Curs XI Creierul si comportamentul

Creierul si comportamentul
Sistemele modulatoare difuze ale creierului

- Origine intr-un numar mic de neuroni (mii) precis localizati

in structuri subcorticale (trunchiul cerebral)
- 4 sisteme, numite dupa neuromediatorul eliberat:
colinergic, serotonergic, dopaminergic, noradrenergic
- Inerveaza arii extinse ale creierului: fiecare axon
influenteaza aprox. 100000 de alti neuroni; neuromediatorii
eliberati in mediul extracelular, nu la sinapse specifice

- Rol in controlul motor, memorie, dispozitie, motivatie, stare

metabolica, stare de veghe; disfunctii ale acestor sisteme
boli mintale; substante psihoactive

- Sistemul serotonergic rol in alternanta somn veghe; reglarea apetitului

- rol in dispozitie (mood), afectiuni ale dispozitiei (mood disorders depresie,
anxietate, maladia obsesiv-compulsiva, anorexia nervosa)

Sistemul dopaminergic - rol in motivatie, sistem de recompensa

- adictia eliberare de dopamina in nucleus

accumbens

John Nash

Syd Barrett

-maladii asociate cu disfunctii ale sistemului

dopaminergic: schizofrenia, ADHD,
Parkinsons

Sistemul dopaminergic al creierului

Sistemul dopaminergic motivational (de recompensa)

Foame

Hranire

+
Recompensa
(dopamina)

Sistemul noradrenergic
- origine in Locus Coeruleus Pons

- 12000 de neuroni
- Fiecare face sinapse cu aprox.
250000 de neuroni conectare
difuza, toate regiunile creierului:
cortex, cerebel, talamus, hipotalamus,
maduva
- rol in fixarea atentiei, vigilenta,
decizie, invatare, memorie, anxietate,
dispozitie, somn/veghe

- sistemul NA este cel mai activ in starea de veghe activa

- implicat in ADHD attention deficit hyperactivity disorder; depresie (unipolara, bipolara)

Substante psihoactive
1. Stimulante
-

Cafeina (trimetilxantina)
Nicotina
Amfetamina
Cocaina

2. Tranchilizante
- Etanol
- Barbiturice
- Benzodiazepine

4. Antipsihotice (neuroleptice)
3. Antidepresive
- Antidepresive triciclice (imipramina)
- Inhibitori ai MAO (hidrazalina)
- Inhibitori ai recaptarii 5-HT (fluoxetina)

6. Analgezice

- clorpromazina

5. Halucinogene
- psihedelice (LSD)
- disociative (ketamina)
- delirante (atropina)

- Agenti anti-inflamatori non-steroidieni (aspirina)

- Paracetamol
- Opiacee (morfina)
7. Cannabis (THC)

Substante psihoactive
Marijuana extract din Cannabis sativa
Compus activ tetrahidrocanabinol (THC)
Shen Nung,
-eliberare de dopamina in ganglionii
sec 26 i.e.n.
bazali, hipocampus, hipotalamus, cortex
Cocaina (Erythroxylum
coca) inhiba transportorii
de dopamina si
noradrenalina; prelungesc
actiunea acestor
neuromediatori la sinapse;
adictie

LSD lysergic acid diethylamide

- halucinogen
- mimeaza efectul serotoninei

Heroina diacetil morfina

-opium (Papaver somniferum)
12% morfina
- opioide endogene encefaline,
endorfine
- eliberare de dopamina - adictie

Amfetamina efect asemanator

cu cel al cocainei, in plus faciliteaza
eliberarea de dopamina
-sintetizata de Lazar Edeleanu
(1862-1941)

Ecstasy MDMA
-eliberare de serotonina (5-HT)
-ecstasy rave

Adictia reducerea densitatii de receptori dopaminergici

Efectul unor medicamente sau agenti psihoactivi

Boli mintale

Azilul de boli mintale Bedlam (Londra, 1763)

Neurologie studiul i tratarea disfunciilor sistemului nervos (ex. scleroza in

placi, afazia, etc)
Psihiatrie studiul i tratarea bolilor minii maladii care afecteaz
gndirea, afectivitatea i comportamentul, n absena unor patologii anatomice
observabile (schizofrenia, depresia, etc)
Comportamentul produs al activitii creierului, determinat de factori
genetici dar i de experien (traume, boli, nvare)

Iniial (Descartes,
dualism corpminte)

Boli fizice (ale corpului), cu o cauz organic clar

domeniul medicinii (atac cerebral)
Boli mintale, cu o cauz spiritual, moral
domeniul bisericii (schizofrenia)

Abordri psihosociale ale bolilor mintale

Sigmund Freud (1856 1939) teoria psihanalitic bolile

mintale sunt datorate conflictului dintre contient i subcontient
- Psihanaliza scoaterea la suprafata a secretelor subconstientului

B.F. Skinner (1904 - 1990) behaviorism comportamentele

sunt rspunsuri nvate la stimuli externi bolile mintale sunt
rspunsuri maladaptive tratarea prin dezvare

Ambele teorii au propus psihoterapia tratarea prin comunicare verbal cu pacientul

Abordari neurobiologice ale bolilor mintale

-primii pai n nelegerea cauzelor organice ale unor boli mintale (sec XIX)
General paresis of the insane (pareza generalizat a bolnavului psihic) 1015% din numarul de bolnavi mintali institutionalizai maladie progresiv
(stri maniacale, euforice, halucinaii, deteriorare cognitiv, paralizie i moarte)
Maladie cauzat de infecia cu micro-organismul Treponema
pallidum (cauzator de sifilis); 1910 Paul Ehrlich a iniiat
tratarea cu arsfenamin (Salvarsan), apoi s-a trecut la tratarea
cu penicilin; maladia este astzi practic eradicat

Alte exemple de boli psihice cu etiologie neleas deficitul nutriional de vitamina B3

(niacin); infecia cu HIV (demena HIV)

Patologii ale anxietatii (anxiety disorders)

SUA -15% din populatie este diagnosticata cu anxiety
disorder anxietate crescuta, frica anormala in absenta unei
cauze reale
Atacul de panica (2%) manifestari fiziologice tahicardie,
aritmie, transpiratie, tremor, angina, greata, ameteala adesea
declansate spontan (in absenta unei cauze identificabile)

- 50% dintre acestia devin depresivi, iar 25% alcoolici sau dependenti de droguri
Maladia compulsiv-obsesiva (2%) obsessive-compulsive disorder
-obsesie fata de un element cauzator
de anxietate (fobie) ex: teama de
infectie
-comportament compulsiv repetat,
cu rolul de diminuare a anxietatii
(ex: spalat pe maini)

Agorafobia (5%) anxietate severa indusa de

situatii din care aparent nu se poate scapa (singur in
afara locuintei, in multime, in avion, masina,
ascensor, pe un pod, in trafic, etc

Maladia de stres post-traumatic diagnosticata dupa Primul Razboi Mondial

Axa hipotalamus-hipofiz-suprarenal
(HHS) i rspunsul la stres
- raspuns la stres comportament
defensiv, cresterea vigilentei, activarea
SNS (sist. nervos simpatic) mediate
de eliberarea de cortizol de catre
glanda suprarenala
- anxietate patologica raspuns
disproportionat la stres

Modularea axei HHS de ctre amigdala i hipocampus

Nucleul amigdalian primeste informatii senzitive (stres) activarea amigdalei duce la

declansarea raspunsului de stres prin activarea secretiei de CRH
Hipocampus contine receptori pentru glucocorticoizi, activati de cortizol inhibarea
secretiei de CRH de catre hipotalamus

Modularea axei HHS de ctre amigdala i hipocampus

Stres

-disfunctii ale acestui sistem in sensul hiper-activarii axei HHS duc la patologiile
anxietatii (ex: la pacientii de PTSD (maladia de stres post-traumatic) s-a observat o
scadere a volumului hipocampusului)

Efectul stresului cronic asupra hipocampului si amigdalei

Agoniti ai receptorilor GABAA au efect anxiolitic

Tratament pentru anxietate
-psihoterapie
-medicatie anxiolitica
benzodiazepinele (valiumul),
inhibitorii de recaptare a serotoninei
(Prozac), antagonisti ai receptorului
CRH

Inhibitorii recaptrii serotoninei

-prelungesc timpul de viata al

serotoninei in spatiul sinaptic si timpul
de activare al receptorilor

-nivelul crescut de serotonina duce la

modificari asociate cu transcrierea
genica cresterea numarului de
receptori pentru glucocorticoizi in
hipocampus scaderea activitatii axei
HHS

Patologii ale afectului (affective disorders)

Depresia majora unipolara (5%)
-dispozitie sumbra, scaderea interesul sau a placerii (anhedonie) in alte activitati
-pierdere a apetitului, insomnie, oboseala, scaderea concentrarii, ganduri morbide
-cea mai importanta cauza a sinuciderii (>30000 cazuri/an in SUA)
Afectiunea (maladia) bipolara (maniaco-depresiva) (2%)
-alternanta de episoade maniacale cu cele depresive

Remarcabil printre artisti

incidenta depresiei este de 10 ori
mai mare decat in restul
populatiei, iar cea a maladiei
bipolare de 30 de ori mai mare!!

Corelaia creativitate episoade maniacale n cazul

lui Robert Schumann (1810-1856)

Maladia bipolara activitate

anormala a cortexului prefrontal
Leziuni ale acestei regiuni
dificultati in exprimarea
emotiilor, raspunsuri
emotionale inadecvate la
stimuli, deficiente in luarea
deciziilor rationale; excitarea
excesiva a acestei regiuni episoade de comportament
agresiv

Observatii experimentale
1. reserpina, folosita impotriva hipertensiunii, induce depresie severa in 20% din cazuri
-reserpina inhiba incarcarea catecolaminelor (noradrenalina, dopamina) si serotoninei in
vezicule duce la scaderea nivelului acestor neuromediatori la sinapsele din creier
2. inhibitorii monoamin-oxidazei (MAO), folositi in tratarea tuberculozei, au efect
antidepresiv;
-MAO degradeaza catecolaminele si serotonina

3. imipramina, folosita deja ca antidepresiv, inhiba recaptarea serotoninei si a noradrenalinei,

prelungind actiunea lor sinaptica

Ipoteza monoaminelor depresia este o consecinta a unei disfunctii a

sistemelor modulatoare difuze din creier (serotonergic si
noradrenergic)
Tratamentul crestere a nivelului acestor neuromediatori in creier

Implicarea axei HHS in depresie

-s-a observat o co-morbiditate semnificativa intre patologiile de anxietate si cele afectiv
-depresia severa crestere masiva a nivelului de CRH in lichidul cerebrospinal si a
nivelului de cortizol in sange
-injectarea de CRH in creierul animalelor induce simptome asemanatoare depresiei
(insomnie, lipsa de apetit, scaderea libidoului)
Explicatia scaderea nivelului de monoamine duce la scaderea numarului de receptori
pentru glucocorticoizi in hipocamp diminuarea inhibitiei exercitate de hipocamp asupra
axei HHS intensificarea raspunsului la stres

-nivelul cortisolului este crescut la depresivi

-nivelul receptorilor pentru glucocorticoizi este corelat cu experienta senzoriala timpurie
(grija materna, stimularea tactila, etc)

Tratarea depresiei electrosocuri (convulsii in lobii temporali) si medicatia (antidepresive)

Electrosoc (remisie totala in 85% din cazuri!)

Antidepresive (eficienta, aproape 85%)

Psihoterapia

Antidepresivele i neuromediatorii monoaminici

Antidepresive tricicilice (imipramina) blocheaza recaptarea noradrenalinei si serotoninei

Inhibitorii recaptarii serotoninei - fluoxetina (Prozac)
Inhibitorii monoamin-oxidazei (MAO) - fenelzina
Ionii de litiu (Li+) terminarea episoadelor maniacale

Eficiena litiului (Li+) ca agent antidepresiv

John Cade (1912-1980)

Schizofrenia
If you talk to God, you are praying. If God talks to you, you have schizophrenia.
-distorsiuni ale perceptiei senzoriale si gandirii; pierderea contactului cu realitatea
-schizofrenie minte divizata
-afecteaza 1% din populatie; 30% din internari in SUA; 10% dintre schizofrenici se sinucid
-primele manifestari adolescenta sau inceputul vietii adulte
Simptome pozitive iluzii, halucinatii, vorbire dezorganizata (delir), comportament aberant
Simptome negative reducerea emotivitatii, saracie a limbajului, dificultate de concentrare,
defecte de memorie

John Nash (Beautiful Mind)

Syd Barrett (Pink Floyd)

Jack Kerouac

Peter Green (Fleetwood Mac)

Componenta genetic a schizofreniei

2 milioane de pacienti in SUA

Modificari anatomice si functionale asociate cu schizofrenia

Sistemul dopaminergic difuz al creierului

-amfetamina creste eliberarea de dopamina in creier episoade psihotice la consumatorii

dependenti simptome pozitive asemanatoare cu cele ale schizofrenicilor;
-clorpromazina inhibitor al receptorului dopaminergic D2 - reduce simptomele pozitive ale
schizofreniei (efect neuroleptic);
-exista si neuroleptice atipice (clozapina) antagonist D4, agonist 5-HT2

Modul de aciune al unor ageni pro- i anti-psihotici

Ipoteza glutamatergica a schizofreniei

Fenciclidina (PCP) folosit initial ca anestezic dar au aparut efecte secundare psihotice:
halucinatii, paranoia; PCP este si un drog (angel dust praful ingerilor); intoxicarea cu PCP
induce simptome de tip schizofrenic
PCP este un inhibitor al receptorilor NMDA pentru glutamat ipoteza glutamatergica a
schizofreniei

Tratament neuroleptice conventionale

(inhibitori ai receptorilor D2 pentru
dopamina - clorpromazina, haloperidol)
reduc simptomele pozitive ale schizofreniei

-efecte secundare de tip Parkinsonian

(reducerea activitatii dopaminergice in
ganglionii bazali) tremor, rigiditate,
bradikinezie, diskinezie (miscari
involuntare)
-se studiaza posibilitatea folosirii unor
activatori ai receptorilor NMDA pentru
tratarea schizofreniei
Modele animale pentru schizofrenie
-animale care exprima doar 5% din
receptorii pentru NMDA R1