Sunteți pe pagina 1din 9

Botez

Botezul este un ritual care - n cretinism - din perioada


Noului Testament i n aproape toate confesiunile cretine
reprezint modalitatea de intrare vizibil n comunitatea
cretin. n Biserica Catolic, n Biserica Ortodox i n
Bisericile Vechi Orientale botezul reprezint una din cele
apte taine (sacramente).

Etimologia

Cuvntul grec folosit n Noul Testament pentru botez este


baptzein () iar acesta nseamn att a cufunda
ct i a scufunda. Pentru folosirea termenului cu acest
sens n literatura greac exist nenumrate dovezi ncepnd cu Platon (secolul 4 . Hr.). n Septuaginta, traducerea greac a Vechiului Testament, termenul baptzein
() apare doar de 4 ori. O singur dat IV Regi
5,14 se refer la scufundarea unui om n ap pentru o curire ritual.
Iosif Flaviu ntrebuineaz termenul baptisms
() - Botez - n cadrul relatrii sale despre Ioan Boteztorul [1] .
Cuvntul Botez a fost puternic impregnat de tradiia cretin i de aceea este aproape permanent echivalat cu expresia botez cretin. Deoarece exist i n alte religii ritualuri puricatoare cu ap trebuie ca termenul botez, s
poat folosit doar cu pruden deosebit pentru curirile sau splrile rituale cu ap din exteriorul cretinismului.[2]

Una din primele reprezentri ale botezului n arta cretin,


Catacomba lui Calixtus
(sec. al III-lea)

las s se neleag versetul 8 al psalmului 50, iertarea


efectiv a pcatelor.

Forme precretine

2.2 Iudaism

Autorii Noului Testament pleac de la supoziia c bo- Comunitatea din Qumran[3] nu a fost singura comunitate
tezul este un fenomen cunoscut. Punctele de plecare ale iudaic care a prezentat similitudini practice fa de bopracticii nou-testamentare sunt:
tezul cretin n privina pocinei, a curiei exterioare, a
puricrii interioare i a ndemnului spre nnoirea vieii.
i esenieni au cunoscut rituri asemntoare. Splrile ri2.1 Vechiul Testament
tuale au fost fcute n numele lui Dumnezeu i aveau loc
n mod regulat, din cte se poate presupune astzi erau
Neeman, cpetenia otirii regelui Siriei care era bolnav de chiar zilnice[4] Riturile botezului din comunitile iudailepr, s-a cufundat de apte ori n apele Iordanului mpli- ce a putut efectuat de oricine i nu necesita o mrtunind porunca proorocului Elisei pentru a-i vindeca boala risire public. Totui prima dintre aceste splri rituale
i a rectiga curia trupeasc. (IV Regi 5, 1-16).
reprezenta includerea ocial a unui novice n comunita[5]
i proorocul David, autorul psalmilor, amintete att de tea respectiv.
o curire interioar de pcate prin stropirea cu isop ct i n Talmud este prescris obligativitatea unei splri ritude o splare a trupului care au ca efect direct, dup cum ale mikweh pentru refacerea curiei rituale.[6] Iar nce1

pnd cu a doua jumtate a primului secol cretin exist


dovezi despre un aanumit botez al prozeliilor.
Deosebirile botezului cretin fa de practica iudaic constau n primul rnd n unicitatea efecturii botezului ct
i n mrturisirea de credin public fa de Iisus Hristos. n afar de aceasta n splarea ritual iudaic lipsete
persoana consacrat care efectueaz splarea. Deoarece Josephus Flavius folosete termenul doar
pentru botezul lui Ioan i nu pentru splrile rituale efectuate de sectele amintite de el se poate deduce c chiar din
acea perioad s-a vzut o deosebire esenial ntre aceste
rituri.

3
3.1

Botezul n Noul Testament


Botezul lui Ioan

Primul botez, care este menionat n Noul Testament, este


botezul lui Ioan. Ioan a primit titlul de Boteztorul din
pricin c boteza lumea. Botezul efectuat de Ioan avea loc
n apa Iordanului i presupunea o mrturisire a pcatelor
i o pocin interioar avnd ca scop iertarea pcatelor.
(Matei 3:16; Marcu cap. 1; Luca cap. 3)
Iisus s-a botezat de ctre Ioan dup cum mrturisesc
evangheliile. Chiar i unii dintre ucenicii lui de mai trziu au fost botezai de ctre Ioan care i-a fcut ateni
asupra mielului lui Dumnezeu, cel ce ridic pcatul lumii. n perioada urmtoare au botezat, dup cum relateaz Evanghelia dup Ioan (Ioan cap. 4) att Ioan ct i
o parte din ucenicii lui Iisus.

BOTEZUL N NOUL TESTAMENT

v-am poruncit vou, i iat Eu cu


voi sunt n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin. Evanghelia
Sfntului Matei 28,18-20
Formula dup care trebuie efectuat botezul apare doar n
acest citat al Noului Testament. n poda numeroaselor
convertiri relatate de Faptele Apostolilor sau de scrisorile
pauline aceast formulare nu mai este menionat. Acolo unde actul botezului este descris mai amnunit apare
doar menionarea c el este svrit "n numele lui Iisus
Hristos (FAp 2,38 8,16 10,48 19,5 Rom 6,3 Gal. 3,27).
Sfntul Petru cheam oamenii la botez chiar n prima lui
predic inut n ziua cincizecimii: el le fgduiete darul
Sfntului Duh acelora care se vor poci i se vor boteza
spre iertarea pcatelor:
Iar Petru a zis ctre ei: Pocii-v
i s se boteze ecare dintre voi n
numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pcatelor voastre, i vei primi
darul Duhului Sfnt. Cci vou este dat fgduina i copiilor votri
i tuturor celor de departe, pe orici i va chema Domnul Dumnezeul nostru. (FAp 2, 38-39).

Filip l-a propovduit pe Iisus Hristos i cei care au crezut


s-au lsat botezai. (FAp 8,12). Faptele Apostolilor ne
relateaz c marele dregtor al Candachiei, regina Etiopiei a fost ntrebat despre despre nelegerea corect a
scripturilor, iar dup ce i este propovduit Evanghelia
In Faptele Apostolilor (Faptele Apostolilor 19:1-7) ni se despre Iisus Hristos este botezat de ctre Filip. (Fa 8,27relateaz c Pavel din Tars ntlnete n Efes pe ucenicii 39).
lui Ioan Boteztorul. Dup ce acetia i-au relatat despre n Epistola ctre Romani Sfntul Pavel ne prezint botebotezul svrit de ei n numele lui Ioan, Pavel le explic zul ca ind ngropare i nnoire a vieii. Botezul este n
c Ioan a botezat cu un botez al pocinei i c a artat nvtura lui o retrire a ngroprii i nvierii lui Hristos.
tuturora s cread n Cel ce avea s vin dup el, adic n aceast relatare se gsete i o dovad clar a ritualului
n Iisus Hristos. Iar acei ucenici ai lui Ioan s-au botezat n iniial al botezului svrit prin scufundare. (Romani 6).
numele Domnului Iisus.
Botezul este strns legat de harul Sfntului Duh. Ioan
Boteztorul l-a indicat pe Iisus Hristos ca ind cel care
3.2 Botezul n comunitatea primar din boteaz cu Duhul Sfnt i cu foc: Evanghelia Sfntului
Matei 3,11. Sfntul apostol Petru a propovduit primirea
Ierusalim
Sfntului Duh ca urmare a botezului. (FAp 2,38-39). Iar
pogorrea Sfntului Duh peste Cornelius i a altor neiuEvanghelia Sfntului Matei se termin cu porunca de
dei i-a convins pe pe cretinii provenii dintre iudei c i
a propovdui i rspndi credina cretin n toat luneiudeii pot botezai, cci Sfntul Duh se va revrsa i
mea. ncununarea acestei activiti ind botezul n nuasupra lor. ( FAp. 10,45)
mele Sntei Treimi:
"i apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit
lor, zicnd: Datu-Mi-s-a toat puterea, n cer i pe pmnt. Drept
aceea, mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh,
nvndu-le s pzeasc toate cte

3.3 Sensul botezului


Conform nvturii Sf. Pavel, cel care vine spre botez este fcut prta - prin taina botezului - morii i ngroprii
lui Hristos. Ritualul botezului arata prin aceasta schimbarea vizibil care poate trit de ecare dintre existena omului vechi al pcatului i cea o omului nou

4.1

Biserica veche

care l urmeaz pe Hristos. Apa botezului omoar i nvie simultan. n botez cel botezat se face prta nvierii
lui Hristos(Romani 6). Simultan el devine prin lucrarea
Sfntului Duh din Botez o parte a trupului universal al
lui Hristos.(1 Cor 12,13) Botezul este simbolul mpcrii dintre Dumnezeu i oameni realizat prin moartea pe
cruce i prin nvierea lui Iisus Hristos. Cum moartea i
nvierea lui Hristos s-au petrecut doar o singur dat pentru mntuirea lumii, aa i botezul are loc doar o singur
dat spre mntuirea celui ce vine la botez i nu necesit
repetare. Faptele Apostolilor (FA 19, 3-5) ne exemplic necesitatea rebotezrii dac botezul nu a fost fcut
n Numele lui Iisus Hristos. Credina este de asemenea
necesar pentru dobndirea mntuirii. Aceasta, ca dar al
Sfntului Duh, l arat pe cel botezat ca prta al bisericii
i l conduce pe drumul vieii celei noi care l elibereaz pe cel botezat din robia pcatului i l conduce spre
libertatea ilor lui Dumnezeu.

4
4.1

Dezvoltarea istoric
Biserica veche

3
Biserica primar a aplicat consecvent dispoziia dat de
Mntuitorul Hristos (Mt. 28,19) i a botezat "n Numele
Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh.[8]
n primele veacuri cretine botezul a avut loc doar n
noaptea Patilor pentru a evidenia clar legtura dintre el
i moartea i nvierea lui Hristos. n cretinismul vechi
actul botezului avea loc prin imersia complet a celui botezat n ap. Pn n secolul al XII-lea aceasta a fost i
forma standard de botez practicat inclusiv n biserica
romano-catolic. n caz de necesitate s-a acceptat nc
din secolul al doilea botezul prin stropire. El putea efectuat n aceast form n situaii n care afundarea complet n apa botezului nu era posibil.(De ex. n caz de boal,
n vremea persecuiilor, n cazul morii inevitabile).
Primele menionri documentare ale botezului copiilor se
gsesc n regula canonic Baptismus infantium a Sfntului
Ipolit. Acceptul acestei practici a fost destul de controversat. Unul dintre cei mai prolai autori care a combtut aceast practic a fost Tertulian. [9] La nceputul secolului al 3-lea Ciprian al Cartaginei i Tertulian erau de
prere c prin botez se restaureaz asemnarea cu Dumnezeu a omului care fusese distrus de pcatul strmoesc. Cu toate c din punct de vedere teoretic ar fost
de ajuns - la fel ca n cazul apostolilor despre care Biblia
nu relateaz c ar fost botezai de Hristos - credina n
Iisus Hristos, totui - datorit poruncii botezrii neamurilor dat de Iisus Hristos - botezul este obligatoriu pentru
toi credincioii.[10]
Aceeai teologi au dezbtut, n aanumita disput asupra
botezului, s-au ocupat i cu problema recunoaterii botezurilor efectuate de episcopii din afara comuniunii euharistice a bisericii. Consensul s-ar realizat prin acceptarea
formulei trinitare a botezului care a constituit baza unei
recunoateri sau respingeri a botezurilor efectuate n afara comuniunii ecleziale.

Baptisteriu n form de cruce / Basilika din Subaita (Negev)

Cine s-a botezat n primele decenii de existen ale cretinismului a fcut aceasta cu credina ca a doua venire a
lui Hristos va avea loc imediat. Prin botez cel botezat era
scos de din contextul pgn i nglobat lui Iisus Hristos lucru exprimat prin formula (n Hristos Iisus). i era pecetluit de Hristos prin Duhul Sfnt
(Efe. 4,30)i integrat trupului acestuia(1 Cor 12, 12-14).
Foarte des se botezau toi membrii unei familii inclusiv
slugile i sclavii.

Primirea Sf. Duh care era la nceput asimilat actului botezului a nceput s e privit n aceeai perioad - ca reacie la curentele gnostice din antichitatea cretin - drept
o etap deosebit n viaa spiritual care se obinea printro punere special a minilor i nsemnarea cu hrisma prin
ungerea cu untdelemn. Sub inuena altor forme cultice
din antichitatea trzie ritualul botezului s-a mbogit cu
elemente suplimentare: haine albe pentru cel botezat, lepdrile de satana. i a nceput s e considerat tain(gr.
, lat. sacramentum).[11]

Denumirea pe care biserica veche a dat-o botezului luminare (greac phtisms) provine din 2. Cor. 4,6. Termenul claric schimbarea ontologic a celui botezat care vine din ntunericul necredinei n lumina credinei i
Legat de botez a fost ntotdeauna i mrturisirea credin- a cunoaterii.
ei care n forma ei cea mai veche este amintit n epistola Aurelius Augustinus vedea n botez lucrarea lui Iisus
ctre Romani: Kyrios Iisus - Iisus [este] Hristos drept cuvnt vizibil[12] i lucrarea harului invizibil,
Domnul.(Rom 10,9).
care prin actul vizibil al botezului aduce lucrarea mntuiPrinii apostolici au considerat botezul drept poarta de toare. Lucrrile sacramentale dau celui botezat, ntocmai
intrare n religia cretin.[7] pe cnd relatrile biblice fac ca o tampil, structura omului nou. Augustin a formulat
referin doar la un botez n numele lui Iisus Hristos, nvtura despre botez ca ind lucrarea mntuitoare care

4 DEZVOLTAREA ISTORIC

lucreaz mpotriva pcatului strmoesc.[13][14]

4.3 Reforma protestant


Martin Luther a reluat explicaiile lui Augustin i a privit actul botezului drept mplinirea vizibil a promisiunii
iertrii pcatelor. Botezul este o alian cu Dumnezeu.
Cel nou botezat fgduiete s ncerce zilnic s se ndeprteze de pcat. La nceput apa botezului a fost pentru
Luther doar un simbol al certitudinii mntuirii pe care o
obinea cel botezat, mai trziu, n lupta contra spiritualismului radical protestant, a nceput s accentueze caracterul vindector al apei botezului. Luther a accentuat n
mod deosebit c botezul nu este doar un act singular ci se
repet n rennoirea spiritual zilnic a persoanei:
Astfel pocina nu este altceva dect rentoarcerea i intrarea n (baia) botezului, cci se reia i se face (din nou)
ceea ce s-a nceput (pocina) i nu s-a mplinit.
Martin Luther [17]

i reformatorul din Zrich, Ulrich Zwingli, numr


botezul mpreun cu mprtania ntre sacramentele
bisericii.[18] Sacramentele sunt pentru el doar simboluri
care indic spre o realitate ascuns n spatele lor. Aceast
realitate este mai important dect simbolul. (este vorba
de aanumitul realism losoc). Apa botezului nu cur
ea nsi pcatele, ci doar indic spre lucrarea mntuitoare a duhului care acioneaz n interiorul omului. Cu
Botezul lui Clovis (n 496) de ctre Sf. Remi
aceasta Zwingli prsete poziia ocial de pn atunci
a bisericii i chiar linia argumentativ a lui Luther care
ncepnd din secolul al VI-lea se generalizeaz botezul vedea actul botezului drept mijlocul de manifestare a hacopiilor.
rului divin.

4.2

Evul Mediu

Scolastica a folosit formula aristotelic a relaiei dintre


materie (apa botezului) i form (formula botezului) pe
teoria lui Augustin. Thomas de Aquino l-a descris pe
Dumnezeu drept cauza principal" i apa botezului drept
cauza instrumental" a aciunii harului pentru iertarea
pcatului strmoesc. A treia component necesar unui
botez valabil este intenia (intensio) de a svri botezul
din partea sacerdotului. Aceast nvtur a fost propovduit n bula papal Exsultate Deo i a rmas valabil
pn astzi n biserica romano catolic.[15] Ca urmare n
locul scufundrii complete s-a rspndit n Evul Mediu,
n spaiul vestic, stropirea cu ap. n biserica franc i cea
italian botezrile prin stropire erau o practic obinuit
i au avut loc nc din Evul Mediu timpuriu, dup cum ne
prezint imaginile arheologice care s-au pstrat n aceste
locuri i care au fost datate ca ind din sec. al IV-lea.
Bisericile ortodoxe au rmas pn azi la nelegerea botezului ca tain (misteriu), care permite mprtirea din
celelalte taine. Sfntul Chiril al Ierusalimului descrie n
catehezele sale pentru catehumeni [16] cum cel botezat se
face prta n mod tainic vieii i morii lui Iisus Hristos.
Astfel cele scufundri n ap simbolizeaz cele trei zile
petrecute de Iisus Hristos n mormnt.[16]

El ia totodat atitudine i mpotriva anabaptitilor, care


fceau recurs la argumentaia lui, n dou feluri:
1. Botezul este n conformitate cu Noul Testament un
simbol al legmntului, prin care se arat c cel botezat aparine lui Dumnezeu. n analogie cu semnul
legmntului vechi-testamentar, circumcizia, prinii noului popor al lui Dumnezeu au datoria de i
boteza copii, cci copiii prinilor cretini aparin
deja lui Dumnezeu. Prinii trebuie, la fel ca n Vechiul Testament, s i educe copii n conformitate
cu nvtura cretin.
2. ncheierea legmntului ca expresie al milosteniei
lui Dumnezeu exist permanent naintea credinei
individuale, astfel c anabaptitii rstlmcesc n
chip inacceptabil ordinea lsat chiar de Dumnezeu:
ncheierea Legmntului Predestinarea Apartenena la poporul lui Dumnezeu Credina.
Accentuarea ideii legmntului, cu relaionare la Vechiul
i la Noul Testament, traseaz pn astzi nelegerea i
practica botezului n bisericile reformate.
Johannes Calvin continu teologia legmntului dezvoltat de Zwingli. El numete botezul n catehismul pe
care l-a tiprit la Geneva drept un semn extern pentru

5
noi al bunvoinei dumnezeieti i un zlog al milei lui 5 Botezul astzi
Dumnezeu.[19] Calvin nu considera botezul ca ind necesar pentru mntuire. Catehismul din Heidelberg l dene Botezul n zilele noastre se bazeaz la toate confesiunile
drept renatere din ap i din duh astfel
cretine pe aceleai referine scripturale, nelegerea tec el (Hristos) vrea s ne asigure prin acest gaj dumneze- ologic a botezului este ns foarte diferit. Aceasta a
iesc i semn al adevrului, c suntem curai ntr-adevr condus printre altele la forme diferite de pregtire pentru
duhovnicete de pcate, dup cum trupete suntem curai botez, la forme diferite de executare a ritualului i la consecine diferite ale urmrilor pe care un botez le-ar putea
de ap[20]
avea.
nvtura despre botez a anabaptitilor este o dezvoltare a anumitor aspecte din nvtura lui lui Zwingli. i 5.1
pentru acetia botezul este doar un simplu simbol al legmntului pe care n ncheie Dumnezeu cu omul i omul
cu Dumnezeu. Dup nelegerea lor Dumnezeu ofer tuturor oamenilor - n persoana lui Iisus Hristos cel rstignit
i nviat - Noul Legmnt. Prin predicarea evangheliei este rspndit printre oameni aceast ofert. Botezul
este, n conformitate cu aceast teologie, un semn extern
instituit de Iisus Hristos prin care omul i manifest acordul de a ncheia un legmnt cu Dumnezeu.

Botezul copiilor Botezul credincioilor

Alte micri care s-au opus anabaptitilor ca cea a spiritualitilor au respins, asemeni catarilor, botezul cu ap.
Interesul lor era orientat spre botezul duhului.
Reacia catolic la aceste teorii protestante a dus la o nou
redenire a nvturii scolastice despre botez la conciliul
din Trient.[21] Acolo s-a hotrt obligativitatea botezului
copiilor din punct de vedere al disciplinei bisericeti.[22]
Ea trebuia s reprezinte simbolic integrarea n comuniu- Botezul unui bebelu.
nea bisericeasc dup care copii trebuie sa e educai
contient spre nvarea valorilor cretine.
n practic, botezul se deosebete, n general, n funcie
de vrsta pe care o au cei chemai la botez ntre:

4.4

Perioada modern

n perioada iluminist ntrebrile botezului nu mai sunt


adresate copilului adus la botez ci prinilor acestuia. Teologii raionaliti au neles botezul ca ind introducerea
n religia adevrat.

Botezul sugarilor, respectiv al copiilor mici Cea mai


mare parte a cretinismului practic de regul botezul copiilor. Pentru aceasta naii de botez i/sau
prinii trupeti mrturisesc n locul copilului sau n
nume propriu credina n Iisus Hristos i fgduiesc
o cretere cretineasc a copilului. La protestani
i romano-catolici acest act primete asentimentul
contient al celui botezat prin conrmare (mirungere), care are loc dup ce mrturisesc ei nii credina n Iisus Hristos.

O parte din bisericile libere nu au mai practicat botezul.


Pe cnd quaker-ii (tremurtorii) privesc botezul cu ap
drept un fapt exterior care ar putea ignorat, armata mntuirii, deoarece se auto-nelege drept o micare de trezi- Botezul adulilor, respectiv al credincioilor
Botezarea credincioilor aduli este practicat
re a contiinelor, renun la botezul cu ap. Cine totui
n toate bisericile. n aceasta catehumenul dorete
simte nevoia s se boteze cu ap este trimis la una din
el nsui primirea botezului. Cu acest prilej el
bisericile neoprotestante care mai pstreaz acest ritual.
mrturisete public credina n Iisus Hristos. n
Micarea penticostal propovduiete o dobndire a
unele confesiuni, aanumitele confesiuni baptismamntuirii n trepte n care dup pocin urmeaz botele, aceasta este singura form de botez permis.
zul cu ap care trebuie completat n interiorul suetului
O parte din aceste confesiuni recunosc ca valid
de un botez al Duhului.
botezul altora la convertirea unor credincioi, cnd
Carl Heinz Ratschow, un losof luteran, a argumentat c
botezul a fost realizat cu mrturisirea credinei n
botezul deriv din splrile rituale prezente i n alte reHristos, i astfel - n bun parte postfactum - o
ligii i a deschis astfel cadre interpretative mai largi care
recunoatere a a validitii botezului copiilor sau
s lmureasc nsemntatea religioas a apei.
sugarilor.Aceste comuniti nu svresc ns un

5
botez al copiilor. Alte confesiuni baptismale vd
n botezul copiilor o fapt nefundamentat biblic,
deci o lucrare fr urmri n planul mntuirii. Ele
ateapt ca cel botezat n copilrie s se reboteze
din nou n momentul convertirii acesta ind din
punctul lor de vedere primul i singurul botez
adevrat.
pentru biserica romano-catolic credina este o
condiie premergtoare botezului. Copiii mici
(botezai nainte de a mplini 7 ani) sunt botezai n numele credinei bisericii, atunci cnd
se poate considera c educaia lor va fcut
n conformitate cu normele credinei cretine.
Pentru aceasta o interogare a credinei proprii
sau o mrturisire a credinei de ctre nai n numele celor botezai nu mai are loc n ritualul
actual al botezului. n schimb mama i/sau tatl sunt ntrebai despre credina lor personal
i eventual (re-)familiarizai cu aspectele acestei credine. Copii mai mari de 7 ani pot primi
botezul doar atunci cnd au mrturisit public
credina personal.[23]

5.2

Ritualul Botezului

Elementul exterior i vizibil al botezului care are o importan covritoare este apa. Forma efecturii botezului n antichitatea cretin, care actualizeaz sacramental respectiv reprezint simbolic mpreun-ngroparea i
mpreun-nvierea cu Iisus Hristos, este nc folosit de
bisericile ortodoxe rsritene, bisericile necalcedoniene,
de baptiti, de martorii lui Iehova i alte culte neoprotestante. Imaginea baptisteriului din Subaita ne ofer o
imagine clar a modului efecturii botezului n biserica
veche.
Conferina Episcopilor Catolici Germani a declarat urmtoarele referindu-se la ntreita scufundare: Se poate
boteza prin scufundare sau prin udare Botezul prin scufundare este mai potrivit pentru a exprima participarea
la moartea i nvierea lui Hristos. Comportamentul (sacerdoilor) notri va rmne la botezul prin udare. Bisericile rsritului rmn ancorate n tradiia botezrii prin
scufundare chiar i n cazul copiilor mici.
Anabaptitii din perioada reformei au botezat aproape
fr excepie prin udare. Menoniii, care au fost urmaii acestora, practic totui la cererea credincioilor,
sau dup normele constitutive ale parohiei, botezul prin
scufundare (Immersion), udare (Ausion) sau stropire
(Aspersion).[24] . Botezul prin scufundare poate efectuat i n afara cldirii bisericii, n lacuri sau ruri. Botezul
prin scufundare redevine actual n mediul protestant prin
micarea pietist i mai trziu prin baptiti i alte grupri
neoprotestante. Astzi este practicat n majoritatea comunitilor bisericeti baptismale.

BOTEZUL ASTZI

5.3 Formula de botezare


Cu privire la formula de botezare exist doar deosebiri
minore n formula de introducere a botezului, pe cnd
continuarea ei ...numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului
Duh este identic n majoritatea bisericilor i confesiunilor cretine.
n Biserica Ortodox introducerea se face cu cuvintele
Se boteaz robul lui Dumnezeu N.N., n numele Tatlui.
Amin. i al Fiului. Amin. i al Sfntului Duh. Amin. acum
i pururea i n vecii vecilor. Amin.[25] , n cea romanocatolic i n cea anglican se folosesc cuvintele N.N., eu
te botez pe tine n... [26][27] , iar n cea evanghelic se folosete traducerea lui Martin Luther N.N., eu te botez ntru
numele ....
n textul grecesc original (de ex. Mt. 28, 18-20) prepoziia se a n acuzativ, fapt care ne arat o direcie sau
un scop (n; ntru, pentru). Mai clar se exprim Apostolul Pavel n Rom 6, 3 c ecare care s-au botezat n
() Iisus Hristos, a fost botezat ntru moartea sa (
).
Martin Luther i ali traductori protestani dup el au redat cu n/ntru. Deoarece aceast formulare este deseori confundat cu punerea numelui de aceea comunitile evanghelice fac n ultima perioad recurs la versiunea
latin a formulei de botez in nomine care n traducere actual se exprim prin n Numele.[28]
Formula de botezare este traducerea expresiei rabinice le schem in numele. n Talmud
aceast expresie este folosit pentru a da un sens nal i a
exprima o autoritate divin.[29] n Noul Testament se extinde aceast formul autoritatea numelui divin trecnd i
asupra persoanei lui Iisus (Ioan 14,13) [30]
La botezul n/ntru numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh se realizeaz integrarea catihetului n Hristos i
prtia lui la moartea i nvierea acestuia.
Cteva comuniti cretine folosesc o formul de botezare n numele lui Iisus (Hristos) fr ca aceste comuniti s
vad vreo contradicie ntre practica lor i dispoziia de a
propovdui i boteza n numele Tatlui, i al Fiului i al
Sfntului Duh ( Matei 28). Aceste grupri argumenteaz
cu practica cretinismului primar (de ex. Faptele Apostolilor 2, 36; 4, 12) i cu argumentul c n Evanghelia dup
Matei expresia n numele este folosit la singular.
Spre deosebire de majoritatea cretinilor martori lui Iehova boteaz n numele lui Iehova.

5.4 Botezul n caz de urgen


Botezul este n mod normal svrit de un preot, n cazuri
de urgen, el poate fcut n caz de urgen - n biserica ortodox, catolic i n alte confesiuni cretine - i de
ctre laici. Biserica romano-catolic recunoate valabilitatea unui botez efectuat chiar de un necretin.[31][32]

Particulariti confesionale

6.1

Botezul ortodox

6.2

Botezul protestant

Toate bisericile cretine protestante cunosc botezul cu


ap ca semn exterior al legmntului pe care credinciosul
l face cu Mntuitorul lui. Ca particularitate a Bisericii
Adventiste de ziua a aptea amintesc formula cea ma des
folosit pentru botezarea viitorilor membri: Iubite frate
N.N. / Stimat sor N.N., pe temeiul mrturisirii credinei
tale n Isus Hristos ca Mntuitor personal, te botez n numele Tatlui, al Fiului i a Sfntului Duh. (urmeaz scufundarea) Amin. Botezul este efectuat de ctre un pastor
hirotonit, n cazuri speciale chiar nehirotonit sau chiar de
ctre un prezbiter. Procedura este prin scufundare, candidatul ind adolescent sau matur, botezul ind o decizie
personal.

6.3

Botezul romano-catolic

Discuiile ecumenice

[9] ait quidem dominos, Nolite illos prohibere ad me venire:


veniant ergo, dum adolescunt, dum discunt, dum quo veniant docentur: ant Christiani cum Christum nosse potuerint. quid festinat innocens aetas ad remissionem peccatorum? Tertulian De Baptismo 18
[10] Tertullian, De Baptismo13
[11] vgl. Tertullian, De Baptismo 6
[12] Augustinus: Tractatus in Iohannis Euangelium 80,3
[13] Augustinus: Enchiridion 17, 64
[14] Aurelius Augustinus Des heiligen Kirchenvaters Aurelius
Augustinus ausgewhlte Schriften Bd. 8; Bibliothek der
Kirchenvter, 1. Reihe, Band 49) Kempten; Mnchen: J.
Ksel: F. Pustet, 1925.
[15] Exsultate Deo 1439
[16] Cateheze pentru catehumeni ale Sfntului Chiril al Ierusalimului (engl.)
[17] Martin Luther: Catehismul Mare, Partea a patra, Despre
botez
[18] Rezumat al nvturii despre botez al lui Ulrich Zwingli
[19] Catehismul din Geneva. ntrebarea 310
[20] Catehismul din Heidelberg. ntrebarea 73

Literatur

Andr Benot, Charles Munier: Die Taufe in der alten Kirche(1.3. Jahrhundert), Editura P. Lang, 1994,
276.ISBN 3-906752-43-7, ISBN 978-3-906752-43-3

Note

[1] Iosif Flaviu: Jdischen Altertmern, Kapitel XVIII, Rndul 117


[2] Carl-Martin Edsman: Artikel Taufe (Religionsgeschichte), in: Religion in Geschichte und Gegenwart (RGG),
Bd. VI, Tbingen 1962, S. 626f
[3] Qumran-Texte (1QS 3,6-8, 1QS 4,21f, 4Q 414, compar
cu Klaus Berger Qumran und Jesus, Quell-Verlag Stuttgart
1993, ISBN 3-7918-1929-1, S. 7376)
[4] Josephus, Flavius: Geschichte des Jdischen Krieges(Rzboaiele iudaice), II, 8
[5] comp. Aanumitele reguli sectare modelate de o puternic
inuen gnostic din Qumran (1QS 2,25 - 3,12)
[6] Deosebiri i asemnri ntre mikwe i botez
[7] Erich Dinkler: Taufe II Im Urchristentum in: RGG3 Band
6, Sp. 636
[8] Didahia celor 12 Apostoli

[21] Anatemele tuturor nvturilor protestante despre botez


[22] Dekret zur Kindertaufe: Wer leugnet, da kleine Kinder
gleich vom Mutterleibe weg zu taufen sind, auch wenn
sie von getauften Eltern stammen, oder sagt, sie wrden
zwar zur Vergebung der Snden getauft, aber zgen nichts
von einer Ursnde aus Adam auf sich, was durch das Bad
der Wiedergeburt geshnt werden mte, um das ewige
Leben zu erlangen, woraus folgt, da bei ihnen die Form
der Taufe zur Vergebung der Snden nicht richtig, sondern falsch verstanden wird: der sei mit dem Kirchenbann
belegt.
[23] Srbtoarea botezului Copiilor. Introducere pastoral. Editor:Secretariatul Conferinei Episcopilor Catolici,
Ediia a 2-a, Bonn 2008.
[24] Sondaj al Publicaiei Junge Gemeinde printre parohiile
menonite din Germania
[25]

, Molitfelnic. Editura Institutului Biblic


i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne. Bucureti 1998, 32.

[26] Katechismus der Katholischen Kirche (KKK) Nr. 1240


[27] http://vidicon.dandello.net/bocp/bocp3.htm n versiunea
tiprit la pagina 307
[28] Agende fr evangelisch-lutherische Kirchen und Gemeinden Band III Die Amthandlungen, Teil 1 Die Taufe Lutherische Verlagshaus 1988.
[29] H. Biedenhard: Name, n: Brockhaus Theologische Begrislexikon zum Neuen Testament. Studienausgabe.
Band 2, Wuppertal 19864

10

[30] comp. (Ioan 14,13)


[31] Codex juris canonici Can. 861 (1983) 2
[32] Enciclopedia Catolic: In case of necessity, baptism can
be administered lawfully and validly by any person whatsoever who observes the essential conditions, whether this
person be a Catholic layman or any other man or woman,
heretic or schismatic, indel or Jew. The essential conditions are that the person pour water upon the one to be
baptized, at the same time pronouncing the words: I baptize thee in the name of the Father and of the Son and of
the Holy Ghost. Moreover, he must thereby intend really to baptize the person, or technically, he must intend to
perform what the Church performs when administering
this sacrament.

10

Legturi externe

Obiceiuri de botez, nasii de botez, slujbe de botez,


etc
Obiceiuri nasterea unui copil
Botezul
Sfaturi Ortodoxe
Taina Sfntului Botez
Despre Botez la enciclopedia OrthodoxWiki
Pregurare a Botezului n pgnism?, 9 martie 2011,
Adrian Agachi, Ziarul Lumina
Drumul de la pgn la cretin n Roma antic, 23
martie 2011, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
Mrturii baptismale scrise de Tertulian, 6 aprilie
2011, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
Imagini despre Botez la Meliton de Sardes, 4 octombrie 2011, Adrian Agachi, Ziarul Lumina
Dicionar liturgic - baptisteriu, 7 august 2009, Ziarul
Lumina
Dicionar liturgic - cristelnia sau colimvitra, 8 iulie
2009, Pr. Asist. Dr. Ioan Valentin Istrati, Ziarul
Lumina
Catehumenatul, 6 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
Controversa baptismala - botezul ereticilor, 6 iulie
2012, CrestinOrtodox.ro

LEGTURI EXTERNE

11

Text and image sources, contributors, and licenses

11.1

Text

Botez Surs: https://ro.wikipedia.org/wiki/Botez?oldid=8846377 Contribuitori: Robbot, MihaitzaBot, Rebel, Mishuletz, Waelsch, AdiJapan, RobotQuistnix, Mihai Andrei, Emily, Andrei Stroe, Miehs, Strainubot, GEO, Parvus7, Escarbot, Theologia, Thijs!bot, JAnDbot,
Al, Cezarika1, Rei-bot, VolkovBot, Adriador, TXiKiBoT, Prihoanca, SieBot, Synthebot, Lucian GAVRILA, Cerghizan Radu, Idiomabot, BotMultichill, Tgeorgescu, AlleborgoBot, RadufanBot, Liviu Savastru, Constantin.prihoanca, Daniel.pustan, Ark25, Alexander Tendler, BOTarate, SilvonenBot, Numbo3-bot, Luckas-bot, Jotterbot, ArthurBot, Thgoiter, DirlBot, Xqbot, RedBot, GhalyBot, RibotBOT,
Ionutzmovie, Terraorin, TobeBot, EmausBot, Alexcsandru, ZroBot, J`adore, JackieBot, WikitanvirBot, ChuispastonBot, DixonDBot,
AvocatoBot, Robot citare, GT, SantoshBot, Addbot, BreakBot, Rbarhan, XXN-bot i Anonim: 23

11.2

Images

Fiier:Baptism_-_Saint_Calixte.jpg Surs: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0a/Baptism_-_Saint_Calixte.jpg Licen: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?


Fiier:Botez.jpg Surs: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/a/a8/Botez.jpg Licen: DP Contribuitori: ? Artist original: ?
Fiier:Chalice.jpeg Surs: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Chalice.jpeg Licen: Public domain Contribuitori:
This image is available from the United States Library of Congress's Prints and Photographs division under the digital ID prok.01289.
This tag does not indicate the copyright status of the attached work. A normal copyright tag is still required. See Commons:Licensing for more information.

Artist original: Sergey Prokudin-Gorsky


Fiier:Chlodwigs_taufe.jpg Surs: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/65/Chlodwigs_taufe.jpg Licen: Public domain Contribuitori: National Gallery of Art, Washington Artist original: Master of Saint Giles
Fiier:Shivta_FrDo0097.JPG Surs: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/Shivta_FrDo0097.JPG Licen: CC BYSA 3.0 Contribuitori: Oper proprie Artist original: Acer11

11.3

Content license

Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

S-ar putea să vă placă și

  • Coca Andronescu
    Coca Andronescu
    Document2 pagini
    Coca Andronescu
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Titanic Vals (Film)
    Titanic Vals (Film)
    Document2 pagini
    Titanic Vals (Film)
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Qasem Soleimani PDF
    Qasem Soleimani PDF
    Document1 pagină
    Qasem Soleimani PDF
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Grigore Vasiliu Birlic
    Grigore Vasiliu Birlic
    Document7 pagini
    Grigore Vasiliu Birlic
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Titanic Vals (Film) PDF
    Titanic Vals (Film) PDF
    Document2 pagini
    Titanic Vals (Film) PDF
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Grigore Vasiliu Birlic
    Grigore Vasiliu Birlic
    Document7 pagini
    Grigore Vasiliu Birlic
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Qasem Soleimani
    Qasem Soleimani
    Document1 pagină
    Qasem Soleimani
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Hijab
    Hijab
    Document4 pagini
    Hijab
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • J.M. Coetzee
    J.M. Coetzee
    Document4 pagini
    J.M. Coetzee
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Peter Abrahams
    Peter Abrahams
    Document2 pagini
    Peter Abrahams
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Tudor Mușatescu
    Tudor Mușatescu
    Document3 pagini
    Tudor Mușatescu
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Alan Paton
    Alan Paton
    Document3 pagini
    Alan Paton
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Diatomee
    Diatomee
    Document1 pagină
    Diatomee
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Hexapoda
    Hexapoda
    Document2 pagini
    Hexapoda
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Diatomee
    Diatomee
    Document1 pagină
    Diatomee
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Chromista
    Chromista
    Document3 pagini
    Chromista
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Eucariote
    Eucariote
    Document3 pagini
    Eucariote
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Burka
    Burka
    Document1 pagină
    Burka
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Misticism
    Misticism
    Document1 pagină
    Misticism
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Protiste
    Protiste
    Document7 pagini
    Protiste
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Regnul Fungi
    Regnul Fungi
    Document5 pagini
    Regnul Fungi
    ica31blue
    0% (1)
  • Roger Bacon
    Roger Bacon
    Document4 pagini
    Roger Bacon
    ica31blue
    100% (1)
  • Artropode
    Artropode
    Document5 pagini
    Artropode
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Pachete Speciale Tratament 2019
    Pachete Speciale Tratament 2019
    Document2 pagini
    Pachete Speciale Tratament 2019
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Francis Bacon (Filozof)
    Francis Bacon (Filozof)
    Document7 pagini
    Francis Bacon (Filozof)
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Francis Bacon (Pictor)
    Francis Bacon (Pictor)
    Document3 pagini
    Francis Bacon (Pictor)
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Thomas Hobbes
    Thomas Hobbes
    Document3 pagini
    Thomas Hobbes
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Empirism
    Empirism
    Document2 pagini
    Empirism
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Statele Unite Ale Americii
    Statele Unite Ale Americii
    Document18 pagini
    Statele Unite Ale Americii
    ica31blue
    Încă nu există evaluări
  • Ibn Al Farid
    Ibn Al Farid
    Document1 pagină
    Ibn Al Farid
    ica31blue
    Încă nu există evaluări