Capitolul I

Repere geografice generale

Regatul Spaniei sau Spania este o tara situat n sud-vestul Europei si face parte din
Peninsula Iberica. Spania a aderat la Uniunea Europeana incepand cu anul 1986. Capitala se afla
la Madrid, fiind si cel mai mare oras. Regatul are de asemenea dou arhipelaguri: Insulele
Baleare situate unul n Marea Mediteran si Insulele Canare n Oceanul Atlantic.
In nord este marginita de Golful Biscaya, in nord-vest de Oceanul Atlantic, in nord-est se
nvecineaz cu Franta si Andorra de-a lungul Muntilor Pirinei, in sud-vest si vest cu Portugalia,
iar in sud si est este marginita de Marea Mediterana.
Populatia Spaniei a fost estimata in anul 2011 la 47.190.493 ocupand locul 17 pe Glob
iar densitatea populatiei este aproximata la 93 loc/km ocupand locul 106 pe Glob. Numrul
imigrantilor n Spania a explodat n ultimii zece ani, ajungnd de la 500.000 n 1996 la circa 4,5
milioane n 2008.

Capitolul II
Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare
2.1 Forma statului
In functie de forma teritoriala a statului Spania se incrie in categoria statelor compacte.
Avantajele care rezulta din aceasta incadrare sunt urmatoarele:

posibilitatea asigurarii legaturilor de transport si aprovizionare eficiente;

posibilitatea unei bune administrari politice;

omogenitatea raspandirii populatiei;

comunicatii lesnicioase;

usurinta cu care poate fi controlat teritoriul;

localizarea centrala a capitalei.

Dezavantaj:

statele compacte genereaza adesea formarea unor grupuri etnice cum ar fi catalanii ce
traiesc in principal in nord-est si in insulele de est si reprezinta 16 % din populatie,
galicienii care traiesc in nord-vestul Spaniei reprezentand 7 % din populatie, bascii
traiesc in principal in jurul Golfului Biscaya si reprezinta 2 % si romii nomazi spanioli
(tigani) ce mai sunt numiti si Gitanos.

2.2 Valoarea IDU

Valoarea IDU (Indicele Dezvoltarii Umane) este o msur comparativ a sperantei de
viat, alfabetizrii, nvtmntului si nivelului de trai. Valoarea IDU a Spaniei in 2011 a fost de
0.878 reprezentand un nivel foarte inalt si ocupand pozitia 23 pe Glob.

Capitolul III
Resursele
3.1 Resurse naturale
Bogatia miniera a Spaniei dateaza de acum multe secole in urma si se crede ca a fost una
din atractiile principale care a motivat formarea saturilor colonizatoare pe aceste pamanturi. In
prezent, resursele de subsol sunt variate si abundente. Spania a incetat sa mai fie o tara
exportatoare de minereuri dupa ce a inceput modernizarea sistemelor de extractie ale altor tari si
dupa ce industria nationala a inceput sa aiba o dezvoltare majora. Utilizarea utilajelor pentru
extractie a determinat reducerea din ce in ce mai mare a locurilor de munca in industria miniera.
In Spania sunt rezerve de carbune (desi nu foarte bogat in calorii), lignit si o gama extinsa de
minerale metalifere. Principala rezerva de carbuni este astur-leones care, totusi, prezinta ca
inconvenient faptul ca recifele sale prezinta schimbari de directie frecvente si o extensie
neregulata. Minereurile de fier din Vizcaya au ajuns sa reprezinte in trecut 50% din extractiile
din toata tara.
Rezerva de pirita, apreciata pentru inalta sa concentratie de sulf, este una dintre cele mai
mari din lume; principalele rezerve sunt in zona Riotinto. De asemenea in Riotinto si in Cordoba
se gasesc topitorii de cupru. Spania ocupa de asemenea un loc important intre producatorii de
plumb si zinc. Incubatoarele de mieneruri de plumb se afla in principal in Sierra Morena.
Foarte cunoscut este mercurul care situeaza Spania intre primii producatori mondiali.
Intre rezervele de minereuri neferoase se remarca sarurile de potasiu, magneziu, fluorina si sare
gema. Exista de asemenea o rezerva modesta de uraniu in regiunea Plana de Monros.
Dependenta din ce in ce mai accentuata a derivatelor din petrol a facut indispensabila
cautarea de posibile resurse de astfel de sursa energetica in pamantul spaniol. Totusi, rezultatele
nu au fost pe masura asteptarilor gasindu-se doar unele rezerve insignifiante, astfel ca Spania
este nevoita sa importe mare parte din petrolul care se utilizeaza in tara.
Productia de gaz natural este suficienta pentru a satisface necesitatile interne ale tarii.
Resursele energetice satisfac in proportie de 40% necesarul de energie al Spaniei, de aceea este
5

necesara importarea unor resurse energetice de baza (petrol, gaze naturale, minereuri
radioactive, carbuni).

3.2 Resuse umane

Structura populatiei pe varste
Varsta (ani)
0 - 14
15 - 64
peste 65

Procent (%)
14.3
69
16.7

Structura populatiei pe sexe

Sex
Femei
Barbati

Procent (%)
50,58
49,42

Structura populatiei dupa criterii economice

Populatia activa (%)
Ocupata

Populatia inactiva (%)

Neocupata

52,10

5,25

42,64

Rata somajului: aprox. 21,52 %.

Populatia
Urbana (%)
78

Rurala (%)
22

Dinamica populatiei
Natalitate

Mortalitate

Mortalitate

generala

generala

infantila

Bilant natural

Bilant
migratoriu

10,66/1000

8,8/1000

3,39/1000

1,86/1000

4 323 171

Se poate observa din tabel faptul ca rata bruta a natalitatii in Spania este relativ redusa iar
rata bruta a mortalitatii destul de ridicata ceea ce conduce la un spor natural scazut. Acesta are
drept consecinte incetinirea cresterii populatiei, imbatranirea demografica, scaderea potentialului
de forta de munca.
Bilantul migratoriu releva faptul ca numarul imigrantilor este cu mult mai mare decat
numarul emigrantilor, cei mai multi dintre imigranti provenind din tari precum Romania si
Maroc.

Capitolul IV
Activitati economice

4.1 Agricultura
Agricultura contribuie cu 5% la PIB si foloseste peste 13% din forta de munca. 41% din
suprafata arabila este folosita pentru agricultura si 21% pentru pasunat. La Meseta se cultiva
grau si orz. Porumbul se cultiva in regiunile mai umede din nord-vest, iar orezul unde este
posibila irigatia. Legumele se cultiva in vai irigate de-a lungul depresiunilor de pe coasta de est.
Citricile, smochinele si migdalele sunt importante in depresiunile mediteraneene. Maslinele
cresc in regiunile mai uscate din sud. Spania este pe locul doi in lume in productia uleiului de
masline. Strugurii se cultiva pe valea raului Ebro, pe Meseta, in depresiunile mediteraneene si
Andaluzia. Jerez este patria sherry-ului. Se folosesc 15 milioane de hectare pentru podgorii,
Spania fiind al treilea producator de vinuri din Europa.

4.2 Industria
Dezvoltarea industriala a Spaniei s-a facut prin cateva ramuri foarte importante, cum ar
fi: siderurgia, energia electrica, prelucrarea petrolului, constructia de nave si automobile.
Industria siderurgica s-a dezvoltat mai mult in zona traditionala a Asturiei, unde
existau mici resurse de carbuni cocsificabili. O serie de intreprinderi noi au aparut pe tarmul
Marii Mediterane si al Oceanului Atlantic pe baza materiilor prime din import.
Principalele centre siderurgice: Gijon i Aviles pentru siderurgia fierului i a aluminiului; La
Coruna siderurgia aluminiului; Santander i Bilbao siderurgia fierului i a cuprului bazat pe
minereurile de fier i cupru din regiune (Muntii Cantabrici);siderurgia fierului la Sagunto lng
Valencia; siderurgia cuprului la Cartagena avnd la ndemn zcmintele de cupru din zon;
siderurgia cuprului din lungul culoarului Guadalquivir cu centre la: Linares i Cordoba,
prelucrnd zcmintele exploatate din Sierra Morena de lng Riotinto. Izolat apar centre n
Meset care prelucreaz bauxita(ex. Valladolid).
Industria constructoare de maini, relativ nou comparativ cu industria textil,
ncltmintei, ceramicii, sticlei a aprut n regiuni urbane cu puternic solicitare fie c este vorba
de mijloace de transport, de utilaje i infrastructur. n general se remarc regiuni n care aceast
ramur industrial este precumpnitoare: Catalonia, Murcia,Madrid, Asturia i Andaluzia.

Industria chimic este reprezentat pe de-o parte de industria chimic de baz pe seama
srurilor de natriu i potasiu, autohtone producnd acizi, coloranti, amoniac,cu centre ca:
Madrid, Badalona, Huelva, Santander, Gijon, Bilbao,i industria chimic bazat pe prelucrarea
petrolului din care se obtin produse sintetice, ngrminte, produse farmaceutice etc.
(Tarragona, Cartagena, Algeciras, Puertollano, Escombreras, La Corunai Bilbao).
Pentru dezvoltarea noii industrii petrochimice care s satisfac exigentele economiei
Spaniei aceasta este obligat s importe peste 50 mil. t.titei anual.
Industria textil, a pielriei i ncltmintei rmn cum s-a artat, ramuri traditionale cu
prezente mai ales n Catalonia, Andaluzia (Cordoba)i Salamanca.
Industria alimentar este sustinut n principal de productia uleiului de msline,avinului,
produselor lactate, zahrului.

4.3 Turism
Catalonia are doua obiective de importanta uriasa ce nu pot fi ratate: arhitectura lui
Gaudi, in oras existand mai multe cladiri concepute de acesta, si catedrala Sagrada Familia (la
ridicarea careia a contribuit acelasi Antonio Gaudi), una dintre cele mai impresionante
constructii de acest gen din lume. De asemenea pot fi vizitate de turisti si alte obiective precum:
Muzeul Picasso, portul, bulevardul principal al orasului, Rambla, Noul Camp, stadionul echipei
FC Barcelona. Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei.
Insulele Baleare formeaza un arhipelag, alcatuit din mai multe insule mici, cum ar fi
Cabrera, si patru mai mari Mallorca, Menorca, Ibiza si Formentera, care se afla pe coasta de est
a Spaniei, in bazinul Marii Mediterane. Climatul lor este excelent, cu apoximativ 300 de zile
insorite pe an, plajele minunate, oferta culturala bogata, ospitalitatea localnicilor nemaintalnita
in alte locuri, atmosfera cosmopolitana, toate acestea facand din Insulele Baleare una dintre
destinatiile de vacanta preferate din Spania.
Insulele Canare sunt un arhipelag spaniol situat la 100 - 300 km in largul coastei de vest
a Africii si la 1.100 km de orasul spaniol Cdiz, fiind format din sapte insule mai mari si cateva
insulite mici. Principalele Insule Canare sunt:Tenerife, Fuerteventura, Gran Canaria, Lanzarote,
La Palma, La Gomera, El Hierro, La Graciosa, Alegranza, Montaa Clara. Insulele Canare sunt

perfecte pentru scufundari - apa marii este cristalina si viata acvatica foarte interesanta. In
acelasi timp, plajele de pe insulele Grand Canaria, Lanzarote, Fuerteventura, Tenerife sau La
Gomera va ofera o multime de alte facilitati pentru sporturile nautice.
Andaluzia, care-si trage numele din expresia araba "al andalus", care se referea la Spania
musulmana, este regiunea de sud a tarii, cu orase la fel de celebre precum regiunea insasi:
Cordoba, Sevilla sau Granada. Este patria lui Velasquez, Murillo si Picasso, unde arta poate fi
intalnita la tot pasul incepand cu arhitectura provenind din amalgamul de civilizatii ce au trecut
pe aici si terminand cu muzica si dansurile flamenco. Pentru plaja exista Costa del Sol, cea mai
insorita coasta a Spaniei, un loc intesat de statiuni si unde caldura este, in unele veri,
insuportabila. Torremolinos este statiunea cu dezvoltarea cea mai intensa de pe Costa del Sol si
pe primele locuri la numarul de turisti din Spania. Printre vizitele obligatorii s-ar putea numara
Waterpark-ul si parcul zoo cu o colectie impresionanta de crocodili.
Valencia se afla pe coasta de est a Spaniei, pe malul drept raului Turia. Al treilea oras ca
marime din tara, Valencia este si un important centru universitar, industrial, comercial si turistic.
Printre

cele

mai

interesante

atractii

din

Valencia

se

numara Catedrala,

TurnurileSerranos si Quart, ce au facut parte din zidurile de aparare, Palatul Marchizului Dos
Aguas, complexul ultramodern Ciudad de las Artes y las Ciencias, Gradina Botanica, Piata
Centrala, plajele si festivitatile din timpul sarbatorii lui San Jos, Fallas de Valencia.

Capitolul V

10

Concluzii
Analiza SWOT a Spaniei

Puncte tari

Puncte slabe

Prezinta un numar mare de turisti.

Are o moneda comuna (Euro).
Este membra a Uniunii Europene.

Oportunitati

Rata natalitatii este in scadere.

Somajul este in crestere.
Se dezvolta piata muncii la negru.

Amenintari

Posibilitatea de a investi in educatie

si formare profesionala.
Reforma fortei de munca pentru a
promova crearea de locuri de
munca.
Recuperarea rapida a tarilor
dezvoltate din Europa va influenta
economia Spaniei in sensul cresterii.

11

Programe de austeritate fiscala.

Imbatranirea populatiei.
Cresterea impozitului ameninta
investitiile straine.