Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Enciclopedia Ilustrata A Familiei V04

    Încărcat de

    Alin
    145 vizualizări65 pagini
    Enciclopedia

    Titlu original

    Enciclopedia.ilustrata.a.familiei.V04

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Enciclopedia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    145 vizualizări65 pagini

    Enciclopedia Ilustrata A Familiei V04

    Încărcat de

    Alin
    Enciclopedia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 65
    Colectiile Cotidianul EDUCATIVA - ENCICLOPEDIA. MUSTRATA A PANIIOS PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR BAUIOND)EM.CaN Ce) B cme eZ UM LAOH ICV MND bd cS Nome E DOM GU SLLaUT Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI \ CUPRINS VOLUMUL 4, CARAIBE — CORPUL UMAN Canamme 189 | Crug 209-210 | Copuni st cient 232 Canarme, 1stonic 190 | Cewuie Cotas, cristoron 233 Canon C&L Mare Io | Cezan,iwitus Conergy stinpustaie 234-235 Case s1 cAminuni 92.193 | Cuavis Comers $1 asrsnoizt 236 Casree lot19s | Cuma Comrurere CCavALuRi $1 aLazoane 196-197 | Cimwa srtarwan Coxrvews CALAro 198 | Cittwa,tstortc Conseavane CALDURA stTEMPERATURK 199-200 | Cictis Contixente Chute 2 Crocaxrron st rvcaNt Coox, jancrs CApnioane 51 aNTILOFE ‘Cuma Cannone ‘Cupenet $1 apt ust Cane Grvizatia Do INDUSUL Corea, NonD §1 uD Carn (CAbim st ALTE consrRucTIL Corrur uma (Cite 7 aawuNr ALE Luan Cuma O lucrare DORLING KINDERSLEY % www.dk.com Redactor-SefJayne Parsons Redactor-Sef Artisti Gillian Shaw Redactori de proiect _ Redactori artistici de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Jane Felstead, Martyn Foote, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Neville Graham, Jamie Hanson, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori_ Redactori artistici Rachel Beaugié, Nie Kynaston, Sarah Levete, Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designesi DTP Andrew O'Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Peter Bailey Mathew Birch’ Designer DTP ses Cercetare iconografied Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore Biblioteca de fotografti DK Ola Rudowska, Melanie Simmonds Paginile farilor de PacEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Pecer Winfield, James Anderson Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts Producie Louise Barratt, Charlotte Trill Publicar pentru prima dat in Mares Brianie fn 1997, 2004 dde Dorling Kindersley Limited, 80 Strand, London WC2R ORL, ‘Till orginal: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kindersley Limited, Londra (© companie PENGUIN © 2008, Planeta Marketing Instiucional S.A, Agent excusv pentru Romnia: Liber Novus do.o, Serbia ‘Toate drepruile sun rezervate. Nici o parte a acestei publica nu poate Bi reprodusi seocath ‘ncn sistem cu acces public sau tansmis sub orice forms, electronic, forocopiaa inregistath sau oricare alta, Fra permisiunea ancerioa a defnitoralui dreptuilor de copyright. ISBN ppnera intreagacoleyi: 978-84-674-5221-1 ISBN al vou 978-84-674-5223-5 Tradus de: www-noitraducem.ro DIP: www.eqs.ro Tipart la ROTOGRAFIKA, Serbia Dssebu num npr sor Coban Bigtinayit ‘Alnorean pe diane lung inca din leew. Outen Ariba CARAIBE, ISTORIC ‘Timp DE SECOLE, insulele Caraibe au constituit caminul =| populagilorcaraibiene si Arawak. Modul lor de > Viati a fost brusc tulburat atunci cand europenii au sosit la sfargitul secolului XV. In 100 de ani, ini areca copay mal ‘majoritatea au fost exterminagi de noii conducitori europeni, care au adus aici mii de afticani pentru a lucra pe plantagiile de zahit. Economia bazati pe zahir a continuat pana la declinul ei, la sfargicul secolului al XLX-lea. In mijlocul anilor “60, insulele si-au cagtigat in mod treprat independenga fafa de controlul european. Colonizarea europeana In sccolul al XVLlea, eu spin suvernamental oficial, pirai englezi, France! olindea! au ataar navee spaniole eu comor. Fi au cucert, de asemenea, multe dint insulele mai mic Au soscoloni din Earops, | spina in anal 1750, majoritacea insulelor se aflau Se Becandelam smcupir mtd Roba entre ert de cot Saori ballet elo devout @. Parton Jack Ruel esr snc In major a Corp lang» paper outa “erierlamraian capable fa coat Palade peer Robe eo lana pooch Caini de companie pln iment Cop mare é Paplon vine dela ovina pekngeral ps Fanquone Aue pla fm at Blend grass opel am Pela escimai Carer King Char se Teo Copoi eee op ng a vid eke Bast hound-l ete on ‘aio ap 9 hose Teel poe feu plang. vse a hon Cemele (Opal efge re nevoie leplrpempme del exectie ae patent archer ei irene coakioabi tren Secliee: Seopa en apa sopome CAini de sport ioe aks % Poimer-l ese agi ic Engh pring pani arene de mole ‘en dines a a ev te Sespich ™" Bulldog ol exe an ine peace Yi Pagelectien Soe ery Se Whipp aa oe acne Grehoundal reo Lek ween ee «elm ale ine din fim | a Cat come eine coumadin cde whee 207 (CD. eti CART 6 CEAS ATOMIC ve TI? « CEASURI. vei TIM» CECIL, WILLIAM, vei ELISABETA I CEI CINCI STALPI ALISLAMULUL ye ISLAMISM CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE IN GRECIA ANTICA $1 IN ROMA, acum 2.500 de ani, pe misuri ce oamenii au devenit din ce in ce mai interesagi de lumea din afara satelor lor, scriitorii au inceput si slaveasci cele mai mari realizari tehnologice ale timpului. Printre Minune rs oe In sons Maden Tit He sxpeoral acesti scriitori s-au numarat grecii Herodot si Antipater, iar cladirile si statuile despre care au scris au devenit cunoscute sub Faas acon aie 4 13mdin flyin ser numele de Cele sapte minuni ale lumii”. Minunile Suni ats ge) inte Zeid includeau de la piramidele din Gizeh, in Egipt, la Tafa nee ert ies a 105 m lime Saf Olin, Gres rade Bessa: inp ‘ows consrui an empl fnanal 9H sanin fonts Consansinopt (heb) snk ma eri oe dir Colosul, o statuie care domina portul Rhodos. Acestea dovedeau ceea ce puteau face zidari athitectii, sculptorii, fierarii si inginerii timpurilor cu sculele simple pe care le aveau la indemana. | Pay aay Farul din Alexandria =o. a pepe Since are ee pepe pl eri Ss a Prolemeu I al Egiptului si terminae in preajma anuluit Secumes de “erp fon diss dong in 263 280 i.Hr,, pe insula Pharos, lings Alexandria, Egipt. — Lumina sa era viibili pind la 50 km distanga. Era atit de faimos incit a devenie modelul multor farusi S2pe 12 meth construe mai rei 1796, farulafowcavariat de Sone wm cee te dap alr vl chant || Mausoleul din Halicarnas vai caro “Mornin gli pean Manes 2 fost ‘on in Hasan Tara le nose Ina IV UHe Es fm errs mimes Pen omamentle hope Male fost ‘itera eran cuemar in seal XU ‘na han fo demos, eae cel ae panied 2b (pec Sone, Helios an Gridinile suspendace QW propiees porta ils Regele ablonian Nabacodononr Is SS Rhoda Grecia Ridin oma acee edi ambrone, rian ‘a rt 1638 de me ai in ‘scl Vides He pene 2 amin gic sam pes, sent de ron mt ‘pate dew cade de ere ‘ema mare ees inpela Eitan camere se De pice cot ‘pene czar . {hp colon press nae ‘poe deere BR 28 hic tadoar 65d epics toe ‘rel uu elade ‘le Amis. de ara sx mals, de Penis Fro ‘Spodopert deine mi ar cared ‘Bs langl seul acing ap planter ‘opciones cree aol. Herodot Canon eee Picnic oi sero ee Herod (48445 EH) amici aca Ase etic Ades mule dine inant 1S piece can, ads De ‘scenes, ass despre sidre ‘abonl caren elite locuin Fara din Alera repericgr dc Cc ian ale am sae ‘clea vec Eire Piramile Mare Pai foe sonar ‘mormdngl sols ha (Reo) nara an 2560 He Celle a (execomerie pou de dice swccoort a ate (Kets) 9 Rich cpt paodlidt ‘pam lcd ince Baca nal despre aa ri Neen eet ements tatty Steet Poe TER 208 CELTII RAZBOINICI MANDRI $I PRELUCRATORI AI METALELOR, celti se numairau printre cele mai vechi popoare din Europa. Primele triburi au trait in forturi pe colinele central-euro- pene, si pana in anul 400 ie.n, au dominat insulele britanic Spania, Italia si Franga, gi s-au extins pani in Asia de Vest. Arreleceltice unice cele decorative s-aueSspinditimpreuni cu mivolo- gia si eligia lor pe drumurile comereiale, desi celgii nu erau interesati in construirea unui imperiu si nici chiar in unificarea tcritoriilor lor. Pani in anul 50 enn., puternicele popoare romane gi germanice au impins celfii pani la marginea Europei, unde acestia s-au convert la crestinism, Astizi,culeura si limbile celte supraviequiesc in Irlanda, Scoria, Tara Galilor gi unele parti din Franga gi Anglia. Societatea celta Tribusil celte erau compuse din te case principale: eboinic, druiai i prani, Rizboiul ero component’ important. a viegi,astfel ci riboini zumiele lor sofisticate din fier, forrmau uriscocraia. Druizi rau conducitori religiogi, care deseori degineau puterea asupra viet si morgii membrilor rbulu. Trani, care cresteau animale si cultvau cereale folosind uneke din fer, sugineau economia, ‘Lumea cele, anul 200 ie.n. ‘Plime fe ecirigieevedeoalea, prota a jar Halls (in presen Bcd pare din Aust) ine anit 1200730 Lem eran 009 502 ‘Seon ns cmc La Tee dee lps cena in Fame moder surperidin pe Gant in Mees dnt es rine pei — Sabra pa \ ‘Biman lst petra resament Speirs san spre pina (Calg ria in tabere fortificare denumi Foetcle foreuri. Desi eran construe pentru apirare, Rock decadar | forturileerau, de asemenea,locuri pentru Calul elt i tunel chiar ‘comer gi venerare religioass dezvoltindu-se in orage. Fecate crib cele ‘pigin ii avea propriul reg, si poate chiar si 2ci prope, Prelucritoricalificagi ai metalului se pare e3aveau un star inal. Druizii Deiat rau oamentsfing in societatea cok pigind. Primele inregistrir ale Tora fost Rieu de Tulius Cezar, care a seri c se comporta ea gi judecito conduceau situalus in luminisu si foloseau seceri poleite pentru aia vise din stejari sari Druiaierau iscusii in ting planelor si teansmiteau, prin vi gra itoria criburlor lr. Ocaziona, eas sacrificii umane i male, Cei care ddorea si devini drat ‘rcbuiau si stdize chiar $20 dean Desai din Freed seer Gandesrap Culon Ritual Do tor pe si of 4 ‘alse tn ti oe CS er Mete edd stent eva ; prellnadiel wl a Soe ennanne, (rusian oder geen Soe Cobliapnies (Call jc un col inpotant in abo reiga eke. Osea amis ro eet po ria dat de cl dar poy de caver in ‘ssn Eel mut chp in, {slersculpaein pain ote rone eke ‘Catevaseseamin cu ciple decal cre apr pe ‘mone coe ima ‘Cala din Uington, Ang Boudicca onic (461 1) esi fa seo nel iene he Beni Arun ind cent Botan dup al 8 en sensu ate oe alate eo ating nea Fal Inox, roan sale in nice lore ne uc pe Bowie Exsconduro mate Animale cx name imbue apretnce! Un pd plex eh italiane fesemumexecaptipis. | kona durugind Calcul caput ‘eile Cpa mare ‘me Pein ops cum alco imal: Unobcen | Lond Romaniau ining bei raeepeokee (preamp Simanoe Sac apot ob expat Ip Accra se cs nampla deuce Siiscedie cain pee dakord Sa cecbna cpa creat craic i Arta si decoratiune Calg een on poporréboini, mmegeugar eden de erones arg, Preacdeod ai merlin cli excel in seeeinele 4 bij, veeor gi my gfe Dag Corea la crenata cel di inslelebritanice au srs cry ier cx dea ulmleare Eranghela dela Lindisfae (anal 700) contin 45 de elo difsre ~ rote obginute din tock conse mlrube su von vege ola Modele Calugarit soccer vicar Sorceeealel Din ial coke de clighs pe Seu dela Baecrsea ching eae Mole ieee al ramos sca onset pea ob pnt lose lope cena dr ‘mamenale Sol dels Batencs Frc ftou,pobabl pene parade snare A bet it bl i onde in 1857 (Beate cmpanl) Misionarit Colice din metal risucie Confom sein rec ae Sco elrle plces embrace caine Celera pore ur ina argacan datum (a i dear atin) pour caie din mee lanl ell big pe bene luinceiera iii sae bn mori che fon pe nucone cole da met suc, a, eon agin lier dn me leu din ect Chiba pe Broga Tara Brot, cum ee Tara, data din seoalal | Villa =e cet payaso CC dlameeal de dou 9 cm, boy Taco prstde podoabi cu deli magni cu ‘ign sabi subtespoete cma «hb fe din au Brops Tas Vira fut ee iiebe ee eek Ania plo iguradescor mare ‘Sconiechs ec; br emer aimee a ses, recim prc a ieee ope sdben nen oe nid ‘Asher ex eons np Viral Comoe Vee dia bron Preluerarea metal elingh ume soft din er uncke asco ni pebcto | sleep prodsear bunt dena cls perv cpetenic ys SU4 se bog omens pnt comer in Europ. Gala (Faa Mode Imeem) ear teat chiar prope eu ~ uh aval tao aie ‘imosut ob mame de Saco fend Limbi Dd pm ded ee onda ee oie re ‘Ste der tom (reeok plesk gees ‘pes eg Comma § hs net pet ‘anoint ing rd hip de | pila gece nb cor Sofa din roms uci cipeteni Germania taat!| — fimce | pores 5 BARBARit (Cargrinisat Eunora, Tmnanpa, Reeeiae isronie rou 210 opens see pa Sormnitg dc esos cep Bocrci reins cmp, anda Dp cecein ands an nig seinen Botan, Franti de Nord ta ncpu sb comencach baa Calapan 8 lng ata mentnere cles ‘in uropein inal hao cre ra dell perils Roman ug idandes cre oper din tn Toa, din est Seo a ri Sumas Cae cfr aml 800 co ere le rsordinar’omamentate) Pagid monograni, EnngheliaSintbi Mac Crestinismul In timpul ocupatiei romane, crestinismul a ans ts Been —darweyrin uve inradacina adic. Torso persoana deja ‘onverteasl Iranda cela pig in Secolul al Vea. Dupa aceasa, cel aa teopea eligi co earunieam gileanda a dye oa etal cee xR Hes" Liens pend Line erecne® ‘Cares Calglor Lites grec | wean o traditie oral bogat. estirile lor includeau micuei despre zei puternici precum Bran cel Binecuvntat din Tara Galilor,silandezul Dadga (Taeil Tueuror)precum si legende despre ‘roi rizboinic fra frica, ca Chuchulain si Regele Archus, i povesti despre ei care ii schimba forma ~ creaturi magiee din umea cealales. Deoarece eel nu aveau 0 limbs seris, eiugivi au seris mai eiziu povestile pentru generale urmacoat Merlin Pride loge xe dope jer ule Metin spunca ch eraun bisects oll La rr ages ep pu presi vir in poner prec jor mene ea Aral Anges Gana eijitraa Mein 4 Ceann Tra eT Dun Chaoin Deal amir modal Sele Merate — Mururr st Reuon CELULE ‘TOATE ORGANISMELE VII sunt formate din unitafi vii, autonome, denumite celule. Unele organisme, asa cum este amiba, sunt formate dintr-o singura celula, in timp ce altele, cum ar fi oamenii, sunt formate din miliarde de celule. Fiecare celula are un nucleu in care se giseste materialul genetic, ADN, care genereaza instructiunile de care celula are nevoie pentru a se intretine. In jurul nucleului se afla citoplasma care congine constituentii care ii permit celulei si functioneze. In jurul citoplasmei se afla un strat denumit membrana celulara. Celulele specializate Rees Organismal msjriet plantcor yi animallor tse format din eile de male pr Fear specilzatspene acct oan © activate. Neuroniisune celle alungite ate ‘eansporimpull nerves in incor spoduan\ lem ngismal animal Cela stomatice sane ‘structuri rigide, pline cu lichid, cu as de So Be ied sock cae SOT Jnchid la suprafaa franzelor CCelulele palisadice din mezofil (ese op pica pre pecine escpecealel ct aller ee poh ee re ee fi oep cca Pigment rede tank droit crannies eed energie lull padi din meofit ela maser Hepaociele Fictal ean er prs 50 deen xn {src chil chum nana Scene Fic pe Binding dort eclldor namie ein Orta ee beers ‘poate ecm ber es da sng. Hepa: Celule anormale In mod normal ec se id wmcnd un num model Uno nse nee hse “id necoeolie anormal cea cede formar anor xcecene mite mo peas o borraeteersy pe pote ict ommend be ee ‘Cela cancers (glben) in inp ce ‘te ata du info T end) Marie ~ Francois Bichat Anacnopuncogl ances Mr Fangs Bh (O77 Vata sae chun ong fe cheer de as ne plane de inte wt onal exe fa din up die de cde Es dena Acar pp out fa denomerat cag poste spends ogue Cereb saab Folge ins cae so once enn Brovocrr. Forosinrezk Generica Seructura clue Majoras cleo au strc sien Ihe pout mee de plasms un rice Ctplasna conn oganite Cuele Seger deosebie declan. Peete mal eee pcondroplte, Sc uel cea wil Resale cadoplemenic ore Oey lake incre sre Bb scat soba himice Apartl Golgt sorta sche proweince Neca ene cade Membran plasmatc se seat ube pled din /- jes croplace. cancel — Miocondeile produc au coer din haror eens sie gg sunspate ay troche Chopin formeans bars lle gl confers acetela en ect ic en rg care oc ae ‘lesen co ra = Seon = Paacde nget en aa “ Adda Tietioeidte Sheena in ee ds lame Scheel clk ope Pere ean repens imelipl eer dr liu, imap din cello Mentos poor capes ctr enone tte eal de seep onl Clroplta ro pe peel (eden ce (amine omg ld ar Inbran pions \" pe pln co ici Diviziunea celulara CCelulele se inmulese prin divizine. fn timpul diviiunii celulare ine se divide nucle s apot citoplasma, Exists dou’ tipuri de diviiune celulara: mitoza si meioza. In urma mitoaciaparcelule necesae penta ‘reser sunt inocuite celulele moarte In sma meiozciapaeetlule sexuate penteu reproduce. Gh) Nis Melos IP tee Nei ine UM) orate aah en Ropero semakiplic sesepari ise ( i apur patra celle sexual, sate (00 suet ‘ore a au decir mie din nmi oe ecaoncant heats ‘ell smal ames ‘perma a mca le ‘cll ude fares ele outed (Copland el pardon ce Touched Studiul celulelor Se CCelulele sunt atie de mici inca, Pryce pentru ale studi se uilizeazi microscopul. Atit microscopul optic cit pce electronic au dezviluie seructura extern ineerni a eeluleloe. Peneru af seudiate, celulele eebuie prepatte ‘cu grin aga fl inca derallesi se poati vedea cu usuring. is Colorarea ceulelor ‘Arun cd sant valiant micro, renin eo Seal val, Dis sone oe ove ‘slo ssbanechinice pres pea lentes tn conponens com af vce Microscor | PLanre, iBT, Rermooverie aacrosddrrca 21 ‘CERAMICA, vel OLARIT $1 CERAMICA CEZAR, IULIUS TULIUS CEZAR A FOST UN GENERAL stralucit si un conducator al lumii romane. Este una dintre cele mai faimoase si mai controversate personaliciti din istorie. A transformat socictatea romana, extinzind stipanirea pani in Galia si inabugind multe revolte. A fost un bun administrator, reformand calendarul roman si dreptul roman si menginand 0 guvernare puternica a republicii. Cezar a fost, de asemenea, un mare orator si scriitor. Cu toate acestea, era lipsit de scrupule in privinga propriilor interese ficindu-si multi dusmani de-a lungul carierei sale. Pom Grace Pomp Magnan 106148 LHe), canner sb numdle de Pompe fox ‘cei Plein Sri Sena pen snes ‘eas op spi ‘omane din Spnia Sin Deja foxmembeval Triumviracul In ani premergicoianului 60 iF, poltceni rival coneurau pentru puter O resablie din nou stud cind Cezar, specials in inane Marcus Crass omandancul de armaea Pompei a alciuit tun comitee din eri baebagi, un tiumiat, cate Siguvemeze Roma. In anu 59 LHe, triumiratul a permis lui Cezar se ales consul unl dire cei doi magistrayi care deyineau pptetea prema. In perioada in eareafose consul, Cezar incre ja reformae guvernl inccdeana allt Cena Pompel el Mare Razboiul civil Dupi moartea lui Crassus, in 53 iF, rvalitatea dinere Cezar si Pompei s-a accentuat, Pompei a devenit consul unic, in 52 He, si, eu ajutorul senatului roman (parkamencul), a declara pe Cezar inamicul poporului. In anul 49 i.He., Cezar a traversat Rubiconol, raul care dlespiryea Ialia de Gala, ia marsilut eiumficor pind in Roma. In 48 LHe, a invins pe Pompei. Pind in 45 i He, Cezar nimicise orice rezistenga, devenind seipinul lumii romane. Fue de cai Pharsalus Rabional lia nies alicia ‘StH dd tens salt emer Sond ale Pompe ropes ecpl (gecoe Paral, Sigal Sesenegallei Cory pops abun 9 Pest Fala micas ama Beoplese anata Pompe no Pomp 2 fag in Epp unde ‘Asasinarea In cadareformeloesale guerre sat Ceara a Roma a 15 trae 4 LHe ae bias Coa ioe ijanghise de seston al inched pe Cans pe Beet (Opera fn coniuat de nepal ‘atl alopeae, Octane 2 deca inp Dictator In anul 45 He, Cezar a fost numie dlceator pe vag. A reformat sole omand pin promulgus imbunseigtea condiilor de vag Deasemenes a ficut republica romana mai puternic’ la atacurile dqmenllor a Assinar ai Cerar Anware Fmawpa, — Inpeniun Iratia, —-Regarut unr, a EyOWie oie ieroke Caapute mane ‘ica dela Pharos | Inccporuri Coat anita a Forlani 100 LHe Mena {a bogus, ‘er lipped as vied gee fsa pons atnge Pont Mite al pce ae Ghittenaml lens ‘cic chesorl province pena Uc nine lingers nea Sdn epublis roman Razboaiele galice Ine ai 5850s Cert apuraco ee ennear a takes i Gene Seg) in eublin See eaten een ‘ofan dcocbasin impel bone Betas ete Spe reste se if jin faimoasele_ ‘memorii din focal oan Coif legonar oman Cleopatra Ceres wont pe Pompe Egipe y's ‘ima nat dap mares cesta. Srimpesccniecu Cleopata ya tei cu cringe pa sto se ‘Shales pettn, Cind ra intr la Roma, fn 47 Le Cleopatra vent uel Dap smosrteasa regina egpteant vt do mes colds poliianal Mare Antonie (ca 8230 Le) Cope Iuntus Cezar 901 Sra miter evil eat Fea ‘Git Formeas Tani ou SE50iHe Coc Gali S01. Sera an pope Witte laepe boil ad snpecin ba pe ides Wie Mining: pe Pompey mieten aie ie. Ese sina aural din Roma de std a (CIAD, vet AFRICA CENTRALA + CHARL CHAVIN FH _Dw scour x gi pans in primele \ secole inainte de Hristos, in Peru a inflorit o cultura impresionanti. Astizi este cunoscuti drept Chavin, dupa oragul Chavin de Hudntar, din partea central a statului Peru. Populatia acestei culturi a ridicat temple de mari dimensiuni, a creat materiale textile deosebite sia dat nastere unei arte religioase cu totul deosebite. De asemenea, Chavin a fost primul popor care a unificat regiunea peruana de coasti cu regiunile inalte ale Mungilor Anzi. Ascfel, ei au pregitit calea pentru alte civilizagii peruane importante, cum au fost incagi. Arta Area Chavin era extraordinar de complet Artisti Chavin realzau basrcicfr! in pats, stantete din metale pretoase i frumoase gesieur nel dint acestea supraviewuind pind Ina nase, Srl de npg pee eran ze tzcgle,preogi,plti animale Cate inseat. Male acai deat, cum sunt textlle t staruerle de aera mic gor de transport, Acestea a fost comercaliae in Ametia de Sud, culture de mai lean copia sl sculpturi Seulpeoror Chav lpr soak eee es ae ‘Slr sie pena epreaena Pale corp foc dope {ipl ine peroun in mod elie Zed aren mbna espe wn ap Dupi civilizatia Chavin Tiahuansco (Chima Haast Civils ie clam sine Chr an denote a eerie Chavin de Hudntar Principal oa al eilzayci Chavin a fost construit inte-un important nod natural al traficului comercial. Oragul cca agezat ing tl Moura, in tears orga ra bine plate penta eee fe eens eee edad tact paceas care efingeat Tahal Castillo ocr org Cavin de Hila a cons templet eval oral Fanos Tp (Condo en cect de feet ate Elorte Unde dine ates ess petal dtl eee ete eae spade a mpl, Cams Feces Gone dpe pei de {ptr pent and pene cher de fale Religia Poporal Chavn venera mal mall puma E Lanzén, sau ze imbiirey” Statuia sa era plasati intro camerk central a emplul dela Chavin de Hsinae persoandascunsi putea vorbi din eens adincieaa, dind Impresia ch vorbeye ns 2647 ag A ipoen eee cep eae ater rind neu lang owed ie elaine pr EL Lanzén Accs er probabil penile 2c Yechise Temple, Sonn ox ph fncrane dnc nerds cna de li ro Fig man adi de Flin, serine ra use jamie gv ca rte din ve ‘eis Americ Centrale de So eee pees eet leapt Zeal Mai multe civilizagi au dominae Anzii dupa declinl cuturii Chavin. Tihuanaco, aed caultuei a tegiunior inal, vecinii lor, Hvar, au ajuns la perioada de maxim dezvoltare tne anit 500 51 900, dF. Pe coast, Chim eras poporul specs com och ep Sis ccdpeal Chara Incr ina sunt yeu de nels dominant, din see. Xs ping In sec. XY, pind au fost cucergi de ciere inca fee elt ‘aspen cal Tabanaco Comin ; Thabnanaco poarce Anson cum esi Vas ornamentat Acer impr al ono ine ca un ta peri Anh ee ‘ceneraliza, cu centrul inee-un ora din cimpia Inerare sip cin enewnaescpleal_ |. il rein empha sr arr lr men cpt op exemple din Chav, Potable flst im | ran sngu bloc de plat. rectit seeenignst re Tae 213 yet ARGENTINA, CHILE 1 URUGUAY Reactiile chimice a capa i ee rea acer trict STH ere ol satan ten produsi. Se foloseste energie pentru a rupe legiturile cee oat pec Pe: ee ce atomii pont reales predgloe se forme nol legal w Edegei ene: CHIMIA , CHIMra iNSEAMNA MAI MULT decét experimente care ravages totul in \._ laboratoare, Doctorii o folosesc pentru a “5, Iupta impottiva bolilor, bucktarii pentru a pregiti mincarea gi agricultorii peneru a gribi cresterea recoltelor lor. Chimia este ramura stiingei care studiaza structura diferitelor clemente si compusi, precum si modul in care acestea se schimba gi interactioneazi Reactile exotermice __Reaepile endotermice unele cu altele in timpul unor procese numite reactii chimice. Schimbarea chimica ind cristalele poreocalit de bicromat de amoniu sunt inealice de o flaca, ate loco reacie chimicd. Se degaa eldur, lamin ji {g2¢ rine in urmi o movila de enusi gr-verzue. Cenuga nu numai cara diferic aga de ers, dar are io structurkchimic’ diferes ~ sa schimbat intro substan’ numiea oid de crom, Antoine si Marie Lavoisier Cini ne An sien oreepecinr a precum anee, xe episth mal male enerpe dec Fels din med Reagiaet ai de lets cd ser de ema det bras Osan reducer in ea renee ieee acura pies! Ginac Perl veionc ce : igen somes compas : srr potas od x Great cro man ct Grima de ind ote tigen se money xia: Arse one Sled ender ic podce Seca vane ee ‘ec, prince sabe pend ougen- Cid Bera onde, eeeleaeel dome pee ‘nigel in fica ru Sey Cake nee deamon Reactile reversibile le rea chime chin pom 2H, + 0; > a0 revere por aves loin able e eo fie ec emese cdol Faperons rts Ecuaille chimice ‘2 cot tale dager reed deme Majoras ecilr era oe Incimpel gic son tote, eee Sie taieeed el ele engi desde ren} fire Fert me nent react a eile mast De exempl, cd dnd ie. Pi erexcioneae pens eens Ginger dese | yy Jpaoxe emaa dinbaogen | qeieeginplin cng eee, | fae AB re Ron ona Mae SE ee “ oa ieorvendeaadosenmke J atop) xogol(03) | el dine ie ‘exejonez in proporta dea forma de nt omble 2 pomveakinl et FOO) seat ee eS == welt Viteza reactiilor Sibi Reactile por &gribite prin intensificarea ce contactelor dintre particule. Acest lucru se poate relia prin mirrea supafeei de race a unui reactant. Acidul sulfuric reactioneazi mai rapid cu prafil de ree det cu buciede eet, deoarece praful are o suprafagi de contact mai XS —_ ‘mare. Bioxid de szot Mesesid dealt otters — mmret Catalzatoi Industria chimi chante raft Comp ma cain infeed celica ‘tow iran Spree net cael = fs == a ee aban de pein dp eae Male spa cubunde mince = Jaborator. masini sunt echipate cu wn ‘metalice,calcarul yi plantcle a ert ist guccpaamedepicde | Sacre chee Ac slo dia pe bug de crt 214 ‘epamen, Caistor | pac nce cu ale, producing ize ma poi ‘lonioare cae es peas de dion ye pate Renae pear nentcle nbc, teetiomenee pond edors wpe ncn spare regen ett pci, Hack, ; Un mcpion colnet igen Seeeeeae Chimia organica Seal compar pe ba de carbon se ae fiingele vii depind de acestia pentru tate supraviejuire. Astzi, chimigtii por crea ompuyi ai carbonulalsintetics Compayi natural ce sinceticl ai carbon se inclines int-o gam varia de materiale precum alimentee, combussbi,vopseaa, fesileleyiplasicul. Acese experiment rath ‘um se poate obginevopuea din casein ~ un Comps organie drivat din ape {Canina pone Sefrmeae Aimee ‘atrna i lpide scale ait pris me ad Cocinaene PA Lapel 3opeipn Sonne re tags sid Grccrra hii, lee petra sete Ante | Ee Ginicccis ol fermen spell apd one itd wn ei ee sb elati amit icee Composit aifai Compa aromatic si de Soopirlenpriccot senha mieiieeenl Comaeeneern ekaitaea) Jceafbon ce spl dbl anil s ovo eld Eel large ped ‘ara ar etena ct fol a prodoxtes pote sel pe ni Grmnide eaten, ele spe compu teil caer slut din cbune fermen po Capea oceecd son flo nceten nor vopse Fae nana endo (Gio Legions te Lap ‘ipl sods ive al) Gris wleaile Poimesi eee re a ee Sep ee ee Meet ae eee mieapetegeae S sa ee pip dabe Cd en cae Tileessercpmt il =e eee Sores. sa Tansee ne pans Cia be piccitensy dec te sei een ‘Spanem lace rin pasate dere apo close vues ‘ma ml atom de chil Grisime solids hier Prodase eplcc Alfred Nobel (Chimisal sede Alred Nobel (1833 1196) aie inal 167 signe in 1573.care Fate het bogs Istoric 2 LHe Alchimi epee ; inconsaschnbe Soul yape denen apelin de dink ian Chee eee aa Smee Doc miami aa mr dp fo plane a 1807 Engel lear ae unc ee nit 1830 Santon dele rel 161 Robe Bye snom Day eye emus soni Nobel pen pincer Scrolee ‘cence ges ao =i somaciracilechimke pea SF” Slide Sea potopisepin Soup 1 ne peat dro pore = Yipee Day pacer APL Acis Awestecum —Arowesy EuecTaicrrars Etamante Mareuay Mapicina SriciA Vorseur Ree “Sk ANESMIRGT Seat MERE eR Ani 1770 Anne Laos 1808 Om de ig John creek compa pccam | Dalton fm iste Electrochimia | Seadial eclagicidinte eleceicitate yi substangele chimice se numeste clectrochimie. Multi compusi congin paricue eu sarcing electri’, numie oni are se formeaz’ arunei cind atomii pier sau cistigh clectroi. Baer foloesereaciichimice pentru a genera curent electric izle in ahaa pied trl h Electron es cde plea epee ee spl Berri De pin fr eee eee Fonte ee cea Ses eA ea a= niece waa ek a Se SE acer & Sea Parana fat aeuipee (coda doc sfc com lc slates acenade | ae | Gomes Geochimi xaminind oc Geochimi Compost Pama Scructora chan peor ant si de tin Denner pecans ‘eri car despre teria Biochimia Seated net epee dpeeiaeearuice fers espace opp ama chime Docoperile ‘ochre fla Finney sje doxoprica tt tineretioe incalderfakor =e rae 1909 Americana 0 1939 Lins ack carpal Priel Pang on smn plac compl 215 CHINA s1 TAIWAN lume, care reprezinta aproximativ 36% din populatia Asiei. China are o zona lungg de coasta la Pacific citre | sud-est si, de asemenea, frontiere cu 14 tari de pe continent. Asociate cu China sunt Taiwan, o insula independent, si cele dou’ foste colonii europene, Hong Kong si Macio. China este condus de un guvern comunist, care lucreaza la asigurarea prosperitatii economice a farii din ani '90. Relief Intinsa zoni de uscat a Chincicuprinde dealuri accidentae,regianisubarctice, deyereuri si ‘imp ropicale yi este udaea de multe ri ‘Mungii inal, in principal in nord gives, \\ driadelor de - ‘ XN tre copaclor ejamste vn | ieee ‘alps defn 4 Bad csc ecu pe 4 Paso Bicin de mene. ae p (Gheble pcos ont | Inne pide emperte. | ‘egealdracluia fst indus Cerca reer aben ete en: Cinperea coral de pjite rete pe pun aL To eae ee atone T Bacto | Clare de na & Capea bites ie pe crn apne: SEEM 1) feelers lee | atom See ee ee sri s. ye Ascomicete ay, cin ne , ene ais bears a =a pera ma demir ae devel fifi sb Paria piece pe Lib pimina fipterga pcos a eet ght ti cep peta Some Se — @ we percile gumate ax o texturi “Mungiile contractile szai.cu — Ciuperca omizii portocalit | eno Se lee Aeon Gh clap pd es porn Oe eo eae a Sr CIVILIZATIA DIN VALEA INDUSULUI Pr MALURILE fluviului Indus, in Pakistanul zilelor noastre, s-a dezvoltat gi a inflorit una dintre cele mai vechi civilizagi, intre ani 2700 si 1750 i.Hr. Aceasta era concentrati in jurul oraselor Mohenjo-Daro si Harappa, fiecare adapostind pana la 40,000 de locuitori. Clidirile mari, din caramizi de pamant, arata faptul ci aceasta civilizatie era prospera. Se tie foarte putin despre viata de zi cu zia locuitorilor Vaii Indusului, insa gtim ci aveau relagii comerciale cu Sumeria, si probabil practicau o forma timpurie de hinduism. Civilizaia a decizut in mod misterios dup’ 1750 i. Hr; este posibil si fi disparut din cauza invaziilor cursului Indusului. Mohenjo-Daro ‘Casimbjoteea coda capt soc cel dep Venda Inve sc dest de isa. ‘Ast Incr fs comer bane tena clete mal por in scopal Inpuner porto. Scrierea straveche Arhcologi au gist pia feloxnd se sence al forma de serie veche. Cind sune giste texte mai lung, acestea pot adesea desciffate~ ins inserpgile din Valea Indusalut sunt foarte scutes prin urmare recent det Mahenj- Daz. Temp rina poste scan sb rs neal Religia Se tie foarte puyin despre religia locuitorilor. Importangaapei, ddovediti de existenga bai, -au ficu pe unit invaayi st Fact o legacuri cu hinduismal den drain, Au fost gisite numeroase statu care reprezineh zc i (© sup stn alka bi fe ii le a eek Noha : = Mohenjo-Daro ‘Oragele de pe Valea Indusului erau ong: cao, Ava drum principale larg tstridue inguste. Setenal de cnale dooes in alara coral reseurile menajre, Toate cascle erat construite in jurul unor cur centrale. In timpul zilei, oamenii triiau gi Tmuncea in aceste cur Maree grinar Univ redo <&scncVil Indo, Sloe grt pen ‘banal crn loc gue en depts et Fer comer pte ‘onda oi Grinara es preteen de ‘Abeer scope pe oth legen Tacoma en na ie oe ka ‘Sidi Moke Dara Ble mii race diiedin ea aera E posi catin ental fer (oss tn sce gm cone ares ra dines Cede ce nna sic cae apie ‘lide ple importante cam an bs ntl rar Teen mine ie 20a a tor deapire Mestesugurile ssa ol pricepuy i ler. Executa vase pict, atu de eracot i frumoase Dijueri de au De asemenea, a inva. cum si amestee cuprulcositorul penera produce bronz Animale de tesco, ingelsal lor rimane un mister asi. Motaj-Daro Scie dpe Vale Unie nad Fe caf, | | Prcogi Pr ‘ecw ee din ie lets ‘Bi ue oho Dar freon Searuete deste Sc geet ' jp ea or de pe arp ee ee Bl Sigiie Ungtiscvceta fie tree mets pe bra [or Soe ig pers mace pobddand omnes sulin scan nes {peli one Pc ii SS oimcecieintc ame eS ‘hice Scepter impsd oro 1ABtic — PRREARE Iyermiee Hino Ona 228 aay CLADIRI si CONSTRUCTII CEA MAI SIMPLA CLADIRE este o structura mi permanenti, cu un acoperis si patru pereti. Conseruciatimpurie ps Clidirile exista intr-o imensa varietate de ees Seca cree B® — forme, dimensiuni si aspecte - de la 2girie- seme cae di Simp a fv tomple der ele pat in ce Coad prem C £0 ce ann _nori i fabrici pana la scoli, spitale, case si soproane, In ciuda acestor diferente, toate clidirile au acelagi scop primordial simplu — si furnizeze 0 zoni de adapost in care oamenii pot trii, lucra sau depozita lucrurile lor. Inginerii, supraveghetorii si lucritori constructii care proiecteazi si construiesc aceste i de asemenea gilla alte proiecte, seructuri luc precum drumurile, podurile, digurile si tuneluri Then sn, Sens, ire cr cated dar area Anatomia unei cladiri Majortatea cidirior au anumie earacteisci comune, precum perc, ee un acoperg i podeaua.O cidire mar, modern, precum acest, Pie de gee eloped rede asemenea ostructurd interna puternica. pep nm terminal de aeroport, Sub aceasta exist o fundatie solidi pe care se sprijind inereaga structura. Cliditea este echipati cu utility, precum electricitate si apa, searirulance, cri sau lfcuri pencra accesul la deri etaje siege in uz de incendiu care permit oamenilor si pirisas «azul une urgenge n dinkweeh cena pla clidirea repede in._“Acperorc co une ore de "eran dee rperioar acer ISA Ne Bel sdatile Ts ue ci earth fad tials ol rele ja pe rock dari adil de Fandage infer, pecarese scope pert eee eee imeeeranh Seeuctura interns aa poet tonne pele eran ppace de oper lira peri mine pa simply suspenda lai tare oder at aipaaas perch oak: Fen eee Apert de Bist Supraveghetori Inginerii constructori mult inaince de consruirea cectiva incep si lucreze la proicctarca ckiirit mypreundcu un ahitct. i calculeaa ide putemic iebuies estructura perioral lai inocmesc desene deri, c obit pe calor Arun cind aaa nas : Fate eum Bea igor lacimp, intimal bugs germane ee 29 poe Santiere de constructie Diferitele eape ale construiriclidiilor ‘mari trebuie si aibi loc iner-o anumiea ordine, incepind cu pregitireasantcruli Materalley chipanenck nebuie soseasch exact atunc cand sunt necesare: desi newie eel prea deeeme santicrul poate deveni foarte aglomerat: prrpirtngteieny sioh sor finedrziat sca. slides =e ‘tare Finalare Seatepn popes | Reside in ceased pacbene © Bent pein care arbor hats de ce gees ‘scopaclabotbe makAuNA,, FOTOsINTEZA ‘FRUCTE, Ried ies cane Conusile Conte minine de pi nde nt xen cept tan cade Meal ‘Sra bscopen Gores ete eee fers eae omic angle a Ps Passa Comede pe Ge Accle ciao oe cpg dl RaerM eRe CET eta Con Sevqucs on Formele copacilor ina ) 4 Stejari Sei ie pF pina 00 snc mle pr dear sunt report din poner de vedere comer frisind heen petra construcp pen indus mbit Mogusit eee pee ee ee yetie bee ea Secor Palmierii ‘shop Mal on rey ee ma mite ane peste sane dps ieee nere pee runic Alsi scat A eunta, ef (abast ec met un pe Lan foment da, Peat lpi stn | pi ined cc. | Rapes Momuien Paver = Plate Plaxre, Phare 247 TA, Atacat sesc wighes ec teanghilre Cree spatan pe ance Ans din ‘Amaia de Sod i’ ‘Brad gga de pe conte unede ale one nondvetie & Pacts 150, mera fre ge singe acd C | Nc singe mar comes yunizes wa erm | sea pep in oc anes Fad mee shin ee fit nero ‘pl cn caer epee, Star lb fae marc loi carta devin nce Cee im el Ameri de Nod Becaypns puncte unl dre cole 60 de solr ie deena din Asai 248 ——Copaci Conifere Prommopeysahdin ce un sopec din America de Sod, coe ns nic Semin sale ee n-ne ‘eno, come. Pinal de piste cee in zona Maser Ae conse aid egies eee comets Foioasele Messina roi te un copa tin cu ont ab Crete rep In spp deschie Flore an den in seq (igor). Frueabie on imp ca Frain de mune cbs del mice daw seer ce nip are pe ee ae Sesto Une Are psa lang gue Fred on deed dng ale pane pastries & Comal te alti line le cre se ‘apna Fro (Cedel exe un copa ne ng din Ameria de Non {emma i run mos plc Com ei form deo “ada japon ce wl dnt paincleconiere fumes ‘esoare Exe a acore important pet dasa hee ack ae pierce ‘Bal ee apr deca pad Fagus un copa lmao orn de, cae ce ube Frade a ale dele glen proai rop Arar de she mai xcs ab mame dear de enc, Svat exigent deveined sop Searae wie Plopal agin ae rant se de ine copes de pal clot nin par ae ‘CORBUSIER, LE west ARHITECTURA COREEA, SUD SINORD impreuNA, Corea pe Sup $1 DE Noro formeazi © peninsul’ intre Marea Galbeni si Marea Japoniei, in \ Asia de Est. Ele au fost un singur stat, pana in 1948, cand Coreea de Sud s-a separat de Coreea de Nord comunista. In 1950, Coreea de Nord a invadat partea de sud, astfel izbucnind Razboiul Coreean, care a devastat economia Coreii de Sud. In anii urmatori, Coreea de Sud si-a revenit. In 2000, conducitorii celor doug state s-au intilnit pentru prima data din anul 1953. Coreea de Sud renn Situati in partea sudici 2 Peninsalei Gores, fearee su Pid Mai mule de do tren dia Corea de von dinere cei mai prospert Solna opens sige asiatici’ Tara ae legicuri ihe ropa dese 3 Tansee} Tk eo east plo ‘comerciale solide cu Japonia, ppantele mungior, in est ys. Peisajele Seatele Unite ale Americ gi, de Eerie gcaode wid tomea erg Aertel eon parce nao ee rune Text Uslizarea erenule oette ral pent es e Stl Core de ad este cular Ferman Exc dow ops Dxceesemekesreath | t/ha! Principal pe patele mone. rr ia pa pes aaa Female sauna waoralinuse 80% 20% Gkackecemeahees Ube Bent Economia Japoniel Seatl xe in presen purciindeie Eval dine lip contract de prokuchord Hoke Seul Capi Coe de Sd 1394, Salada in inp ‘abi dar spl cor {sna rein present 0 pope de T:10.000 pesoune = spo un sted inteags poppe sa La Sean rar et Jour Obie ae Transport pblc dn Seals c desiour conform una ora ani Acnicurrurs ASIA Comets Guvrmye st MuygstPADuRt DATE ESENTIALE Correa pe SUD | Seal Veecintomen Guyane democrste ripe (Grav or atvanerHzAKe LA ADULT IB Muni dlomint Cores de Sed: gl check Sanrek ties desing conte exc ar inna Sebac Snack one Mani aeback Sanmack Chima Anorimparie ne dee sn oar feel gate i np vere in une c span top Laas Chef ec cl fra Coreea de Nord Coreea de Nord comunisti este izolari de resel lumii, atie politic, ci si Financia. Coreea de Nord are bogate resurse minerale, ins staculu i lipsesc bani pentru ale exploata, In prezent, economia ese slab dezvoleati, ,ara confruntindu-se cu lipsa hranei Agricultura colectiva ‘Aguiar desea ta pnp in ome ‘Slee cae ata de penimy 300 demi anda der este dn 995 9 1996 DATE ESENTIALE CoreEA DE Norp | (Canrrata Phenian tralia, CRendogye Monod Worl nor orcan cae 249 Fee Desi Cu TOpI ARATAM DIFERIT, suntem identici in privinga modului in care corpurile noastre functioneaza gi i \)\) sune alcatuite, Fiecare corp uman este alcatuit din 12 sisteme principale, din care fac parte sistemul digestiy, cel scheletic si cel muscular. Aceste sisteme interactioneaz pentru ca noi, oamenii, si fim fiinge active, inteligente, cu capacitate de coordonare dezvoltata. $tiinga care ‘ear lee Sole studiaza structura corpului este anatomia. La sable exterior, singurele diferente vizibile din punct de yi! vedere anatomic sunt cele dintre barbati si femei. Dela celule la sisteme Miiardele de clue al corpulu lceuise sour. cr gc oat din el mandate interioral unei ong, cum a osu au pln, exit ima mule tpt de rss cae confaceart. Orgel sunt multe roluri majore. Totalitatea sistemelor formeazi ieee cee evan cat organism uman, ~~ a ee i Tn cout ipa ~S Membrond ‘aan Artcaphe inabilten ‘hla Lamele Catal Oreos mame yee ‘eos md de Sng eee ‘xe oem onl. Oneal Files ec gh amie ine est ‘fern fa ots 2 dnc oc bron Lae score mance de Organ dn eal Tesue ‘Feral ote compact ete ul een ce tee ‘nll Hew forma din lnc ‘roe dips nual on ‘al cena nui canal ver Peace le sangre care gu hrana nga oneal, format tke teruearh "Test eon compac rpresine vel ‘era onl Teal pongo Fmidan noah se gue ier Scabies paalueecse (rea inp eral h f toler al nk bee onpalte fecmat din 20 meh sche Sistemele corpului pelea Fiecare sistem contribuie la funcyionarea normal a organismului. Toate sistemele sunt controlace de sistemul nervos gi cel endocrn. Ele ne permit si ne migcim, si vorbim sisi percepem mediul inconjuritor, in timp ce ‘nila. E Formac din res sida pind toate cellale funcpi se desfigoara in mod i me Tegument Respro sina Endo Sita gunner Apa ps nr Stem endocin spss incll pie apace ae npc ale

    S-ar putea să vă placă și