Sunteți pe pagina 1din 5

Altimetrie

ALTIMETRIE.
Generalitati.
Functie de metoda folosita la determina diferenta de nivel ntre doua puncte, nivelmentul se poate clasifica n:

1. nivelment geometric de mijloc sau de capat, metoda ce foloseste pentru determinarea diferentei de nivel sau a
cotei principiul vizelor orizontale;

2. nivelment trigonometric cu vize ascendente sau vize descendente, folosind pentru determinarea diferen telor de
nivel sau a cotelor distanta orizontala dintre puncte precum si unghiul de panta sau unghiul zenital al
aliniamentului determinat de cele doua puncte;
3. nivelment hidrostatic foloseste la determinarea diferentelor de nivel ntre puncte principiul vaselor comunicante;
4. nivelment fotogrammetric foloseste imaginea (pozitia) punctelor de pe doua fotogramme ale terenului;
5. nivelment barometric foloseste principiul variatiei presiunii aerului funtie de altitudine;
Din procedeele enumerate mai sus, numai primele patru prezint a interes din punct de vedere topografic;
nivelmentul barometric, deoarece furnizeaza date cu erori mari, practic de neacceptat topografic, se foloseste n
navigatie, n special pentru determinarea altitudinii de zbor a avioanelor.

Nivelmentul geometric de mijloc.


Pentru determinarea diferentei de nivel ntre doua puncte sau pentru determinarea cotei unui punct cnd se
cunoaste cota unui alt punct aflat n apropiere se poate amplasa pe fiecare din cele doua puncte cte o mira, iar
aproximativ (n limita a 2-3m diferenta) la mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu sa fie si pe aliniamentul format de
cele doua puncte, se amplaseaza o nivela. Prin citirile efectuate pe cele doua mire se pot determina marimile descrise
mai sus. Distanta ntre aparat si una din mire se numeste portee, n timp ce distanta ntre mire se numeste niveleu. Din
figura 7.4 se vede ca HA si HB sunt cotele celor doua puncte, dintre ele numai prima fiind cunoscuta. Pe mire se fac
citirile a si b. Daca notam cu h AB diferenta de nivel ntre A si B, rezulta ca:
hAB = a-b
HB = HA + h AB = HA + a - b
HV = HA + a
HB = HV - b

Nivelmentul geometric de capat.


Pozitia instrumentului n acest caz este pe un capat al niveleului, sau la o distanta foarte mica de acesta.
Principiul este aratat n figura 7.5. Se accepta a se categorisi tot ca nivelment de capat si nivelmentul n care
instrumentul nu este asezat deasupra punctului A ci foarte aproape de acesta ( circa 2-3 m).
Dupa cum se observa, aparatul este asezat deasupra punctului A. naltimea i a instrumentului se masoara
cu o ruleta.Relatiile de calcul devin :
hAB = i-b
HB = HA + h AB = HA + i - b
HV = HA + i
HB = HV - b
Precizia nivelmentului geometric de capat este net inferioara celei obtinute prin nivelmentul geometric de
mijloc datorita impreciziei masurarii naltimii i a instrumentului ( 5 mm) precum si erorilor de sfericitate si
refractie atmosferica.

Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente.


Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit n punctul A.
Instrumentul are naltimea i si vizeaza un semnal instalat n punctul B cu naltimea s. Considernd cunoscuta
distanta DAB, se poate calcula cota punctului B din figura 7.6 observnd ca :
HA + i + D.tg = HB + s
HB = HA + D.tg+ i - s
hAB + s = i + D.tg
hAB = D.tg + i - s
Daca se tine cont ca relatia ntre unghiul de panta si unghiul zenital z este :
+ z = 100g
functie de unghiul zenital z :
HB = HA + D.ctg z+ i - s
hAB = D.ctg z + i - s

38

Altimetrie

Nivelmentul trigonometric cu vize descendente.


Daca punctul B este situat sub linia orizontului ce trece prin punctul A, problema se rezolva, conform figurii
7.7, astfel:
HA + i = HB + s + D.tg
HB = HA - D.tg+ i - s
hAB = HB - HA

hAB = -D.tg + i - s
corectie datorata sfericitatii si refractiei atmosferice, ce are expresia :
D2
2R
n care: k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romniei),
R este raza medie a pamntului (R = 6379 km)
Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenta de nivel.
C 1 k

Nivelmentul hidrostatic.
hAB = b-a
HB = HA + h AB = HA -a + b
Pentru determinarile efectuate cu furtunul cu apa, precizia determinarilor se nscrie n limita a 0,5...1cm
pentru distante de sub 50m.

Drumuirea de nivelment geometric.


Calculul diferentelor de nivel functie de citirile pe mira se face cu relatiile:
h1 = a1 - b1
h2 = a2 - b2
...........
hn = an - bn
h a b
hABcoord. = HB - HA
eroarea drumuirii va fi data de relatia:
eh = valoarea eronata - valoarea justa = h -h ABcoord.

Daca valoarea este mai mica cel mult egala cu toleranta T= ekm
ekm - eroarea pe kilometru conform cartii tehnice a aparatului,

Dkm , unde :

Dkm - lungimea n kilometrii a traseului de nivelment,se calculeaza corectia totala :


ch = - eh = h AB h

respectiv corectia unitara cu =

ch
.
D

ci = cu . di
iar pentru o diferenta de nivel compensata,hicomp. , relatia de calcul va fi:
hicomp. = h i + ci
Cu valorile astfel calculate se vor obtine cotele definitive (compensate) ale punctelor drumuirii de nivelment:
H1comp = HA + h 1comp
H2comp = H1 + h2comp
...............
HBcomp = Hn + h ncomp = HBdat ( control)
Compensarea se poate face nsa si pe cote, nu numai pe diferente de nivel; n acest caz:
H1comp = HA + h 1 + c1
H2comp = H1comp + h 2 + c2
...............
HBcomp = Hncomp + hn + cn = HBdat ( control)

39

Altimetrie

Drumuirea de nivelment nchisa pe punctul de plecare.


eh = valoarea eronata - valoarea justa = h
expresia corectiei totale va fi de forma:
ch = - eh = - h
Toate celelalte calcule se desfasoara dupa modelul celor de la drumuirea de nivelment geometric sprijinita la
capete.

Drumuirea cu punct nodal.


HN

H 1N p1 H N2 p2 H N3 p3
p1 p2 p3
p1

1
1
1
; p2
; p3
;
D1
D2
D3

Trasarea pe teren a elementelor topografice.


Trasarea unghiurilor.
Indiferent de precizia cu care se va trasa unghiul, datele cunoscute sunt aceleasi pentru toate
cazurile. Se considera cunoscute coordonatele punctelor A,B si C, iar n teren exista doua puncte A si
B, care constituie directia de referinta fata de care se va trasa unghiul . Din coordonatele punctelor
se vor calcula orientarile AB si AC cu relatiile
tg AB

x AB
y AB

; tg AC

x AC
y AC

Metode de trasare a punctelor constructiilor.


Metoda coordonatelor rectangulare.
Punctul de trasat prin metoda coordonatelor rectangulare, C, are coordonate date prin
proiect, iar n teren exista punctele retelei de constructie, 5, 6, 10, 11, ce alcatuiesc un ochi al
retelei de constructie. Din coordonate, se va calcula marimea abscisei si ordonatei punctului C
fata de punctul 10, cu relatiile:
x = xC - x10
y = yC - y10
Pentru trasare, se va aplica n teren lungimea y. n acest punct se va trasa unghiul drept , si
fata de punctul C', la lungimea x se obtine pozitia punctului C. Este de remarcat ca exista si
posibilitatea de a se aplica nti lungimea x pe latura 10-5 si apoi lungimea y. Daca s-ar
proceda asa, erorile n pozitionarea punctului C ar fi mai mari ca n primul caz si s-ar datora
exclusiv trasarii unghiului drept. Concluzia este ca nu se recomanda trasarea unor laturi lungi
din laturi scurte. Metoda este folosita n special la trasarea punctelor constructiilor.
Metoda coordonatelor polare.
Punctul de trasat prin metoda coordonatelor polare, C, are coordonate date prin
proiect, iar n teren exista punctele retelei de constructie, 5, 6, 10, 11, ce alcatuiesc un ochi al
retelei de constructie. Din coordonate, se vor calcula distanta intre punctul retelei de
constructie si punctul de trasat, precum si marimea unghiului polar, . Astfel:
d C 10

x C x10 2 y C y10 2

= 10-C10-5
unde 10-C se obtine cu relatia:
tg

10 C

y C y10
x C x10

Precizia trasarii este legata att de precizia trasarii unghiului ct si de precizia trasarii
lungimii. Ca si metoda coordonatelor rectangulare, metoda coordonatelor polare se foloseste la
trasarea punctelor constructiilor.

40

Altimetrie

Metoda intersectiei nainte.


Metoda se recomanda a fi folosita n special atunci cnd masurarea distantelor se face
greu sau este chiar imposibila.
Metoda intersectiei se poate folosi si n situatia n care n locul unghiurilor se folosesc
distante:
Metoda intersectiei reperate.
Metoda se foloseste fie n cazul trasarii punctelor constructiilor care presupun gropi de
fundatie, fie n cazul podurilor, pentru trasarea punctelor centrale ale pilelor (picioarele
pentru sprijin, altele dect cele de capat, numite culeeMetodele de trasare a punctelor
constructiilor, prezentate mai sus sunt cele mai des folosite, dar nu si singurele. Astfel, trasarea
punctelor se poate face si prin intersectie napoi (folosita n special la trasarea barajelor de
beton), metoda triunghiului ( pentru trasari precise de utilaje) sau metoda aliniamentelor.
Trasarea fundatiilor si a stlpilor.
Pentru aplicarea pe teren a proiectelor de constructie, n faza preliminara constructiei
propriu-zise, proiectantul va elabora proiectul de executie al acesteia cu toate detaliile necesare.
Fiecare fundatie are o pozitie planimetrica bine definita. Aceasta se va materializa n teren prin doua
aliniamente perpendiculare, la intersectia carora se afla una din viitoarele fundatii. Amplasarea n
teren a acestor aliniamente este necesara deoarece datorita sapaturilor, trasarea n teren a centrului
gropii de fundatie si mentinerea lui n timp este un lucru imposibil de realizat; centrul gropii va
dispare cu ocazia sapaturilor. Pentru a se prentmpina acest neajuns, trasarea se face prin intersectie
reperata, materializarea aliniamentelor facndu-se pe o mprejmuire construita n jurul gropii de
fundatie. Functie de natura lor, fundatiile pot fi turnate sau prefabricate (de tip pahar). Indiferent de
tipul fundatiei, din punct de vedere topografic, trasarea fundatiilor nseamna respectarea distantelor
proiectate ntre axele fundatiilor precum si trasarea pe naltime a acestora la cota proiectata. n
fundatiile astfel trasate urmeaza sa se monteze stlpii de sustinere ai viitoarei constructii. Materialul
din care sunt confectionati acestia poate fi metalul sau betonul armat si se pot realiza fie la fata
locului fie pot fi prefabricati. ndiferent de material sau locul de realizare, stlpii vor fi prevazuti cu
rizuri verticale pentru pozitionarea lor pe aliniament, precum si cu un riz orizontal pentru pozitionare
pe cota. n cazul stlpilor prefabricati din beton, montati n fundatii de tip pahar, pentru corecta
pozitionare a lor se vor folosi pene de lemn care vor fixa stlpul pna ce betonul de legatura a facut
priza. Dupa montare dar nainte de fixarea cu beton n fundatie, pozitia stlpilor va fi verificata cu un
teodolit, prin vizare laterala.
Trasarea mprejmuirilor.
Deoarece constructiile presupun realizarea unor fundatii, deci a unor sapaturi, materializarea
colturilor constructiei n teren nu va avea o viata prea lunga. n vederea conservarii n timp a acestor
puncte, chiar si dupa realizarea sapaturilor pentru fundatie, se impune gasirea unei modalitati de
marcare a punctelor astfel ca ele sa poata fi utilizabile n orice moment, functie de cerintele de
santier. Acest lucru este posibil prin realizarea unor mprejmuiri n jurul constructiei, mprejmuiri ce
pot fi continue sau discontinue. Ele sunt constituite dintr-o succesiune de stlpi de lemn, batuti n
pamnt n lungul unui aliniament, toti avnd partea superioara la aceeasi naltime, ntre care se
fixeaza scnduri, tot ansamblul fiind amplasat la o distanta de constructie functie de adncimea
fundatiei, de circa 1,5h unde h reprezinta adncimea fundatiei. Din cele aratate mai sus rezulta ca
mprejmuirea are la nivelul partii superioare a scndurilor aceeasi cota. n cazul amplasarii lor pe
terenuri n panta, realizarea mprejmuirii continue nu mai este recomandata, astfel ca se va trece la
realizarea mprejmuirilor discontinui.
Calculul volumului de terasamente si trasarea platformelor.
Configuratia terenului pe care urmeaza sa se faca constructii este n general neregulat, situatie
ce nu convine din punct de vedere constructiv. Aceste neregularitati ale terenului vor trebui
ndepartate prin nivelare fie sub forma unei platforme orizontale (care nu este totdeauna indicata) fie
sub forma unei platforme ce urmeaza sa aiba o anumita panta. Pentru a putea rezolva problema se
impune un calcul al volumului de pamnt ce se va disloca, volum care se traduce fie prin aplicarea
unei cote impuse a platformei, fie prin egalarea volumelor de sapatura cu cele de umplutura.
41

Altimetrie

Se accepta, desi aparent nu pare riguros matematic, ca volumul prismei delimitata de punctele
1, 2, 3, 4 este dat de relatia:
V

S
H1 H 2 H 3 H 4
4

unde S reprezinta suprafata bazei prismei ( deci suprafata unui patrat de latura L), iar Hi reprezinta
cotele colturilor patratului. Deoarece aceste calcule se fac n general printr-un nivelment al
suprafetelor prin metoda patratelor, functie de accidentatia terenului si de precizia ceruta laturile
patratelor avnd lungimi ntre 10 si 50 m, cresterea preciziei se face prin reducerea laturii patratului.
vom scrie relatii de tipul pentru fiecare din patratele componente, astfel:

II

III
8

IV
9

V
11

10

Figura 8.1 - Calculul


terasamentelor ntr-o retea.
S
H1 H 2 H 4 H 5
4
S
V II H 2 H 3 H 5 H 6
4
S
V III H 4 H 5 H 8 H 9
4
S
V IV H 5 H 6 H 9 H10
4
S
VV H 6 H 7 H10 H11
4
VI

Volumul total va fi suma volumelor partiale:


V

Vi 4 H1 2 H 2 H 3 2 H 4 4 H5 3H 6 H8 2 H 9 2 H10 H11
i 1

O prima constatare se refera la cotele punctelor retelei care apar n relatia finala de un numar
diferit de ori: colturile 1, 3, 7, 8 si 11 apar o singura data, punctele de contur 2, 9, 10 apar de doua
ori, punctul de frngere 9 de trei ori, iar punctul interior 5 de patru ori. Se va putea deci scrie o
relatie generala de forma:
V

Vi
i 1

S
4

colturi

H m arg ini 3 H frangeri 4 H int erior

42