Sunteți pe pagina 1din 3

Din dorinta de a impune respect si de a controla un grup eterogen de adolescenti, profesorii ajung, de multe ori, sa

aplice strategii incorecte. Alteori, din contra, incearca sa-si ajute invataceii prin toate mijloacele posibile.
Mai adaugati la toate acestea si faptul ca actiunea din Entre les murs se petrece intr-o scoala de la periferia Parisului,
oras devenit depozit al furiilor intregii planete daca se iau in considerare numerosii imigranti care s-au stabilit aici.
Astfel ca, in clasa din Entre les murs, pe langa conflictul elev profesor se isca si alte dispute care au legatura cu
rasa, culoarea sau religia.
Razboi de idei
Si totusi, violenta cade in plan secundar in pelicula adaptata de Laurent Cantet dupa jurnalul profesorului Francois
Begaudeau. Singura violenta care abunda in film si care este, in general, manifestata in mod exploziv, ramane
violenta de idei. Intre profesorul Francois Marin si elevii clasei careia ii este diriginte se dau constant " razboaie de
idei". Evident, fiecareare dreptate in felul lui si fiecare se simte lezat. Depinde din ce unghi privesti. Acesta este, de
fapt, punctul forte al filmului. Nimeni nu are dreptate in mod absolut, nimeni nu castiga in mod absolut, asa cum nici
pierzatori absoluti nu exista.
Singurul atuu al profesorului Marin ramane autoritatea lui de cadru didactic. In momentul in care aceasta este
incalcata, se termina si jocul. Razboiul trece din planul ideatic in cel al realului in care, daca incalci normele, esti
automat exclus

tre les murs (Laurent Cantet, 2008) este tipul de film care se angajeaz s trateze situaia
elevilor problematici n raport cu profesorii care au datoria s-i ajute s depeasc
dificulatile, s-i neleag i nu s-i pedepseasc la cea mai mic abatere. Cheia n acest
film o constituie acceptarea, comEntre les murs este jurnalul unui an scolar povestit din perspectiva
unui profesor de franceza la un liceu problematic dintr-un cartier problematic al Parisului. Actorul ce interpreteaza
rolul profesorului din film este Francois Begaudeau. Francois nu e actor profesionist, e in schimb romancier,
jurnalist, critic de film pentru editia franceza a publicatiei Playboy, comentator sportiv si fost vocalist intr-o trupa punk.
Intamplarile din film sunt in mare ale lui proprii, iar scenariul filmului, la scrierea caruia a participat adapteaza
intamplari reale relatate in romanul omonim scris de el. Francois interpreteaza personajul cu o sinceritate
dezarmanta. Dar la fel fac si copiii. Si el si ei sunt la primul rol din viata lor.

unicarea, toleranta etc.


Filmul reuseste sa ridice semne de intrebare cu privire la educatie, societatea care isi pierde valorile,
viitorul copiilor intr-o astfel de societate, integrare, toleranta, limbaj si vorbire ca elemente cheie ale
culturii unei societati, toate astea privind rareori in afara celor patru pereti ai salii de clasa. Ceea ce face
este sa provoace reflectii asupra generalului pornind de la o analiza a particularului, una
nedemonstrativa insa, in care nu exista vinovati pusi la colt si in care fiecare e vinovat fara nicio acuza.
Clasa a 8-a, ora de franceza. Profesorul le cere elevilor sa redacteze un autoportret. Asta inseamna sa scrie cate
ceva despre cine sunt ei, ce le place si ce nu le place sa faca. Pretext pentru instigare la exprimare. Oare sa fie ceva
in neregula cand o eleva de 14 ani se descrie astfel: Ma numesc Esmeralda Ouertani. Vreau sa devin politista sau
rap-erita. Imi place sa mananc, sa dorm si sa o ard cu tovarasii mei din cartier?
Profesorul de franceza nu e foarte uimit. Pare mai degraba resemnat sa asculte cu rabdare lucruri de genul asta. Sau
sa faca fata supararii inexplicabile a unei eleve care decide sa nu mai vorbeasca cu el datorita faptului ca i se cere sa

citeasca un text cu voce tare, sustinand ca profesorul are ceva cu ea, ca doar mai sunt si alti copii in clasa. Sau sa
fie amenintat si imbrancit de alt elev. Cand toate tacticile sale de profesor esueaza, singura arma care ii ramane
este omenescul interes pentru cunoasterea celuilalt. Asa ca isi provoaca elevii deja cauze pierdute in ochii
majoritatii si, mai grav, in proprii lor ochi sa se exprime. Interesul lui e sincer, numai ca nu are cum sa o
dovedeasca. Nimeni nu il crede.
oncluzia pt mine a fost una alarmanta -sistemele educationale fac tot mai greu fata lumii de azi, iar copiii devin tot
mai mult de neinteles (atat de familie cat si de scoaladeci mai bine un profesor care se straduieste sa inteleaga
hachitele fiecarui elev si sa ii tarteze pe toti cu bunavointa care esueaza insa, decat un tiran care ii matrateaza pe
toti cu rautate si singurul lucru care ii invata pe elevi este cu cat esti mai rau si mai indiferent si cu cat exploatezi
pozitia ta de putere cu atat esti mai castigat. problema sociala pusa de film este oricum f arzatoare caci pornind
de la educatie putem extrapola catre toate celelalte.

- Importance de la communication Malgr les rapports compliqus entre les


professeurs et les lves (confrontation verbale, voire physique), la communication
tient un rle fondamental : elle permet de sexpliquer, de se dfendre,
dargumenter, dexister, de soutenir ou encourager et/ou dexpliquer pour tenter
dapaiser. - Gestion de lhtrognit : Cette bande-annonce montre aussi les
difficults enseigner et donner des rponses adaptes aux lves. Il y a un
dcalage et une incomprhension de la part des lves qui remettent en question
lintrt mme dapprendre. Pourtant, le message semble tre transmis malgr tout
( dialogue sur le livre de Platon). Dans La Rpublique, Platon tente de former une
socit idale. Pour lui, la prsence de lducation est llment le plus important de
la formation de cette socit. Ainsi, le choix de cet ouvrage cit par une lve et qui
clos la bande-annonce permet de conclure sur une note positive. Ainsi, la bandeannonce souvre sur Franois, le professeur, qui affronte ses lves. Elle se clos sur
Esmralda, une lve, dans la srnit. Malgr les difficults, la transmission estelle passe ? Les objectifs pdagogiques et citoyens ont-ils abouti ? - Missions et
devoirs de lenseignant : Franois ouvre la bande-annonce et la domine de bout en
bout ; il se montre tour tour autoritaire, lcoute, ironique, moqueur, gnreux,
pdagogue. Il incarne le rle complexe de lenseignant, souvent seul face ses
lves. Il est parfois soutenu dans ses choix par ses pairs, parfois contrari, voire
mis en dfaut. - Mixit des lves : Les quelques plans sur les lves prsentent un
microcosme reflet de la socit franaise actuelle, une France mtisse. - Espace:
On nvolue quau sein dun tablissement scolaire, au sein dun vritable huis clos.
- Histoire : On se concentre sur un fait prcis (le comportement violent de
Souleymane et son exclusion ventuelle). Ce montage permet de soulever quelques
thmatiques et donner certaines cls aux lves pour apprhender Entre les murs
dans sa globalit mais il laisse de ct bien des pistes explores et dveloppes
dans le film. Aprs avoir complt le tableau ci-dessus avec les lves, on pourrait
alors envisager de le reprendre aprs la projection pour confirmer des hypothses,
complter certaines thmatiques souleves, ou lenrichir de nouvelles propositions.
La bande-annonce est un travail souvent prliminaire ltude approfondie dun

film. Dans le cas dEntre les murs, la prparation de la projection peut prendre
dautres formes. En effet, le film de Laurent Cantet sest appuy sur un roman au
titre ponyme. Ainsi, un travail en amont sur le processus dadaptation duvre
littraire sur grand cran peut reprsenter une autre piste dtude mener avec
des lves. Lors dune adaptation dun roman au cinma, le scnario est une pice
charnire dans la rflexion artistique. Un travail comparatif entre un passage du
livre original, son adaptation scnaristique et sa mise en images finale peut alors
savrer formateur pour les lves.
.

Citeste mai mult pe: http://timp-liber.acasa.ro/cinema-292/entre-les-murs-educatia-ne-inchide-intre-ziduri23282.html#ixzz3wTLSBmLA


Citeste mai mult pe: http://timp-liber.acasa.ro/cinema-292/entre-les-murs-educatia-ne-inchide-intre-ziduri23282.html#ixzz3wTLINGv3

Citeste mai mult pe: http://timp-liber.acasa.ro/cinema-292/entre-les-murs-educatia-ne-inchide-intre-ziduri23282.html#ixzz3wTLDihGz

S-ar putea să vă placă și