INSTITUTUL NATIONAL AL NOOPRERATIEI (VUSATURI ROMANRSTI QuLese pe Quisd L.RRATINNG § 1 Be INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ) .MARVAN” S.A.R. - BUCURESTI b Edifie anastatica Editura Ars DocendiElisa Britianu (1870-1957) Parinfi: Maria Ghika Cominesti si Alexandru $tirbey. Aflati mereu in centrul viefii politice romanesti: nepoata domnului Munteniei, Barbu Dimitrie Stirbei (domnitor intre anit 1949-1956) gi sora printului Barbu $tirbey. Casdtoriti din 1890 cu Alexandru Marghiloman (conservator, prim-minisiru al Romfniei intre martie-noiembrie 1918). In anul 1907 se cdsitoreste cu liberalul Tonel I. C. Britian, cu care va fi cistitorita pana in 1927, la moartea prematurd a acestuia (Ionel 1. C, Britianu — inginer, important om politic roman, presedinte al Partidului National Liberal, membru de onoare al Academiei Roméne, minisiru si prim- tministru al Roméniei, cu intermitenfe, intre anii 1909 si 1927). Era descristi de apropiatii si ca fiind inteligenta, poligloti, gazd’ desdvarsita, cu un deosebit gust artistic si foarte interesati de arta tradifionala romaneasea (si datorita faptului cé a copilérit mai mult la fara). Ever since she was a child, Elisa Britianu had been fascinated by Romanian embroideries (also because of the fact that she had been brought up mostly in the contryside). When faced with the same embroideries (in fact only their pale imitations), largely used in fashionable clothing in Sinaia and Bucharest, Elisa Brétianu had realised the need for the preservation of real samples of traditional embroideries, so as to protect them from these sort of subsequent copies and contaminations. Thus had begun the gathering (from villages all around the country) of various embroideries pattems. This work would be materialized in an Album of Romanian Embroideries, followed (from economic reasons — the album would have been too expensive for the masses) by another album, more accessible - Romanian Embroideries gathered by Blisa Bratianu. (selected information from the adjacent preface) Editura ARS DOCENDI - Universitatea din Bucuresti Sos. Panduri 90, Sector 5, Bucuresti Tel/Fax: (021) 410 25 75 www.arsdocendi.to office@arsdocendi.ro Buitie ingriitt de loan Criciun Prelucrare imagine si DTP: Cristian Dinu. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici ELISA |. BRATIANU CCusdturi romanesti culese de Elisa |. Bratianu Edifia a Il-a Bucuresti — Ars Docendi, 2010 ISBN-978-973-558-481-1 746 a Copyright © Pentru prezenta edifie Universitatea din Bucuresti - Ars Docendi, 2010ELISA LI.C. BRATIANU 1870-1957 {in mai anul acesta se implinesc 140 de ani de la nasterea Blisei ILC. Bratianu si 53 de ani dela moartea ei Republicdnd in editie facsimil un album cu modele de broderii populare romanesti adunate de ea, pentru aceasti dublé aniversare, dommnul loan Criciun ne-a pregatit — now celor care am iubit-o pe «Tante Elise» ~ 0 frumoasa surprizi, iar celor care nu au cunoscut-o pe viduva marelui om de stat, bucuria de a descoperi o fajeti a preocuparilor acestei personalititi fascinante, care a fost si o patrioat pasionati. Editat de «Institutul de Arte Grafice Marvan SAR» in 1943, acest volum in format A4, reproducea plangele cu modelele cele mai reprezentative din colectia complet, apiiruti anterior sub forma unui impresionant allbum-mapa fiteva sute de plange volante (cu dimensiuni de 32 x 42 em). Conditiile luxoase ale edit initiale ridicau pretul albumului la un nivel care-| ficea inaccesibil marelui public. Or, Elisa Britianu gi cei care au ajutat-o in aceasta activitate se angajaseri in acest efort in ideea pericolulut pe care modernitatea il constituia pentru tot ceea ce in cultura tine de mentinerea neintreruptit a firului traditiei, in genere, gi in particular pentru folclor ca manifestare imemorialé a specificului national, Prin urmare aceasti opera nu-si putea indeplini seopul daed nu se buenra de o difuzare cit mai largd, atunei eénd exodul rural si pitrunderea portului si x modelor origenesti la sate veneau si rupa lantul mentinut de initierea din generatie in generatie, ficdnd din imaginea tipirita si din textul imprimat substitutele indispensabile ale modului traditional de asigurare a continuitatii, intr-un domeniu atat de intim legat de rédacinile in timp si in spatiu ale neamulut aga cum este expresia popular a culturi ‘Cum cilitorise mult pe vremea cand era nevasta Ini Alexandru Marghiloman ~ ou care se cisitorise la varsta de 18 ani ~ Elisa Briitianu fusese impresionat& de rapiditatea eu care folclorul dispirea o dati cu modernizarea viet la tari in Austria, Elvetia, Bavaria, Olanda, Norvegia sau Saxonia, ale ciror obiceiuri gi costume populare ii atrseser’ atentia prin pitorescul lor. De aceea, 0 urmarise idea efectuarii unui inventar cit mai exhaustiv al artelor legate de portul popular din diversele regiuni ale Roménici, inainte ca ele sa fie, la randul lor, afectate de descontinuitatea transmiterii eunostintelor consecutive care au tnsotit pitrunderea progresului la sat. lisa Bratianu era o femeie inteligenté, activa gi cu o imaginatie foarte bogatii. De aceea se poate spune ci nu avea astimpir, invent&nd mereu ceva now de ficut si ducind in paralel mai multe proiecte laolalta. Cum era deosebit de cultivati si poseda mult farmec, nu-i era greu si-i convinga $i pe altii de interesul inifiativelor ei, in care-i implica cu folos. Ca toate persoanele cu fantezie rodnic’, nu era foarte organizati in ceea ce intreprindea gi, de aceea, interventia altora era salutara pentru ducerea la bun sfirgit a ceea ce incepuse cu mult insufletire dar continua cu ium interes ce slabea pe masurd ce noi preocnptiri fi solicitau rezerva de entuziastm si ii mobilizaut creativitatea. Dupa sfargitul primului Rizboi Mondial fi trecuse pasiunea pentru arta populara. Faptul cf profesorul Dimitrie Custi, venit mai tarziu la astfel de preocupari, proceda cu 0 metodologie savant, dnd rang de stiin{4 acestui tip de investigatii i-a dat satisinetia de a-gi vedea rectinoscute intuitiile si validate descoperirile sale empirice. in toamna anului 1948, cAnd, in semn de recunostinta a fost dati afaré din casi de catre institutia public c&reia io donase, a trebuit si-si evaeneze in 24 ore toate bunurile din apartamentul pe care-| ocupa in clidirea unde mai functioneazai inca Biblioteca Municipala. Foile de «hfrtie ciocan» pe care le comandase ca si copieze pe ele modelele de broderie pe care le colectiona, ingilbenite de vreme, dar excelente pentra desenul cu ereionul sau cu penita, au fost «mostenite» de coautorul acestei succinte evocari, pe atunci in varsti de 10 ani, care le mai folosea ined in 1955 cAnd se pregitea pentru probele eliminatorii de la concursul de admitere la Scoala de Arhitectura. Safta gi Ion Varlam (nepoata gi strinepat de sur) Bucuresti, 10 mai 2010D, foarte multi vreme, ag spune: din tnsisi copilaria mea, cusiturile ryominesti sunt pentru mine un subiect de uimire gi incintare. Cum misam trait anii copilaxiei mai mult le fara, misa fost dat si-mi deprind ochii cu portal tirincilor noastre, pe care apoi eam vizut — sub forma de ,, moda" — si in lumea femeilor Bucurestilor si Sinaiei. Cat de putin seamin’ ins’ imifafia acestora din urm& cu portul celor dinfai, pe care fl vazusem in lomea satelor voastre! ‘Am inteles atunci ci pe acesfa se cuvine sil pastrim, punanderl la ada- post de imitiri, care cu vremea lar fi schimonosit— cuvantul poate ¢ aspru — si Lar fi corupt, Am tneeput, deci, st string vechi cusituri romAnesti: c&te un crampei de jie, un stergar, cite o altifa, o pernd, 9. a, Tot iscodind prin lames satelor, strangind vechi cusituri si fot privine dusle, mi sau arltat din co In ce mai lmurit frumusefea si originalitates de- senulai romAnesc, cate vine de departe din lumea tndepartatilor straémosi. Fireste, cind mai tareiu mira fost dat s3 colind prin alte {ari sf sé vad prin muzeele acestora si arta national’ « altor neamuri, am vazut ch este ceva fn cusiturile romAnesti care se regiseste si aiures, bundoar’ in cusiturile spas niole, sau nordescandinave, sau in cusiturile, de uimifoare aseminare, egiptene (copte) sau — mai putin — in cusaturile Slavilor, cari dack aduc poste mai multé fantezie in stilizarea florilor si fructelor, aduc desigur mei putin decat noi Romani acea discretie in culori, acea geometrizare — adesea simbolick — a forelees care caracterizeazé arta cusifurilor noastre de o asa de striveche traditie, ‘Aceasté fradifie se cere pastraté si mereu chemata Ja viaf’. In acest gind am fot adunat vechi cusdturi romanesti, mei putin cu grija de porfal insusi cit de desenele si motivele care ti dau acestui port national atata frumusete si ori- ginalitate. Dupi vreo treizeci de ani, am dat Ia iveala — sub ingrijires Consiliului Superior al Industriei Casnice — o lucrare de curand apiruta: wAlbum de cum Sdluri romdnesfi® care intr’o aleas’ tebnich aduce o seam’ de frumoase cuséfuri de pe iile noastre. Prin proportiile ei si, ca atere, prin conditiile ei oarecum costisitoare, aceastS Iucrare nu ar fi putué chiar usor p&trunde tn lumea satelor. Se cerea, parc’, si ceva mai potrivit cu nevoile acestei lumi. Domnul Inginer G. Minescu, Directorul General al Institutului National al Cooperatiei, a prins cu o deosebits repeziciune sensul unef lucrari sortife a implini o afare nevoie. Mia cerué— si cu cits mulftimire si cu cite mul{amiri isam r&spuns| — s& aleStuesc o lucrare de intelegere lesnicioas’ si de usoaré circulatie pentru satele noastre si ia care si aduc vechi si autentice cusituri— acum publicate pentru intAia oar’ — din cele pe care de o vioti le adunasem. ‘Aga a aparut cirticica aceasta cireia, poate, ti va virma o alts. Ea poate fi la tndemSaa oricui si ajunge pan’ in cea mai cuviincioasé cdsufS tn care sifeanca nostri, in zilele ei de thn’, sau in noptile de veghe, coase cu acul aga de tndeminatec—si cirticica de fata vrea s’o ajute la aceasta, arétandui frumoase gi vechi desene romanesti — stergare, ii, nAframe, perne yi afAtea gi atdtea custturi, care ii fmpodobesc portul si casa. eye Elisa J. Brdtionn Florica & August 1043VALCEA Eaitat de Fae Petree thr hte epee ‘lisa BritianVALCEA 2 Marvan a. Editar de nsttatal Nefional al Cooperatiel Bisa BritianOLTENIA alot do ‘Bliss Britian,Isvoade dupé stergarele Reginei Elisabeta a Roméniei 4 a EERE rr - Marvan aa. altar 60 Tastitutel National al Cooperajel ‘Bis Britianite i Hitt Faitat do Tostivtal Naffonal al Cooperate! ‘Blin Britian,VLASCA 6 SES Ealiat do Toritatul affonal al Cooperafiel ‘Bliss Britian,Isvoade pentru fete de masé, stergare si perne zoe = Eaitet de Tostitutol Nafional al Cooperafil OLTENIA ‘ie hee‘Bliss BriannyaFSESETEESESES ESTEE ra tt sea teSeSnuTiEal HA HE se aitat de Tstitatal Nafional al Cooperatieh, ‘Ble BattiansDiferite isvoade dupé stergarele Reginei Elisabeta a Roménie!Isvoade pentru stergare, poale, méneci gi perne 12 aa ; Edltet do Taatitatal Nafional al Cooperatiel, Marvan «.Ealtat da Toetitutal Naflonsl al Cooperatlet Bisa Britian Marran 2.1.Euitat de Trattutol National al Cooperafiet ‘lisa Britian Maran s.a.7,Estat de Teattatal Nofional el Cooperapie, i i