Sunteți pe pagina 1din 44

conf.dr.ing.

Mihaela Boti Nistoran

ECOTEHNOLOGII I
RECICLARE
ECOTEHNOLOGII
CURS 3

POLUAREA APEI
Apa este cea mai importanta resursa naturala, fara de
care nu sunt posibile viata si activitatile umane.
Proportia de apa de pe planeta este de 72% , din care
97% apa sarata ( mari si oceane ), 2% ghetari si 1% apa
dulce ; distributia apei dulci pe glob este neuniforma
Prin poluare impurificare, murdrire a unei ape, se
nelege degradarea calitilor fizice, chimice sau
biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de
activitile umane sau procesele naturale; acestea fac
ca apa s devin improprie pentru folosirea normal n
scopurile n care ea era posibil nainte de intervenia
polurii.

Surse de apa. Compozitia si calitatea apei


Apa naturala are provenienta :
1.meteorica, rezultata din condensarea vaporilor de apa din
atmosfera ;
2.terestra, aflata in surse de suprafata ( rauri, lacuri, fluvii,
mari si oceane ) si subterana ( panza freatica ) ;
Apa meteorica absoarbe, pe masura ce cade pe Pamant,
substante aflate in aer : gaze ( O2, H2, N, oxizi de carbon ,
sulf, azot, H2S, NH4, etc ), substante anorganice, o
cantitate de bacterii ;
n apa de suprafata, procentul gazelor, substantele
anorganice si bacteriilor difera fata de apa meteorita. O2 si
CO2 se gasesc in concentratie mai mare, datorita faunei si
florei acvatice ; substantele anorganice dominante sunt :
bicarbonati, clorurile, si sulfati de P, K, Ca, Mg ;

Compozitia apelor terestre de suprafata, este intr-o


continua schimbare. Datorita sedimentarii substantelor
organice si anorganice si insolubilizarii substantelor
organice prin oxidare si mineralizare. Apa marilor si
oceanelor contine o cantitate mai mare de substante
anorganice, putand ajunge pana la 50g/l.
Apele din sursele subterane au aproximativ aceasi
compozitie ca si apa din sursele de suprafata.
Deosebirile constau in : cantitatea de gaze mai mica,
exceptand CO2. Celelalte gaze au un procent mai mic
decat cele de suprafata.
Substantele anorganice se gasesc in concentratie mai
mare, datorita rocilor cu care apa vine in contact .

1)
2)
3)

Totalitatea substantelor minerale si organice a


gazelor dizolvate, a particulelor in suspensii si a
microorganismelor vii aflate in apa determina
calitatea acesteia.
Ea este data in standarde de stat, datorita importantei
pe care o prezinta apa pentru siguranta vietii si
desfintarea activitatii umane. Calitatea apei se exprima
prin indicatori de calitate.
Pentru apele de suprafata se determina urmatorii
indicatori.
indicatori organoleptici ( gust, culoare, miros ) ;
suspensii ( determina limpezimea apei ) turbiditate ;
ph-ul exprima bazicitatea sau aciditatea apei ;
ph < 7 ape acide ; ph = 7 ape neutre ;ph > 7 ape bazice ;

4) duritatea cantitatea de bicarbonati, cloruri si


sulfati de Ca si Mg ;
5) oxigenul dizolvat arata starea apei ; cantitatea de
oxizi dizolvati scade cu cresterea temperaturii ; la 0
grade -14,65 mg/l, La 30 grade 7,44 mg/l. O apa cu 6
mg/l se considera degradata ;
6) consumul chimic de oxigen ( CCO ) arata
cantitatea de substante continute in apa ; se poate
oxida la rece sau la cald sub actiunea unor oxidanti ;
7) consumul biologic de oxigen ( CBO ) cantitatea de
oxigen consumata de microorganisme pentru
descompunerea biochimica a substantelor organice
in apa , in conditii standard ( timpul 5 zile si
temperatura 20 grade. Reprezint capacitatea apei de
a se exprima biologic.

9) indicatorul bilogic de poluare


( IBP ) arata gradul de poluare a
apei ;
0 < IBP < 8 apa curata ;
8 < IBP < 20 apa usor poluata ;
20 < IBP < 60 apa poluata ;
60 < IBP < 100 apa puternic poluata ;
10) azotul total din apa azot
dizolvat , amoniac, azotati, azotiti.
Continutul de N si P determina
eutrofizarea acesteia, ce reprezinta
fenomenul de inbogatire a apei cu
substante nutritive ce contin N si P.

Tipuri de poluare
Poluarea apelor poate fi natural i artificial.
Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare
natural, de exemplu n urma interaciei apei cu
atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor
existente n aceasta sau se produce la trecerea apei
prin roci solubile (cnd apa se ncarc cu diferite
sruri), ca urmare a dezvoltrii excesive a vegetaiei i
vieuitoarelor acvatice etc.
Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape
uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor,
reziduurilor, navigaiei etc.
Uneori se vorbete despre poluare controlat
(organizat) i necontrolat (neorganizat).

Poluarea controlat se refer la cea care provine din


ape uzate transportate prin reeaua de canalizare i
evacuate n anumite puncte, stabilite prin proiecte;
Poluarea necontrolat provine din surse de murdrie
care ajung n apa receptoare pe cale natural i de
cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie .
n aceast ordine de idei trebuie menionate deeurile
animale, produsele petroliere din zonele de extracie
a ieiului, gunoaielor etc.
Poluarea normal i accidental reprezint categorii
de impurificare, folosite deseori pentru a defini grupuri de
surse de ape uzate.
Poluarea normal provine din surse de poluare
cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de
canalizare la staia de epurare sau direct n receptor .

Poluarea accidental rezult, de exemplu, ca urmare


a dereglrii unor procese industriale cnd cantiti
mari (anormale) de substane nocive ajung n
reeaua de canalizare, defectrii unor obiecte din
staia de epurare sau a unor staii de preepurare etc.

Poluantii apei
Sunt substante prezente in apa si care ii modifica
acesteia calitatea, facand-o improprie utilizarii
curente.
Provin din surse naturale ( roci, eroziunea solului,
vegetatia si fauna acvatica, eruptii ) si antropice
( industria agricola, zootehnie ) ;

Se clasifica dupa :
1) stare de agregare solizi, lichizi, gazosi ;
solizi sub forma de suspensii ;
lichizi pot fi miscibili cu apa sau nemiscibili
( formeaza emulsii in apa ) ;
2) dupa natura- organici, anorganici, biologici,
radioactivi, termici ;
organici din industria chimica, industria hartiei,
petrochimica, usoara, agricola, zootehnie, etc ; sunt :
coloranti, solventi, produse petroliere, detergenti,
pesticide, fertilizanti ;
anorganici din industria chimica , industria extractiva
( prepararea minereurilor, extractia titeiului ), industria
metalurgica ( hidrometalurgia ), ; sunt : saruri cloruri,
sulfati, azotati, fosfati ; acizi, baze, compusi metalici de
Fe, Al, Cu, Zn, Pb, Hg ;

biologici- provin din activitatea menajera, industria


alimentara, abatoare, zootehnie ; sunt : resturi
vegetale si animale, virusuri, bacterii, protozoare ;
prezenta lor in apa determina epidemii si inbolnaviri ;
radioactivi- din extractia minereurilor de uraniu si
ptoriu, din depozitarea deseurilor radioactive,
naufragii ale vapoarelor, cu incarcatura nucleara ;
termici- din instalatiile de racire ale utilajelor
industriale si energetice ;
3) dupa durata transformarii naturale- biodegradabili,
nebiodegradabili ;
biodegradabili- usor degradabili- cateva zile si greu
degradabili- zeci de zile ;
provin din activitati menajere, dejectii animaliere,
apele uzate orasenesti ; sunt organici si anorganici ;
degradarea lor se produce sub actiunea oxigenului
dizolvat in apa, prin reactii de oxidare ;

In primele zile se oxideaza compusii de C si apoi cei de


N. Cand oxigenul din apa este consumat in
intregime, fauna si flora acvatica dispar si echilibrul
ecologic este distrus ireversibil.
Pentru evitare, concentratia produsilor biodegradabili in
apa nu trebuie sa depaseasca o limita maxima admisa
pentru care acestia sunt degradati fara consecinte,
deoarece apa se autoepureaza.
Capacitatea de autoepurare a apei depinde de cantitatea
de O2 dizolvat in ea. Cu cat temperatura apei si debitul
sau sunt mai mari, cantitatea de O2 creste. Totusi, cele
mai bune rezultate sunt obtinute la temperaturi scazute.

Un loc aparte in cadrul


poluantilor biodegradabili il
ocupa detergentii. Ei produc
spume cu efect letal asupra
pestilor.
Cand concentratia detergentilor
creste, efectul se extinde asupra
intregii faune si flore acvatice.

.
Datorita miscarii apei, spuma se acumuleaza la mal , ceea
ce face ca efectele negative sa se amplifice. In urma acestui
fapt, creste cantitatea de H2S emis in atmosfera, datorita
descompunerii detergentilor sub actiunea microorganismelor

Nebiodegradabili : substante :
1)organice- produse petroliere, pesticide, coloranti ;
2)anorganice- saruri ale metalelor grele ;
3)radioactivi;
Produsele petroliere provin din:
extragerea titeiului pe platforme marine;
prelucrarea titeiului in rafinarii aflate pe tarmuri ;
din transportul naval al titeiului ; tancurile petroliere sunt
aflate la sfarsitul cursei si ceea ce rezulta se deverseaza
uneori ilegal in apa marilor si oceanelor ;
transportul maritim de orice fel prin sistemul de racire ;
racirea materiei se face in circuit deschis ; in apa de racire se
pot acumula uleiuri ce contin o substanta cancerigena
( benzopiren ). Ea se acumuleaza in grasimea pestilor ;
accidental naufragiaza un vas petrolier ;

Substantele continute in titei si produsele petroliere sunt


toxice si distrug flora si fauna prin :
intreruperea contactului cu atmosfera ;
inpiedicarea fotosintezei ;
omorarea larvelor ; distrugerea oualor ;
inbibarea penelor pasarilor ihtiofage cu produse
petroliere = moartea ;
pierirea unor specii din fitoplanton;
cand titeiul atinge tarmurile, efectele negative se
amplifica, deoarece distrug crescatoriile de stridii si
micsoreaza turismul

Pesticidele: -sunt substante de sinteza, care au in


compozitia lor P, Cl, F, Br, S. Ele au toxicitate ridicata.
Distrug fondul piscicol si au efecte negative asupra
restului faunei acvatice si animalelor care folosesc apa
acestor surse pentru baut.
Deoarece pesticidele se concentreaza in organisme, in
acestea pot sa creasca concentratiile de mii de ori fata
de concentratia pesticidelor in apa.
Metalele grele : ( Hg, Pb, Cd ): - provin din industrie,
arderea deseurilor orasenesti, si a carbunilor. Ajunse in
apa, se fixeaza in pesti si se transmit la pasari si la om.
Peste anumite concentratii, aceste metale produc
imbolnaviri.

Substante radioactive : ajung in apa din diverse


produse ; se concentreaza in organisme , astfel incat ,
pot sa atinga valori de cateva sute de ori mai mare decat
in apa. Au efecte cancerigene ;
Apele subterane : - sunt poluate de apele de
suprafata, care se infiltreaza in straturile inferioare
ale scoartei terestre ; gradul de poluare depinde de
structura geologica a rocilor si factorii hidrodinamici
ai apei ( debit, viteza ) ;
n timpul infiltrarii, apa de suprafata dizolva unele
substante existente in roci astfel incat concentratia
unor elemente in apa, precum : Na, K, Ca, Mg creste
in apele subterane ;
Deoarce apele subterane sunt surse de apa potabila, sau instituit zone de protectie sanitara a acestora. Ele
sunt :

1)zone de protectie severa : nu este permis accesul


oamenilor, animalelor, microactivitatii socio-economica,
excavatii, depozitari de materiale, extractii de roci, etc.
Teritoriul este imprejmuit si se iau masuri impotriva
inundatiilor ;
1)zone de restrictie formate din teritorii ce inconjoara
prima zona in vederea evitarii contaminarii si impurificarii
chimice, limite marcate cu borne sau alte elemente vizibile.

APE UZATE
Aceste ape rezultate dup folosirea apei n diverse
scopuri, gospodreti sau industriale, se
caracterizeaz prin aceeai indicatori fizico-chimici
ca i apele de suprafa, indicatorii specifici
caracterizrii apelor uzate fiind raportai la numrul
de locuitori i zi.
Compoziia apelor uzate depinde de proveniena
acestora clasificndu-se n ape uzate menajere i ape
uzate industriale.

Ape uzate menajere


Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor
gospodreti de ap ale centrelor populate, precum
i a nevoilor gospodreti, igienico-sanitare i social
administrative ale unitilor industriale mici .

Apele uzate menajere au o compoziie relativ constant, dependent


orar de activitatea uman. n tabelul 2.1 sunt prezentate valorile medii
ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate menajere.
Compoziia medie a apelor uzate menajere
Carcateristici
Substane solide totale:

250

655

- substane minerale

105

275

substane volatile

146

380

Suspensii sedimentabile

54

140

- minerale
- volatile

15

40

39

100

Suspensii nesedimentabile (plutitoare):

36

95

minerale

10

25

volatile

26

70

Consumul biochimic de oxigen CBO5

54

140

Caracteristicile principale ale unor categorii de ape uzate industriale

n tabelul 2.3., 2.4. i 2.5. sunt prezentate principalele substane


prezente n apele uzate industriale iar n tabelul 2.6 sunt prezentate
aceste caracteristici i "coeficienii de poluare" (concentraiile n CBO5
i substane n suspensie).
Substane

Prezente n apele uzate de la:

Clor liber

Spltorii de rufe i mbrcminte, fabrici de


hrtie, nlbire textile

Amoniac

Fabricarea cocsului i benzinei, fabricarea


substanelor chimice

Cianuri

Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, curirea


metalelor

Sulfuri

Vopsirea textilelor, tbcrii, fabricarea benzinei,


fabricarea mtsii artificiale tip vscoz

Acizi

Fabricarea substanelor chimice, mine, fabricarea DDT, berii,


textilelor, fabricarea de baterii, soluii de fier i cupru

Alcalii

Curirea lnii, mercerizarea bumbacului, spltorii de rufe i


mbrcminte, fierberea bumbacului i a paielor

Crom

Acoperiri metalice, tbcirea pieilor cu crom, eloxarea


aluminiului

Plumb

Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei,


mine de plumb

Zinc

Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea mtsii artificiale tip


vscoz, prelucrarea cauciucului

Arsen

Prepararea soluiilor de deparazitare

Zaharuri

Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoz i


zahr din sfecla de zahr, fabrici de ciocolat sau de dulciuri

Amidon

Prelucrarea unor alimente, industria textil, fabricarea


tapetului

Grsimi. Uleiuri Curirea lnii, spltorii, industria de textile, rafinrii


de iei, lucrri inginereti
Fenoli

Fabricarea de benzin i cocs, fabricarea rinilor


sintetice, industria de textile, tbcrii, distilerii de
gudroane, fabrici chimice, soluii pentru dezinfectare,
fabricarea coloranilor

Acid acetic

Fabricarea mtsii artificiale, fabricarea conservelor

Acid citric

Buturi nealcoolice i prelucrarea citricelor

Fluoruri

Fabricare de benzin i cocs, fabricare de substane


chimice, fabrici de substane fertilizatoare, fabrici de
ceramic, fabricarea de tranzistori, gravarea sticlei

Acizi minerali

Fabricarea substanelor chimice, mine, soluii de fier


i cupru, fabricarea DDT, fabricarea berii, textilelor,
bateriilor

n aceeai msur ca i reducerea volumului de ape


uzate, micorarea nocivitii lor contribuie la impurificarea
ntr-o msur mai mic a receptorului.
n acest caz, introducerea de tehnologii noi n
procesul tehnologic industrial sau nlocuirea
substanelor nocive folosite n aceasta cu substane
mai puin sau chiar de loc nocive, poate reduce gradul
de impurificare al apelor uzate industriale.
Cteva exemple n acest sens:
la unele secii de splare a crbunilor s-au nlocuit
unii reactivi de flotaie cu alii mai puin toxici pentru
flora i fauna receptorului

substanele fenolice din industria


textil au fost nlocuite cu produse
pe baz de alcooli superiori;
introducerea difuziei continue la
fabricile de zahr; folosirea de
detergeni biodegradabili
recuperarea substanelor
valoroase din apele uzate , ca de
exemplu, soluiile de fierbere de la
fabricile de prelucrare a lemnului (n
scopul obinerii de drojdie furajer)

Valorificarea parial sau total a apelor uzate, despre care sa vorbit anterior, prin irigarea terenurilor agricole sau prin
folosirea lor n procesele tehnologice industriale n urma unei
epurri avansate, reprezint, de asemenea, un mod de
reducere a nocivitilor evacuate cu apele uzate.

Egalizarea i uniformizarea debitelor i a concentraiilor


contribuie n mare msur la reducerea ocurilor ce
trebuie suportate de receptor, ocuri care ar putea
cteodat s aib efecte mult mai grave dect cele
ateptate.
ntr-o unitate industrial, reducerea debitelor de ape
uzate nseamn, n acelai timp, i reducerea apei de
alimentare, de aceea ea trebuie privit ca o parte
integrant a bunei gospodriri a unitii, cu consecine
economice avantajoase.
Recircularea (refolosirea) apelor uzate conduce, n
principal, la micorarea debitelor de alimentare i
evacuare i, deci, i a impurificrii receptorilor .

Recircularea apei de rcire, operaie practicat n


numeroase ntreprinderi industriale (termocentrale,
rafinrii de iei, ntreprinderi metalurgice etc.),
reprezint exemplul cel mai semnificativ n ceea ce
privete reducerea debitelor.
Toate fabricile de zahr de la noi din ar, recircul
ape uzate de la transportul i splarea sfeclei, n
plus, prin introducerea difuziei continue se
economisesc cantiti importante de ap.
Recircularea apei a fost introdus, n ultimii ani, n cadrul
a numeroase procese tehnologice. n unele cazuri, apa
uzat poate fi recirculat ca atare, n procese
tehnologice care cer o ap de calitate inferioar, dar de
cele mai multe ori, este necesar preepurarea apei
nainte de a fi reintrodus n circuit.

Valorificarea n agricultur a apelor uzate i a


nmolurilor rezultate n cadrul epurrii apelor uzate a
luat o dezvoltare deosebit n unele ri.
Se folosesc, apele uzate industriale, care conin
cantiti importante de substane organice, de obicei
cele provenite de la prelucrarea materiei prime
folosite n industria alimentar.
n ceea ce privete valorificarea apelor uzate, trebuie
menionat i folosirea acestora la alimentarea iazurilor
piscicole, obinndu-se, n asemenea cazuri, importante
sporuri de producie.

AUTOEPURAREA

Autoepurarea se realizeaza in esenta, prin


indepartarea din masa apei a materiilor solide in
stare de suspensie si prin transformarea unor
substante pe cale chimica sau biochimica.

Aceste procese, in dinamica lor, sunt influentate de


numerosi factori de mediu, fizici, chimici si biologici .

Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de


sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura si
miscarea apei.

Sedimentarea este unul dintre factorii fizici principali.


Limpezirea costituie, deci, o parte esentiala a
procesului de autoepurare si se realizeaza prin
depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul
apei.
Procesul de sedimentare este conditionat de natura
suspensiilor si de anumite caracteristici ale apei :
greutatea specifica, viteza de curgere, densitatea,
viscozitatea, temperatura etc.
Lumina influenteaza direct sau indirect reactiile
chimice si procesele biologice care intervin in
autoepurare.
Lumina constituie sursa de enrgie pentru procesele
fotosintetice, pentru unele reactii fotochimice si
determina miscari pe verticala ale unor organisme
acvatice.

Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice,


chimice si biologice care participa in cadrul autoepurarii.
Apa primeste caldura de la soare fie direct,fie indirect,
prin cedarea caldurii de catre aer si pamant.
Pierderile de caldura din apa se produc prin iradiere,
evaporare si prin cedare pe fundul bazinului sau in aer .
Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor
uzate cu cel al receptorului, viteza de aerare, viteza de
sedimentare a suspensiilor etc. si joaca un rol important in
poluarea cu organisme a bazinelor acvatic .

Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte


important in procesul de autoepurare a apelor.
Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta
in procesul autoepurarii. De concentratia acestuia depind
intensitatea proceselor de descompunere biochimica a
materialelor organice, a oxidarii unor substante
minerale si popularea cu organisme a sistemelor
acvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca
urmare a proceselor de respiratie a organismelor acvatice,
a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor
organice si ca rezultat al oxidarii unor compusi chimici, ca :
hidrogenul sulfurat, clorura si sulfatul feros, sulfitii etc.

Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare


libera si combinat sub forma de bicarbonat si
carbonat de calciu.
Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza
sisteme tampon cu o mare capacitate de neutralizare
a acizilor si a bazelor aduse cu apele uzate.
Factorii biologici. Organismele acvatice, in special
bacteriile au rolul principal in procesul de
autoepurare a apelor, restul organismelor, cu putine
exceptii, continuand transformarile incepute de bacterii,
eventual stimuland unele dintre ele.