Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrare de verificare nr.

1
Realizat de:Virlan Andrei,student la
Agronomie,Agricultura(I.D.)
Anul I,Sem. II

1. Precizai (n coloana a doua a tabelului) ce rang au taxonii de mai jos,


avnd n vedere principiile nomenclaturii botanice (1 punct):
Magnoliopsida

clasa

Papaveraceae

familie

Solanales

ordin

Gentiana

specie

Liliidae

subclasa

Magnoliophyta

increngatura

Sophoreae

trib

Cichorioideae

subfamilie

Akebia quinata

specie

Cirsium

gen

Cirsium arvense

specie

2. Completai partea lips (b) a urmtorului articol dintr-o cheie de


identificare (1 punct):
25a. Flori zigomorfe, gamosepale, dialipetale, pentamere, cu ovar superior ...
(Increngatura Magnoliophyta)

25b. Flori actinomorfe,hermaphrodite,pentamere,dialisepale,ovar inferior(Familia


Apiaceae)

3. Ce caractere comune prezint ncrengturile Bryophyta, Polypodiophyta,


Pinophyta i Magnoliophyta ? (facei referire la: aparatul vegetativ, structura
celular, nutriie i nmulire)

Aparatul vegetativ. Organismele cuprinse in acest regn sunt haplodiplobionte,avand


doua corpuri distincte,corespunzatoare celor doua faze care alterneaza in ciclul lor
biologic(gametofitica-haploida si sporofitica-diploida).Cele doua corpuri sunt
heterotrofe(cu marimi,forme si structuri diferite),purtand urmatoarele
denumiri:briotalul(n) si sporogon(2n)- la briofite; portal(n) si corm(2n)- la cormofite.
Structura celulei este de tip eucariot,cu unele particularitati cum sunt:lipsa stigmei,a
vacuolelor pulsatile si a pirenoidului(intalnite la unele protiste); peretele cellular celulozic
nu prezinta forme de tip carapace; flagelii se intalnesc doar la gametii masculi ai
briofitelor,ferigilor si gimnospermelor primitive si lipsesc intotdeauna la celulele
vegetative si la spori; plastidele fotosintetice au intotdeauna structura granara; celulele
sunt legate prin plasmodesme,fiind grupate in tesuturi veritabile,foarte differentiate din
punct de vedere structural si functional.
Nutritia se realizeaza pe cale autotrofa(prin fotosinteza) si numai secundar pe cale
saprofita sau parazita,in unele cazuri.Pigmentii fotosintetici caracteristici sunt,ca si la
algele verzi, clorofilele A si B,iar fotosinteza se realizeaza intotdeauna cu eliminare de
oxygen,rezultat din fotoliza apei.Principalul produs care se acumuleaza in urma
fotosintezei este amidonul,ca si la clorofite.
Inmultirea se face pe cale vegetativa,asexuata si sexuata.
Inmultirea vegetative se realizeaza prin fragmente ale aparatului vegetative sau prin
diferite formatiuni si organe specializate(propagule,radacini,tulpini sau muguri
metamofozati).
Inmultirea asexuata are loc cu ajutorul meiosporilor,cu raspandire pasiva,prevazuti cu
membrane protectoare groase;sporangii sunt intotdeauna pluricelulari,prevazuti cu pereti
protectori.
La briofite si polipodiofite sporii sunt raspanditi in natura,avand un rol direct in
procesul de inmultire.
Inmultirea sexuata consta in fecundatia oosferei,care este situate in arhegon,de catre un
gamet mascul,rezultand zigotul(2n),care germineaza in arhegon,prin diviziuni
mitotice,formand in final,direct sau prin intermediul embrionului(indirect) corpul
diploid(sporofitul).

4. Completai spaiile libere.

ncrengtura Bryophyta cuprinde plante ierboase,de talie


mica(peste 2000 specii), avnd corpul taloidic (sub forma unei lame verzi) sau

cormoidic (difereniat n tulpinita, fr esuturi vasculare difereniate i


frunzisoare), fixat, de obicei, pe substrat prin nite formaiuni unicelulare sau
pluricelulare simple sau ramificate numite rizoizi Acest corp vegetativ
(numit briotal) aparine generaiei haploide(n), pe el formndu-se, la
maturitate, organele sexuale mascule (anteridiile) i femele(arhegoanele) , care produc
gameii; n urma fecundrii gameilor (n mediu umed), rezult zigotul
(2n), din care se nate un organism diploid (2n) (sporogonul), lipsit de
clorofila, care triete pe seama plantei-mama, de care este legat. La nivelul
sporogonului se formeaz (prin diviziune meiotic) sporii (n), care sunt eliberai
i, cnd ajung n condiii optime, germineaza, dnd natere unui organism
independent filamentos, numit protonema (n), pe care apar numeroi
muguri , din care se dezvolt noi plante haploide.
5. Ce deosebiri exist ntre ncrengturile Polypodiophyta i Pinophyta ?

Tip biologic: Polypodiophyta- plante in general ierboase; Pinophyta-cormofite


lemnoase.
Sporii: Polypodiophyta-sunt lipsite de flori si se inmultesc prin spori,ce se nasc prin
meioza in formatiuni specializate numite sporangi.Sunt sustinuti de ramificatii ale tulpinii
si frunzii numite sporofile..
Pinophyta-sporii sunt unisexuati(miscrospori-masculi si macrospori-femeli)
Protalele: Polypodiophyta- Din spori iau nastere corpuri independente,haploide(n),de
dimensiuni reduse,numite protale,pe care se formeaza organele sexuale mascule si female
care produc gamete.
Pinophyta- sporii fiind unisexuai nu mai sunt eliberai n mediu, ca atare
protalele (mascul, respectiv femel) cu gametangii (anteridia rudimentar, respectiv
arhegonul) rmn nchise n interiorul sporangilor.
Fecundaia: Polypodiophyta-in urma fecundarii gametilor,in mediu umed;
Pinophyta- se petrece fie n mediu umed, prin intermediul unei camere
polenice situat n vrful ovulului, plin cu un lichid prin care anterozoizii
(gameii masculi) noat spre oosfer (gametul femel) (la cele mai primitive), fie
prin intermediul unui tub polenic (nu mai este necesar mediul umed) (la cele mai
evoluate).
Florile: Polypodiophyta-plante lipsite de flori;
Pinophyta- flori unisexuate.
Semintele: Polypodiophyta- rezulta zigotul diploid,din care se formeaza embrionul,apoi
noua planta.
Pinophyta- Smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este susinut de
macrosporofil, care rmne deschis (nu se formeaz fructul; ca atare, smna este
gola).

6. De ce smna este gola (dezvelit) la Pinophyta ?


Macrosporofila nu concrete prin margini pentru a forma ovarul astfel ca,
smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este susinut de macrosporofil, care
rmne deschis (nu se formeaz fructul; ca atare, smna este gola).

Sursa:curs botanica(I.D.)