BIOCHIMIE/competenta 1 Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele

BIOCHIMIA
Biochimia este o stiinta moderna, cu caracter complex, care se ocupa cu studiul:
materiei vii si
fenomenelor specifice acesteia
d.p.d.v al organizarii, compozitie, structurii biomoleculelor
componente, precum si al proceselor complexe de transormare a acestora, in corelatie cu efectele
energetice asociate reactiilor metabolice.
Cunoasterea substratului biochimic al materiei vii si a mecanismelor reactiilor biochimice ofera cheia:
intelegerii stiintifice a fenomenelor particulare lumii vii: procesele fiziologice si patologice, formarea
speciilor, ereditatea, reproductibilitatea
proiectarii posibilitatilor de interventie si aplicare a unor alternative optime

Componentele materiei vii si legaturile dintre acestea

In prezent se stie ca multe boli sint determinate de modificarile anormale in compozitia organismului;
cea mai comuna dintre aceste afectiuni este obezitatea, in care o cantitate exagerata de grasime se
acumuleaza in organism si conduce la: anomalii in metabolismul lipidelor si carbohidratilor, hipertensiune
arteriala, diabet, etc. La capatul celalalt al spectrului nutritional si al afectiunilor dependente de modificarile
anormale in compozitia organismului intilnim malnutritia (scaderea cantitatii de grasimi si proteine
depozitate in organism).

Fig.1 Complicatii ale

obezitatii

Fig.2

Patologii corelate cu obezitatea

Fig.3 Efectele malnutritiei

2

Fig.4 Fetita sudaneza subnutrita (fotografie facuta de Kevin Carter pe 11 martie 1993)
De asemenea multe afectiuni sint determinate de anomaliile in volumul total de apa din organism precum si
de distribuirea acesteia in spatiul intra- si extracelular.
Compozitia unui organism uman sanatos poate fi studiata la nivel: atomic, molecular, celular, tisualar, de
intreg organism; cele 5 niveluri sint interconectate (informatiile de la nivel atomic sint utilizate pentru a putea
obtine informatii despre nivelul intregului organism).
Nivelul atomic
La nivelul organismului viu intilnim doua categorii de elemente d.p.d.v. cantitativ si implicit rol:
1)

macroelemente (elementele plastice):

a) carbon, oxigen, hidrogen, azot (C, O, H, N) - reprezinta 95% din greutatea organismului; realizeaza
structurile ternare si cuaternare caracteristice materiei vii
b) sulf, fosfor, clor, sodiu, potasiu, calciu, magneziu (S, P, Cl, Na, K, Ca, Mg) - reprezinta 4,7% din
greutatea organismului.
2) microelemente, oligoelemente cu rol catalitic si prezente in cantitati extreme de reduse (urme adesea):
Fe, Cu, Mn, I, F, Zn, Co, Cr, Se
Structura si procesele fiziologice din organismul uman se bazeaza pe proprietatile si interactiunile dintre
aceste elemente.

Tabel 1 Rolurile macroelementelor

Element
Carbon

Rol
Un organism de 70 kg contine 14 kg de carbon, cantitatea fiind asigurata prin aportul de
substante organice sintetizate de catre plante (organisme autotrofe) care utilizeaza CO2
atmosferic; ca element tetravalent participa la formarea sheletului aciclic si ciclic,
caracteristic substantelor organice. Legaturile formate inmagazineaza mari cantitati de
energie, ce sint eliberate si utilizate in diferitele activitati ale organismului.

fructoza din glicoproteinele membranare ale

celulelor uroepiteliale inhiba fimbriile de tip I ale colibacilului (E. coli)
echipamentul standard al E. coli, cu care se fixeaza
(adera) de tesutul tinta determinind infectii urinare necomplicate.
Oxigen

Mentinerea celor 44 kg de oxigen (existente intr-un organism de 70 kg) se realizeaza in

cadrul unui schimb continuu - respiratie; este principalul acceptor de protoni formind apa
metabolica si eliberind mari cantitati de energie stocata in legaturile macroergice ale ATP
-ului (adenozin trifosfatul)

Hidrogen

Azot

Asigurat printr-un aport continuu de apa si substante organice reduse; realizeaza puntile
de hidrogen caracteriitice substantelor organice. Este implicat in mentinerea echilibrului
acido-bazic, in sinteza acidului clorhidric, schimburilor ionice membranare

Legaturi de hidrogen intre moleculele de apa

Este introdus in organism sub forma combinatiilor azotate organice (mai ales proteice);
Procesul de organificare a azotului atmosferic si mineral este realizat de organismele
vegetale autotrofe; la acest ciclu al azotului participa obligatoriu bacteriile din sol, care
mineralizeaza atit azotul atmosferic (Azobacter), cit si combinatiile organice (amoniac,
acid uric, uree, etc) ajunse in sol (Nitromonas, Nitrosomonas).
5

Participa la realizarea structurii proteinelor, a unor componente glucidice si a unor baze

azotate (purine, pirimidine) indispensabile structurii si functiei acizilor nucleici.

Sulf

Molecula structurala a ADN-ului.

Bazele perechi se aranjeaz prin puni de hidrogen dintre ele.
Sulfatii preluati din sol de catre plante sint transferati organismelor animale, mai ales sub
forma redusa (-SH); prezenta sa este obligatorie conditionind formarea aminoacizilor cu
sulf (metionina, cisteina, cistina). Puntile disulfidice (-S-S-) confera rigiditate polimerilor
organici (fibrina) si asigura, alaturi de gruparile SH, structura tertiara a proteinelor,
conditionind in acelasi timp activitatea unor enzime.
In forma oxidata, sulful participa la formarea unor glucide complexe (acid
condroitinsulfuric, acid mucoitinsulfuric, heparina) precum si la procesele de detoxifiere
hepatica prin sulfoconjugare.

Fosfor

Calciu

Joaca rol essential in energetica celulara, contribuind la formarea legaturilor macroergice

din ATP; fosfatii de calciu confera scheletului rigiditatea caracteristica, iar in forme
circulante, reprezinta o importanta capacitate tampon in mentinerea echilibrului acidobazic; fosfolipidele si fosfoproteinele sint componenti esentiali ai membranelor si altor
structuri intracelulare

OCP octacalcium fosfat

0,95-1,1 kg/70kg. Majoritatea acestei cantitati se gaseste in structura scheletului. Ionii de
7

calciu contribuie la stabilizarea membranelor celulare si lizozomale, la cuplarea excitatiei

cu contractia si secretia, la fagocitoza, coagulare, etc. Hipocalcemia determina tulburari
ale exitabilitatii neuro-musculare (tetanie) si tulburari ale homeostaziei osoase (rahitism,
osteomalacie).

Clor
Sodiu

125g/70 kg asigurate prin aport alimentar 3-5 g/zi; participa la mentinerea potentialului
de repaus al membranei si al echilibrului hidroosmotic.
55g/70 kg asigurate prin aport alimentar mediu de 5-6 g/zi; contribuie la mentinerea
8

Potasiu

Magneziu

echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic; hipernatremia este insotita de edeme, iar

hiponatremia de astenie musculara, crampe, cefalee, varsaturi
Este principalul cation intracelular; asigura presiunea osmotica intracelulara, participa la
mentinerea potentialului de repaus, a excitabilitatii celulare si la repolarizarea din cursul
potentialului de actiune; intervine cu rol regulator in sinteza de proteine, glicogen
180g/70kg
35g/70kg; contribuie la echilibrul osmotic intracelular, actioneaza ca activator enzimatic;
Este miorelaxant prin mecanismul inhibarii procesului de eliberare a acetilcolinei (solutie
parenterala de sulfat de magneziu). Prezinta proprietati ganglioplegice si vasodilatatoare
directe.

Nivelul molecular
Aceste elemente chimice prin legaturi ionice si covalente formeaza molecule anorganice (HCl, H 2S, H2O,
NO) si organice (carbohidrati, lipide, proteine, etc).
Acidul clorhidric (HCl):

reprezinta principala componenta a sucului gastric;

roluri: denatureaza proteinele pregatindu-le pentru actiunea proteolitica a pepsinei si catepsinei,
transforma Fe3+ in Fe2+ (forma absorbabila de fier), stimuleaza eliberarea de secretina (hormon
intestinal), inactiveaza linamaraza (enzima prezenta in semintele de in si responsabila de transformarea
glicozidelor cianogenetice, prezente in aceleasi seminte, in acid cianhidric - toxic), distruge germenii
patogeni ingerati (peste 90% dintre bacterii sint distruse in mai putin de o ora).

Hidrogenul sulfurat (H2S) - rol in mentinerea peristaltismului intestinal normal; administrarea preparatelor de
fier determina legarea hidrogenului sulfurat cu aparitia constipatiei si colorarea scaunului in negru (sulfura de
fier)
Monoxidul de azot (NO) = Factorul de relaxare endoteliala (EDRF)

Fig. 5 Structura oxidului nitric

Se formeaza in endoteliu din arginina

L-Arg + 3/2 NADPH + H+ + 2 O2

Fig. 6 Structura argininei

e-NOS Citrulline + NO + 3/2 NADP+

Fig. 7 Sinteza oxidului nitric in conditii de normoxie/ hipoxie

10

Oxidatio
n

Reductio
n

Endothel
ial

11

Fig. 8 Cinetica NO3-, NO2- i NO si rolurile NO

Efectele NO: vasodilatatie, intervine in procesul de agregare si coagulare la nivel sangvin, confera citoprotectie
pentru miocard, creier, rinichi, mucoasei gastro-duodenale, efect antimicrobian fata de Helicobacter pylori,
intervine in fagocitoza, apoptoza, sinteza proteinelor

12

Fig.9 Efectele NO la nivelul tubului digestiv

Stimulatori ai sintezei NO- cacao, capsaicina

Surse alimentare de arginina- dovleac, susan, floarea-soarelui, migdale, arahide, fasole fava, porc prajit, soia
Surse alimentare de nitrati - sfecla rosie, rucola, coriandru,busuioc, revent, morcovi, vinete, dovleci, ceapa,
usturoi, linte, naut, fasole, mazare, ciuperci
NO3Nitrati alimentari

NO2-

+ fitronutrienti (vitamina C, polifenoli)

Nitriti

NO

- fitonutrienti + grasimi + Vitamina C

nitrozamine

Stomac
In prezenta grsimilor, acidul ascorbic este deturnat s accelereze de 60 de ori formarea de nitrozamine, n loc
s inhibe de 100 de ori
13

Fig. 10 surse alimentare de nitrati

Alimente vegetale bogate n nitrai i n fitonutrieni/ vegetale cu nitrai + vegetale cu fitonutrieni
Alimente vegetale bogate n nitrai, bogate n fitonutrieni + grsime vegetal
Alimente vegetale bogate n nitrai, srace n fitonutrieni + grsime vegetal
Alimente animale + alimente vegetale bogate n nitrai i n fitonutrieni

Spre
RA
U

Alimente animale + sfecl (fr alte alimente vegetale)

Mezeluri

(mbogite cu nitrii i vit C) asociate cu alimente vegetale bogate n fitonutrieni

Mezeluri

(mbogite cu nitrii i vit C)(fr alimente vegetale bogate n fitonutrieni)

Valoarea nutritionala a NO
1.

valorificare lenta (cantitati mici): ingerarea de arginina si nitrati conduce la efecte benefice

cardiovasculare

, nervoase (memorie, somn), digestive

14

2.

valorificare brusca (cantitati mari): ingerarea de nitrati (suc de sfecla, sfecla, radacina de telina)

conduce la performante sportive

ingestie)

si sexuale (maximum se atinge la doua ore de la

Nivelul celular
La acest nivel compozitia poate fi descrisa in urmatorii termeni: masa celulara, fluide extracelulare, solide
extracelulare.
Plasma, lichide interstitiale
Proteine (colagen), minerale
Nivelul tisular
Celulele se organizeaza in tesuturi (muscular, nervos, etc)
Tesutul osos este alcatuit in mare parte din hidroxiapatita

Fig.11 Structura hidroxiapatita

15