Sunteți pe pagina 1din 13

I.

MEMORIU JUSTIFICATIV
Racirea motoarelor de automobile se poate obtine,in principal, pe doua cai:
prin racire directa (cu aer) si prin racire indirecta (cu lichid).
In afara de aceste sisteme, motorul se mai raceste prin:
- racirea interna a peretilor camerelor de ardere prin vaporizarea partiala a
stropilor de benzina in timpii de admisie si compresie si prin primenirea
amestecului carburant realizata datorita incrucisari supapelor la PMI
(punctual mort interior);
- racirea lagarelor si a partii de jos a motorului pe care o realizeaza uleiul din
baie;
- racirea prin radiatie in aerul din interiorul si exteriorul motorului.
Toate aceste raciri secundare elimina insa mai putin de 10% din caldura, care
trebuie sa se evacueze prin sistemul de racire principal.
Racirea directa se realizeaza prin racire cu aer dirijat si prin aer nedirijat.
Racirea cu aer dirijat se obtine printr-o turbina actionata de motor, iar
curentul de aer este dirijat spre toti cilindrii printr-un system de galeri. In vederea
racirii cu aer nedirijat, cilindrii,chiulasa si carterul motorului sunt prevazute cu cu
aripioare pe suprafata exterioara, care maresc suprafata de racire, iar curentul de
aer generat prin deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare si preia,
prin convectie, o parte din temperature acestora.
Avantajele sistemului de racire sunt urmatoarele: se elimina radiatorul,pompa
si conductele, deci motorul este mai usor cu 10%....15% fata de cele racite cu apa.
Dupa pornirile la rece, motorul se incalzeste imediat, se evita pericolul inghetului
si este usor de intretinut.
Cu toate avantajele pe care le prezinta, acest sistem are o sfera de folosire
limitata la automobile, deoarece nu asigura o racire uniforma a motorului si ca
urmare determina un consum marit de combustibil.
Racirea cu aer se foloseste in special la automobilele dotate cu motoare de
putere mica si la motociclete.
Pentru executarea rapida a caldurii, cilindrii si chiuloasele au prevazute, prin
constructie numeroase aripioare de grosime variabila, din ce in ce mai subtiri la
extremitati, deoarece caldura se evacueaza mai usor prin zonele cu masa metalica
redusa.

Aripioarele cele mai lungi sunt in apropierea orificiilor de evacuare a gazelor


arse unde se afla zonele cu temperatura cea mai ridicata. Carcasa este prevazuta cu
un sistem de deflectoare si tuburi pentru instalatia de incalzire si ventilatie a
autoturismului, care dirijeaza aerul trimis de ventilator spre aripioarele de racire.
In prezent, la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata
printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor.
In functie de presiunea lichidului din instalatia de racire, se deosebesc
instalatii de racire la presiune atmosferica si instalatii de racire presurizate.
Instalatile de racire presurizate pot fi libere sau capsulate. In primul caz,
vapori de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de-al doilea intr-un vas de
expansiune. Instalatia de racier presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna
de racire a motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit
la aceste instalatii este lichidul antigel care are un un punct de inghetare scazut,
fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna.
In aceste instalatii, racirea motorului se face in felul urmator: caldura
inmagazinata in peretii cilindriilor este preluata de apa care se afla in camasa de
apa a motorului. Apa incalzita trece printr-un racitor numit radiator, unde cedeaza
caldura in aerul exterior, racindu-se din radiator, apa racita ajunge din nou in
camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in
tot timpul functionarii motorului.
Circulatia apei se poate realiza prin termosifon si prin pompa. Termosifonul
asigura circulatia apei intr-un circuit inchis datorita diferentei de densitate intre apa
calda care se ridica si apa rece care se coboara.

II. TIPURI DE INSTALATII DE RACIRE


II.1. RADIATORUL
Radiatorul se compune din doua rezervoare, unul superior si altu inferior,
confectionate din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin mai
multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare orizontale pentru marirea suprafetei de
racire. Tevile, care constituie miezul radiatorului, permit schimbul de caldura intre
cele doua rezervoare .
Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei
reci din radiator, cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului.
Radiatorul se fixeaza in fata motorului pentru a fi expus total curentului de aer in
vederea raciri in cele mai bune conditi.
Radiatorul se poate fisura, murdari la exterior sau infunda cu depozitele
formate de lichidul refrigerator. Etanseitatea sa se verifica cu dispozitivul deschis
mai inainte, cu acest prilej se determina si locul pierderii de lichid.
Infundarea sa se determina masurand depresiunea cu un vacuumetru montat
in locul busonului de golire. Daca in timpul functionarii motorului la aproximativ
jumatate din turatia maxima aparatul de masura arata o depresiune mai mare de
125 mm Hg, atunci radiatorul necesita o curatire interioara. Si caderea de
temperatura in radiator poate constitui un parametru de diagnosticare. Cand
diferenta dintre temperatura de intrare a lichidului in radiator si cea de iesire este
mai mica de 8 ..12, starea de curatenie interioara si exterioara a radiatorului este
necorespunzatoare, daca pompa de apa si ventilatorul functioneaza normal.

II.2. VENTILATORUL
Ventilatorul se monteaz pe flana pompei de ap cu ajutorul a 4 uruburi.
Motorul ventilatoruli este format din 6 palete executate din tabl i echilibrat
static i dinamic. Ventilatorul, pe lng faptul c are rolul principal de a rci
lichidul din radiator, are i rolul de a crea n permanen un circuit de aer n
compartimentul motor, acest circuit de aer se efectueaz prin parte de jos a
motorului i contribuie la rcirea bii de ulei, alternatorului, bobinei de inducie
etc.

Ventilatorul se verifica in privinta starii sale generale, a modului de montare


si a intinderii curelei de antrenare. Ventilatorul nu trebuie sa aiba palele deformate,
murdare sau corodate. El trebuie sa fie bine fixat pe arbore si la distanta normala.
Se intampla uneori ca dupa reparatie distanta dintre ventilator si radiator sa nu mai
fie respectata. Marirea acestei distante inrautateste randamentul ventilatorului si ca
urmare, motorul ajunge sa se supraincalzeasca la unele regimuri functionale.
In timpul exploatarii cureaua ventilatorului, care de cele mai multe ori
antreneaza si pompa de apa, isi pierde tensiunea initiala, se intinde, se murdareste
cu lubrifianti sau se deterioreaza. In toate cazurile apare o reducere a turatiei
ventilatorului si pompei de apa insotita de cresterea temperaturii motorului. De
aceea, dupa inspectarea vizuala a starii curelei si gradului ei de curatenie se
verifica si intinderea folosind o rigla pentru masurarea sagetii. Este bine ca
apasarea sa se faca cu o forta de 34 daNm, la care sageata normala a curelei
ventilatorului trebuie sa fie cuprinsa intre 15 si 20 mm, iar cea a compresorului 10
12 mm.
Patinarea curelei de ventilator se poate detecta si stroboscopic, folosind
fie sistemul prezentat la diagnosticarea aprinderii, fie cel de la diagnosticarea
ambreiajului.

II.3. POMPA DE APA


Pompa de apa asigura circulatia
fortata a lichidului de racire in
instalatia de racire. La automobile sunt
folosite pompele de racire centrifuge.
In timpul functionarii motorului,
rotorul este pus in miscare, antrenand
prin paletele sale apa din pompa. In
felul acesta, apa primeste energie
cinetica pentru formarea presiuni de
refulare in camasa motorului. Locul
apei refulate de pompa este luat de apa
care patrunde prin conducta de
aspiratie ce este in legatura cu bazinul
inferior al radiatorului.

Pompa de apa poate suferi urmatoarele defectiuni: deteriorarea rotorului,


slabirea fixarii rotorului pe arborele pompei, defectarea garniturii de etansare sau a
rulmentului ori bucsei arborelui. In acest cazuri pompa isi pierde randamentul,
emite zgomote si pierde lichid de racire, situatii care reclama inlaturarea
neintarziata a defectiunii.

II.4 TERMOSTATUL
Termostatul este asezat in bosajul
de iesire la partea superioara a pompei
de apa si are rolul de a permite atingerea
rapida a temperaturii de regini normal
de functionare motorului.
Constructiv, termostatul este
format dintr-un burduf metallic din
alama, care este inchis ermetic, in
interiorul lui se gaseste un lichid special
foarte volatile. La partea superioara are
o supapa, care in functie de dilatarea
lichidului din interior, sub influenta
temperaturii, permite sau obtureaza
trecerea lichidului de racire spre
radiator.
Functionarea termostatului este
urmatoarea:
- cand temperature lichidului de racire
este sub 80C, termostatul este inchis,
iar lichidul de racire trece direct prin
canalele blocului si chiulasei spre
pompa de apa care il impinge sub
presiune din nou in blocul motor, deci in
acest caz pompa de apa debiteaza in circuitul inchis.
- cand temperature lichidului de racire este mai mare de 80C,
lichidul din tubul termostatului se dilate, supapa se deschide si permite trecerea

lichidului de racire catre radiator spre a fi racit. In aceasta situatie, presiunea


scade in primul circuit, iar trecerea directa este inchisa.

II.5. VASUL DE EXPANSIUNE


Vasul de expansiune este introdus in circuitul de racire cu scopul de a
compensa variatiile volumului lichidului de racire, determinate de variatiile
temperaturii lichidului, asigurand in orice moment plinul circuitului de racire.
Este plasat pe dublura aripii dreapta, sub capota motorului la loc vizibil.
Vasul de expansiune este legat de radiator printr-un tub flexibil, fixat la
capete cu coliere. La partea superioara a vasului de expansiune se afla supapa,
introdusa in capacul vasului, avand doua orificii din care unul comunica cu
exteriorul iar celalalt cu vasul de expansiune. Supapa mai mare, garnitura de
cauciuc presata de arcul spiral, prin intermediul rondelei, iar la partea central
valve impinsa de arc.

Supapa vasului de expansiune are un rol important in mentinerea in


permanenta a plinului nivelului circuitului etans de racire.

II.6. CONTACTORUL TERMOMETRIC


Contactorul temometric este montat in sistemul de racire al motorului in
capatul chiulasei inspre Volant si serveste la semnalizarea cresterii temperaturii
lichidului de racire, cand acesta atinge 115+-5C.
Semnalizarea se face prin intermediul lampii corespunzatoare care se afla
pe tabloul de bord al autoturismului. Termocontactul de tip IEPS 5 530, este
format dintr-un corp filetat, inchis prin intermediul unui capac izolant prevazut
cu o borna de contat. In interiorul carcase, se afla o lama bimetalica, care la
cresterea temperaturii lichidului de racire, realizeaza inchiderea contactelor la
borna contactului, aprinzandu-se lampa indicatoare de pe tabloul de bord.

ANEXA NUMARUL 1

Schema sistemului de racire


1 motor
2 radiator
3 vas degazare
4 aeroterma
5 suport thermostat
6 ajutaj
7 surub purjare

ANEXA NUMARUL 2

Pompa de apa

ANEXA NUMARUL 3

Termostatul

10

ANEXA NUMARUL 4

Vasul de expansiune

11

CUPRINS

I. MEMORIU JUSTIFICATIV (pagina 1)


II. TIPURI DE INSTALATII DE RACIRE (pagina 3)
II.1. RADIATORUL (pagina 3)
II.2. VENTILATORUL (pagina 3)
II.3. POMPA DE APA (pagina 4)
II.4. TERMOSTATUL (pagina 5)
II.5. VASUL DE EXPANSIUNE (pagina 6)
II.6. CONTACTORUL TERMOMETRIC (pagina 7)
ANEXA NUMRUL 1 (pagina 8)
ANEXA NUMRUL 2 (pagina 9)
ANEXA NUMRUL 3 (pagina 10)
ANEXA NUMRUL 4 (pagina 11)
III. BIBLIOGRAFIE (pagina 13)

III. BIBLIOGRAFIE
Automobile manual scoala profesional

12

professor Dr.Gheorghe Fratila


Instalati si echipamente manual liceu, clasele X, XI, XII, volum 1,2
Cunoasterea automobilului manual scoala profesionala
professor Dr. Gh. Fratila
Constructii de automobile manual scoala profesionala
autor E. Draghici
Utilaje si tehnologia meseriei manual scoala profesionala anul II- III
autor M. Poienaru
Norme de protectia munci in transporturi si repararea autovehiculelor
Norme republicane de protectia munci

13