Sunteți pe pagina 1din 6

Mituri si mitologii politice

Raoul Girardet
Cartea de fata face referire la imaginariul politic. Se bazeaza pe experienta vasta a lui
Raoul Girarget.
Tema miturilor politice, desi controversata la o prima impresie, imposibil de abordat in
perioada comunista, este abordata in prezenta lucrare sub diferitele ei forme, pornindu-se de la
ambivalenta lor.
Girardet face apel la efervescenta mitica si la procesul de tip mitogenetic care, spune
el, sunt mai des folosite si mult mai puternice in perioade de importanta fractura istorica. Aici
aduce in discutie problematica perioadelor Comunismului, in care miturile erau foarte des
folosite cu scopul legitimarii unor actiuni sau in scop explicativ.
Miturile
Miturile sunt ecrane pe care se proiecteaza angoasele colective, modalitati de reactie la
diferite tensiuni din interiorul structurilor de factura sociala.
Potrivit lui Raoul Girardet, mitul politic, dei deformeaz realitatea, se pliaz pe
tensiunile ce anim diferitele structuri dociale, deoarece furnizeaz un anumit numr de chei
pentru interpretarea prezentului, constituind o gril care pare a ordona haousul tulburtor al
faptelor i evenimentelor. Mitologia politic se revendic , intuitiv, din mitologia antic, ns
opereaz cu alte nivele semantice i e populat de personaje care nu au nimic n comun cu zeii
greci sau romani: de oameni politici.
Imaginarul
Istoriografic, imaginarul intervine permanent legitimand prezentul prin ceea ce
inseamna informarea, dar si interpretarea trecutului. Se face apel deasemenea in paginile cartii
la societatile totalitare care au deformat istoria intr-un mod mult mai dezastruos decat celelalte
societati-de tip deschis. (asemeni perioadei comuniste din tara noastra cand Partiduul
Comunist detinea control total asupra sistemului educational si dicta programele manualelor
scolare si a cartilor de istorie)
1

Prin diferite mesaje propagandiste si la un nivel ridicat de cenzura, propagarea ideilor


are loc la un nivel mult mai nociv si mai rapid in societatile cu regimuri totalitare decat in
societatile cu regimuri democratice.
Miturile comuniste se axeaza, in principal pe o realitate subjacenta, pe constructii
mitice religioase. Totalitarismele moderne sunt constituite pe realitatea raului care este
impetuos necesar sa fie eliminat din radacini.
Privind miturile, exista spune Girardet unele sunt mai semnificative:
1
2
3

mitul varstei de aur


mitul revolutiei salvatoare
mitul complotului malefic

Acestea sunt prezente in societatile comuniste si fac parte din inventarul clasic al
imaginariului politic.
Dac niruirea miturilor poate prea colresc, recurena statistic a acestora n
discursurile politice este uria. Girardet explic recursul incontient al oamenilor politici la
mitologie, considernd-ul legitim i calificndu-l drept un rspuns la nevoia oamenilor de a
adora.
Miturile subversive
Mitul salvatorului este un astfel de mit, el avand o serie de implicatii de tip occidental.
Miturile zonale au si ele legatura cu Occidentul-integrare, sincronizare europeana-ele
sunt opuse miturilor izolationiste, societatile ce sustin una dintre aceste categorii neputand fi
adepte ale celeilalte. Se face deasemenea apel la momentul in care un mit are success; Mitul
disidentului este foarte important pentru revolutia de catifea de pilda, prin urmare un astfel de
mit nu ar avea atatat trecere in societatile actuale.
In anii 60 apar contramiturile spune Girardet, ca reactie la fenomenul mitologic in
ansamblul lui. Cu referire la capacitatea mobilizatoare a mitului, cartea spune ca ea este
extrem de importanta pentru intelegerea fenomenului in ansamblul lui. Se face referire la
aceasta mai ales, atunci cand se discuta despre ceea ce inseamna perioadele politice fracturate,
problematice.
2

Urmatoarea abordare a cartii are loc din perspectiva miturilor oficiale ale
comunismului, de sus in jos-aceste mituri au devenit spune el, de-a lungul timpului obiecte de
studiu pentru cercetari, fiind intalnite si in spatiul romanesc.
Miturile comunismului romanesc sunt abordate si ele in prezenta lucrare, fiind
considerate obiecte si mentinatoare de mentinere a regimului impus de Comunism. Se trateaza
apoi problematica dimensiunii mitologice romanesti, a colectivizarii dintre mit si realitate.
(Exemplul mitului salvatorului-de la Maresalul Ion Antonescu la Regele Mihai). Mitul unitatii
este deasememea un subiect al primului capitol si se vorbeste despre el ca un cliseu al
mentalului de tip traditional.
Problematica din perspectiva romaneasca se confrunta deasemenea cu mitul
stramosului, care spune Girardet nu este neaparat unul benefic- se porneste de la domenii ca
independenta, libertatea, vazute separate una de cealalta si nu laolalta asa cum s-ar presupune
ca ar trebui sa fie.
Comunitatea nationala este abordata in capitolele cartii ca subiect al traditionalismului
dar si al modernitatii-respectul fata de stramosi, mit vs. realitate. Ambivalent stilistica este
folosita alaturi de sugestie si exactitatea prin care sunt definite de-a lungul timpului miturile
politice-ele sunt masura nelinistilor sociale.
Studiul se va axa in principal pe ceea ce inseamna ideile politice in ansamblul lor.
Neincerederea in imaginariul politic va fi deasemenea o tema esentiala in carte. Cu alte
cuvinte, lucrarea este o incercare de explorare a unor anumite forme de imaginar-imaginarul
politic. Bulversarile politice spune autorul au fost insotite permanent de o efervescenta de
facture logica, de denuntare a unei conspiratii de tip malefic.
Unele teme sunt prezentate ca preambul pentru altele, unele dintre ele fiind abordate
cu o mai mare discretie decat celelalte.
Mitul, este vazut ca o pura explicatie a modului in care s-a construit realitatea. El
inseamna fara indoiala si fabulatie, legenda, insa I se recunoaste dincolo de acestea functia
imensa de tip explicativ. Mitul furnizeaza astfel cele mai importante chei, folositoare pentru
descifrarea situatiilor si evenimentelor din prezent. Are rol mobilizator si este necesar oricarei
societati, indiferent de gradul ei de dezvoltare.

Analogia dintre mit si vis este reprezentata ca o succesiune dinamica, o imagine ca si


visul ce nu poate fi definite, inchisa ori delimitate intr-un contur precis, fiind necesara o
conceptualizare.
Mitul politic
Este in mod fundamental polimorf. Acest mit poate conduce la rezonante, reactii,
evenimente, dar si credinte multiple. Semnificatile acestor mituri pot fi deasemenea opuse,
fiind ambivalente. Posibilitatile lor de a inversa si de a se inversa nu pot raspunde decat
reversibilitatii simbolurilor si metaforelor.
Dincolo de ambivalenta, se mentine in tot cuprinsul lucrarii dimensiunea LOGICA a
discursului mitic. Se aduc aici in discutie mecanismele combinatorii ale imaginariului de
factura colectiva, ce par a avea numai un numar limitat de formule. Insa, tot in cuprinsul
lucrarii se mentine si se alimenteaza capacitatea de innoire a creativitatii mitice care este in
fapt mult mai restransa decat lasa de multe ori sa se vada.
Povestirea mitica-subiectul semnificativ al lucrarii-Cum anume o delimitam de real?
(problema de cercetare a lucrarii)
Capitolul Conspiratia, alaturi de Lupta pentru stapanirea lumii, aduc in discutie
problematica complotului evreiesc, a celui Masonic si a celorlalte izbucnite ca pure obsesii ale
imaginariului politic.
Protocolul inteleptilor Sionului se dovedeste a fi un fals fabricat de Serviciile
Secrete Ruse si care s-a bucurat de o larga difuzare in randul maselor dar, asemeni oricarui
mit, el se va spulbera si nu se va mai bucura de acceasi rezonanta de-a lungul timpului.
Se va aborda apoi problema constructiilor mitologice cu arhitecturi coerente si despre
faptul ca liniile lor sunt de-a dreptul de neclintit-mitologia complotului are ca element central
imaginea inspaimantatoare a Organizatiilor.
Despre organizatii
Capetenia detine secretul suprem, iar cei ce vor divulga acest secret au toate sansele
unui final tragic. Organizatia se va impune primordial prin ceea ce inseamna rigurozitate si
apoi printr-o structura piramidala. Secretul este pastrat cu sfintenie.
4

Conspiratiile sunt unul dintre subiectele central ale cartii, par a fi omniprezente si
aduse in discutie in momentul abordarii problimaticii miturilor.
Structura lucrarii
Dupa capitolul dedicate conspiratiei si influentei malefic pe care acest compus il are
asupra miturilor, dar si a mitologiilor, se abordeaza problematica din perspectiva
salvatorului. Salvatorul este acea personalitate, acel actor ce isi face aparitia in situatiile
problematice, tensionate, cand nimeni nu mai asteapta decat un dezastru si care este menita sa
salveze societatea de la prapad. Figura salvatorului spune Girardet apare des in mitologie si in
istorie sub diferite fete ale unor personalitati politice. Privind poporul roman, admitem ca
Salvatori au fost considerati regii, dar si maresalul Ion Antonescu de pilda.
Capitolele Varsta de aur si Unitatea vor fi capitolele destinate unei altfel de
interpretare a mitologiilor, una mai pragmatic, argumentata, ce scoate in evidenta alte
caracteristici ale miturilor.
In carte admitem existent unui oarecare vertij al imaginariului; refuzul unui demers
interpretative care ar putea conduce la ideea unui fond religios existent in mai toate societatile
de tip indo-european. Cu alte cuvinte, ni se aduce in discutie sugestia unui studiu atent al
istoriei si o analiza subiectiva a principalelor evenimente ale vremurilor trecute, ce au lasat
sau nu, sub diferite forme urme in prezent.
Interpretarile de tip subiectiv spune Girardet, sunt incomplete, subiective, eronate, de
cele mai multe ori fara baza reala, iar rezultatele unei astfel de interpretari prin urmare, nu pot
fi decat eronate.
Despre Ordinea Divina, importanta acesteia este pusa sub semnul indoielii, fiind o
greseala sa o asociem in mod obligatoriu cu imaginea puterii. Ordinea Divina exista spune
autorul insa admite ca nu putem considera orice societate dispusa unei concesii de tipul: ne
lasam condusi in numele lui Dumnezeu.
Legitimitatea este o alta problema ridicata, atragandu-se atentia asupra faptului ca, in
cazul in care evenimentele, intrebarile, actiunile sunt legitime nu inseamna in mod neaparat ca
ele pot sa furnizeze si anumite raspunsuri clare. Se aduce in discutie aici problema stapanirii
celor oferite de regimurile comuniste, de istorie, cum anume le manageriem?
5

Revenind la problema istoriei si a importantei extreme pe care aceasta o are pentru


ceea ce inseamna interpretarea prezentului intr-o maniera corecta, vorbim despre rolul ei
imens. Mai mult, este considerat un raspuns plauzibil, un material avizat si credibil cu o
importanta incarcatura informational.
In ceea ce priveste discutiile speculative, de amploare, acestea sunt considerate
a fi problematice, incomplete, nesigure. Ele sunt private cu reticenta ca:
1
2
3

generalizari pur arbitrare


false paralelisme
asimilari contestabile

Nu trebuie confundate spune Girardet imaginariul politic cu istoria! Este o distinctie


importanta ce trebuie facuta si mentinuta intre cele doua notiuni. Nu putem pune semnul egal
intre cele doua, ele diferind in mod cu totul si cu totul semnificativ (Raoul Girardet)
Concluzionam spunand ca miturile sunt replici la fenomene si dezechilibre sociale, la
tensiunile dintre diferite structure sociale, drept niste ecrane pe care grupul isi proiecteaza
angoasele colective, nemultumirile sociale, defularile.
In finalul cartii, se face apel tot ca o concluzie la ceea ce reprezinta interpretarea si
importanta oferirii unei interpretari corecte a miturilor din punct de vedere sociologic si
psihologic, dar si a multitudinii de explicatii ce vor decurge din acestea.
Pe scurt, cartea de fata Mituri si mitologii este una complexa care incearca sa ne
convinga de importanta unei abordari si a unei incercari de explicare corecta a diferitelor
actiuni, cu scopul de a ne putea furniza informatii clare si corecte despre realitatile actuale.