Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE APLICATE SI INGINERIE


SPECIALIZAREA: CHIMIA SI MANAGEMENTUL CALITATII
PRODUSELOR DE CONSUM IN RELATIE CU MEDIUL

VALORIFICAREA DESEURILOR DIN


LEMN

MASTERAND
IVANOV Irina
MORTEANU Florentina
SBURLEA Aura

2015

CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL

Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanei de


urgen a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul
deeurilor.
Ordonana de urgen nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea i
completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor.
Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen
a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor.
Hotrrea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidena
gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile
periculoase (completat de Hotrrea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea i completarea
unor acte normative care transpun acquisul comunitar n domeniul proteciei mediului
M.Of. nr. 187/19.03.2007).
Hotrrea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea
Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a
deeurilor.
Hotrrea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind aprobarea
Planului naional de gestionare a deeurilor plan naional de etap.
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1385/29.12.2006 (M.Of. nr.
66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea i
revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naional,
regional i judeean.
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 i al Ministrului
Integrrii Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007) de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deeurilor.

Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 951/06.06.2007 (M.Of. nr.


497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale i
judeene de gestionare a deeurilor.
Hotrrea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006) privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice
i private.
Ordinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu (modificat
prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr.
1037/25.10.2005 M.Of. nr. 985/97.11.2005).
Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului.
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 757/26.11.2004 (M.Of. nr.
86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor
(modificat prin Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1230/30.11.2005 M.Of. nr. 1101/07.12.2005).
Hotrrea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea
deeurilor (modificat de Hotrrea de Guvern nr. 268/31.03.2005 - M.Of. nr.
332/28.04.2005).

CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL


Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deeurile modificat de: Directiva 91/156/CEE
Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

1. Deseurile din lemn: un pericol ?


Deseurile din lemn sunt o materie complexa: coaja care poate fi arsa sau compostata,
rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca
litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri
de PAL sau pentru pasta de hartie.

Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau
vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de
deseuri:

Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf,


rumegus, talas: (61% din total generat)

Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum


grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi
folosite pentru combustie: (28%)

Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a
servit pentru a absorbi un produs periculos, etc. Acesti deseuri nu poate fi folosite
pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%).

Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat


necorespunzator poate genera daune asupra
mediului, poate contamina solul, apele si de
asemenea genera distrugerea habitatului acvatic.
Chiar daca provine de la o sursa naturala,
deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai
sunt in forma lor naturala.

Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi
comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol
care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur. Descompunerea
deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp
indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in
lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu
concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. Levigatul
lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat cea masurata la
canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.

Compus chimic

Concentratie a levigatului
(mg/L = milligrammes/litre)

Apele de canalizare orasene

Consum biochimic de oxigen


Amoniac

2 970 mg/L
0,3 mg/L

150-250 mg/L
15-50 mg/L

Nitrogen organic
Fosfor

22 mg/L
8.75 mg/L

25-85 mg/L
6-12 mg/L

Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa
poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga
concentratii daunatoare sanatatii. Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen
sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea
sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii
acvatica prin sufocare. Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat,
pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus
la rampa de gunoi pentru ca:
5

Este inflamabil

Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de
reciclare pot merge la groapa de gunoi.

Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi


considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic

Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un
deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare. Majoritatea deseurilor din lemn , 60% ,
este generata de prelucrarea lemnului si mai mult pe acest tip de deseuri, vom parcurge
acest studiu.

Sursa
rezidului

Tipuri reziduri

Operaiuni forestiere

Crci, ace, frunze, vrfuri,


rdcini, lemn degradat i
declasat, tieturi i rumegu

Producia de PAL

Coaj, resturi de plci,


rumegu

Producia de placaje

Coaj, miez, resturi de


furnire, rebuturi, resturi de
placaje, achii de rindeluit

Producerea de
cherestea

Coaj, rumegu, lturoaie,


lemn crpat

Surse i tipuri de reziduri

2. Valorificarea deseurilor ca si combustibil

2.1 Introducere: istoric


Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi
valorificat pentru alte destinatii. Lemnul este una
dintre sursele cele mai vechi folosite de umanitatea.
Din vremurile preistorice pana la o epoca relativ
recenta, lemnul a fost singura sursa de energie

posibila pentru incalzire si pregatirea


alimentelor. Pentru a ridica performanta
arderii, lemnul era transformat in mangal
de

artizanii

charbonniers

care
adica

erau

numiti
carbunari.

Principiul obtinerii mangalului era bazat


pe carbonizarea lemnului in absenta oxigenului . Acest procedeu debaraseaza lemnul de
umiditatea lui si componenta vegetala astfel incat sa ramana doar carbon.
Lemnul a mai fost luat in considerare in timpul
celui de al doilea razboi mondial

pentru a

alimenta vehicule de tip gazogen. Principiul de


baza este arderea incompleta al lemnului intr-o
incinta inchisa alimentata cu oxigen. Se
degajeaza CO, H2 si CH4. Cel mai cunoscut este
tipul gazogen diabolo .

2.2 Folosirea directa a lemnului


Randament
Semineu deschis (mai mult folosit ca agrement)

10-15%

Semineu cu usa de sticla

30-70 %

Soba moderna cu combustie secondara tip Godin

70 %

Cazan de semineu

85 %

Cazan specializat cu pellets

85-90 %

2.3. Folosirea rumegusului


2.3.1. Arderea in mod direct
Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu un surub
elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem, schimbarea calorica se
realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare (2-3).

Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de evacuare (5).
Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre rezervorul de
rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu ar putea sa fie imediat
in acest caz.
2.3.2. Transformare in brichete
8

Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn.


Rumegus si talas (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o
tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la
90% din volumul lui. Presiunea este foarte ridicata, de aproximativ 30-180
bar.
A doilea faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8
cm de diametru. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar. Puterea
calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de litre de
motorina.
Avantaj: compactare si castig de spatiu de depozitare. Produsul poate fi valorificat usor pe
plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Nu necesita o
instalatie sofisticata pentru arderea. Aceasta masina de
brichetat este destul de ieftina: porneste deja la 10.000
Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi
si adapostite de umiditate altfel se descompun foarte repede.
Forma lor nu permite automatizare si folosirea lor este mai
potrivita uzului casnic decat industrial.
2.3.3.Transformarea in Pellets (granule)
Pelletii se prezinte sub forma de granule de 6-!2 mm
diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate de cca. 10%..
Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea ce-i confera un
avantaj suplimentar. Granula este majoritar fabricat plecand de
rumegus si talas. Se poate si folosi lemnul forestier tocat.
Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces
similar cu granule folosite pentru animale. Aceasta tehnologie este
disponibila de multe vreme. Pelleti se ambaleaza in saci de 30 kg pentru
uzul casnic sau in saci de 1000 kg, mai economici ca sa fie stocati intr-un rezervor echipat
de o pompa speciala pentru alimentare. Folosirea casnica a pellets-elor cere sobe potrivite.

Avantaje:
-

Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o


treima din spatiu de depozitare Se comporte precum un combustibil fluid si

se preteaza bine la automatizare


Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive)
Este o energie renuvelabila si sigura
Mai economic decat motorina si gazul

Dezavantaje:
-

Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este

considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.


Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai
mare.

Lemnul si deseurile din lemn pot fi considerate ca un combustibil neutru pentru ca


cantitatea de dioxid de carbon care este emisa prin combustia lui este in intregime
absorbita prin copaci.

Ciclul de carbon al lemnului

Astazi, energia generata de lemn reprezinta 4% din consumul energetic primar total . In
Franta, energia eliberata de arderea deseurilor din lemn si de lemn de foc reprezinte 9,8
milioane de TEP, tone echivalent petrol. 90% din aceasta energie este consumata de
sisteme de incalzire casnice.
10

3. Valorificarea prin fabricarea hartiei


3.1 Hartia si protectia mediului
Fabricarea hartiei cere mari cantitati de apa: trebuie extrasa celuloza din fibrele lemnului
si este necesara energie pentru uscarea hartii. Clorul care este folosit pentru albirea hartiei
este un poluant. Insa, progrese importante au fost realizate folosind alte produse mai putin
poluante precum peroxidul de hidrogen sau azot cat si cu ameliorarea sistemului de
reciclare a apelor (circuit inchis buclat) astfel incat se poate reduce consumul de apa.
Astazi, industria hartii este supusa normelor stricte precum exploatarea padurilor limitata
(Datorit cerintele uriase, s-a folosit mai mult lemn decat deseuri de lemn), reciclarea apelor
uzate. Copacii folositii au fost preluati de paduri unde biodiversitatea era slaba: mesteacan
pe zona scandinava, pin pentru Europa, eucalipt pentru Brazil.
Productia hartii reprezinte doar 14% din exploatarea forestiera. Majoritatea industriilor de
hartie sunt proprietari ai padurilor pe care le exploateaza pe mod ciclic. In Brazilia, se taie
eucalipti de cultura la fiecare 4 ani si este de ajuns pentru o uzina care produce hartie cat
Franta. Defrisarea padurilor este datorata mai mult taierii copacilor exotici pentru industria
lemnului sau pentru expansiunea culturilor agricole. Industria hartiei este un mare
consumator de deseuri din lemn precum rumegusul si talas sau de copacii tineri care
trebuie taiati la un moment dat astfel incat se permite cresterea altor copaci.

Presa de industria hartiei


Fabricarea hartie reciclate cere mai putina apa si energie decat fabricarea hartiei clasice
insa folosirea unor produse chimice pentru a o curata de cerneala nu sunt fara impact
11

asupra mediului. Totusi, bilantul de mediu este mai bun si se constata ca reciclarea hartii
este de 2 ori mai putin poluanta decat fabricarea hartiei nereciclate. Trebuie 3 tone de lemn
pentru o tona de hartie comparativ cu o tona de hartie reciclata care poate da 900 kg de
hartie. Hartia poate fi reciclata de 5 ori, cartoanele de 10 ori inainte sa fie transformate in
MDF, PAL pentru industria mobilei sau hartie de toaleta.

Productia mondiala de hartie

Tara

Product

Tara

ia

Produc
tia

Mt
80,8

11

Brazilia

Mt
7,8

China

37,9

12

Idonezia

Japon

30,5

13

Anglia

6,5

Canada

20,1

14

Rusia

6,3

Germania

19,3

15

Spania

5,4

Finlanda

13,1

16

Austria

4,6

Suedia

11,1

17

India

4,1

Coree sd

10,1

18

Mexic

4,1

Franta

9,9

19

tailanda

3,4

10

Italia

9,4

20

Oland

3,3

America

12

4. Fabricarea panourilor tip MDF sau PAL


4.1. MDF
MDF-ul, medium Density Fiberboard este un material compozit de fibre din lemn cu o
densitate mijloace (750 kg/m3) si are avantaje multiple:
- practic izotrop
- estetic de pe textura lui
- disponibil cu grosime variabile
- mai ieftin decat lemnul masiv
Panourile de MDF sunt realizate din copacii care nu pot fi

valorificati ca

lemn ca a tare si de deseuri din lemn precum talas. Deseurile sunt tocate in prima faza. Se
elimina particulele mai mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur, se
pulveriza un liant precum melamina-formol, un catalizator si pasta astfel obtinuta se
preseaza la cald, dupa care se usuca. Din pacate, acest material contine o substanta
denumita Formaldehida periculoasa generatoare de cancer de gat si de cai respiratorii.
Implicatia ei in leucemie este demonstrata. Prelucrarea MDF-ului genereaza o cantitate
importanta de praf care intra pe caile respiratorii si provoca crize astmatice. Se recomanda
muncitorilor, folosirea echipamentului corespunzator: masca, etc.

13

4.2 PAL Melaminat


Foarte folosit in industria de mobilier,
PAL melaminat a reluat o noua viata cu
aparitia

stilului

NEOSET

si

perfectare tehnologica ABS.


Pretul lui atractiv, stilul modern care
impuna a inlocuit practic lemnul masiv pe cel mai mare segment al pietei.
Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn aglomerate cu o rasina naturala
sau artificiala si acoperite de o foita de melanina realizata din produse pe baza de formol
generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a observat si in cazul MDF-ului.
Uniunea Europeana elaboreaza norme care ar restrange folosirea liantilor si melaminei pe
baza de Formaldehida. Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a pietei
decat un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand un bilant de mediu destul de slab.

14

5.

Alti modalitati de valorificare

5.1. Industria avicola


Talas folosit ca litiera avicola
5.2. Afumarea Pestilor si a carnii
Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a alimentelor
5.3 Fabricarea obiectelor turnate compozite
Rumegusul este amestecat cu un liant sintetic si injectat intr-o matrita. Se fabrica la ora
actuala spatare pentru fotoliile de spectacol (Quinette-Gallay, Paris) cu aceasta tehnologie.

5.4 Fabricarea compostului pentru agricultura


Se fabrica pe baza de coji de copaci tocate.
5.5 Fabricarea mangalului
Descris la inceputul acestui referat, mangalul mai este folosit pentru uz domestic .

15

6. Gestionarea deeurilor din lemn


Termenul se refer la materialele rezultate din activitile umane i la reducerea efectului
lor asupra sntii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.
Minimizarea
Colectarea
Transportul
Valorificarea
Depozitarea
Scop: economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile.

Ierarhizarea msurilor de gestionare integrat a deeurilor conform principiului prevenirii

a. Minimizarea
Minimizarea deeurilor la surs (exploatarea pdurilor i industria prelucrrii lemnului)folosirea unor utilaje i instalaii tehnice performante (principiul utilizrii BATNEEC).
Minimizarea deeurilor (rumegu, tala etc.) dup ce au fost produse = materii prime
secundare, minimizarea realizndu-se prin reutilizare i reciclare, reducndu-se astfel
consumul de resurse primare. Ex: valorificarea energetic, utilizarea peletelor i a
brichetelor n schimbul lemnului brut.
b. Colectarea
16

O cantitate foarte mic de deeuri din lemn provenite de la populaie ajunge n pubele sau
containere, acestea fiind reutilizate n gospodarie prin valorificare termic.
n cazul realizrii unei infrastructuri de colectare separat a deeurilor din lemn trebuie
avut n vedere sursa de generare a acestora:

deeuri lemnoase din culturi (generate din managementul pdurilor);

reziduuri rezultate n urma prelucrarii

Colectarea deeurilor lemnoase se realizeaz cu ajutorul unor utilaje speciale.

c. Transportul
Transportul deeurilor lemnoase din zonele greu accesibile se face cu utilaje specializate
pentru acest tip de operaie. Sistemul de transport pe containere abrollkipper are diferite
zone de intrebuintare: constructii, edilitare, salubritate, reciclare de deseuri, industria
lemnului etc. Permite folosirea unui camion cu carlig pentru diferite locatii, astfel posibile
mai multe incarcari/ descarcari in aceeasi zi.
Avantajele sistemului de transport pe containere abrollkipper sunt urmatoarele:
-

Un camion poate duce la bun sfarsit diferite activitati, containerele fiind


schimbate in cateva minute, nefiind nevoie de macarale sau alte utilaje

costisitoare
Posibilitatea de a combina cu remorca, reducand astfel consumul de
combustibil etc.

17

d. Depozitarea deseurilor
Se face - n mod selectiv pe platforme betonate, special amenajate - deeurile care nu mai
pot intra ntr-un proces de reciclare
Dupa valorificare, depozitarea brichetelor se face n saci de plastic nchii, adapostiti de
umiditate pentru evitarea descompunerii.

18

7. Concluzi
Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult pentru binele
mediului inconjurator decat pentru degradarea lui.
Din pacate, filiera recuperarii deseurilor din lemn nu este de optimizata. Constatam peste
tot in Europa, depozitarea necorespunzatoare si arderea ilegala generatoare de poluanti
precum dioxina.
Deseurile de lemn reprezinte 29% din deseurile nepericuloase generate de

firmele

industriale si comerciale cu mai mult de 10 salariati


-

61% sunt folosite ca materie prima la industria hartiei si panourilor de


particule

28% sunt folosite ca si combustibil.

11% sunt depozitate la rampa de gunoi sau sunt distruse neconform

Daca nu apartin clasei de deseuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri care contin
metale grele), ele pot fi reciclate.

Contrar unor idei preconcepute, deseurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie valorificate,
sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si folosibile ca
materie prima pentru un alt produs sau ca energie.

19

S-ar putea să vă placă și