Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Navigatie si trasport Naval


Specializare:Inginerie economica in domeniul trasporturilor

Proiect
Management financiar

Bugetul de trezorerie

Student:
Cldru Geanina

Bugetul de trezorerie

n procesul de planificare financiar, determinarea necesarului de numerar reprezint o


component esenial. Primul pas fcut de o companie este acela de a previziona veniturile
din vnzri pe care urmeaz s le ncaseze de la clieni. Al doilea pas const n previzionarea
valorii activelor fixe i a stocurilor care sunt necesare pentru atingerea volumului produciei i
al vnzrilor dorit de companie.
De asemenea, compania face o defalcare a veniturilor din vnzri i a colectrii creanelor de
la clieni, pentru a vedea n ce msur i poate achita datoriile ctre furnizori. Toate aceste
previziuni sunt apoi comparate cu ceea ce s-a stabilit iniial n ceea ce privete creanele, cu
datele de plat a impozitelor, a dividendelor (sau a profiturilor repartizate proprietarilor, dac
este vorba de o firm de dimensiuni mai mici), a dobnzilor etc. n cele din urm, toate aceste
informaii sunt cuprinse n bugetul de trezorerie.
Bugetul de trezorerie reprezint un document important pentru o companie, deoarece
conine toate ieirile i intrrile de numerar, pe o anumit perioad de timp.

Perioadele pentru care sunt construite bugetele de numerar pot fi foarte diferite, de la o zi, o
sptmn, o lun, un trimestru, un semestru, un an, pn la perioade de civa ani. n general,
firmele obinuiesc s construiasc bugete de trezorerie lunar, dar pentru perioade de 6 pn la
12 luni n avans. De asemenea, firmele construiesc bugete de trezorerie zilnic, pentru o
perioad de o lun. Bugetele pe termen lung sunt folosite n scopuri generale de planificare, n
timp ce bugetele pe termen scurt sunt utilizate ca instrumente de control al numerarului n
cadrul firmei.

Bugetul de trezorerie este folosit pentru gestionarea fluxurilor de trezorerie, pentru analiza
capacitatii de plata a intreprinderii se este folosit la previzionarea incasarilor si platilor.
Bugetul de trezorerie se intocmeste pe baza cheltuielilor previzionate si veniturilor care sunt
de incasat, a fluxurilor de incasari si plati. Acest buget se poate intocmi lunar, trimestrial,
semestrial si anual.

Avand in vedere ca bugetul este eliberat pe baza previziunilor de incasari si plati, aceasta
previziune se va face rational in functie de activitatea trecuta a firmei si a trendului acesteia.
Planificarea incasarilor se fac pe baza trendului ascendent sau descendent al
vanzarilor/prestarii de servicii ale firmei. Se tine cont de cat de repede platesc clientii
facturilor, se va face analiza acestora pentru a se vedea exact care platesc la timp si care sunt
cei intarziati si care este perioada de intarziere.

Planificarea platilor se face tot in functie de activitatea intreprinderii si se porneste de la


previziunea cheltuielilor cu personalul, a impozitelor, a taxelor, a aprovizionarilor. Se va tine
cont de asemenea daca se vor cere sau nu esalonari la plata, care sunt conditiile pentru
acordarea acestora precum si scadentele datoriilor.
In functie de planificarea efectuata se va calcula soldul de trezorerie si se va face comparatia
intre incasari si plati. Soldul de trezorerie poate fi unul deficitar sau poate reprezenta un
excedent. De asemenea poate fi unul optim, dar in general soldul de trezorerie optim, este
doar unul teoretic, in practica este foarte greu sa previzionezi exact atat incasarile cat si
platile.

Soldul de trezorerie deficitar reprezinta o incapacitate a intreprinderii de a plati la timp


datoriile. In general pentru acoperirea acestor deficiente se apeleaza la credite. Creditele sunt
pe termen scurt pentru ca firma sa isi acopere datoriile actuale si apoi se acopera creditul din
incasarile de la clienti. Creditele pe termen scurt sunt avantajoase deoarece nu implica garatii
suplimentare, cum ar fi cele imobiliare. Inainte de a contracta un credit intreprinderea trebuie
sa analizeze situatia foarte bine si sa incerce sa incaseze avansuri de la clienti, sa reduca
durata creditelor clienti, sa amane la plata furnizorii, renuntarea la cheltuieli pivind investitiile
ori plata dividendelor, ori vanzarea unor mijloce fixe sau a unor imobilizari.
Soldul de trezorerie excedentar poate reprezenta o contractare a unor datorii pe o perioada mai
mare de un an sau ca urmare a unui fond de rulment mai mare. Excedentele de trezorerie
trebuie plasate in functie de rentabilitatea si lichiditatea maxima, a riscului si a fiscalitatii
reduse. Plasamentele sunt mai rentabile daca se realizeaza pe termen lung.

Prin bugetul de trezorerie se realizeaza o sinteza a resurselor proprii grupate in functie de


provenienta, precum si destinatia resurselor pe principalele activitati care genereaza
cheltuieli si plati, asigurandu-se un echilibru necesar desfasurarii normale a activitatilor.
Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse pe perioada
curenta ar presupune concomitent prevederea unor cresteri fata de inceputul perioadei a altor
elemente de mijloace circulante (stocuri si alte active) sau plata unor obligatii existente la
inceputul perioadei. Astfel de modificari in structura mijloacelor circulante, fara modificarea
volumului total al acestora, nu influenteaza excedentul sau deficitul de resurse pe perioada
curenta, din care cauza nu sunt reflectate nici in modelul de buget.
In acest buget se cuprind urmatorii indicatori:
resurse financiare proprii concretizate in disponibilitatile de resurse la inceputul
perioadei (fond
de dezvoltare, rezerve, alte fonduri) si resursele proprii ale perioadei curente
(venituri din exploatare, venituri financiare, venituri exceptionale, alte resurse);
necesarul de resurse totale pentru finantarea cheltuielilor de exploatare (inclusiv
amortizarile) a cheltuielilor financiare, a cheltuielilor exceptionale, rambursare de credite,
finantarea imobilizarilor corporale si necorporale, majorarea rezervelor, impozit pe profit,
varsaminte la buget, etc.;
Principala tinta a politicii de trezorerie o constituie stapanirea fluxurilor financiare,
sincronizarea incasarilor cu platile, pentru asigurarea in permanenta a capacitatii de plata a
intreprinderii. Neatingerea in conditiile acceptabile a acestei tinte poate duce la revizuirea
ansamblului bugetelor anuale si, cel mai adesea, a politicii creditelor pentru clienti, ritmului de
investitii.
Datele utilizate in previziunea trezoreriei sunt date statistice privind perioadele anterioare,
a caror utilizare se face bineinteles in scopul aprecierii ritmului transformarii cheltuielilor si
veniturilor in fluxuri de trezorerie.
Functiunea bugetului de trezorerie o constituie previziunea incasarilor si platilor, pornind de
la planificarea cheltuielilor, din care sunt excluse cele neplatibile (cum ar fi amortizarile si
provizioanele calculate) si de la planificarea veniturilor din care sunt excluse cele neincasabile
(respectiv productia stocata, vanzarile pe credit etc.). Acesta urmareste asigurarea permanenta a
capacitatii de plata a intreprinderii, prin sincronizarea incasarilor cu platile. Nerealizarea acestui
obiectiv, in conditii acceptabile, determina modificari in ansamblul bugetelor anuale, in ritmul
investitiilor, politica creditelor - clienti etc.
Elaborarea bugetului de trezorerie este etapa finala a procesului de bugetare a
intreprinderii, astfel ca, trezoreria va fi rezultanta previziunilor celorlalte bugete: al vanzarilor, al
aprovizionarilor, al cheltuielilor de personal, al investitiilor, al administratiei. In acelasi timp,
echilibrul dintre incasari si plati este obligatoriu si determina ajustari necesare in prevederile
celorlalte bugete.
Elaborarea bugetului de trezorerie, prin metoda ,,incasari - plati', presupune doua faze mai
importante si anume:
previziunea incasarilor si platilor;

determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea incasarilor cu


platile.
Cele patru mari categorii in care pot fi grupate fluxurile de incasari si plati sunt:
a) fluxuri de exploatare generate de operatiunile curente: incasarile din activitatea de
exploatare si platile pentru activitatea de exploatare (cumparari de materii prime si materiale,
impozite si taxe, cheltuieli salariale si alte cheltuieli de exploatare);
b) fluxuri de trezorerie in afara exploatarii, care includ incasarile si platile nelegate direct de
activitatea de exploatare.
c) fluxuri pur financiare, legate de operatiile privind imprumuturile intreprinderii pe termen
lung si aportul actionarilor sau asociatilor la cresterea capitalului social;
d) fluxuri de investire si dezinvestire, ce cuprind incasarile din vanzarea activelor
imobilizate si platile pentru achizitionarea activelor fixe sau cumpararea titlurilor financiare.
Aceste fluxuri modifica zilnic nivelul conturilor bancare ale intreprinderii antrenand o serie
de decizii referitoare la trezorerie sa. Preocuparea permanenta a responsabilului de trezoreria
intreprinderii trebuie sa o constituie acoperirea soldurilor de trezorerie. Aceasta este a doua faza a
realizarii bugetului de trezorerie si vizeaza acoperirea prin credite pe termen scurt a deficitului de
trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie.
Orizontul de previziune al trezoreriei difera, in functie de scadentele incasarilor si platilor
intreprinderii cat si de interesele acesteia. O previziune realista a trezoreriei presupune intocmirea
unui buget anual cu defalcare pe luni si cu o detaliere pe saptamani pentru primele trei luni ale
anului. Aceasta previziune va fi actualizata in permanenta in cursul anului si detaliata in functie de
necesitatile intreprinderii.
Bugetul de trezorerie se elaboreaza pe baza a trei documente de evidenta si previziune,
respectiv: bilantul exercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de
previziune, contul de rezultate previzional si bilantul previzional. Trezoreria va fi determinata
de fluxurile financiare ale perioadei de previziune (veniturile si cheltuielile din contul de rezultate) si
de modificarea soldurilor creantelor si datoriilor de la inceputul si sfarsitul perioadei (bilantul de
deschidere si bilantul previzional).
Realizarea tabloului de trezorerie prin metoda directa - conform acestei metode se
opereaza cu incasari si plati brute in numerar.

Bibliografie

http://www.qreferat.com/referate/economie/BUGETUL-DE-TREZORERIE124.php
http://www.contzilla.ro/bugetul-de-trezorerie/