
</html>
Asa arata primul document HTML. Copiati-l folosind Copy/Paste intr-un

fisier nou si salvati-l ca PRIM.HTM sau PRIM.HTML. Apoi porniti Netscape
Navigator sau Internet Explorer, dati CTRL-O si introduceti calea spre
fisier. Dati OK si ... nimic.
Sa nu disperam ... vom adauga primele elemente la pagina noastra. In
primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea
<head>...</head> a urmatoarei linii:
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca

nu intalnim nici un marcaj < sau > atunci interpretorul HTML le va lua ca
texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o noua versiune a paginii
noastre:
<html>
<head>
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in pagina mea de Web!
</body>
</html>
Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei

browser-ului.
Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a
ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului.
Daca introducem mai multe linii intr-o pagina browser-ul va afisa intr-un
singur rand, intrucat caracterele " CR/LF " sunt ignorate de browser.
Trecerea pe o linie noua se face la o comanda explicita, care trebuie sa
apara in pagina html.
Aceasta comanda este marcajul <br> ( de la " line break " - intrerupere de
linie ).
Folosind aceleasi operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina! Veti vedea
textul ce apare in fereastra navigatorului. In plus, pagina dvs. va avea un
titlu nou, cel introdus de dvs.
<html>
<head>
<title> titlul paginii</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!
</body>
</html>
Blocuri preformatate
Pentru ca browser-ul sa interpreteze corect caracterele " spatiu ", " tab " si
" CR/LF " ce apar in cadrul unui text, acest text trebuie inclus intr-un bloc
<pre>...</pre>.
<html>
<head>
<title>bloc preformatat </title>
</head>
<body><pre>
Prima linie
A doua linie
A treia linie
</pre></body>
</html>
Culoarea de fond
O culoare poate fi precizata in doua moduri:
Printr-un nume de culoare.Sunt disponibile cel putin 16 nume de

culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive,
purple, red, silver, teal, white si yellow.
Prin constructia " #rrggbb " unde r (red), g (green), sau b (blue) sunt
cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A,
b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.
Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei

<body>.
Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei
<body>, de exemplu: <body bgcolor = culoare>.
Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.
<html>
<head>
<title>culoare de fond </title>
</head>
<body bgcolor=gray>
O pagina Web cu fondul GRI!

</body>
</html>
Culoarea textului
Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body>

dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are
culorea rosie.
<html>
<head>
<title>culoare textului </title>
</head>
<body text=red>
Un text de culoare rosie.

</body>
</html>
O eticheta poate avea mai multe atribute.De exemplu , o eticheta cu trei

atribute arata astfel: <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2
atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de
culoare albastra si textul de culoare galbena.
<html>
<head>
<title>atribute multiple </title>
</head>
<body bgcolor=blue text=yellow>
Fond de culoare albastra si text de culoare galbena.

</body>
</html>
Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (size),

Culoare (color), Font (style).
Acestea sunt atribute ale etichetei <basefont>.Este o eticheta singulara
(fara delimitator de sfarsit de bloc).
<basefont size = numar color = culoare style = font>
unde:
numar - poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; (1 pentru fontul cel mai mic si
7 pentru fontul cel mai mare);
culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-o constructie
RGB;
font - poate fi un font generic ca " serif ", " san serif ", " cursive ", "
monospace ", "fantasy " sau un font specific instalat pe calculatorului
clientului, ca " Times New Roman ", " Helvetica " sau " Arial ".Se
accepta ca valoare si o lista de fonturi separate prin virgula, de
exemplu:
" Times New Roman, serif,monospace ".
Domeniul de valabilitate al caracteristicelor precizate de aceasta eticheta

se intinde de la locul in care apare eticheta pana la sfarsitul paginii sau
pana la urmataorea eticheta <basefont>.
Daca acest atribut lipseste atunci textul din pagina Web are atribute
prestabilite sau atribute precizate de browserul utilizat.
Atributele prestabilite sunt: size = 3, color = black, si style = " Times New
Roman " .
Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei

browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>:
leftmargin (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferstrei
browserului si marginea stanga a continutului paginii);

topmargin (stabileste distanta dintre marginea de sus a ferstrei
browserului si marginea de sus a continutului paginii);
<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea marginii </title>
</head>
<body leftmargin="100" topmargin="50">
Textul are atribute implicite. <br><basefont style="Arial" color="blue"
size="6">
Textul este scris cu fontul "Arial", culoare albastru si marime 6. </body>
</html>
Stiluri pentru blocurile de text
Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere

aldine), trebuie inclus intre delimitatorii <b>...</b> (b vine de la "bold" =
indraznet).
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mari cu o unitate decat cele
curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele
<big>...</big>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mici cu o unitate decat cele
curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele
<small>...</small>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intrun bloc delimitat de etichetele <i>...</i> (i vine de la " italic ").
Pentru a insera secvente de text aliniate ca indice (sub-script) sau ca
exponent (super-script) , aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele
<sub>...</sub>, respectiv <sup>...</sup>.
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele
<u>...</u> (u vine de la " underline ").
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele
<strike>...</strike> sau <s>...</s>.
In exemplul urmator vom utiliza toate etichetele mentionate anterior.
<html>
<head>
<title>Stiluri pentru blocuri de text </title>
</head>
<body>
<b>Text scris cu caractere ingrosate.</b>
<br> <big>Text cu caractere marite cu o unitate <big>mai mare<big>
si mai mare<big> si mai mare.</big></big></big></big><br>
<small>Textul este scris cu caractere micsorate cu o unitate <small>mai
mic.</small></small><br>
<i>Text scris cu caractere italice.</i>
<br> In aceasta linie <sup>sus</sup> este superscript iar
<sub>jos</sub> este subscirpt.<br>
<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie
orizontala.</strike> <br>
In aceasta linie urmatorul cuvant este <u>subliniat</u>, iar cuvantul
<s>strike</s> sectoinat.
</body>
</html>
Stiluri fizice si logice
Am prezentat deja 8 stiluri de scriere a caracterelor unui bloc de text,

numite si stiluri fizice intrucat nu s-a acordat nici o atentie semnificatiei
informatiei continute de aceste blocuri.
In continuare sunt prezentate stilurile utilizate la formatarea unui bloc.
Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul paginii
Web.
Pentru a pune in evidenta (prin silul cursiv) fragmente de text se utilizeaza
etichetele:
<cite>...</cite> (" cite " inseamna citat);

<em>...</em> (em vine de la " emphasize " = a evidentia).
In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i>...</i>.

Urmatoarele etichete au efecte similare.Ele permit scrierea fragmentului de
text cu caractere monospatiate (de tipul celor folosite de o masina de
scris):
<code>...</code> ("code" inseamna cod sau sursa);

<kbd>...</kbd> (kbd vine de la " keyboard " = tastatura);
<tt>...</tt> (tt vine de la " teletype " = teleprinter).
Eticheta de tip bloc <blink>...</blink> delimiteaza fragmenete de text

clipitoare. Aceasta eticheta functioneaza numai in browserul Netscape
Communicator.
<html>
<head>
<title>Blocuri de caractere monospatiate si clipitoare </title>
</head>
<body>
Aceasta linie este formata din text normal.<br>

Codul functiei f(x,y) este: <code>Function f(x,y) {return
x+y;}</code><br>
Tastati urmatoarea comanda comanda DOS:
<kbd> copy c:\windows\* c:\temp<kbd><br>
<tt>Asa scrie un teleprinter</tt><br>
Acest cuvant clipeste <blink>Blink</blink>
</body>
</html>
Exemplul urmator ilustreaza ca etichetele pot fi imbricate.
un fragment de text poate fi scris cu aldine si cursive in acelsi timp;

pentru un fragment de text se pot folosi simultan stilurile subliniat,
exponent, marit si cursiv.
Blocul <q>...</q> permite inserarea in-line a citatelor.Aceste citate sunt

afisate de catre browser cu caractere cursive.
" q " vine de la " in-line quotation " (citate inserate in-line);
Si blocurile " q " pot fi imbricate.
<html>
<head>
<title>Imbricarea etichetelor </title>
</head>
<body> Aceasta linie este formata din text normal.<br>
Normal <b>ingrosat <i> ingrosat si italic </i> ingrosat </b>.
<br> Normal <u>subliniat <b> subliniat si ingrosat <big>subliniat,
ingrosat si marit.<br>
<i>Subliniat, ingrosat ,marit si italic.</i> </big></b></u>
</body>
</html>
3. Fonturi
Un font este caracterizat de urmatoarele atribute:
culoare (stabilita prin atributul color);

tipul sau stilul (stabilit prin atributul face);
marimea (definita prin atributul size);
marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul point-size);
grosime (definita prin atributul weight).
Toate aceste atribute apartin etichetei, care permite inserarea de blocuri de

texte personalizate.
Culori
O culoare poate fi precizata in doua moduri:

1. printr-un nume de culoare.
2. printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red,
Green,Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb,
unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.
Culorea fontului
Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare se

incadreaza acest fragment intre delimitatorii ... avand stabilit atributul color
la valoarea necesara. De exemplu:
<font color=red>fragment de text de culoare rosie</font>
Familia fontului
Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de
caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula
disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: serif, sans serif, cursive,
monospace si fantasy.
Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul face al etichetei.
Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula.
<font face="Arial, serif, monospace">
In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.
<html>
<head>
<title> Culoarea si familia fontului</title>
</head>
<body>
Aceste linie este scrisa cu caractere normale.

<br> <font color="red">Aceasta linie este rosie.</font>
<br>Aici<font color="green">fiecare</font>
<font color="blue">cuvant</font>
<font color="yellow">are</font>
<font color="cyan">alta</font>
<font color="#3478fa">culoare.</font>
<br><font face="monospace">Linie scrisa cu caractere
monospatiate.</font>
<br> <font face="arial">Linie scrisa cu caractere arial.</font>
</body>
</html>
Marimea fontului
Penrtu a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei.

Valorile acestui atribut pot fi:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai

mare);
+1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de
valoarea curenta;
-1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata
de valoarea curenta.
Marimea unui font poate fi stabilita exact cu ajutorul atributului point-size.

Valorile acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale
pozitive.Numarul astfel precizat reprezinta marimea fontului in puncte
tipografice.
Acest atribut functioneaza numai cu Netscape Communicator.
<html>
<head>
<title> Marimea fontului</title>
</head>
<body>
Aceste linie este scrisa cu caractere normale. <br>

<font size="5">Fonturi de marime 5.</font> <br>
<basefont size="4">Fonturi de marime 4.</font> <br>

<font size="-3">Fonturi de marime 1.</font> <br>
<font size="+2">Fonturi de marime 6.</font> <br>
<font point-size="30">Fonturi de marime 30 pt (numai cu Netcape
Communicator).</font> <br>
<font point-size="50">Fonturi de marime 50 pt (numai cu Netcape
Communicator).</font>
</body>
</html>
Grosimea unui font
Grosimea unui caracter poate fi definita cu ajutorul atributului weight al

etichetei.
Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600,
700, 800 si 900 (100 pentru fontul cel mai subtire si 900 pentru cel mai
gros).
<html>
<head>
<title> Grosimea fontului</title>
</head>
<body>
Aceste linie este scrisa cu caractere normale. <br>

<font weight="100">Fonturi de grosime 100.</font> <br>
<font weight="500">Fonturi de grosime 500.</font> <br>
<font weight="900">Fonturi de grosime 900.</font>
</body>
</html>
4. Blocuri de text
Aceste etichete nu se refera la particularitatiile caracterelor ce compun
textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii
Web.
Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si
adaugarea unui spatiu suplimentar.
Inserarea unei adrese
Daca intr-o pagina web trebuie inclusa o adresa ,atunci putem utiliza
facilitatile oferite de o eticheta dedicata: <address>...</address>.
<html>
<head>
<title> Adresa</title>
</head>
<body>
Adresa institutiei noastre este :<address> Colegiul Universitar<br>

Str: Victor Babes , Nr:62/A <br>
Baia Mare Romania </address>
</body>
</html>
Indentarea unui bloc
Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa

fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ),
acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>...</blockquote>.
<html>
<head>
<title> Indentarea unui bloc</title>
</head>
<body>
Textul ce urmeaza este indentat:<blockquote> Aceste etichete nu se
refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe

care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste
etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu
suplimentar. </blockquote>
</body>
</html>
Blocul preformatat
Intr-un bloc <pre>...</pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.

Blocul <pre>...</pre> este indicat pentru a insera randuri vide ( spatiu intre
randurile succesive ). Caracterul " spatiu " poate fi luat in considerare de
browser daca este inserat explicit prin .
<html>
<head>
<title> Bloc preformatat</title>
</head>
<body>
Orar:<pre>
Ora/Ziua
8:00
9:00
Luni
Marti
Miercuri
Romana Matematica
Sport
Geografie
Istorie
Fizica </pre>
</body>
</html>
Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru

browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor
intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de
caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de
etichete:
<xmp>...</xmp> ( 80 de caractere pe rand );

<listing>...</listing> ( 120 de caractere pe rand ).
Aceste marcaje interpreteaza corect caracterele " spatiu ", " eticheta " si
"CR/LF ". Textul afisat in pagina este monospatiat.
<html>
<head>
<title> xmp si listing</title>
</head>
<body>
Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html>

<head>
<title> </title>
</head>
<body>
O pagina Web ...

</body>
</html> </xmp> </body>
</html>
Blocuri paragraf
Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si

permite:
inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;

inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se
foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional);
alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile "

left ", " center " sau " right ".
<html>
<head>
<title> Blocuri paragraf</title>
</head>
<body>
Prima linie
<p> Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la
stanga).
<p align="right"> Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la
dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf
aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.
<p align="center"> Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in
centru.Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat
in centru.Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru.
</body>
</html>
Blocuri de titlu
Intr-un text titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduse cu ajutorul

etichetelor <h1>, <h2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>.
Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o
eticheta de incheiere similara.
Aceste etichete accepta atributul align pentru alinierea titlului blocului de
text la stanga (in mod prestabilit ) , in centru si la dreapta. Tag-ul <h1>
permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6>
foloseste caracterele cele mai mici.
<html>
<head>
<title> Blocuri de titlu</title>
</head>
<body>
<h1 align="center"> Titlu de marime 1 aliniat in centru </h1>
<h2 align="right"> Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </h2>
<h4> Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>
</body>
</html>
Linii orizontale
Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale.acest lucru se face cu

ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza
urmatorele atribute ale etichetei <hr>:
align permite alinierea liniei orizontala. Valorile posibile sunt " left " ,"
center " si " right ";

width permite alegerea lungimii liniei;
size permite alegerea grosimii liniei;
noshade cand este prezent defineste o linie fara umbra;
color permite definirea culorii liniei.
<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<h1 align="center"> Tipuri de linii orizontale </h1> O linie implicita
alinierea stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra.

<hr>
Urmeaza o linie aliniata in centru , de latime 50%, grosime 5 pixeli , fara

umbra.
<hr align="center" width="50%" size="5" noshade> Urmeaza o linie
aliniata la dreapta , de latime 150 de pixeli, grosime 12 pixeli , de culoare
rosie.
<hr align="right" width=150 size=12 color="red">
</body>
</html>
Blocuri <center>
Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate

elementele pe care le contine.
<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<center> <hr width=10%> <hr width=40%> <hr width=70%> <hr
width=100%> <hr width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%>
</center>
</body>
</html>
Blocuri <nobr>
Blocul de text cuprins intre etichetele <nobr>...</nobr> va fi afisat pe o

singura linie.
<html>
<head>
<title> Blocul <nobr></title>
</head>
<body>
<nobr> O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.O
singura linie. O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura

linie.O singura linie. O singura linie.O singura linie.O singura linie.O
singura linie.O singura linie.
</nobr>
</body>
</html>
Blocuri <div>
Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de

text este folosirea delimitatorilor <div>...</div>. Un parametru foarte foarte
util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> ( diviziune ) este align
( aliniere ).
Valorile posibile ale acestui parametru sunt:
" left " ( aliniere la stanga );

" center " ( aliniere centrala );
" right " ( aliniere la dreapta ).
Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz ,

alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor
subblocurilor incluse in blocul <div>;
Un bloc <div>...</div> admite atributul " nowrap " care interzice
intreruperea randurilor de catre browser.
<html>
<head>
<title> Blocul <div></title>
</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.

<div align="right">
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>

</div>
<div align="center">
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>

</div>
</body>
</html>
5. Imagini
Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptat de
browsere pentru fisierele imagine sunt:
GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;

JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;
XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;
XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;
BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);
TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;
Cele mai raspandite formate sunt GIF(8biti pentru o culoare, 256 culori
posibile) si JPEG (24biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile).
Adresa URL a unei imagini
URL ( "Uniform Resourse Locator" = identificator unic al resursei ) este un

standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet.
Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in
functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la
imagine.
Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la
"image"=imagine).
Pentru a putea fi identifica imaginea care va fi inserata, se utilizeaza un
atribut al etichetei <img> si anume src (de la "source"=sursa).
Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face
referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din
numele imaginii, inclusiv extensia.
<html>
<head><title> O pagina cu imagine</title></head> <body> O pagina
care contine o imagine

<img src="w3.gif"> Text dupa imagine.
</body>
</html>
Chenarul si dimensionarea unei imagini
Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul border

al etichetei <img>.
Valorile acestor atribute sunt numere intregi pozitive.
O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in
momentul crearii ei.
Daca nu se cere altfel , aceste dimensiuni sunt respectate in momentul
afisarii ei in pagina Web.
Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate prin intermediul
atributelor width si height.
<html>
<head><title> Imagine cu chenar si marit</title></head> <body> O
imagine cu chenar si de 200 pixeli X 15 %

<img src="w3.gif" border="5" width="350" height="25%"> Text dupa
imagine.
</body>
</html>
Alinierea unei imagini
Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care
poate lua urmatorele valori:
" left " - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe in

partea dreapta;
" right " - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe in
partea stanga;
" top " - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu
partea de sus a textului ce precede imaginea;
" middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de
baza a textului ce precede imaginea.
" bottom " - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu

linia de baza a textului.
<html>
<head><title> Alinierea unei imagini</title></head> <body> Alinieri:
<br> Pe verticala:
<img src="w3.gif" align="top">
La mijloc: <img src="w3.gif" align="center">
Jos: <img src="w3.gif" align="bottom"> Text dupa imagine.
</body>
</html>
Alinierea textului in jurul imaginii
Atributele hspace si vspace precizeaza distanta in pixeli pe orizontala ,

respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina.
Atributul alt admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii.
<html>
<head>
<title> Alinierea textului</title></head> <body> <h5>Imagine aliniat
la stanga inconjurata de text la distanta de 30 de pixeli.

</h5><p> Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de
imagine.Text inainte de imagine. Text inainte de imagine.Text inainte de
imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.
<img src="w3.gif" align="left" hspace="30" vspace="30"
alt="Universitatea de Nord Baia Mare">
Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa

imagine.Text dupa imagine. Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text
dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.
</body>
</html>
Imagini pentru fondul unei pagini
O imagine poate fi utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest
scop se foloseste atributul background al etichetei <body>, avand ca
valoare adresa URL a imaginii.
Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul
ecran.
<html> <head><title> Pagina cu imagine de fond</title></head>
<body background="w3.gif">
1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br> </body>

</html>
Imagini folosite ca legaturi
O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa.

Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona in browser se va
incarca o alta pagina.
Pentru a utiliza imaginea "ubm1.jpg" drept legatura catre pagina index.html
utilizam sintaxa:
<a href ="index-2.html"><img src= "w3.gif"></a>
In mod prestabilit imaginea utilizata pe post de zona activa este

inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi.
Daca stabilim pentru atributul border al etichetei <img> 0 acest chenar
dispare.
<html> <head><title> Imagini folosite ca legaturi</title></head>
<body><h5>Imagini folosite ca legaturi</h5>
Text inainte de imagine.<a href="index-2.html"><img
src="w3.gif"></a>
Text dupa imagine.

</body> </html>
Utilizari speciale ale imaginilor
Imaginile pot fi utilizate pentru a obtine efecte deosebite intr-o pagina web.
Printre aceste utilizari speciale putem enumera:
1. Linii orizontale formate cu ajutorul imaginilor .
2. Simboluri speciale pentru elementele unei liste neordonate ( vezi ).
6. Legaturi
Lagaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini
Web.
Ele transforma un text obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care premite
trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit server la alta
informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume.
Legaturile sunt zone active intr-o pagina Web, adica zone de pe ecran
sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului.
O legatura catre o pagina aflata in acelasi director
O legatura catre o pagina aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul

etichetei <a> (de la "anchor"=ancora).
Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al
etichetei <a> numit href, care ia valoare numele fisierului HTML aflat in
acelasi director. Zona activa care devina sensibila la apasarea butonului
stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele
<a>...</a>.
Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie.
<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 1 </h3>
<a href="leg_ex2.html">
Link catre pagina 2 </a>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 2 </h3>
<a href="leg_ex1.html">
</body>
</html>
O legatura catre o pagina aflata pe acelasi disc local
Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local, dar intr-un alt director
atunci pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi
adresarea relativa.
<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini aflate pe acelasi disc local</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 3 </h3>
<a href="exemple/list/listex_11.html">
Link catre o pagina cu liste </a>
</body>
</html>
O legatura catre un site particular
In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.netscape.com care

incarca pagina de start din site-ul firmei Netscape Corporation.
<html>
<head>
<title> Link catre site-ul firmei Netscape</title>
</head>
<body>
<h3>Link catre site-ul firmei Netscape </h3>
<a href="http://www.netscape.com">
Netscape Corporation </a>
</body>
</html>
Ancore
Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc
legaturi.
O ancora se defineste de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini
ancora se utilizeaza atributul name care primeste ca valoare un nume
atribuit ancorei (de exemplu "leg1").
Pentru a insera o legatura catre "leg1" definita in aceeasi pagina se
utilizeaza eticheta <a> avand atributul href de valoare "#leg1".
Pentru a introduce o legatura catre o ancora definita in alt document (alta
pagina) aflat in acelasi director, atributul href primeste o valoare de forma
"nume_fisier.html#nume_ancora".
<html>
<head>
<title> Ancore definite in acelasi document si in alt doocument</title>
</head>
<body>
<h3>Ancore definite in acelasi document si in alt document </h3>
<a href="#ancora1">
Link catre ancora 1 </h3>
<a href="../../legaturi.php#anc">
Link catre o ancora din alt document </a>

<br> 1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br>
9<br>10<br>11<br>12<br> 13<br>14<br>15<br>16<br>
17<br>18<br>19<br>20<br> 21<br>22<br>23<br>24<br>
<a name="ancora1">ancora 1
</body>
</html>
Ancore definite prin atributul id
Atributul id este un atribut universal ,adica poate fi atasat oricarui element

al unei pagini Web.
Acest atribut va inlocui complet atributul name, care putea fi atasat numai
anumitor elemente.
Atributul id primeste ca valoare un nume (de exemplu "id1") care identifica
in mod unic un element.
Atributul id poate fi utilizat pe post de ancora intr-o pagina Web conform
sintaxei:
<eticheta id = "id1"> ... </eticheta>
<a href = "#id1" >Link catre elementul "id1" </a>
unde "eticheta" poate fi orice element .

Exemplul anterior arata astfel cu eticheta id.
Alegerea culorilor pentru legaturi
In mod prestabilit se utilizeaza trei culori pentru legaturi:
o culoare pentru legaturile nevizitate (nu s-a efectuat nici un clic pe

ele)
o culoare pentru legaturile vizitate (s-a efectuat cel putin un clic pe
ele)
o culoare pentru legaturile active (deasupra carora se afla mouse-ul
la un moment dat).
Aceste atribute pot fi stabilite cu ajutorul a trei atribute ale etichetei

<body>:
o link pentru legaturile nevizitate;
o vlink pentru legaturile vizitate;
alink pentru legaturile active.
Valorile pe care le pot lua aceste atribute sunt culori definite prin nume sau
conform standardului RGB.
<html>
<head>
<title> Culori pentru lagaturi</title>
</head>
<body link="blue" vlink="green" alink="red">
<h3>Setarea culorilor pentru link-uri:<br>rosu pentru legaturi active,
verde pentru legaturi vizitate si albastru pentru legaturi nevizitate </h3>
<a href=leg_ex1.html>
Link catre pagina 1 <br>
Link catre pagina 2 <br>
</body>
</html>
Utilizarea postei electronice
Intr-o pagina Web se poate afla legaturi care permit lansarea in executie a
aplicatiei de expediere a mesajelor electronice.
Pentru aceasta se utilizeaza in constructia adresei URL serviciul Internet
mailto: urmat de o adresa e-mail valida.
Pentru ca exemplul urmator sa functioneze trebuie ca:
pe calculator sa fie instalat o aplicatie de expediere a mesajelor

electrionice (Outlook Express pe calc. Windows , Pine pe calc.
Unix);
adresa sa fie valida si calculatorul sa fie conectat la Internet.
<html>
<head>
<title> Expediere de mesaje electronice</title>
</head>
<body>
<h3>Expediere de mesaje electronice</h3><br>
<a href="mailto:a_bsz@yahoo.com">
Mesaje catre autorul paginii
</body>
</html>
Legaturi catre fisiere oarecare
O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe
orice servere din Internet. Pentru aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand
valoarea atributului href egala cu adresa URL a fisierului destinatie.
Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator browserul
se deschide o caseta de dialog - File download - care va permite:
sa salvati pe discul local fisierul

sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect
fisierele de tipul respectiv
<html>
<head>
<title> Legaturi catre fisiere oarecare</title>
</head>
<body>
<h3>Legaturi catre fisiere oarecare</h3><br>
<a href="fisier.zip">
Link catre fisierul fisier.zip

</body>
</html>
Atributul title
Atributul title apartine etichetei <a> si comanda aparitia unei mici ferestre
in pagina Web cand mouse-ul se afla pe o legatura, fereastra in care este
afisata valoarea data acestui atribut.
Acest atribut are astfel menirea de a furniza informatii suplimentare despre
semnificatia unei legaturi.
<html>
<head>
<title> Atributul title</title>
</head>
<body>
<h3>Atributul title</h3><br>
<a href="mailto:a_bsz@yahoo.com" title="adresa mea de e-mail">
Mesaje catre autorul paginii
</body>
</html>
Legaturi catre fisiere de sunet
Sunetele pot fi stocate in fisiere in diverse formate:
AU/m-law cu extensia .au;

AIFF/AIFC cu extensiile .aiff, .aif;
WAVE/WAV cu extensia .wav;
MPEG Audio cu extensia .mpeg2, sau .mp2;
MIDI cu extensia .mid sau .midi;
O legatura catre un fisier de sunet se realizeaza folosind eticheta <a>

destinata legaturilor catre orice tip de fisiere, unde atributul href va avea
valoarea egala cu adresa URL a fisierului de sunet.
De exemplu:
<a href="numefisier.au">Link catre fisierul de sunet</a>
Legaturi catre fisiere videoclipuri
Videoclipurile sunt stocate in fisiere diverse formate.Formatele si extensiile

corespunazatoare pentru fisierele utilizabile in paginile Web sunt
urmatoarele:
MPEG cu extensia .mpeg sau mpg;

QuickTime cu extensia .mov;
AVI cu extensia .avi.
O legatura catre un fisier de sunet se realizeaza folosind eticheta <a>

destinata legaturilor catre orice tip de fisiere, unde atributul href va avea
valoarea egala cu adresa URL a fisierului videoclip.
De exemplu:
<a href="numefisier.avi">Link catre fisierul videoclip</a>
7. Liste
Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini
este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple
clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de
definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar
va fi gestoinata printr-o lista de definitii, care este inclusa intr-o pereche de
marcaje de lista de definitii: <dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de
definitii).
Observatii:
- Un termen al listei este initiat de eticheta <dt> (de
la "definition term" = termen definit);
- Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd>
(de la "definition description" = descrierea
definitiei);
- Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este
indentata;
<html>
<head><title>listex_1</title></head>
<body><h1 align="center">O lista de definitii</h1><hr>
<dl>
Glosar de termeni de World Wide Web

<dt><b>hypertext</b>
<dd>- o interconectare Web de informatii de tip text, in care orice cuvant
sau fraza poate face legatura catre un alt punct din document sau catre un
alt document
<dt><b>date</b>
<dd>- fluxul nesfarsit de materiale care apar pe Internet, spre deosebire
de informatii care sunt date cu un anumit inteles sau valoare
<dt><b>informatie</b>
<dd>- sub-setul de date care are efectiv semnificatie si care este util la
momentul curent
</dl>
</body>
</html>
Liste neordonate
O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele

corespondente <ul>...</ul> (" ul " vine de la " unordered list " = lista
neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item).
Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei

incepe pe un rand noua.
<html>
<body><h1 align="center">O lista neordonata</h1><hr>

<ul>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow
<li>Purple <li>Aqua
</ul>
</body>
</html>
Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut type care stabileste caracterul
afisat in fata fiecarui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut
sunt:
o
"circle" (cerc)
"disc" (disc plin) (valoarea prestabilita);
"square" (patrat)
Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri

<html>
<body><h1 align="center">O lista neordonata de liste
neordonate</h1><hr>

<ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML
<li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border
<li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling
</ul>
</ul>
</ul>
</body>
</html>
Liste ordonate
O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele

corespondente <ol>...</ol> (" ol " vine de la " ordered list " = lista
ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item).
Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei
incepe pe un rand noua.
<html>
<body><h1 align="center">O lista ordonata</h1><hr>
<ol>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>
Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut type care stabileste tipul de
caractere utilizate pentru ordonarea listei.Valorile posibile sunt:
" A " pentru ordonare de tipul A , B , C , D etc. ( litere mari );

" a " pentru ordonare de tipul a , b , c , d etc. ( litere mici );
" I " pentru ordonare de tipul I , II , III , IV etc. ( cifre romane mari );
" i " pentru ordonare de tipul i , ii , iii , iv etc. ( cifre romane mici );
" 1 " pentru ordonare de tipul 1 , 2 , 3 , 4 etc. ( cifre arabe - optiune
prestabilita );
Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu cifre romane

<html>
<body><h1 align="center">O lista ordonata cu cifre
romane</h1><hr>
<ol type="I">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>
Tag-ul <ol> poate avea un atribut start care stabileste valoarea initiala a
secventei de ordonare.Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar
intreg pozitiv.
Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari, incepand de la

valoarea C.
<html>
<body><h1 align="center">O lista ordonata cu litere mari, incepand de
la valoarea C</h1><hr>
<ol type="A" start="3">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>
Tag-ul <li> poate avea un atribut value care satileste valoare pentru
elementul respectiv al listei. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un
numar intreg pozitiv (vezi urmatorul exemplu).
<html>
<body><h1 align="center">O lista ordonata avand itemi setati
individual</h1><hr>
<ol start="3">Repetati urmatorii pasi ai algoritmului
<li>salvati fisierul;
<li value="6">incarcati fisierul in browser;
<li>schimbati browserul utilizat
<li>incarcati din nou fisierul
</ol>
</body>
</html>
Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate, ca in

exemplul urmator.
<html>
<body><h1 align="center">O lista ordonata de liste ordonate si
neordonate</h1><hr>
<ol>Un sistem informatic include:
<li>Hardware:
<ol>
<li>placa de baza
<li>procesor
<li>memorie
<li>harddisk
</ol>
<li>Software:
<ul>
<li>Linux
<li>Windows
<li>OS/2
<li>Unix
</ul>
<li>Software de aplicatie:
<ul type="disc">
<li>VisualC++
<li>Java
<li>SQL
<li>CorelDraw
</ul>
</ol>
</body>
</html>
O lista de meniuri este un bloc delimitat de etichete corespondente

<menu>...</menu>. Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li>
( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de meniuri ca pe o lista
neordonata.
O lista de directoare este un bloc delimitat de etichete corespondente
<dir>...</dir> (de la " director "). Fiecare element al listei este initiat de
eticheta <li> ( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de
directoare ca pe o lista neordonata.
(Nu se recomanda utilizarea acestori tipuri de liste).
Utilizari speciale ale listelor
Daca intr-o lista, in loc de elementele acesteia introduse prin <li>, se

insereaza un bloc de text, aceasta va fi indentat ( intocmai ca elementele
unei liste).
<html>
<body><h1>Un bloc de text indentat</h1><hr>
<ol> Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text
indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text

indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text
indentat.
</ol>
</body>
</html>
In exemplul urmator lista de definitii are itemii <dt> si <dd> multipli.

<html>
<body><h1 align="center">O lista de definitii speciala</h1><hr>
<dl>Program
<dt><b>Luni</b>
<dt><b>Marti</b>
<dt><b>Miercuri</b>
<dd><i>Ora 9.00.</i>Insciere
<dd><i>Ora 11.00.</i>Audieri
<dd><i>Ora 13.30.</i>Raspunsuri
</dl>
</body>
</html>
Ultimul exemplu este o lista neordonata personalizata care utilizeaza pe

post de elemente imagini si texte.
<html>
<body><h1>O lista personalizata</h1><hr>
<ul>Tipuri de masini Volkswagen sunt:<br>
<img src="images/reddot.gif">Golf<br>
<img src="images/reddot.gif">Jetta<br>
<img src="images/reddot.gif">Passat<br>
<img src="images/reddot.gif">Bora<br>
<img src="images/reddot.gif">Corrado<br>
<img src="images/reddot.gif">Transporter<br>
</body>
</html>
8. Tabele
Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de domenii, fiecare

domeniu avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului,
alinierea textului etc.
Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente
<table>...</table>. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un
rand intr-un tabel se folosesc etichetele <tr>...</tr> ( de la " table row "=
rand de tabel ).Folosirea etichetei de sfarsit </tr> este optionala.
Un rand este format din mai multe celule ce contin date.
O celula de date se introduce cu eticheta <td>..</td>.
<html>
<head><title>tabelex_1</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu format din 4 linii si 2
coloane</h1><hr>
<table>
<tr> <td>cell 11</td> <td>cell 11</td></tr>
</table>
</body>
</html>
In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. pentru a adauga un chenar unui

tabel, se utilizeaza un atribut al etichetei <tabel> numit border.
Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) si
reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului.
Daca atributul border nu este urmata de o valoare atunci tabelul va avea o
grosime prestabilita egala cu 1 pixel, o valoare egala cu 0 a grosimii
semnifica absenta chenarului.
Cand atributul border are o valoare nenula chenarul unui tabel are un
aspect tridimensional.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>
<table border="4">
</table>
</body>
</html>
Alinierea tabelului
Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul align al

etichetei <table>, cu urmatoarele valori posibile: " left " ( valoarea
prestabilita ), " center " si "right ".
Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel :
daca tabelul este aliniat stanga ( <table align="left"> ), atunci

textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus
in partea dreapta a tabelului.
daca tabelul este aliniat dreapta ( <table align="right"> ), atunci
textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus
in partea stanga a tabelului.
daca tabelul este aliniat pe centru ( <table align="center"> ),
atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi
afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel aliniat la dreapta</h1><hr> Text
inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de
tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text
tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.
<table border="0" align="right">
</table>
Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa
tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text
dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa
tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text
dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa
tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text
dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa
tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.
</body>
</html>
Daca schimbam alinierea tabelului la centru atunci exemplul anterior va

arata asa sau la stanga atunci va arata asa.
Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita
cu ajutorul atributelor hspace si vspace al etichetei <table>. Valoarea
atributului hspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si reprezinta
distanta pe orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Valoarea atributului vspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si
reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii
Web.
Aceste atribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.
Exemplul cu aceste atribute gasiti aici.
Definirea culorilor de fond pentru un tabel
Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului bgcolor, care poate fi

atasat intregului tabel prin eticheta <table>, unei linii prin eticheta <tr> sau
celule de date prin eticheta <td>.
Valorile pe care le poate primi bgcolor sunt cele cunoscute pentru o
culoare.
Daca in tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor, atunci prioritatea
este urmatoarea: <td>, <tr>, <table> ( cu prioritate cea mai mica ).
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu colorat</h1><hr>
<table border="3" bgcolor="green">
<tr> <td>verde 11</td> <td bgcolor="red">rosu 11</td></tr>
<tr bgcolor="blue"> <td>albastru 21</td> <td
bgcolor="yellow">galben 22</td></tr>
<tr bgcolor="cyan"> <td>cell 31</td> <td>cell 32</td></tr>
<tr> <td>cell 41</td> <td bgcolor="white">cell 42</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Culoarea textului din fiecare celula se pote stabili cu ajutorul expresiei:

<font color="valoare">...</font>.
Dimensionarea celulei unui tabel
Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului

cellspacing al etichetei <table>.Valorile acestui atribut pot fi numere intregi
pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine.
Valorea prestabilita a atributului cellspacing este 2.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel fara chenar de celule
alipite</h1><hr>
<table cellspacing="0">
<tr> <td bgcolor="gray">gri 11</td> <td bgcolor="red">rosu
12</td></tr>
<tr bgcolor="blue"> <td>albastru 21</td> <td
bgcolor="yellow">galben 22</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu

ajutorul atributului cellpadding al etichetei <table>.Valorile acestui atribut
pot fi numere intregi pozitive, si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si
continutul ei.
Valorea prestabilita a atributului cellpadding este 1.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel de celule mari</h1><hr>
<table border="0" cellpadding="20">
<tr> <td>gri 11</td> <td>rosu 12</td></tr>
<tr> <td>albastru 21</td> <td>galben 22</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Dimensionarea unui tabel
Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin

intermediul a doua atribute, width si height, ale etichetei <table>.
Valorile acestor atribute pot fi:
numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in

pixeli a tabelului;
numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand
fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel de de 200 pixeli X 50 %</h1><hr>
<table border="0" width="200" height="50%">
</table>
</body>
</html>
In exemplul urmator se utilizeaza un truc care permite afisarea intr-o

pagina Web a unui text pozitionat in centrul paginii.
<html>
<body><h1 align=center>Un text centrat intr-o pagina</h1>
<table width="100%" height="100%">
<tr> <td align="center">
<h2>Text centrat.</h2>
</table>
</body>
</html>
Titlul unui tabel
Unui tabel i se poate atasa un titlu cu ajutorul etichetei <caption> ( de la

"table caption" = titlu tabel ).
Aceasta eticheta trebuie plasata in interiorul etichetelor <table>...</table>,
dar nu in interiorul etichetelor <tr> sau <td> Titlul unui tabel poate fi aliniat
cu ajutorul atributului align al etichetei <caption> care poate lua una dintre
valorile:
" bottom " ( sub tabel );

" top " ( deasupra tabelului );
" left " ( la stanga tabelului );
" right " ( la dreapta tabelului ).
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel cu titlu</h1>
<table border="0"><caption align="top">Masini
<tr><td>Mercedes </td><td>Citroen </td><td>Jaguar </td></tr>
<tr><td>BMW </td><td>Volvo </td><td>Renault </td></tr>
</table>
</body>
</html>
Cap de tabel
Un tabel poate avea celule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste celule

sunt introduse de eticheta <th> ( de la " tabel header " = cap de tabel ) in
loc de <td>.
Toate atribute care pot fi atasate etichetei <td> pot fi de asemenea atasate
etichetei <th>. Continutul celulelor definite cu <th> este scris cu caractere
aldine si centrat.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel cu titlu si cap de tabel</h1>
<table border="0"><caption align="bottom">Preturile masinii
<tr><th>Pret</th>
<th>Citroen</th>
<th>Jaguar</th>
<th>BMW</th>
<th>Volvo</th></tr>
<tr><th>In dolari</th>
<td>5000</td>
<td>100000</td>
<td>50000</td>
<td>80000</td></tr>
<tr><th>In lei</th>
<td>15000</td>
<td>300000</td>
<td>150000</td>
<td>240000</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Alinierea continutului unei celule
Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul

atributului align care poate lua valorile:
" left " ( la stanga );

" center " ( centrat , valoarea prestabilita );
" right " ( la dreapta );
" char " ( alinierea se face fata de un caracter ).
Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul

atributului valign care poate lua valorile:
" baseline " ( la baza );

" bottom " ( jos );
" middle " ( la mijloc, valoarea prestabilita );
" top " ( sus ).
Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei <tr> pentru a defini tuturor
elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor <td> si <th> pentru a
stabili alinierea textului intr-o singura celula.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel avand continutul celulelor
aliniate</h1>
<table border="0" width="50%" height="50%">
<tr align="right"><td>Aici</td> <td>alinierea</td><td>este
centru</td><td>dreapta</td></tr> <tr>
<td align="left">stanga</td>
<td align="center">centru</td><td valign="top">sus</td> <td
valign="bottom">jos</td></tr>
<tr align="left"><td>aici</td><td>alinierea</td> <td>este
centru</td><td>stanga (implicita)</td></tr> </table>
</body>
</html>
Dimensionarea exacta a celulelor unui tabel
Dimensiunea unei celule de tip <td> sau de tip <th> pot fi stabilite exact cu
ajutorul a doua atribute ale acestor etichete: width pentru latime si height
pentru inaltime.
Valorile posibile ale acestor atribute sunt:
numere intregi pozitive ( inclusiv 0 ) reprezentand dimensiunea in

pixeli a latimii, respectiv a inaltimii unei celule;
procente din latimea , respectiv inaltimea tabelului.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel cu celule de 100x150 de
pixeli</h1><hr>
<table border="0">
<tr> <td width="100" height="150">cell 11</td> <td width="100"
height="150">cell 11</td></tr>
<tr> <td width="100" height="150">cell 21</td> <td width="100"
height="150">cell 22</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Tabele de forme oarecare
Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule.Cu ajutorul a

doua atribute ale etichetelor <td> si <th>, o celula se poate extinde peste
celule vecine.
Astfel:
extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu

ajutorul atributului colspan, a carui valoare determina numarul de
celule care se unifica.
extinderea unei celule peste celulele dedesubt se face cu ajutorul
atributului rowspan, a carui valoare determina numarul de celule
care se unifica.
Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe

verticala. In acest caz , in etichetele <td> si <th> vor fi prezente ambele
atribute colspan si rowspan.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>
<table border="0">
<tr> <td rowspan="3">cell 11</td><br>cell 21<br>cell 31</td>
<td>cell 12</td><td colspan="2" rowspan="3">cell 13 ,cell
14</td><br>cell 23, cell 24<br>cell 33, cell 34</td></tr>
<tr> <td>cell 22</td></tr>

<tr> <td>cell 32</td></tr>
<tr> <td>cell 41</td> <td colspan="3">cell 42,cell 43,cell
44</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Atributul " nowrap "
Atributul nowrap apartine elementelor <td> si <th> ; el interzice

intreruperea unei linii de text.Astfel , in tabel pot aparea coloane cu o
latime oricat de mare.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel cu celule de latime mare</h1><hr>
<table border="0">
<tr> <td nowrap>cell 21</td> <td>cell 22 este foarte lata,aceasta
celula este foaret lata.</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Celule vide ale unui tabel
daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara
un chenar de delimitare.
In scopul de a afisa un chenar pentru celule vide se utilizeaza urmatoarele
trucuri:
dupa <td> se pune ;

dupa <td> se pune <br>.
Caracterul ( no break space ) este de fapt caracterul spatiu.Un

spatiu introdus prin im\ntermediul acestui caracter nu va fi ignorat de
browser.
<html>
<body><h1 align=center>Un tabel cu celule vide</h1><hr>
<table border="0">
<tr> <td>cell 11<td> <td>cell 12</td><td>cell 13</td></tr>
<tr> <td> </td> <td></td></tr>
</table>
</body>
</html>
Atribute Internet Explorer pentru tabele
Urmatoarele atribute ale etichetei <table> functioneaza cu Internet

Explorer 4.0 , 5.0, dar nu cu Netscape Communicator 4.5:
background permite stabilirea unei imagini pentru fondul unui
tabel.Primeste ca valoare adresa URL a imaginii folosite pentru fond;

bordercolor permite stabilirea culorii pentru chenarul unui tabel;
bordercolorlight permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui
tabel;
bordercolordark permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui
tabel;
<html>
<body><h1 align=center>Atribute "Internet Explorer"</h1><hr>
<table border="5" background=".../images/ubm1.jpg" cellspacing=15
bordercolor="maroon" bordercolodark="red">
<tr bgcolor="yellow"> <td>cell 11</td> <td>cell 12</td><td>cell
13</td></tr>
<tr bgcolor="yellow"> <td> </td><td></td> <td></td></tr>
</table>
</body>
</html>
Grupuri de coloane
Blocul <colgroup>...</colgroup> permite definirea unui grup de coloane.

Atributele acceptate de <colgroup> sunt:
span determina numarul de coloane dintr-un grup;

width determina o latime unica pentru coloanele din grup;
align determina un tip unic de aliniere pentru coloanele din grup.
Exemplu: <colgroup span="3" width="100"></colgroup>
Intr-un bloc <colgroup>, coloanele pot avea configurari diferite daca se

utilizeaza elementul <col>, care admite atributele:
span identifica acea coloana din grup pentru care se face
configurarea.Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in

ordine;
width determina o latime pentru coloana identificata prin span;
align determina o aliniere pentru coloana identificata prin span.
<html>
<body><h1 align=center>Grupuri de coloane</h1><hr>
<table width="400" cellspacing=10>
<colgroup> <col width="100" align=right> <col width="100"
align=center> <col width="200" align=right> </colgroup>
<tr> <td valign=top>Text in prima coloana.Text in prima coloana.Text in
prima coloana. Text in prima coloana.</td> <td valign=top>Text in
coloana doua.Text in coloana doua.Text in coloana doua.Text in coloana

doua.</td> <td valign=top>Text in coloana a treia.Text in coloana a
treia.Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Atributele frame si rules
Atributul frame al etichetei <table> permite specificarea partilor din

chenarul unui tabel care vor fi afisate.
Valorile posibile ale acestui atribut sunt:
void - elimina toate muchiile exterioare ale tabelului;

above - afiseaza o muchie in partea superioara a cadrului tabelului;
below - afiseaza o muchie in partea inferioara a cadrului tabelului;
hsides - afiseaza cate o muchie in partea superioara si inferioara
cadrului tabelului;
lhs - afiseaza o muchie in partea din stanga a cadrului tabelului;
rhs - afiseaza o muchie in partea din dreapta a cadrului tabelului;
vsides - afiseaza o muchie in partea din stanga si din dreapta a
cadrului tabelului;
box - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
border - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
Atributul rules al etichetei <table>permite alegerea unor delimitatori pentru

celulele unui tabel. Valorile posibile sunt:
none - elimina toate muchiile interioare ale tabelului;
groups - afiseaza muchii orizontale intre toate grupurile din
tabel.Grupurile sunt specificate prin elementele <thead>, <tbody>,
<tfoot>si <colgroup>.
rows - afiseaza muchii orizontale intre toate liniile tabelului;
cols - afiseaza muchii verticale intre toate coloanele tabelului;
all - afiseaza muchii intre toate liniile si coloanele;
<html>
<body><h1 align=center>Atributele frames si rules</h1>
<table width="400" frame=box rules=rows cellspacing=10>
<tr> <td>cell 11</td> <td>cell 12</td><td>cell 13</td></tr>
<tr> <td>cell 21</td> <td>cell 22</td><td>cell 23</td></tr>
</table>
</body>
</html>
Subblocurile unui tabel
In specificatiile HTML 4.0, continutul unui tabel poate fi impartit in

subblocuri prin elementele:
<thead><tr><td>...</thead> ( un singur rand );

<tfoot><tr><td>...</tfoot> ( un singur rand );
<tbody><tr><td>...</tbody> ( oricate randuri );
Intr-un tabel exista un singur subbloc de tipul <thead> si un singur subbloc

de tipul <tfoot>, dar pot exista mai multe subblocuri de tip <tbody>.
9. Ferestre in HTML
Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului
subferstre in care sa fie incarcate documente HTML diferite.
Ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special , in care blocul
<body>...</body> este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>.
In interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>.
Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este src, care primeste ca
valoare adresa URL a documentului HTML care va fi incarcat in acel
frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferstrelor (si a

subferestrelor) in linii si coloane:
impartirea unei ferstre intr-un numar de subferestre de tip coloana

se face cu ajutorul atributului cols al etichetei <frameset> ce descrie
acea fereastra;
impartirae unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se
face cu ajutorul atributului rows al etichetei <frameset> ce descrie
acea fereastra;
valoare atributelor cols si rows este o lista de elmente separate prin
virgula , care descriu modul in care se face impartirea.
Elementele listei pot fi:

1. un numar intreg de pixeli;
2. procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu
%);
3. n* care inseamna n parti din spatiul ramas;
Exemplu 1: cols=200,*,50%,* inseamna o impartire in 4 subferestre ,
dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total
disponibil ,iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas
disponibil.
Exemplu 2: cols=200,1*,50%,2* inseamna o impartire in 4 subferestre ,
dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total
disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas
disponibil, care se imparte in trei parti egale , a doua fereastra ocupand o
parte , iar a patra ocupand 2 parti.
Observatii:
- daca mai multe elemente din lista sun configurate cu
* , atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va
imparti in mod egal.
- o subfereastra poate fi un cadru (folosind <frame>)in
care se va incarca un document HTML sau poate fi
impartita la randul ei la alte subfereste (folosind
<frameset>).
<html>
<head><title>ferex_1</title></head>
<frameset cols="*,*">
<frame src="p1.html">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre

orizontale.Pentru al doilea cadru valoarea atributului src este adresa URL
a unei imagini.
<html>
<frameset rows="100,*,10%">
<frame src="tiled.gif">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2).Pentru a

realiza acest lucru, se folosesc simultan cele doua atribute cols si rows.
<html>
<frameset rows="*,*" cols="*,*">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte.Pentru a

o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este
impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua
subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie.
<html>
<frameset cols="20%,*">
<frameset rows="*,*">
</frameset>
</frameset>
</html>
Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru
Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul

bordercolor. Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o
culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB.Atributul
bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili
culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse,cat si etichetei <frame> pentru
a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.
Atributul border al etichetei <frameset> permite configurarea latimii
chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita
a atributului border este de 5 pixeli.
O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar.
<html>
<frameset cols="20%,*" bordercolor="green" border="15">
<frame src="p2.html" bordercolor="blue"> <frame src="p3.html">
</frameset>
</html>
Pentru a obtine cadre fara chenar se utilizeaza border="0".

In mod prestabilit, chenarul unui cadru este afisat si are aspect
tridimensional.Afisarea chenarului unui cadru se poate dezactivata daca se
utilizeaza atributul frameborder cu valoare "no".
Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind
valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame>
(dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru).
Valorile posibile ale atributului frameborder sunt:
"yes" -echivalent cu 1;
"no" -echivalent cu 0;
<html>
<head><title>ferex_5_1</title></head>
<frameset cols="20%,*" border="0">
</frameset>
</html>
<html>
<head><title>ferex_5_2</title></head>
<frameset cols="20%,*" frameborder="no">
</frameset>
</html>
Bare de defilare
Atributul scrolling al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui

cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului
afisat in interiorul cadrului.
Valorile posibile sunt:
"yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;

"no" - barele de derulare nu sunt utilizabile;
"auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar
<html>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html" scrolling="yes" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="no" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="auto" noresize>
</frameset>
</html>
Atributul noresize al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara)

daca este prezent, inhiba posibilitatea prestabilita a utilizatorului de a
redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului.
Pozitionarea documentului intr-un cadru
Atributele marginheight si marginwidth ale etichetei <frame> permit

stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile
verticale, respectiv orizontale ale cadrului.
Valori posibile:
-numar de pixeli;
-procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului;
<html>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html">
<frame src="p.html" marginheight=20>
<frame src="p.html" marginwidth=20>
</frameset>
</html>
Exista browsere care nu suporta cadre pentru aceasta se utilizeaza in

interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>.
Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se
gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona
<noframes>...</noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat.
De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot
introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele).
Cadre interne
Un cadru intern este specificat prin intermediul blocului

<iframe>...</iframe>. Un cadru intern se insereaza intr-o pagina Web in
mod asemanator cu o imagine sau in modul in care se specifica marcajul
<frame>, asa cum rezulta din urmatorul exemplu:
<iframe src="ferex_8.html" height=40% width=50%> </iframe>
In acest caz, am specificat ca doresc o fereastra de cadru intern care are

40%din inaltimea si 50% din latimea paginii curente.
Atributele aceptate de eticheta <iframe> sunt in parte preluate de la
etichetele <frame> si <frameset>,cum ar fi:
src,border,frameborder,bordercolor,marginheight,
marginwidth,scrolling,name,noresize;
sau de la eticheta <img> vspace,hspace,align,width,height;
<html>
<head><title>ferex_8</title> </head>
<body>
<a href="p1.html" target="icad">
Fisierul1</a><br> <a href="p2.html" target="icad">
Fisierul2</a><br> <a href="p3.html" target="icad">
Fisierul3</a><br> <a href="p.html" target="icad">
Home</a><br> <center><iframe width="60%" height="50%"
border=2 bordercolor=red name="icad" src="p.html"> Daca vedeti
acest text inseamna ca browserul dumnevoastranu suporta cadre interne.

Ar fi preferabil sa reveniti, folosind Netscape Navigator versiune 4.0
(/ulterioara) sau I.Explorer 4.0. (/ulterioara)
<a href="p0.html">Pagina fara cadre interne</a> </iframe></center>
</body>
</html>
Tinte pentru legaturi
In mod prestabilit, la efectuarea unui clic pe o legatura noua pagina (catre

care indica legatura) o inlocuieste pe cea curenta in aceeasi fereastra
(acelasi acdru). Acest comportament se poate schimba in doua moduri:
prin plasarea in blocul <head>...</head> a unui element <base>

care precizeaza,prin atributul target numele ferestrei (cadrului) in
care se vor incarca toate paginile noi referite de legaturile din pagina
curenta conform sintaxei:
<base target="nume_ferastra/frame_de_baza">
prin plasarea in eticheta <a> a atributului target, care precizeaza
numele ferestrei (cadrului) in care se va incarca pagina nou referita

de legatura, conform sintaxei:
<a href="legatura" target="nume_fereastra/frame">...</a>
Observatie:
- daca este prezent atat un atribut target in <base>
cat si un atribut target in <a>, atunci cele precizate
de atributul target din <a> sunt prioritare.
Numele unui cadru este stabilit prin atributul name al etichetei <frame>
conform sintaxei: <farme name="nume_frame">
In exemplul urmator este prezentata o pagina Web cu doua cadre.Toate
legaturile din cadrul 1 incarca paginile in cadrul 2.
<html>
<head><title>ferex_9_frames</title></head>
<frameset cols="20%,*">
<frame src="left.html" name="left">
<frame src="p.html" name="main">
</frameset>
</html>
<html>
<head><title>ferex_9_left</title> </head>
<body>
<a href="p1.html" target="main">
Fisierul1</a><br> <a href="p2.html" target="main">
Fisierul2</a><br> <a href="p3.html" target="main">
Fisierul3</a><br><br> <a href="p1.html" target="_blank">
Fis1 intr-o fereastra noua</a><br><br> <a href="p1.html"
target="_self">
Fis1 in fereastra curenta</a><br><br> <a href="p.html"
target="main">
Home</a><br>
</body>
</html>
Valori pentru atributul target
Atributul target al etichetei<frame> accepta anumite valori predefinite de o

valoare deosebita pentru creatorii de pagini Web.aceste valori sunt:
"_self" (incarcarea noii pagini are loc in cadrul curent);

"_blank" (incarcarea noii pagini are loc intr-o fereastra noua
anonima);
"_parent" (incarcarea noii pagini are loc in cadrul parinte al cadrului
curent daca acesta exista, altfel are loc in fereastra browserului
curent);
"_top" (incarcarea noii pagini are loc in fereastra browserului ce
contine cadrul curent);
10. Formulare
Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane ,casete

de selectie,campuri de editare etc.
Formularele va asigura construirea unori pagini Web care permit
utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita
serverului.Formularele pot varia de la o simpla caseta de text ,pentru
introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element

caracteristic tuturor motoarelor de cautaredin Web - pana la o structura
complexa ,cu multiple sectiuni ,care ofera facilitati puternice de transmisie
a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde
urmatoarele etape:
1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.
2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si
(daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date.
3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului.
Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente
<form> si </form>.
Atribute esentiale ale elementului <form>
Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>.

1. Atributul action precizeaza ce se va intampla cu datele formularului
odata ce acestea ajung la destinatie.De regula ,valoarea atributului action
este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele
formularului ,efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un
raspuns.
<form action="http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi">.
Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl,C,PHP,Unix shell.

2. Atributul method precizeaza metoda utilizata de browser pentru
expedierea datelor formularului.Sunt posibile urmatoarele valori:
get (valoarea implicita).In acest caz ,datele din formular sunt

adaugate la adresa URL precizata de atributul action;
- nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb)

- intre adresa URL si date este inserat un "?".
Datele sunt adaugate conform sintaxei: nume_camp =
valoare_camp. Intre diferite seturi de date este introdus un "&".
Exemplu: "http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 =
valoare1&nume2 = valoare2";
post In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise
cantitati mari de date (ordinul MB)
Pentru ca un formular sa fie functional, trebuie precizat ce se va intampla

cu el dupa completarea si expediere.
Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia
prin posta electronica (e-mail).
Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form> si anume action
care primeste ca valoare " mailto: " concatenat cu o adresa valida de email catre care se va expedia formularul completat.
Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere
Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei

<input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul type al
etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste
valoarea "text". Alte atribute pentru un element <input> sunt:
atributul name ,permite atasarea unui nume fiecarui element al

formularului.
atributul value ,care permite atribuirea unei valori initiale unui
element al formularului.
Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei

<input>, in care atributul type este configurat la valoarea "submit".Acest
element poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare scris
"Submit Query" sau valoarea atributului value ,daca aceasta valoare a fost
stabilita.
<html>
<head><title>FormEx_1 </title></head>
<body><h1> Un formular cu un camp de editare si un buton de
expediere</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Numele:<input type="text" name="numele" value="Numele si
prenumele"><br>
<input type="submit" value="expedieaza"> </form></body>
</html>
Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type = "text") , alte

doua atribute pot fi utile:
atributul size specifica latimea campului de editare depaseste

aceasta latime ,atunci se executa automat o derulare acestui camp;
atributul maxlength specifica numarul maxim de caractere pe care

le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul
maxim sunt ignorate.
Observatii:
- daca atributul type lipseste intr-un element
<input> , atunci campul respectiv este considerat in
mod prestabilit ca fiind de tip "text".
- formularele cu un singur camp (de tip text) nu au
nevoie de un buton de expediere, datele sunt expediate
automat dupa completarea si apasarea tastei ENTER.
Butonul Reset
Daca un element de tip <input> are atributul type configurat la valoarea

"reset" ,atunci in formular se introduce un buton pe care scrie "Reset". La
apasarea acestui buton ,toate elementele dinn formular primesc valorile
prestabilite (definita odata cu formularul ), chiar daca aceste valori au fost
modificate de utilizator.
Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul atributului name si o
valoare printr-un atribut value.
Un asemenea buton afiseaza textul "Reset" daca atributul value lipseste,
respectiv valoarea acestui atribut in caz contar.
<html>
<head><title>formex_2</title></head>
<body><h1>Un formular cu un buton reset</h1>
<hr>
Introduceti numele:<input type="text" name="nume"
value="Numele"><br>
Introduceti prenumele:<input type="text" name="prenume"
value="Prenumele"><br>
<input type="reset" value="sterge"> <input type="submit">
</form></body>
</html>
Camp de editare de tip "password"
Daca se utilizeaza eticheta <input> avand atributul type configurat la

valoarea "password" , atunci in formular se intyroduce un element
asemanator cu un camp de editare obisnuit (introdus prin type="text").
Toate atributele unui camp de editare raman valabile.
Singura deosebire consta in faptul ca acest camp de editare nu afiseaza

caracterele in clar,ci numai caractere *,care ascund de privirile altui
utilizator aflat in apropiere valoarea introdusa intr-un asemenea camp.
La expedierea formularului insa, valoarea tastata intr-un camp de tip
"password" se transmite in clar.
<html>
<body><h1>Un formular cu un buton reset</h1>
<hr>
Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele"><br>
Prenume:<input type="text" name="prenume"
value="Prenumele"><br>
Password:<input type="password" name="parola" ><br>
<input type="reset" value="sterge"> <input type="submit"
value="trimite"> </form></body>
</html>
Butoane radio
Butoanele radio permit alegerea ,la un moment dat , aunei singure variante
din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input>
cu atributul type avand valoarea "radio".
<html>
<body><h1>Un formular cu butoane radio</h1>
<hr>
Alegeti sexul:<input type="radio" name="sex" value="b"><br>
Femeiesc:<input type="radio" name="sex" value="f"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>
La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b"

sau "sex=f",in functie de alegerea facuta de utilizator.
Casete de validare
O caseta de validare (checkbox)permite selectarea sau deselctarea unei

optiuni.
Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu
atributul type configurat la valoarea "checkbox".

Observatii:
- fiecare caseta poate avea un nume definit prin
atributul name.
fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita
"selectat" definita prin atributul checked.
<html>
<body><h1>Un formular cu casete checkbox</h1>
<hr>
Alegeti meniul:<br>
Pizza <input type="checkbox" name="pizza" value="o portie">
Nectar <input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar">
Bere <input type="checkbox" name="bere" value="o sticla">
Cafea <input type="checkbox" name="cafea" value="o
ceasca"><br>
</html>
Casete de fisiere
Intr-o pereche "name = value" a unui formular se poate folosi intregul

continut al unui fisier pe post de valoare.
Pentru aceasta se insereaza un element <input> intr-un formular , cu
atributul type avand valoarea "file" (fisier).
Atributele pentru un element de tip caseta de fisiere:
atributul name permite atasarea unui nume

atributul value primeste ca valoare adresa URL a fisierului care va fi
expediat o data cu formularul. Aceasta valoare poate fi atribuita
direct atributului value, se poate fi tastata intr-un camp de editare ce
apare o data cu formularul sau poate fi selectata prin intermediul
unei casete de tip File Upload sau Choose File care apare la
apasarea butonului Browse... din formular;
atributul enctype precizeaza metoda utilizata la criptarea fisierului
de expediat.Valoarea acestui atribut este "multipart/form-data".
<html>
<body><h1>Un formular cu caseta de fisiere</h1>
<hr>

Alegeti fisierul:<input type="file" name="fisier"
enctype="multipart/form-data"><br>
</html>
Liste de selectie
O lista de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe

elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu
ajutorul etichetelor corespondente <select>si </select>.
O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute:
atributul name, care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile

"name=value" expediat serverului);
atributul size, care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv ,
valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un
moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea
barei de derulare atasate automat listei).
Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei

<option>.
Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile:
atributul value primeste ca valore un text care va fi expediat serverului in perechea "name=value"; daca acest atribut lipseste ,atunci
catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>;
atributul selected (fara alte valori) permite selectarea prestabilita a
unui elem,ent al listei.
<html>
<body><h1>Un formular cu o lista de selectie</h1>
<hr>
Universitatea absolvita:<br><br>
<select name="universitate" size="3"> <option value="B">
Universitatea din Cluj

<option value="UNBM" selected> Universitatea de Nord Baia Mare
<option value="UTT"> Universitatea Technica din Timisoara
<option value="UTB"> Universitatea Technica din Brasov
</select><br><br>
<input type="reset"> <input type="submit">

</form></body>
</html>
Daca atributul size este egal cu 1 atunci lista de selectie arata asa.
Lista de selectie cu selectii multiple
O lista de selectie ce permite selectii multiple se creeaza intocmai ca o

lista de selectie obisnuita. In plus , eticheta <select> are un atribut
multiple (fara alte valori). Cand formularul este expediat catre server
pentru fiecare element selectat al listei care este se insereaza cate o
pereche "name=value" unde name este numele listei.
<html>
<body><h1>Un formular cu o lista de selectie ce accepta selectii
multiple</h1>
<hr>
Limbi straine cunoscute:<br><br>
<select name="limbi straine" size="5"> <option value="e"> Engleza
<option value="f" selected> Franceza
<option value="s"> Spaniola
<option value="i"> Italiana
<option value="r"> Rusa
<option value="g"> Germana
</select><br><br>
</form></body>
</html>
Campuri de editare multilinie
Intr-un formular campuri de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul

etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute:
atributul cols, care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie;

atributul rows, care specifica numarul de linii afisate simultan;
atributul name, care permite atasarea unui nume campului de
editare multilinie;
atributul wrap, (de la "word wrap"=trecerea cuvintelor pe randul

urmator0, care determina determina comportamentul campului de
editare fata de sfarsitul de linie.
Acest atribut poate primi urmatoarele valori:
a) " off "; in acest caz:
o intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se
produce numai cand doreste utilizatorul;
o caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis
serverului o data cu formularul;
b) " hard "; in acest caz:
o
o
se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a

editorului ;
caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis
c) " soft "; in acest caz:

o
o
se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a

editorului ;
nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis
<html>
<body><h1>Un formular cu un camp de editare multilinie</h1> <hr>
<textarea name="text multilinie" cols="30" rows="5" wrap="off">
Prima linie din textul initial.

A doua linie din textul initial. </textarea>
</form></body>
</html>
Un formular complex
In exemplul urmator este prezentat un formular continand elemente

prezentate anterior. Campurile formularului sunt incluse in celule unui tabel
pentru a obtine o aliniere dorita.
<html>
<body><h1>Un formular complex</h1> <hr>
<center><table bgcolor="orange"> <form
action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
<caption align="top">MENIU</caption>
<tr align=left><th>Numele:
<td><input type="text" name="numele">
<tr align=left><th>Preumele:
<td><input type="text" name="prenumele"> <tr
align=left><th>Telefonul:
<td><input type="text" name="telefonul"> <tr
align=left><th>Alegeti pizza:
<td><input type="checkbox" name="ciuperci"> cu ciuperci
<input type="checkbox" name="mexicana">mexicana <input
type="checkbox" name="europeana">europeana
<tr align=left><th>Alegeti plata:<td>
<ul style="background-color:lightblue;"> <li><input type="radio"
name="plata">cash <li><input type="radio" name="plata">card
</ul> <tr align=left><th>Comentarii:
<td> <textarea name="comentarii" cols="30" rows="5" wrap="off">
Inserati aici aprecierile dumneavoastra legate de calitatea serviciilor

noastre </textarea>
<tr align=left valign=top><td>
<input type="reset" value="sterge"><td> <input type="submit"
value="expedieaza">
</form></table></body>
</html>
Butoane
Intr-un formular pot fi afisate butoane.Cand utilizatorul apasa un buton, se

lanseaza in executie o functie de tratare a acestui eveniment.
limbajul HTML nu permite scrierea unor astfel de functii (acest lucru este
posibil daca se utilizeaza limbajele Javascript sau Java).
Pentru a insera un buton intr-un formular , se utilizeaza eticheta <input>
avand atributul type configurat la valoarea "button".
Alte doua atribute ale elementului "button" sunt:
atributul name, care permite atasarea unui nume butonului

atributul value, care primeste ca valoare textul ce va fi afisat pe
buton.
Un buton pentru lansarea in executie a unei actiuni poate fi introdus intr-un

formular prin elementul <input> avand atributul type configurat la valoarea
"button", asa cum s-a vazut mai inainte.
Exista o a doua modalitate de a introduce intr-o pagina Web un buton de
apasat, si anume prin intermediul blocului <button>...</button>.
Un astfel de buton poate fi inserat intr-un formular, in acest caz declansand
actiuni legate de acel formular, sau poate fi introdus oriunde in pagina
pentru initierea unor actiuni independente de formulare.
Atributele posibile ale elementului "button" sunt:
name acorda elementului un nume;

value precizeaza textul care va fi afisat pe buton;
type precizeaza actiunea ce se va executa la apasarea butonului
daca acesta este inclus intr-un formular.Valorile posibile pentru acest

atribut sunt: -"button" , -"submit" ,-"reset".
In corpul blocului <button>...</button> se poate afla un text sau un
marcaj de inserare a unei imagini.
Observatii finale:
- elementul <form> poate avea un atribut target, care
primeste ca valoare numele unei ferestre a browserului
in care va fi incarcat raspunsul trimis serverului WWW
la expedierea unui formular.
- toate elementele cuprinse intr-un formular pot avea
un atribut disabled care permite dezactivarea
respectivului element.
- toate elementele de tip text cuprinse intr-un
formular pot avea un atribut readonly care interzice
modificarea continutului acestor elemente.
11. Stiluri
Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de
personalizare a paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc
de text ( adica anumite valori pentru font, marime culoare, aliniere, distante
fata de margini etc).
Exista doua modalitati de a defini un stil:
sintaxa CSS (Cascading Style Sheets);

sintaxa Javascript.
Cascading Style Sheets inseamna "foi in stilul cascada".
Stiluri dedicate
Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite. De

exemplu:
<style>
h1 {text-align:center; color:red;}
</style>
Toate titlurile care apar in fgisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare

rosie si centrate.
Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de
ex. "h1", "h2", si "p") atunci se utilizeaza o lista acestor elemente, separate
prin virgula:
<style>
h1, h2, p {text-align:center; color:red;}
</style>
Clase de stiluri
Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este
necesar. Exemplu:
Definim o clasa de stiluri "ac" (albastru si centrat) in interiorul blocului
<style>...</style>, aflat la randul lui in blocul <head>...</head>:
<style>
all.ac {text-align:center; color:blue;}
</style>
Daca dorim ca un titlu de marimea 2 sa foloseasca clasa de stiluri "ac"

atunci scriem:
<h2 class = ac>Acesta este un header de marime 2 albastru si
centrat</h2>
- "all" aflat in fata clasei de stiluri "ac" indica faptul ca aceasta clasa este
aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este necesar.
La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se foloseste atributul
class avand ca valoare numele clasei de stil. Acesta este un atribut
universal adica este aplicabila tuturor elementelor. Observatii:
In interiorul unui bloc <style>...</style>,

comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ ( ca
in C, C++, Java si Javascript).
Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite

elemente ale documentului (de exemplu "p") atunci in consturctia va
aparea acest element ( de exemplu "p.rc").
<html>
<head><title>clasa de stiluri dedicata</title>
<style> p.ac {text-align:center; color:blue;} </style>
</head>
<body> <p>Acesta este un paragraf normal
<br> <p class=ac>Acesta este un paragraf albastru si centrat
</body>
</html>
Stiluri " identificate "
Toate elementele unui document admite un atribut universal numit id.

Atributul id poate identifica stilul utilizat de un element.
Pentru a utiliza un stil "identificat" procedati astfel:
in blocul <style>...</style> introduceti definitia stilului conform

sintaxei:
<style>
#rosu { color: red }
</style>
in elementul in care se doreste utilizarea locala a acestui stil , folositi

atributul id care primeste valoare numele stilului definit anterior.
Daca dorim ca un stil " identificat " sa fie aplicabil numai pentru
anumite elemente ale documentului ( de exemplu "h2") atunci in
constructia selectorului va aparea acest element (de exemplu
"h2#ac").
Stiluri in-line
Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiazablocul in care dorim

sa se aplice aceste stiluri.
Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal style (comun practic tuturor
etichetelor ce par intr-un document HTML).
Valoarea data atributului style este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu
intre acolade {..} ci intre ghilimele "...".

De exemplu:
<h2 style = " color: red; text-align: center;">
Acest header de marimea 2 este de culoare rosie si este centrat.</h2>

Daca dorim utilizarea unui anumit style pentru un fragment de text, atunci
includem acest text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor
<span>...</span>, dupa care utilizam atributul style pentru eticheta
<span>.
Stiluri definite in fisiere externe
Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>...</style> pot fi transferate

intr-un fisier extern existand astfel posibilitatea utilizarii lor in mai multe
fisiere HTML.
Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel:
1. Se creaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se
salveaza cu extensia .css sau .html. Continutul acestui fisier
coincide cu continutul unui bloc <style>...</style> , fara ca acesti
delimitatori sa fie inclusi.
2. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creat la
punctul 1 , se include in blocul <head>...</head> o eticheta
<link>avand trei atribute.
o atributul relcu valoarea "stylesheet"
o atributul href avand ca valoare adresa URL a fisierului creat la
punctul 1 ;
o atributul type cu valoarea "text/css".
Se utilizeaza titlurile definite in fisierul extern ca si cum ar fi definite
in fisierul HTML curent intr-un bloc <style>...</style>.
Pseudoclase
Pseudoclasele se utilizeaza pentru personalizarea legaturilor. Ele se

definesc in blocul <style>...</style> sau intr-un fisier extern, conform
sintaxei:
a: link {color: black; font-size: 20pt}
a: activate {color: blue; font-style: italic}
a: visited {color: cyan; text-decoration: none}
Pentru ca numai anumite legaturi sa utilizeze un stil se pot folosi

urmatoarele doua metode:
a: link.CLASA1 {...} combinat cu <a class = CLASA1 href=" "> ...</a>

a: link#ID1 {...} combinat cu <a id = ID1 href=" "> ...</a>
Atentie!!! acest exemplu lucreaza doar cu browsere Internet Explorer 4.x

sau mai mare!
In browsere cursorul mouse-ului are in general o forma simpla, luaind pe
parcursul vizionarii paginii respective maximum doua infatisari diferite:
1. Mana - atunci cand este pozitinat pe o legatura
2. Bara verticala - atunci cand este pozitionat pe alt obiect decat o
legatura.
Acestea insa sunt formele implicite. Desigur exista cazuri in care am dori
ca browser-ul sa aiba o alta forma decat una dintre acestea. La fel ca
multe alte probleme care privesc modul in care o pagina arata si aceasta
isi gaseste rezolvarea in folosirea CSS, ca limbaj de descriere a formei
unui document.
Proprietatea care gestioneaza forma cursorului se numeste simplu: cursor
si poate fi introdusa in orice element style al unui tag html.
De exemplu pentru obtinerea unei imagini a cursorului de tipul unei sageti
orientata Est-Vest la trecerea mouse-ului peste un link iata codul ce va
trebui folosit:
< a href=" fisier.html" style=" cursor :e-resize" " Legatura< /a>
Iata deci cum va arata (doar pentru IE 4.x sau mai mare):
Legatura
Nu este, insa singurul exemplu, in continuare aveti toate codurile pentru
formele de cursor pe care le puteti folosi:
auto
utilizeaza setarile implicite ale utilizatorului
crosshair creeaza o cruce

default
setarile implicite ale browserului
e-resize
sageata Est-Vest
hand
mana
help
semnul intrebarii
move
cruce cu sageti la capete
n-resize
sageata sud-nord
ne-resize sageata SudVest - NordEst

nw-resize sageata SudEst - NordVest
pointer
mana
s-resize
sageata Nord - Sud
se-resize sageata NordVest - SudEst

sw-resize sageata NordEst - SudVest
text
bara verticala din campurile de introducere a datelor
w-resize
sageata Est-Vest
wait
clepsidra
12. Javascript
Javascript este un limbaj de programare simplu , de tip script, pentru
definirea comportamentului elementelor dintr-o pagina Web. Nu este
acelasi lucru cu mult mai complexul limbaj de programare Java.
Javascript poate specifica , in mod obisnuit in doar cateva randuri ,
raspunsurile la actiuni sau evenimente cum ar fi deschiderea unei pagini,
deplasarea mouse-ului intr-un anumit punct sau stergerea unui anumit
camp dintr-un formular.
Cea mai simplas aplicatie Javscript este aceea care determina apariria si
derularea unui mesaj:
<html>
<head><script language="Javascript">
<!-alert (" Apasati OK ! ")

-->
</script></head>
<body> O fereastra cu mesaj !!! </body>
</html>
Scriptul este incadrat de marcajele <script>...</script> si totul este

inglobat intr-un comentariu astfel incat programele de navigare care nu
interpreteaza Javascript nu sunt derutate de scriptul in sine.
Multe evenimente pot fi gestionate cu Javascript.

Eveniment
Handler de
eveniment
Se desfasoara atunci cand
blur
utilizatorul elimina controlul de intare

de pe un element al unui formular
onBlur
click
utilizatorul executa un click pe un

element al unui formular sau pe o
legatura
onClick
change
utilizatorul modifica valoarea unui text

zona de text sau element de selectie
onChange
focus
utilizatorul atribuie unui element de

formular control de intrare
onFocus
load
utilizatorul incarca pagina in progarmul

de navigare
onLoad
utilizatorul deplaseaza indicatorul

mouseover mouse-ului deasupra unei legaturi sau a onMouseover
unei ancore
select
utilizatorul selecteaza campul de intare

al unui element de formular
onSelect
submit
utilizatorul transmite un formular
onSubmit
unload
utilizatorul abandoneaza pagina
onUnload
In urmatorul exemplu folosim evenimentul click.

<form action="" method="get"> <input type="button"
value="Apasa!" onClick="alert('Hello!')"> </form>
Acest exemplu citeste numele si il saluta.

Un alt exemplu care modifica culoarea de fond a paginii.
In exemplul urmator modificam o imagine atunci cand cursorul este
pozitionat pe aceasta.
Elementul cheie este acela ca exista doua versiuni alle fiecarei imagini:
imaginea "on" (corespunzatoare cursorului pozitionat deasupra imaginii) si
o imagine "off" (corespunzatoare cursorului pozitionat in exteriorul
imaginii).
Incercati acest exemplu.
Elementul esential in acest exemplu este modul in care se pun in

corespondenta evenimentele de activare si dezactivare cu evenimentele
specifice: OnMouseOver si OnMouseOut. Primul invoca procedura
Javascript activate atunci cand mouse-ul este plasat deasupra imaginii, iar
cel de-al al doilea comuta imaginea la situatia initiala atunci cand mouse-ul
este in exteriorul acesteia.
Urmatoarele exemple sunt putin mai complicate.
Primul este un ceas digital.Al doilea un fisier cu meniuri popup.
13. Tag-uri
Marcaje de baza
<HTML> </HTML> Defineste un fisier in format Web

<HEAD> </HEAD> Antetul documentului
<TITLE>
</TITLE>
Tilul documentului
<BODY> </BODY> Corpul paginii HTML

BGCOLOR = culoare
Culoarea de fond a paginii
TEXT=culoare
Culoarea textului pe paginii
LINK=culoare
Culoarea legaturiilor nevizitate din paginii
VLINK=culoare
Culoarea legaturiilor vizitate din paginii
ALINK=culoare
Culoarea legaturiilor pe durata clicului

exacutat de utilizator
BACKGROUND = url
Imaginea de fond pentru pagina
<P>
Paragraf
<Hn> <Hn>
Nivel de subtitlu al documentului (n = 16)
<FONT> </FONT> Specifica atribute ale textului incadrat

SIZE=n
Dimensiunea textului este 1-7
FACE="a,b"
Specifica fontul: a, daca este disponibil,

sau b
COLOR=s
Culoarea textului: fie un nume de culoare
, fie o valoare RGB

<BR>
Linie noua
<PRE> </PRE>
Informatie preformatata

Comenatriu HTML
<CENTER>
</CENTER>
Centreaza materialul in pagina
<HR>
Rigla orizontala
SIZE=x
Inaltimea riglei in pixeli
WIDTH=x
Latimea riglei in pixeli sau in procente
NOSHADE
Dezactiveaza afisarea umbrei pentru rigla

orizontala
ALIGN=x
Alinierea riglei orizontala in pagina (left,

center, right)
COLOR=x
Culoarea riglei orizontale(numai pentru

IE)
<A> </A>
Marcaj de tip ancora
HREF=url
Referinta hipertext
HREF=#nume
Referinta catre o ancora interna
Name=nume
Definitia unei ancore interne
Marcaje pentru liste
<DD>
Descriere definitie
<DL>
</DL>
Lista de tip definitie
<DT>
Termen de definitie
<LI>
Element de lista
<OL
Lista ordonata (numerotata)
TYPE=tip
Tipul numerotarii. Valori posibile: A, a, I, i, 1
START=x
Numarul de inceput al listei ordonate
<UL
Lista neordonata (marcata)
TYPE=forma
Forma marcajului. Valori posibile: circle, square,

disc.
Formatarea caracterelor
<B> </B>
Afiseaza text cu caractere aldine
<I> </I>
Afiseaza text cu caractere cursive
<U> </U>
Afiseaza text subliniat
<TT> </TT>
Text cu font monospatiu
<CITE> </CITE>
Citare bibliogarfica
<CODE> </CODE>
Listing de program
<EM> </EM>
Stil logic de evidentiere
<KBD> </KBD>
Text de la tastatura
<STRONG>
</STRONG>
Evidentiere logica puternica
<VAR> </VAR>
Program sau variabila
<BASEFONT SIZE =
n>
Specifica dimensiunea implicita a

fontului din pagina
Marcaje pentru cadre
<FRAMESET>
</FRAMESET>
Definirea redactarii paginii
COLS=x
Numarul si marimea relativa a

coloanelor
ROWS=x
Numarul si marimea relativa a liniilor
BORDER=x
Specifica starea "on" (activa) sau "off"

(inactiva) pentru chenarul cadrului
FRAMESET (1 sau 0)
FRAMEBORDER = x
Specifica marimea chenarului
FRAMESPACING = x
Marimea spatiului dintre doua cadre

adiacente
<FRAME>
Definitia unui anumit cadru
SRC=url
URL-ul sursa pentru cadru
NAME=nume
Numele cadrului (utilizat impreuna cu

TARGET=nume ca parte componenta a
marcajului de tip ancora <a>
SCROLLING=scrl
Defineste optiunea barei de

derulare.Valori posibile: on(activa),
off(inactiva), auto (automat)
FRAMEBORDER=x
Marimea chenarului din jurul cadrului
MARGINHEIGHT=x
Spatiul suplimentar de deasupra si

dedesubtul unui anumit cadru
MARGINWIDTH=x
Spatiu suplimetar la stanga si la

dreapta unui anumit cadru
<NOFRAMES>
</NOFRAMES>
Sectiunea de pagina afisata pentru

utilizatorii care nu pot vedea un cadru
<IFRAME>
Cadru intern (numai pentru (IE)
SRC=url
Sursa cadrului
NAME=s
Numele ferestrei (util pentru TARGET)
HEIGHT=x
Inaltimea cadrului inglobat
WIDTH=x
Latimea cadrului inglobat
Marcaje pentru tabele
<TABLE> </TABLE>
Tabel HTML
BORDER=x
Chenarul tabelului
CELLPADDING=x
Spatiul suplimentar in cadrul celulelor

tabelului
CELLSPACING=x
Spatiul suplimentar intre celulele
tabelului
WIDTH=x
Latimea impusa tabelului
FRAME=valoare
Ajustarea fina a tabelului
RULES=valoare
Ajustarea fina a riglelor tabelului
BORDERCOLOR =
culoare
Specifica culoarea chenarului

tabelului
BORDERCOLORLIGHT =
culoare
Cea mai deschisa culoare din cele

doua culori specificate
BORDERCOLORDARK =
culoare
Cea mai inchisa culoare din cele doua

culori specificate
ALIGN=left
Aliniaza tabelul la marginea din

stanga a paginii, iar textul curge in
partea dreapta
ALIGN=right
Aliniaza tabelul la marginea din

dreapta a paginii, iar textul curge in
partea stanga
HSPACE=x
Spatiu suplimetar pe orizontala in

jurul tabelului
VSPACE=x
Spatiu suplimetar pe verticala in jurul

tabelului
COLS=x
Specifica numarul de coloane ale unui

tabel
<COLGROUP>
</COLGROUP>
Defineste un set de definitii de

coloane cu ajutorul marcajului <col>
<COL WIDTH=x>
Defineste latimea unei coloane

exprimata in pixeli
<THEAD> </THEAD>
Defineste titlul tabelului
<BODY> </TBODY>
Defineste corpul tabelului
<TR </TR>
Linie de tabel
BGCOLOR=culoare
Specifica culoarea de fond pentru

intreaga linie
ALIGN=aliniere
Alinierea celulelor de pe linia curenta
(left, center, right)

<TD </TD>
Celula de date a tabelului
BGCOLOR=culoare
Specifica culoarea de fond pentru

celula de date
COLSPAN=x
Numarul de coloane pe care se

intinde celula curenta de date
ROWSPAN=x
Numarul de linii pe care se intinde

celula curenta de date
ALIGN=aliniere
Alinierea materialului din cadrul

celulei de date.Valori posibile: (left,
right, center)
VALIGN=aliniere
Alinierea pe verticala a materialului

din cadrul celulei de date.Valori
posibile: (top, bottom, middle)
BACKGROUND=url
Specifica imaginea de fond pentru

celula tabelului
NOWRAP
Nu permite despartirea textului pe

linii in cadrul unei celule
ALIGN=baseline
Aliniaza celule de date cu linia de

baza a textului adiacent
ALIGN=caracter
Aliniaza o coloana fata de un anumit

carcater (caracterul prestabilit este
".")
ALIGN=justify
Aliniaza atat marginea din stanga cat

si marginea din dreapta a unui text
Adaugarea imaginilor
<IMG
Marcajul de introducere a imaginilor
SRC=url
Sursa fisierului grafic
ALT=text
Textul alternativ de afisat, daca este necesar
ALIGN=aliniere Alinierea imaginii in pagina. Valori posibile: top

(sus), middle(in mijloc), bottom (jos), left (in
stanga), right (la dreapta)

HEIGHT=x
Inaltimea imaginii (in pixeli)
WIDTH=x
Latimea imaginii
BORDER=x
Chenarul din jurul imaginii, atunci cand aceasta

este utilizata ca hiperlegatura
HSPACE=x
Spatiul suplimentar pe orizontala din jurul

imaginii (in pixeli)
VSPACE=x
Spatiul suplimentar pe verticala din jurul

imaginii (in pixeli)
Marcaje pentru formulare
<FORM>
</FORM>
Formular HTML activ
ACTION=url
Programul CGI de pe serverul care

receptioneaza datele
METHOD=metoda
Modul in care datele sunt transmise

serverului(GET sau POST)
<INPUT
Camp de text sau alte date de intrare
TYPE=optiune
Tipul campului de intrare <INPUT>. Valori

posibile:
text,password,checkbox,hidden,file,
radio,submit,reset,image.
NAME=nume
Numele simbolic al valorii campului
VALUE=valoare
Continutul prestabilit al campului de text
CHECKED= optiune Buton/caseta marcata in mod prestabilit

SIZE=x
Numarul de caractere al unui camp de text
SIZE=x
Numarul maxim de caractere acceptate
<SELECT>
</SELECT>
Grup de casete de validare
NAME=nume
SIZE=x
Numarul de articole de meniu care se

afiseaza odata (prestabilit=1)
MULTIPLE=x
Permite selectia unor articole de meniu

multiple
<OPTION
Alegerea particulara intr-un domeniu

<SELECT>
VALUE=valoare
Valoarea rezultanta a acestei selectii din

meniu
<TEXTAREA>
</TEXTAREA>
Camp de intare de tip text pe linii multiple
NAME=nume
ROWS=x
Numarul de linii al casetei de text
COLS=x
Numarul de coloane (caractere) pe linie al

casetei de text
<FIELDSET>
</FIELDSET>
Imparte formularul in parti logice
<LEGEND>
</LEGEND>
Numele asociat setului de campuri

(fieldset)
ALIGN=s
Specifica alinierea legendei (explicatiei)

afisate (top,bottom,left,right)
TABINDEX=x
Specifica ordinea elementelor atunci cand

utilizatorul apasa tasta Tab
ACCESKEY=c
Specifica tasta care asigura comanda

rapida de la tastatura asociata unui anumit
element
DISABLED
Elementul este inactiv, dar este afisat pe

ecran
READONLY
Elementul este afisat pe ecran dar nu

poate fi editat
Carcatere speciale
&
& ampersand
tilda
<
mai mic (less than)
>
mai mare (greater than)
simbolul de copyright
simbolul pentru marca inregistrata
a mic cu accent ascutit (acute)
a mic cu accent circiumflex
n mic cu tilda
o mic barat (slash)
HTML avansat
<STYLE> </STYLE>
Specifica informatii referitoare modelul

de stiluri
TYPE=val
Tipul modelului de stiluri. De regula

"text/css"
<SCRIPT>
</SCRIPT>
Include un script de regula Javascript, in

pagina Web
LANGUAGE=limbaj
Limbajul utilizat
EVENT=eveniment
Eveniment care declanseaza executia

unor scripturi specifice
FOR=numeobiect
Numele obiectului din pagina asupra

caruia actioneaza scriptul

Limbajul HTML

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limbajul HTML

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limbajul HTML

o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi

deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In unele cazuri,

Asa arata primul document HTML. Copiati-l folosind Copy/Paste intr-un

In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca

Bine ati venit in pagina mea de Web!

Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

Printr-un nume de culoare.Sunt disponibile cel putin 16 nume de

Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei

O pagina Web cu fondul GRI!

Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body>

Un text de culoare rosie.

O eticheta poate avea mai multe atribute.De exemplu , o eticheta cu trei

Fond de culoare albastra si text de culoare galbena.

Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (size),

Domeniul de valabilitate al caracteristicelor precizate de aceasta eticheta

Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei

leftmargin (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferstrei

browserului si marginea stanga a continutului paginii);

Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere

Am prezentat deja 8 stiluri de scriere a caracterelor unui bloc de text,

<cite>...</cite> (" cite " inseamna citat);

In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i>...</i>.

<code>...</code> ("code" inseamna cod sau sursa);

<tt>...</tt> (tt vine de la " teletype " = teleprinter).

Eticheta de tip bloc <blink>...</blink> delimiteaza fragmenete de text

Aceasta linie este formata din text normal.<br>

Exemplul urmator ilustreaza ca etichetele pot fi imbricate.

un fragment de text poate fi scris cu aldine si cursive in acelsi timp;

Blocul <q>...</q> permite inserarea in-line a citatelor.Aceste citate sunt

culoare (stabilita prin atributul color);

Toate aceste atribute apartin etichetei, care permite inserarea de blocuri de

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare se

In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.

Aceste linie este scrisa cu caractere normale.

Penrtu a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei.

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai

Marimea unui font poate fi stabilita exact cu ajutorul atributului point-size.

Aceste linie este scrisa cu caractere normale. <br>

<basefont size="4">Fonturi de marime 4.</font> <br>

Grosimea unui caracter poate fi definita cu ajutorul atributului weight al

Aceste linie este scrisa cu caractere normale. <br>

Adresa institutiei noastre este :<address> Colegiul Universitar<br>

Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa

refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe

Intr-un bloc <pre>...</pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.

Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru

<xmp>...</xmp> ( 80 de caractere pe rand );

Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html>

O pagina Web ...

Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si

inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;

alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile "

Intr-un text titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduse cu ajutorul

Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale.acest lucru se face cu

center " si " right ";

alinierea stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra.

Urmeaza o linie aliniata in centru , de latime 50%, grosime 5 pixeli , fara

Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate

Blocul de text cuprins intre etichetele <nobr>...</nobr> va fi afisat pe o

singura linie. O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura

Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de