Sunteți pe pagina 1din 11

Semnificatii in

arhitectura
gotica
stud.arh. Dragan Marius Bogdan
stud.arh. Niculita Titus Andrei

An III

Arhitectura gotica a aparut in Franta, in le-de-France.


Inceputul acestei arhitecturi a durat mai multe generatii de
experimentare. De`a lungul secolelor, splendoarea acestor structure
sacre a inspirat credinciosii, poetii, pictori, si scriitori deopotriva.
Catedralele medievale gotice sunt cele mai frumoase edificii
religioase pe care lumea crestina le-a creat. Aspectul lor material iti
taie rasuflarea
si
este
un
simbol
al
credintei
crestine,
deoarece
literalmente
incearca
sa
ajunga la cer.
Orientarea estvest este o
expresie
a
avansarii
omului fata de
Dumnezeu.
Intrand in catedrala dinspre vest, esti inconjurat de simboluri, ce se
trimit la apropierea de divinitate, la o micsorare a eului in fata
monumentalitatii si a constiintei lasata de Dumnezeu in fiecare din
noi, cat si o recunoastere a puterii acesteia care o are asupra
existentei fiecaruia, a influentei ce o exercita in toate aspectele
vietii. Micimea fiintei umane in contrast cu maretia divinitatii.
Acesta este sentimentul urmarit prin raportul intentionat
contrastant dintre scara catedralelor gotice si scara umana. Fiecare
sentiment al pelerinului, al celui care intra intr-un astfel de sanctuar
de piatra se naste nu numai din actul comuniunii cu divinitatea ci
este puternic inspirat de ceea ce credea Viollet-le-Duc ca este
singura arhitectura adevarata. Analiza goticului se concentreaza in
mod inevitabil spre forma cea mai inalta a expresiei sale:
catedralele gotice, niste poezii din piatra a caror cuvinte sunt pline
de seminificatii profunde ce trebuie neaparat citite. Spre deosebire
de arhitectura romanica, cu un mare accent pus pe masele grele
opace, si spatii delimitate clar, goticul tarziu este caracterizat de
usurime si spatii continue, recombinate, ajungand la diferite moduri
de tratare interioare si diferite proportii. Catedralele gotice
indeplinesc in acelasi timp caracteristicile celor trei tipuri de semne
indentificate de Ch.Pierce icon , index, simbol. Sunt un icon pentru
arhitectura gotica, numeroase exemple din ele fiind forme
desavarsite ale goticului ce au captivat ideea de gotic doar asupra

lor in mintea privitorilor neinitiati.

Edificiul de cult gotic index in orasul medieval: intr-un oras sau


asezare medievala catedralela gotica era amplasata in piata din
centru- locul principal al vietii sociale, comerciale din acel timp spre care erau deschise si celelalte edificii importante ale asezarii
primaria sau cladirile adminsitrative. Astfel era un index pentru
orintarea catre centrul urbei prin inaltimea sa care facea din ea
elementul dominant al asezarii usor observabil si din exteriorul
orasului, dar si un index pentru cladirea in sine, pentru accesul sau,
acoperisul, turlele si profilul ei elansat si masiv ridicandu-se
deasupra asezarii, indicand locul de intalnire al individului uman cu
realitatea divinitatii. In unele cazuri imaginea catedralei era ascunsa
de inaltimea fronturilor cladirilor ce imbratisau intre ele spatiul
tensionat al stradutelor inguste tipic medievale; spatiu ce cunostea
o eliberare , o detensionare in deschiderea sa spre piata a carui
suprafata parea imensa prin contrastul creat scenografic in raport
cu spatiul anterior.In aceasta deschidere spatiala se inalta catre cer,
ca o surpriza in parcursul orasului medieval ,catedrala gotica,
dorind ca impresia facuta asupra privitorului dinamic sa fie
puternica si
sa inspire setimentul de subordonare fata de
monumentala reprezentarea in piatra a aspiratiei catre divin.
Din punct de vedere al sistemului de concepte folosit de
semiotica, mesajul reprezinta aceea incarcatura de idei si
sentimente, de sensuri si semnificatii pe care autorul mesterularhitect - o comunica prin creatia gotica catre subiectul receptorprivitorul obiectului de arhitectura sau celui care intra in spatiul sau
sacru- prin interemediul unui cod- stilul gotic si mijloacele sale de
expresie si realizare-ce coordoneaza intr-un mod specific relatiile
dintre geometria constructiva, materiale, procedee si tehnologii de
constructie cu scopul de a da o forma cat mai desavarsita si bine
legata arhitectural a mesajului artistic. Mesajul se transmite prin
intermediul mijloacelor vizuale- imagini armonios construite ale
formei exterioare dar si ale spatiului interior- dar si kinestzice si
auditive ( fiecare sunet isi gaseste ecou puternic intr-un spatiu
imbrastisat de ziduri de piatra, si orice imn de lauda de data
aceeasta nematerializat in piatra, capata o viata launtrica aparte in
acest spatiu protejat, inspirand celui care paseste inauntru cat de
profund poate fi sentimentul inchinarii intr-o catedrala gotica).
In parcursul dinspre spatiul exterior marcat de prezenta
edificului care domina, inspre locul cel mai incarcat de sacralitate al
altarului protejat in forma semicirculara a absidei(inspirata de forma
circulara incarcata si ea de conotatii ale sacrului) se succed tablouri
-imagini ce nasc in privitor noi cautari ale frumosului divin. Prima

imagine este cea a formei


exterioare , a volumului
elansat catre cer care prin
proportiile
sale
da
intregului un aspect de
zveltele dar si masivitate
ce
copleseste.Proportiile
cele mai surprinzatoare
sunt intalnite la catedrala
din Koln:are
144.5
metri lungime, 86, 5 metri
lungime si cele doua
turnuri sunt inalte de 157
metri
.Care
este
seminificatia acestui gest
de inaltare? Ea poate fi
gasita in aspiratia catre
divin (nu in aducerea
divinitati in sfera materiala
a umanului ci in inaltarea
fiintei umane catre divin).
Proportiile monumentale si
totusi gratioase(obtinute)
prin elansare turnurilor si a
volumului
catre
inalt
contribuie la trasmiterea mesajului: marea glorie a lui Dumnezeu
care provoaca in fiinta muritoare sentimentul de adorare. Vedem
cum arhitectura poate controla sentimentele celui care o utilizeaza
sau o priveste, conducandu-le catre o dimenesiune mai profunda.
Sentimentul de dominare a fiintei umane de catre maretia
sanctuarului era intarit si de prezenta contrafortilor si a arcelor
butante care completau imaginea puternica si captivau spatiul
inconjurator sub forma unor brate de piatra.
Brate de piatra ce functionau ca sisteme de compensare si
sustinere ce permit deshideri ample in zidarie, preluand incarcarile
si impingerile din greutatea turnurilor , a acoperisurilor, a zidariei si
trasmitandu-le mai departe. Prin sinceritatatea exprimarii la exterior
a sistemului structural ( calitate mult apreciata de Viollet-le-Duc) se
poate spune ca metafora catedralelor gotice are de pierdut in forma
sa exterioara in favoarea spatiului interior care este eliberat de
greutatea ce trebuia transmisa in interior si de pereti masivi (lipsiti
de eleganta si supletea celor stilutui analizat); dar in semnificatie
are de castigat deoarece arcele butante si contrafortii nu fac decat

sa imbogateasca limbaj stilistic gotic


si sa-l incarce cu noi
semnificatii asemanandu-l cu scheletul unui crustaceu care este
dispus la exteriorul vietatii ( precum si scheletul structural al
bisericilor era dispus la exterior) sau cu imaginea unei corabii care
poate fi mijlocul de calatorie catre cer- fiind simbolul pentru biserica
reprezentata de o corabie care are misiunea divina de a-i duce pe
credinciosi catre o imparatie spirituala. Piatra (gresie, calcar) era
pricipalul material folosit; fiind un material natural contribuie la
implinirea atmosferei de mister, adorare si de traiere intensa a
sentimentului sacru. n evul mediu arta a avut rol didactic, de a
educa setimnetul religios dar si de a transmite cunostiinte
religioase. Tot ce a fost necesar ca oamenii s tie intrega istorie
de la creaie, dogmele religioase , exemplele de sfinti, ierarhia
de virtuti, cunostiinte din sfera stiintelor, arte sau meserii - toate
acestea
le-au
fost
predate
de
ctre
ferestrele din biserica
sau de catre statuile
din pridvor. Bisericile
erau
adevarate
evanghelii sculptate in
piatra.
Astfel
cei
simpli, cei ignoranti,
toi cei care au fost
numii "sancta plebs
Dei", au invatat prin
ochii lor, aproape tot
ce
tiau
despre
credina lor. Figurile sale marete (sculptate) , atat de spirituale in
conceptia lor , seamana cu niste martori de piatra ce vorbesc
despre adevarurile din invatatura Bisericii.
Nenumaratele statui, dispuse intr-un design erudit, erau un
simbol al ordinii minunate care prin geniul lui Thomas d'Aquinas a
domnit in lumea gandirii. Prin intermediul artei cele mai inalte
conceptii ale teologiei si ale scolasticii au patruns intr-o oarecare
masura chiar si in mintile celor mai umili oameni. Iconografia celor
mai bogate opere romanice pare saraca fata de bogatia
tridimensionala a imaginii gotice. Mesterul nu era decat un docil
interpret al ideilor marete care solicitau toata capacitatea geniului
sau pentru a fi intelese.Inventiile ii erau rareori permise. Biserica a
plecat de la mai mult dect de la nite simple buci de pur
decoratie inchipuite individual, ci in ele puterea sa creatoare s-a
jucat neconstransa, mpletind o cunun compusa din fiinte vii

pentru a infrumuseta Casa Domnului. Plante, animale, toate aceste


frumoase creaturi care trezesc curiozitatea i afectiunea n sufletul
copilului ,al omului simplu, au crescut sub degetete sale. Prin
intermediul lor, catedrala a devenit un lucru viu, un gigantic arbore
plin de psri i de flori, mai putin un lucru facut de om ci unul
creat de natura. Convingerea i credina strabat catedrala de la cap
la altul. Chiar i omul modern primete o profund impresie de
liniste, de seninatate,oricat de putin ar fi dispus s se supuna
influenei acesteia. Aici ndoielile i teoriile sale pot fi uitate pentru
un timp. Vazuta de la deprtare, biserica cu transeptele ei, cu flese
si turnuri pare ca o puternica nava pregatita de a naviga intr-o
lung cltorie. Intregul oras ar putea se se imbarce cu ncredere
pe ea masivele ei puni. Dup ce se apropie prima data privitorul
ntlnete chipul lui Hristos, asa cum fiecare om nscut n lume se
intalneste cu El in cltoria sa prin via. El este cheia la ghicitoarea
(labirintul) vietii. In jurul Sau e scris rspunsul la toate intrebarile
omului. Crestinul este invatat cum a inceput lumea si cum se va
termina; i statuile care semnifica diferitele vrste ale lumii msur

pentru el durata acesteia. naintea ochiilor sai sunt toi oamenii a


cror istorie este atat de importanta incat el sa o tie. Sunt acei
oameni care in noul si in vechiul legamant au fost prototipuri ale lui
Hristos, pentru ca numai n msura n care oamenii se impartasesc
cu caracterul Mntuitorului sunt oameni vii ....

La intrarea in catedrala caracterul sublim al marilor linii


verticale este primul care afecteaz sufletul inchinatorului. Nava
de la Amiens ofer o inevitabil simt de purificare, prin marea ei
frumusee mareata biseric functioneaza ca un sacrament. Aici, din
nou, gasim o imagine a lumii. Catedral ca si o campie sau o pdure
are atmosfera i parfum, splendoare orbitoare i lumina ca de
amurg,, i intunecime. Cea mai mare ferestra-rozeta in spatele
careia se scufunda soarele vestic , pare sa fie in orele inserarii chiar
soarele insasi pe cale de a disprea, la marginea unei splendide
pduri. Dar aceasta este o lume transfigurata, unde lumina
straluceste mai puternic i unde umbrele au mai mult mister dect
n lumea adevarata. Deja el se simte n inima Ierusalimului ceresc,
si gusta pacea profunda a oraului din viitor. Furtuna din via se
frange de zidurile sanctuarului, dar se aude doar ca un ndeprtat
murmurat. Aici, ntr-adevr, este indestructibila arc mpotriva
caruia vnturile nu pot sa triumfe. Nici un loc din lume nu poate
umple omul cu un sentiment de siguranta mai profund. Ct de viu
trebuie s fi fost resimite acestea de ctre oamenii din Evul Mediu.
Pentru ei, catedrala a fost suma, esenta revelaiei. n toate artele
se combina, vorbire, muzic, drama vie a Misterului i teatrul mut al
sculpturii. Dar a fost ceva mai mult decat arta, a fost lumina alb,
nainte de a se diviza prin prisma ntr-o multitudine de raze.
Omul, constrans de clasa sa social sau de profesia sa, firea
sa fiind dezintegrata prin viata sa si munca sa zilnica , isi reinoieste
acolo sensul intelegerii fiintei sale i redobandeste echilibrul i
armonia. Multimea adunata la marile sarbatori simte ce este un
intreg viu, si ca devine corpul mistic a lui Hristos, al carui Spirit
trece in suflet sau. Credincioii sunt umanitatea, catedrala este
lumea, i Duhul lui Dumnezeu umple si pe om i intreaga creatiei.
Si astfel se implinesc cuvintele apostolului Pavel : caci in
Dumnezeu traim, ne miscam si suntem. Ceva din acestea a fost
slab resimit de oameni din Evul Mediu atunci cand intr-o zi mareata
de Crciun, sau de Pate , stand n picioare umr langa umr, tot
orasul umplea imensa biserica. Simbol al credinei, catedrala a fost,
de asemenea un simbol al iubirii. Toti oamenii au muncit la ea.
Taranii si-au oferit cu totii, munca bratelor lor puternice. Au tras n
crucioare, pietre i le-au transportate pe umerii lor cu bunavointa
uriasului-Saint Christopher. Bogatul i-a dat de argintul, stapanul de
pamanturi si-a dat pamantul, i artistul geniul sau.
Vitalitatea care radiaz din aceste lucrri nemuritoare este
rezultatul colaborarii dintre toate forele vii ale Frana pentru mai
mult de dou sute de ani. Mortii au lucrat impreuna cu vii , pentru

biserica a fost pavata cu pietre de mormant, si generaiile trecute


continua s se roage cu mainile impreunate n vechea biserica
unde trecutul si prezentul sunt unite n unul i acelai sentiment
de iubire. In interiorul simbolismul boltilor in cruce pe ogive
,nascute din arce frante, sprijinite pe colonete fine, continua sa
compuna poezia gotica dand edificului un aspect de inedita suplete
si gratie. Zidurile a caror rol de sustinere este diminuat sunt
strapunse de ferestre migalit ornate in vitralii care permit o
iluminare abundenta expresie a meteforei si a elanului gotic:
Dumnezeu este lumina!. Lumina ce trece prin vitraliu este filtrata,
fiind una calma, linistita , metafora a transecendei divinului.
Victor Beybe descrie relatia plina de mister dintre lumina si
vitraliu ca fiind un simbol pentru relatia dintre suflet si trup.Este o
imagine a cerului si a pamantului, unde lumina si sticla se impletesc
intr-un simbol al relatiei dintre Creator si creatie. Lumina este un
simbol al prezentei Sale printre noi. Pana si in geometria folosita pe
suprafata vitraliilor se aflau ascunse simboluri, geometria lor
comunicand un simt al timpului, cercurile semnificand eternitatea
lui Dumnezeu iar unghiurile scurte sau perpendiculare semnificand
perenitatea omului si a pamantului. Abatele Suger in cartea sa in
care descrie ideile sale de proiectare ale bisericii Saint Denis ,
povesteste ca pentru el folosirea materialelor pretioase pentru
biserica e la fel de importanta ca folosirea vitraliilor, ele fiind
destinate sa atraga atentia persoanelor de la ingrijorarile
pamantesti la lucrurile mai inalte, ceresti.Pentru el experienta
religioasa era una transcendentala, simbolizata tocmai prin aceasta
lumina descompusa. Intrarea in Saint Denis se face prin trei portale
cu cel central mai mare decat celelalte, evocand arcele de triumf
romane si servind ca un simbol pentru Trinitate.Simbolistica
numerelor in biserica fiind foarte des folosita in gotic, fiecare numar
avand semnificatia sa cu conotatii biblice sau mistice. O alta
metafoara a unui cristal lucrat in piatra a fost creata prin ridicarea
lui Sainte-Chapelle unde botlile si stalpii se subtiaza la maxim, in
timp ce vitraliul capata cea mai mare importanta, prin el lumina
invadand spatiul sacru( semnificand prezenta lui Dumnezeu care
umple locul de inchinare) acesta capela fiind de-a dreptul un cristal
a caror fete sunt vitralii, simbol al creatiei perfecte, dar si al
frumusetii desavarsite a Celui care a murit pentru pacatele omenirii.
Simbolistica catedralelor gotice merge mult mai adanc, lucrarea de
fata fiind doar de analiza a semnificatiilor la suprafata. De ce?
Pentru ca fiecare element din biserica gotica ascunde in el adanc
ingropate semnificatii profunde ce asteapta sa fie cunoscute de
catre cel ce paseste intr-o alta lume cand deshide portile templului

cu arce frante si prezente divine.