Pi corn avirusuri

-Picornavirusuri sunt virusuri foarte mici 22-30 nm, simple (nude) cu

ARN monocatenar cu simetrie cubica.
-Capsida este compusa din 60 proteine, fi ecare fi ind alcatuita din 4
polipeptide VP1-VP4.
-Deoare ce nu contin lipide sunt rezistente la diverse n oxe.
-Se replica in citoplasma.
Clasifi care:
-Fac parte enterovirusuri (multe celule tinta) si rinovirusurile care au
celula tinta f precisa (tractul respirator superior, mucoasa nazala).
-Hepatovirus (hepatita A) care se gaseste in intestin si in fi cat.
-Picornavirusurile pot determina infectii subclinice (asimptomatic).

Structura si replicarea:
-Picornavirusurile usnt virusuri simple icosadedrice rezistente la
solventii lipidici.
-Capsida este alcatuita din 60 de capsomere, fi ecare alcatuita din 4
proteine pv1-pv4
-Aceste proteine confera antigenicitatea virusurilor.
Structura si replicarea:
- Genomul este alcatuit din ARN monocatenar, iar acest ARN are sens
pozitiv deci serveste direct ca ARNm.
-Este alcatuit din 7500 nucleotide si este legat covalent la capsida
virala alcatuind imp reuna nucleocapsida.
Enterovirusurile:
-Sunt implicate intr- o multiduine de boli: in boli febrile cu etiologie
neelucidata, infectii de tract re spirator superior sau inferior, infectii
gastrointestinale, conjunctivite, leziuni de piele si de mucoase, infectii
ale SNC, ale muschilor, cardiace si de fi cat.

-Mai rar enterovirusurile pot da infectii neonatale generalizate (un fel

de septicemii), diabetus melitus, pancre atita, orhita si ocazional
sindrom hemolitic-uremic si infectii intrauterine.
-A fost diagnosticata in China o boala numita myoclonie care afecteaza
muschii.
-Rinovirusurile cauzeaza guturai.

Patogeneza:
-Picornavirusurile patrund prin gura sau prin nas.
-Vi rusurile se replica initial in epiteliul nazo -faringian si in zona
limfoida adiacenta.
-Pot sa determine infectii asimptomatice.
-Enterovirusurile care patrund digestiv rezista la pH gastric si rezulta si
la bila si astfel pot sa ajunga in intestin unde se multiplica in epiteliul
intestinal si apoi in ganglionii mezenterici.
-Vi remia poate sa rezulte ceeace ce conduce la multiplicare a virusului
in sistemul reticuloendotelial. De aici virusul poate fi transportat in
sangele periferic la organele tinta ca mininge, creier, maduva spinarii
inima fi cat si splina.
-Din sistemul nervos central virusul poate ajunge pe calea neurala la
muschii scheletali si ai inimii.
-Pot fi tran smise prin degete sau prin obiecte neinsufl etite ca batiste,
la ochi unde se pot replica in epiteliul conjunctival si cornee
(conjunctivita).
-Daca poarta de intrare este nazofaringele se replica in epiteliul
nazofaringian si in zona adiacenta limfoida.
-Pot sa determine infectii asimptomatice sau respiratorii simptomatice.
-Pot sa reziste la pH gastric si la bila si se pot multiplica in intestin si
multiplica in epiteliul intestinal si in ganglionii mezenterici.
-Vi remia cand ajung in circulatia sanguina. Pot ajunge la meninge,
creier, maduva spinarii, inima, fi cat si splina.
-Pot fi tran smise prin degete, maini infcetate etc.

Poliovirusurile:
-Poliomielita paralitica poate sa apara fara antecedente minore de
boala (i reversibila)
-Meningita aseptica (o alta forma a bolii aseptica pt ca la
insamantariile pe mediile de cultura nu cre sc ca nu sunt bacterii si
lichidul pare steril) da dureri de spate, du reri a m.gatului si nu
avanseaza catre poliomielita paralitica.
Ciclul patogenic:
-Incubatia este de 3-5 zile pt boala minora (meningita septica) si 1-2
saptamani pt boala de SNC cu o limita de 3-35 de zile intre ingestia
virusului si debutul simptomelor.
-Initial este prezent in gat. Dispare din gat la 1 sapt dupa ce s-a
multiplicat dar poate fi gasit in fecale 4 saptamani.
-Examinarea LCR in faza timpurie releva un nr cre scut de leucocite
(nivel de glucoza normal glicorahie, in mod normal glicorahia este
jumate din glicemie, in meningita bacterian a pt ca bacteriile se hranesc
cu glucoza glicorahia va fi scazuta, in meningitele virale glicorahia va
fi normala).
-Nivelul de proteine din LCR, p roteinorahia este crescut, semn de
infl amatie.
Tablou clinic:
-Evolutia sunt infl uentate de virulenta tulpinii, de doza infectioasa si de
statusul imun al gazdei. Factori p redispozanti si factori agravanti includ
amigdalectomia (tonsilectomia) care a inlaturat statia limfatica
regionala, importanta imunologic si expune terminatiile nervoase la
virus.
-Un alt factor predispozant este orice injectie intramusculara care se
face in timpul incubatiei poliomielitei.
- Gravidele imunodefi cientii(care se nasc cu defi ciente) si
imuocompromisii sunt p redispusi la boala mai severa.
Patogeneza:

-Singura gazdda naturala a poliovirusului este omul. Poliovirusurile au

tropism pt celulele epiteliale care catusesc tractul alimentar si pt
celulele sistemului nervos central.
-Se ataseaz a la un receptor specifi c pe aceste celule este codifi cat de o
gena de pe cromosomul 19.
-Infectia este prezenta la persoanele neimunizate dar doar 1% fac
forma paralitica.
-Persoanele cu AG de histocompatibilitate HL A-3 si HL A-7 sunt inalt
asociate cu riscul paraliziei.
-Replicarea primara a poliovirusului are loc in orofaringe si in mucoasa
intestinala.
-De aici virusurile se rap sandesc in amigdale si in placile peyer ale
ileaonului, in gglii profunzi cervicali si mezenterici un se multiplica
abundent.
-Faza fi nala si cea invalidanta este cand se fi xeaza in SNC.
-In maj cazurilor boala poate sa fi e:
-asimptomatica
-boala febrila nediferentiata cu febra generala, cefalee, sate re
generala alterata, durere faringiana si tulburari gastrointestinale.
-In faza neurologica, se rapsandeste hematogen, ajunge la creier,
maduva psinarii. In unele cazuri pot if distru se doar celule nervoase si
pacientii nu au semne de afectare musculara. Afectare a mai profunda
determina paralizia fl asca a m. inervati de nvii motori. Paralizia este
ireversibila si ramane paralizie reziduala pt tot restul vietii.
-Boala paralitica este denumita poliomielita spinala daca afectarea
musculara este limitata la muscii inervati de neu ronii motori si
poliomielita bulbara daca sunt centrii nervosi centrali sau centrii
medulari.
-Cele mai afectate arii sunt coarnele ant ale maduvii spinarii si ariile
motorii ale cortexului ce rebral si nucleii motori din maduva.
-Leziunie sunt de necroza neuronala, necrofagie infi ltrat leucocitar.
Epidemiologie:
-Poate afecta toate grupele de varsta.
4

-In zona cu igiena p recare, maj copiilor sunt infectati devreme in

copilarie si cap ata imunitate activa. Copii care nu au contact cu virusul
sunt vulnerabili.
-Cei mai susceptibili sunt copiii sub 2 ani.
-In tarile cu imunizare buna cele mai multe cazuri ap ar la adulti care au
pierdut imunitate a cap atata prin vaccinare.

Prevenirea:
-Vaccinul inactivat Salk care este un ameste c de 3 serotipuri circulante
obtinut in culturi celulare de maimuta si formolizate.
-Acest vaccin se admin pri injectii IM la interval de 1 luna in primul an
de viata dupa care se facea rapeluri. Efectul stimula formarea de AC
care blocau raspandirea virusului catre SNC. Inhiba replicarea
poliovirusul in orofaringe dar nu inhiba replicarea in intestin.
-Vaccinul vin atenuat Sabin este tot trivalent. Atenuarea s-a realizat
prin pasaje multiple in culturi celulare pe rinichi de maimuta.
Actioneaza mult mai fi ziologic pt ca acest vaccin mimieaza infectia cu
poliovirus stimuland produce rea de AC, de interferon, de anticorpi IgA
specifi ci in faringe si intesti.
-Dezavantajul acestui vaccin este aparitia de poliomielita asociata
vaccinului dar posibilitatea este scazuta (1 caz la 2-4 milioane de
doze).
-Se mai poate folosi o combinatie a celor doua tipuri de vaccin.
-In 1988, OMS (org anizarea mondiala a san atatii) a fi xat ca obiectiv
eradicarea poliomielitei in anul 2000.

COXS ACKIEVIRUSURILE
-Sunt picorn avirusuri care au fost izolate in coxsacie (SUA) pot da
infectii grave la nn. (miocardita). Miocardita fatala la adulti este
asociata cu necroza.
-Mai pot apare meningoencefalita,hepatita pancre atita .Cox B afecteaza
subst alba si cenusie.
5

Rhinovirusurile:
-Sunt p rezente in nas si in faringe doar la om si la cimpanzeu.
-Sunt inactivate la pH acid 3.0 si temp optima de creste re este 33 o C
(temp epiteliului nazal)
Manifestari clinice:
-Infectiile sunt foarte frecvente. Infectia este dezvoltata de 90% din
persoane susceptibile infectate.
-Maj infectiilor se manifesta ca forme usoare de guturai ci rinoree,
obstructie nazala, rar febra durere in gat tuse pe o perd de cateva zile.
-La copii pot evolua catre infectii ale tractului respirator superior mai
grave.
- Guturaiul se poate complica cu infectii bacteriene cu Streptococus
pneumoniae si cu Haemophilus infuenzae rezultand sinuzite si otite
medii. Perioada de incubatie este de cateva zile.
-Eliminarea virala apare in timpul infectiei si dure aza cateva
saptamani.-La adulti infectia este usoara.
Patogeneza:
-Consta in modfi cari infl amatorii ca :hiperemie(Creste vascu), deme,
infl amatia celulelor epiteliale si descuamarea celulelor infectate. Daca
devine purulent inseamna ca este si infectie bactariana.
-Regenerarea este completa in cateva saptamani.
Epidemiologie:
-Modul de rasp andi re prin secretiile nazale, prin maini contaminate de
secretiile nazale si conjunctivale este mai important decat prin picaturi
re spiratorii si prin ae rosoli.
Aparararea organismului:
-Imunitatea este specifi ca antigenic ca si la enterovirusuri. Deoarece
exista multiple serotipuri (100) nu s-a putut creea un vaccin.