Metode interactive de predare-nvare

Pentru o activitate eficient n grup, elevii trebuie s se poziioneze astfel nct s se poat vedea unii
pe alii. Privitul n ochi faciliteaz comunicarea!
Prelegerea o perspectiv modern
Prelegerea este fr ndoial cea mai frecvent alegere ntr-o abordare didactica tradiional. n acest
sens este tipic imaginea profesorului la catedr (sau la tabl) care vorbete elevilor care stau
cumini n banc i ascult sau scriu dup dictare.Aceast abordare este foarte puin eficient pentru
nvare.
Prelegerea poate fi recondiionat ns i introdus ntr-un demers didactic modern, centrat pe
achiziiile elevului. Din aceast perspectiv, dasclul trebuie s se preocupe de:
Stimularea interesului elevilor prin:
- intrarea n prelegere prin intermediul unei poante, poveti, imagini captivante i n deplin relaie
cu ceea ce urmeaz s fie predat prin intermediul prelegerii;
- prezentarea unei probleme/unui studiu de caz pe care se focalizeaz prezentarea;
- lansarea unei ntrebri incitante (astfel nct elevii s fie ateni la prelegere pentru a afla
rspunsul).
Aprofundarea nelegerii elevilor prin:
- folosirea de exemple i analogii pe parcursul prezentrii (pe ct posibil cu trimiteri la viaa real);
- dublarea verbalului cu alte coduri oferirea de imagini, grafice i alte materiale ilustrative;
- folosirea limbajului corporal.
Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin ntreruperea prelegerii:
- pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiene personale;
- pentru a da rspunsuri la diferite ntrebri;
- pentru a efectua o sarcin scurt care clarific diverse poziii enunate.
Evitarea unui punct final la final!
ncheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicaii care urmeaz s fie rezolvate de
elevi
Solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.
Brainstorming

Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezint formularea a ct mai multor idei orict de
fanteziste ar putea prea acestea ca rspuns la o situaie enunat, dup principiul cantitatea
genereaz calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar
o productivitate creativ ct mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
- implicarea activ a tuturor participanilor;
- dezvoltarea capacitii de a tri anumite situaii,de a le analiza,de a lua decizii privind alegerea
soluiei optime;
- exprimarea personalitii;
- eliberarea de prejudeci;
- exersarea creativitii i a unor atitudini deschise la nivelul grupului;
- dezvoltarea relaiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecruia (i, n consecin, prin
nelegerea calitilor celor din jur);
- realizarea unei ambiane pline de prospeime i de emulaie.
Pentru derularea optim a unui brainstorming se pot parcurge urmtoarele etape:
- Alegerea temei i a sarcinii de lucru
- Solicitarea exprimrii ntr-un mod ct mai rapid, n fraze scurte i concrete, fr cenzur, a tuturor
ideilor chiar trznite, neobinuite, absurde, fanteziste, aa cum vin ele n minte legate de rezolvarea
unei situaii-problem conturate. Se pot face asociaii n legtur cu afirmaiile celorlali, se pot
prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri
critice. Nimeni nu are voie s fac observaii negative.
- nregistrarea tuturor ideilor n scris (pe tabl, flipchart)
- Anunarea unei pauze pentru aezarea ideilor (de la 15 minute pna la o zi)
- Reluarea ideilor emise pe rnd i gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care
reprezint diferite criterii etc.
- Analiza critic, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul
clasei sau al unor grupuri mai mici
- Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluii fezabile pentru problema supus
ateniei. n aceast etap se discuta liber, spontan, riscurile i contradiciile care apar.
- Afiarea ideilor rezultate n forme ct mai variate i originale: cuvinte, propoziii, colaje, imagini,
desene, cntece, joc de rol etc.
Jurnalul cu dubl intrare

Jurnalul cu dubl intrare este o metod prin care cititorii stabilesc o legtur strns ntre text i
propria lor curiozitate i experien. Acest jurnal este deosebit de util n situaii n care elevii au de
citit texte mai lungi, n afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie s mpart o pagin n dou, trgnd pe mijloc o
linie vertical. n partea stng li se va cere s noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a
impresionat n mod deosebit pentru c le-a amintit de o experien personal, pentru c i-a surprins,
pentru c nu sunt de acord cu autorul, sau pentru c o consider relevant pentru stilul sau tehnica
autorului. n partea dreapt li se va cere s comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a fcut s
se gndeasc? Ce ntrebare au n legatur cu acel fragment? Ce i-a fcut s-l noteze? La ce i-a facut s
se gndeasca? De ce i-a intrigat? Pe msur ce citesc, elevii se opresc din lectur i noteaz n jurnal.
Unii profesori cer un numr minim de fragmente comentate, n funcie de dimensiunile textului.
Dup ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util n faza de reflecie, dac profesorul
revine la text, cerndu-le elevilor s spun ce comentarii au fcut n legtur cu pasaje diverse. i
profesorul ar trebui s fi fcut comentarii, pentru a atrage atenia asupra unor pri din text pe care
ine neaprat s le discute cu elevii.
SINELG
Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii i gndirii (SINELG) este o modalitate
de codificare a textului care permite celui care nva s citeasc i s neleag n mod activ i
pragmatic un anumit coninut.
Ca metod este tipic pentru etapa de realizare a sensului (nvare, comprehensiune). Cunotinele
anterioare ale elevilor evideniate prin activiti specifice de evocare se folosesc ca baz de plecare
pentru lectura/ascultarea textului.
SINELG presupune urmtoarele etape:
n timpul lecturii elevii marcheaz n text (sau noteaz pe hrtie n timpul prelegerii):
- cunotinele confirmate de text;
- cunotinele infirmate/contrazise de text;
- cunotinele noi, nentlnite pn acum;
- cunotinele incerte, confuze, care merit s fie cercetate?
Dup lectur, informaiile se trec ntr-un tabel:
Informaiile obinute individual se discut n perechi/grupuri etc., apoi se comunic de ctre
perechi/grupuri profesorului care le centralizeaz ntr-un tabel similar la tabl.
Cunotinele incerte pot rmne ca tem de cercetare pentru leciile urmtoare.
Eseul de cinci minute

Eseul este o modalitate eficient de a ncheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi s-i adune ideile legate de
tema leciei i pentru a-i da profesorului o idee mai clar despre ceea ce s-a ntmplat, n plan
intelectual, n acea or.
Acest eseu le cere elevilor dou lucruri: s scrie un lucru pe care l-au nvat din lecia respectiv i s
formuleze o ntrebare pe care o mai au n legatur cu aceasta.
Profesorul strnge eseurile de ndat ce elevii le-au terminat de scris i le folosete pentru a-i
planifica la aceeai clas lecia urmtoare.
Ciorchinele
Ciorchinele este o metod de brainstorming neliniar care stimuleaz gsirea conexiunilor dintre idei
i care presupune urmtoarele etape:
1. Se scrie un cuvnt/tem (care urmeaz a fi cercetat) n mijlocul tablei sau a foii de hrtie;
2. Se noteaz toate ideile, sintagmele sau cunotinele care v vin n minte n legtur cu tema
respectiva n jurul acestuia, trgndu-se linii ntre acestea i cuvntul iniial;
3. Pe msura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii ntre toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se oprete cnd se epuizeaz toate ideile sau cnd s-a atins limita de timp acordat;
Etapele pot fi precedate de brainstorming n grupuri mici sau n perechi. n acest fel se mbogesc i
se sintetizeaz cunotinele. Rezultatele grupurilor se comunic profesorului care le noteaz la tabl
ntr-un ciorchine fr a le comenta sau judeca.
n etapa final a leciei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizndu-se anumite concepte
supraordonate gsite de elevi sau de profesor.
Turul galeriei
Turul galeriei presupune evaluarea interactiv i profund formativ a produselor realizate de grupuri
de elevi.
1. n grupuri de trei sau patru, elevii lucreaz nti la o problem care se poate materializa ntr-un
produs (o diagram, de exemplu), pe ct posibil pretndu-se la abordri variate.
2. Produsele sunt expuse pe pereii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clas, pentru a examina i a discuta fiecare
produs. i iau notie i pot face comentarii pe hrtiile expuse.
4. Dup turul galeriei, grupurile i reexamineaz propriile produse prin comparaie cu celelalte i
citesc comentariile fcute pe produsul lor.
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe perspective, permind
abordarea complex i integratoare a unei teme.

Sunt recomandate urmtoarele etape:

- Realizarea unui cub pe ale crui fee sunt scrise cuvintele: descrie, compar, analizeaz, asociaz,
aplic, argumenteaz.
- Anunarea temei, subiectului pus n discuie
- mprirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd tema din perspectiva cerinei de pe una
dintre feele cubului:

Descrie: culorile, formele, mrimile etc.

Compar: cu ce este asemntor? Ce este diferit?

Analizeaz: spune din ce este fcut, din ce se compune.

Asociaz: la ce te ndeamn s te gndeti?

Aplic: ce poi face cu aceasta? La ce poate fi folosit?

Argumenteaz: pro sau contra i enumer o serie de motive care vin n sprijinul afirmaiei
tale

- Redactarea final i mprtirea ei celorlalte grupe

- Afiarea formei finale pe tabl sau pe pereii clasei
Bulgrele de zpad
Metoda presupune reducerea numrului de elemente, aspecte, faete ale unei probleme/situaii
pentru focalizarea asupra celor eseniale. Se recomand urmtoarele etape:
- mprirea grupului n echipe de 7-8 persoane;
- enunarea temei;
- notarea ideilor: fiecare membru noteaz pe un post-it ideea sa i o pune pe centrul mesei;
- ierarhizarea ideilor: fiecare membru citete toate ideile i le ierarhizeaz (1-8); se vor reine primele
2-3; se reunete apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare i se repet algoritmul; astfel se vor reine
doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consider relevante.
Cele dou metode cubul i bulgrele de zpad sunt complementare prin ceea ce propun spre
realizare. Cubul i va ajuta pe elevi s priveasc tema din diferite perspective, exercitnd diferite
proceduri, iar bulgrele de zpad i va ajuta s reduc numrul de elemente, aspecte, faete ale unei
probleme/situaii pentru focalizarea asupra celor eseniale, rmnnd n consens.
Atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare grup n cadrul cubului se poate face aleator (dup
mprirea pe grupe 6 se rostogolete cubul i fiecare grup reine perspectiva care pic cu faa n
sus) sau dup preferinele elevilor dintr-un grup; sau chiar profesorul poate atribui fiecrui grup cte

o perspectiv. Modul de atribuire a perspectivei rmne la alegerea profesorului, n funcie de timpul

pe care l are la dispoziie, de ct de bine cunoate colectivul de elevi, dinamica colectivului clasei,
etc.
Remprii elevii n grupe mai mari, de 7-8. Fiecare va nota pe un post-it aspectul, perspectiva,
problema care i s-a prut cea mai interesant i o plaseaz n centrul mesei. Din 8 propuneri se rein
3; continuai procedura pna cnd ntreaga clas a fost de acord cu 3 aspecte/probleme, etc.
Mozaicul
Mozaicul presupune nvarea prin cooperare la nivelul unui grup i predarea achiziiilor dobndite
de ctre fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de nvare prin cooperare i aceasta presupune urmtoarele avantaje:
- stimularea ncrederii n sine a elevilor;
- dezvoltarea abilitilor de comunicare argumentativ i de relaionare n cadrul grupului;
- dezvoltarea gndirii logice, critice i independente;
- dezvoltarea rspunderii individuale i de grup;
- optimizarea nvrii prin predarea achiziiilor, altcuiva;
Mozaicul presupune urmtoarele etape:
- mprirea clasei n grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre acetia primind cte o fi de
nvare numerotat de la 1 la 4. Fiele cuprind pri ale unei uniti de cunoatere.
- Prezentarea succint a subiectului tratat.
- Explicarea sarcinii care const n nelegerea ntregii uniti de cunoatere.
- Regruparea elevilor, n funcie de numrul fiei primite, n grupuri de experi: toi elevii care au
numrul 1 vor forma un grup, cei cu numarul 2 vor forma alt grup .a.m.d. n cazul n care se
lucreaz cu toat clasa se vor forma dou grupuri pentru fiecare numr.
- nvarea prin cooperare a seciunii care a revenit grupului din unitatea de cunoatere desemnat
pentru or: elevii citesc, discut, ncearc s neleag ct mai bine, hotrsc modul n care pot preda
ceea ce au neles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare i materialele folosite rmn
la latitudinea grupului de experi. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experi s
neleag c el este responsabil de predarea seciunii respective celorlali membri ai grupului iniial.
- Revenirea n grupul iniial i predarea seciunii pregtite celorlali membri. Dac sunt neclaritai, se
adreseaz ntrebri expertului. Dac neclaritile persist, se pot adresa ntrebari i celorlali membri
din grupul expert pentru seciunea respectiv. Dac persist dubiile, atunci problema trebuie
cercetat n continuare.
- Trecerea n revist a unitii de cunoatere prin prezentare oral cu toata clasa/cu toi participanii.

Atenie!
Este important s monitorizai predarea pentru ca achiziiile s fie corect transmise.
Discuia
Discuia const ntr-un schimb organizat de informaii i de idei, de impresii i de preri, de critici i
de propuneri n jurul unei teme sau chestiuni determinate n scopul examinarii i clarificrii n
comun a unor noiuni i idei, al consolidrii i sistematizrii datelor i conceptelor, al explorrii unor
analogii, similitudini i diferene, al soluionrii unor probleme care comport alternative.
Discuia cu clasa este fundamental pentru nvarea interactiv. Din perspectiva unui participant,
discuia presupune avansarea unor idei i receptarea unei multitudini de alte idei, unele n acord,
altele n dezacord cu prerile proprii, dar tocmai aceast varietate este aceea care provoac gndirea
la aciune.
Din aceast perspectiv, discuia prezint o serie de avantaje:
- Crearea unei atmosfere de deschidere;
- Facilitarea intercomunicriii i a acceptrii punctelor de vedere diferite;
- Contientizarea complexitii situaiilor n aparen simple;
- Optimizarea relaiilor profesor-elevi;
- Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
- Exersarea abilitilor de ascultare activ i de respectare a regulilor de dialog.
Profesorul poate alege ca jumtate din clas s participe la activitatea MOZAIC, celorlali elevi
revenindu-le o alt sarcin de lucru.
Etape:
- Stabilirea regulilor discuiei i reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecrei noi discuii sau pe
parcursul discuiei);
- Dispunerea elevilor n cerc sau semicerc;
- Prezentarea subiectului discuiei cu claritate i ntr-un mod care s ncurajeze exprimarea ideilor;
- Moderarea discuiei, facilitnd exprimarea punctelor de vedere.
ntr-o discuie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce
presupune ncurajarea lor de a se exprima adecvat i la obiect.
Urmtoarele aciuni sunt de natur s faciliteze discuia:

1. Parafrazarea astfel nct elevul s simt c a fost neles iar colegilor si s li se faciliteze
nelegerea printr-un rezumat esenializat a ceea ce a fost spus pe larg;
2. Verificarea nelegerii prin adresarea unei ntrebri de clarificare astfel nct elevul s
reformuleze ceea ce a spus;
3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara fra a critica ns
un punct de vedere nerealist;
5. Energizarea discuiei folosind o glum sau solicitnd n mod explicit luarea de poziii din partea
celor tcui;
6. Medierea divergenelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranei;
7. Evidenierea relaiilor dintre interveniile diferiilor elevi ceea ce va oferi coeren i pertinen
temei de discutat i comentariilor elevilor, facilitnd nelegerea conceptelor vehiculate;
8. Rezumarea ideilor principale.
De maxim importan pentru derularea unei discuii profitabile este maniera de a adresa ntrebri
stimulative pentru elevi:
- ntrebri la care pot fi date mai multe rspunsuri, evitnd ntrebrile cu rspuns Da/ Nu;
- ntrebri de genul de ce credei asta? , de ce credei c? (pentru a aprofunda problema pus n
discuie);
- Ce s-a ntmplat? (o astfel de ntrebare i ajut pe elevi s-i clarifice perspectiva asupra
problemei n discuie);
- De ce s-a ntmplat aceasta? (se ncurajeaz nelegerea cauzelor i a efectelor, se deplaseaz
accentul spre cutarea motivelor);
- Se putea ntmpla i altfel? Cum? (se subliniaz ideea c aciunile sunt de fapt rezultatul unei
alegeri sau sunt influenate de faptul c nu s-a ales cea mai bun alternativ);
- Ce ai fi fcut tu ntr-o astfel de situaie? Ce crezi c a simit persoana respectiv? Ce ai fi simit tu
ntr-o astfel de situaie? (elevii sunt antrenai s exprime empatie);
- A fost corect? De ce? (sunt ntrebri eseniale pentru stimularea dezvoltrii morale la elevi);
Teme de discuie:
- criticarea unor puncte de vedere sau a unui elev;
- intervenia dup fiecare elev;
- impunerea unui punct de vedere.

Organizatorul grafic
Organizatorul presupune esenializarea unui material informativ care urmeaz s fie exprimat sau
scris, prin schematizarea, sistematizarea i vizualizarea ideilor.
Avantajele organizatorului: eliminarea redundanei din informaie, reprezentarea vizual a unor
noiuni, fenomene, concepte, structurarea informaiei.
Organizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii:
- comparaia;
- descrierea;
- structurarea pe secvene;
- relaia cauz-efect;
- detectarea problemei i gsirea soluiei.

Exist o varietate de metode didactice pe care profesorul le poate folosi selectiv n activitatea sa
cu elevii. Profesorul de biologie alege i folosete, din multitudine metodelor, anumite metode n
funcie de obiectivul didactic al leciei, coninutul i specificul disciplinelor biologice,
particularitile de vrst ale elevilor.
Din aceast multitudine de metode de ultim generaie (ale ultimului val) m voi opri doar la
cele care vor urma, ncercnd att o descrie a metodei ct i exemplificarea aplicrii ei la clas,
n cadrul procesului de predare-nvare a biologiei.
1. Bula dubl este un organizator grafic utilizat pentru gruparea asemnrilor i deosebirilor
dintre dou aspecte, idei sau concepte. Ea cuprinde dou cercuri mari de care sunt relaionate
prin linii alte cercuri mai mici. n cercurile mari se specific termenii-cheie, n cercurile mici
situate n mijloc se specific asemnrile, iar n cercurile exterioare particularitile fiecrui
termen sau deosebirile dintre cei doi termeni.
Spre exemplu la clasa a XII-a, tema Acizii nucleici se mparte clasa n grupe a cte patru elevi
i li se cere membrilor fiecrei grupe, ca n decursul a 5 minute, s completeze cercurile din
mijloc cu asemnrile existente ntre structura ADN-ului i cea a ARN-ului, iar cercurile
exterioare cu particulariti structurale ale fiecruia.
Dup expirarea timpului se cere fiecrei grupe s prezinte cte o asemnare sau o deosebire
identificat, iar profesorul va completa desenul de la tabl.

2. Interogarea reciproc sau n perechi este o tehnic utilizabil pentru nelegerea unui text
prin intermediul ntrebrilor. Scopul ntrebrilor este acela ca elevul care ntreab s-i clarifice
anumite aspecte, dar i acela de evaluare a nelegerii textului de ctre colegul su.
Spre exemplu pentru evaluarea cunotinelor asimilate la clasa a X-a tema Nutriia heterotrof
li se solicit elevilor ca timp de 5 minute s noteze n caiete ct mai multe ntrebri n legtur cu
nutriia heterotrof.
Dup expirarea timpului li se cere elevilor s schimbe caietul cu colegul de banc i s rspund
n scris, timp de 10 minute, la ntrebrile formulate de acesta.
3. Eseul de 10 minute este un eseu nestructurat care ofer informaii asupra ideilor pe care le-au
reinut elevii cel mai uor, asupra cantitii de informaii pe care au pstrat-o n memorie,
evideniaz aspectele rmase neclare sau nvate greit, identific dificultile pe care le au
elevii n nvare. El este utilizat dup lecturarea unui text sau dup o discuie cu clasa i poate
nlocui momentul de fixare a cunotinelor din lecia tradiional.
Spre exemplu la clasa a X-a pentru fixarea cunotinelor legate de Alctuirea florii la
Angiosperme li se solicit elevilor s scrie timp de 10 minute, fr ntrerupere ceea ce au reinut
ei despre floarea angiospermelor, iar dup expirarea timpului alocat s prezinte eseul scris.
4. Metoda cardurilor cu sarcini (task cards) este o tehnic util n nvarea asociativ.
Spre exemplu, pentru fixarea cunotinelor legate de Bolile genetice (clasa a IX-a sau clasa a
XII-a) se mparte clasa n grupe a cte 4 elevi, se distribuie fiecrei grupe un set de cartonae
specificndu-le faptul c n decursul a 5 minute va trebui s asocieze fiecare ntrebare cu
rspunsul corespunztor i s refac cartonaul iniial.
5. Diagrama Venn este format din 2 cercuri care se suprapun parial. n arealul n care se
suprapun cele 2 cercuri se grupeaz asemnrile existente ntre dou aspecte, idei sau concepte,
iar n arealele rmase libere deosebirile dintre acestea.
Spre exemplu, la clasa a IX-a, pentru evocarea cunotinelor legate de structura celulei eucariote
se poate solicita elevilor realizarea unei diagrame care s evidenieze asemnrile i deosebirile
existente ntre structura celulei animale i cea a celulei vegetale.
6. Graffiti este un organizator grafic care permite fiecrui membru al grupului s contribuie cu
idei la subiectul propus, fr ca n momentul produciei de idei s se fac evaluarea acestora.
Spre exemplu la clasa a IX-a tema Psrile fiecare grup primete cte o foaie care are scris n
centrul ei cuvntul Psrile, toi membrii grupului trebuind s scrie simultan pe foaie ideile
despre acest subiect, fr s discute ntre ei, trasnd linii de la cercul central.
7. Hrtia de un minut (One Minute Paper) este o metod care determin elevii s-i
concentreze atenia pentru a rspunde rapid i concis la o ntrebare sau pentru a evoca anumite
cunotine nvate anterior. De exemplu, pentru evocarea cunotinelor referitoare la Clasa

Amfibieni (clasa a IX-a) li se solicit elevilor ca timp de 1 minut s scrie pe o foaie de hrtie un
rspuns la ntrebarea: Ce sunt amfibienii?
Aadar, toate aceste metode reprezint ci ce pot fi folosite n coal de ctre profesor pentru a-i
ndruma pe elevi s descopere viaa, natura, lumea, lucrurile, tiina, dar i mijloace prin care se
formeaz i se dezvolt priceperile, deprinderile i capacitile elevilor de a aciona asupra
naturii, de a folosi rezultatele cunoaterii, de a forma caracterul i de a dezvolta personalitatea.
8. Copacul ideilor este un organizator grafic n care coninutul cheie este nscris ntr-un
dreptunghi situat la baza foii, n partea central. De la acest dreptunghi se ramific spre partea
superioar, asemenea crengilor unui copac, toate cunotinele evocate.
De exemplu, la clasa a IX-a tema Amfibienii se constituie grupe de ct 2 elevi crora li se
poate solicit s realizeze un organizator grafic de tip copacul ideilor n care s scrie, timp de 5
minute, toate ideile pe care le au despre amfibieni.
BIBLIOGRAFIE:
1. Negre-Dobridor I., Pnioar Ion-Ovidiu, tiina nvrii de la teorie la practic,
Bucureti, Editura Polirom, 2005
2. Lazr V., Cprrin D., Metode didactice utilizate n predarea biologiei, Craiova, Editura
Arves, 2008
3. Dulam M. E., Modele, strategii i tehnici didactice activizante cu aplicaii n geografie,
Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002

METODELE INTERACTIVE SI ROLUL LOR IN PROCESUL INSTRUCTIV

EDUCATIV
In societatea romaneasca actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile
sociale sa tina pasul cu evolutia societatii si implicit a educatiei.
Si in invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare care
poate eficientiza tehnicile de invatare si de munca intelectuale sau le poate bloca, incetini uneori
din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascalilor.
Regandirea educatiei formale se impune si ne obliga sa schimbam relatia cu elevii si intre
elevi promovand sprijinul reciproc si dialogul constructiv prin noi strategii.
Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metode interactive confera activitatii ,, mister
didactic, se constituie ca ,, o aventura a cunoasterii in care elevul este participant activ pentru
ca el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui de copil, dar in grup, prin analize,

dezbateri descopera raspunsurile la toate intrebarile, rezolva sarcini de invatare, se simte

responsabil si multumit la finalul lectiei.
Prin metode interactive elevii isi exerseaza capacitatea de a selecta, combina, invata lucruri
de care vor avea nevoie in viata de scolar si de adult. Efortul lor trebuie sa fie unul intelectual, de
exersare a proceselor psihice si de cunoastere, de abordare a altor demersuri intelectuale
interdisciplinare decat cele clasice prin studiul mediului concret si prin corelatiile elaborate
interactiv in care elevii isi asuma responsabilitati si verifica solutii, elaboreaza sinteze in
activitatea de grup, intergrup, individual, in perechi. Ideile, solutiile grupului au incarcatura
afectiva si originalitate atunci cand se respecta principiul flexibilitatii.
Aplicarea metodelor solicita timp, diversitate de idei, angajare in actiune, descoperirea unor
noi valori, responsabilitatea didactica, incredere in capacitatea personala de a le aplica creator
pentru eficientizarea procesului instructiv educativ.
Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta elevilor gandirea
democratica deoarece ei exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci cand analizeaza un
personaj, comportamentul unui elev, o fapta, o idee, un eveniment, ei critica comportamentul,
ideea, fapta, nu critica personajul, copilul sau adultul. Metodele invata elevii, ca un
comportament intalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a invata cum sa-l evitam.
Dupa fiecare metoda aplicata se pot obtine performante pe care elevii la percep si-i fac
responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii inteleg si observa ca implicarea lor
este diferita , dar incurajati isi vor cultiva dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup.
Grupul intelege prin exercitiu sa nu-si marginalizeze partenerii de grup, sa aiba rabdare cu ei,
exersandu-si toleranta reciproc.
Metodele implica mult tact din partea dascalilor deoarece trebuie sa-si adapteze stilul
didactic in functie de tipul de copil timid, mimica, interjectia, intrebarea, sfatul, orientarea, lauda,
retinerea, aprecierea, entuziasmul in concordanta cu situatia si totul va fi ca la carte.
In cadrul fiecarei metode elevii primesc sarcini de invatare. Acestea sunt foarte diferite de
la o metoda la alta incat exploreaza o mare varietate de capacitati.
Sarcinile de lucru trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
- sa fie transmis timpul alocat sarcinii de lucru;
- sa fie descrisa gradual;
- sa fie legata de viata reala;
- sa ofere posibilitatea elevilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii;
- in formularea intrebarilor sa se foloseasca taxonomia lui Bloom.

Obiectivele metodelor interactive

o formarea / promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini si
comportamente democratice, stabilirea unor relatii interculturale care au la baza
comunicarea;
o insusirea unor cunostinte, abilitati, comportament de baza in invatarea eficienta a
unor abilitati practice in conditii de cooperare;
o promovarea unei activitati didactice moderne centrata pe demersurile intelectuale
interdisciplinare si afectiv-emotionale;
o dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea cunoasterii
realitatii si a activitatii de invatare scolara;
o implicarea activa si creativa a elevilor pentru stimularea gandirii productive, a
gandirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a cunostintelor, a
gandurilor a faptelor;
o formarea deprinderii elevilor de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a
aplica cunostintele in diferite situatii de viata, de a constientiza stilurile de
invatare pe care le prefera;
o realizarea unor obiective interdisciplinare; a sti sa culeaga informatii despre o
tema data; a sti sa identifice probleme diferite; a sti sa faca conexiuni;
o incurajarea autonomiei elevului si promovarea invatamantului prin cooperare;
o focalizarea strategiilor pe promovarea diversitatii ideilor;
o formarea unui sistem de capacitati;
o formarea deprinderii de a gandi critic;
o comunicarea pe baza unei tehnologii informationale moderne, interactive.
Dintre noile metode pedagogice cu resurse educative deosebite ne referim la:
I.LUCRARI DE LABORATOR, IN CABINETE, IN ATELIERE SI FERME
Aceasta metoda se subordoneaza principiului integrarii invatamantului cu cercetarea
si practica, prin care se imbina functiile cognitive, cu cele comportamentale si
volitiv-caracteriale ale educatiei.

1.lucrarile de laborator indeplinesc functii cognitive, formative si aplicative, se pot organiza

frontal cu toata clasa, pe grupe, individual, atitudinea activ-participativa a elevilor fiind esentiala.
2.cabinetele didactice sunt de doua tipuri:
a. cabinete metodice unde activitatea se poate desfasura pentru mai multe discipline de
invatamant;
b. cabinete de specialitate , pentru o anumita disciplina de invatamant.
3.lucrarile in atelierele scolare se organizeaza pentru disciplinele tehnice, avand caracter
predominant aplicativ, de descoperire, experimentare, de formare de deprinderi si priceperi.
4.activitatea pe lotul scolar este specifica unui anumit profil de scoala, care se specializeaza
pentru dezvoltarea priceperilor agricole, economice si administrative ale elevilor.
5.practica productiva atat ca activitate de sine statatoare cat si in relatie cu disciplinele teoretice
dobandeste o importanta din ce in ce mai mare. In prezent aceasta metoda sufera transformari
prin actualizarea ei la exigentele prezentului socio-economic si organizational. Astfel se impune
dezvoltarea spiritului de initiativa, responsabilitate individuala si de grup, dezvoltarea capacitatii
de organizare si conducere democratica.
II.INVATAREA PRIN DESCOPERIRE
Este o metoda de tip euristic care angajeaza elevul in cautarea si dobandirea noilor
cunostinte.
In general descoperirile au fost clasificate in :
1.descoperiri spontane - care se produc la orice varsta , indiferent de pregatire si in mod
intamplator;
2.descoperiri stiintifice - care se realizeaza de catre cercetatori sau specialisti intr-un anumit
domeniu de activitate,
3.descoperiri de tip didactic sau redescoperiri, specifice procesului de invatamant.
Considerata drept metoda de sine statatoare cat si ca tehnica in combinatie cu mijloacele
didactice si cu procedeele corespunzatoare descoperirea este activitatea didactica in care rolul
principal in aflarea adevarului il are elevul.
Cel care fundamenteaza invatarea prin descoperire este J.DEWEY. El preconizeaza
asigurarea unor conditii organizatorice si metodologice care sa favorizeze descoperirea.
Descoperirea didactica nu se poate realiza in orice conditii didactice ci atunci cand elevii

sunt pregatiti mental si antrenati pentru descoperire, au la dispozitie mijloacele didactice

necesare descoperirii, cunosc obiectivele descoperirii, etapele, sursele materiale si financiare ale
descoperirii.
In invatamant descoperirea dezvolta spiritul de observatie, procesele psihice de prelucrare a
informatiei, stimuleaza vointa elevilor, cultiva sentimentele de respect fata de stiinta, cultura,
tehnica, il introduce pe elev in tehnica cercetarii. Descoperirea in invatamant are anumite
caracteristici:
a. este de scurta durata; b. investitiile materiale si financiare sunt reduse, c. eficieta descoperirii
depinde de calitatea indrumarii si conducerii profesorului, d. descoperirea utilizeaza
inductia,deductia si analogia.
Ca urmare in invatamant se folosesc mai multe tipuri de descoperiri:
1.descoperirea inductiva care are la baza rationamentul inductiv - de la concret la abstract, de la
particular la general. Acest tip de descoperire conduce la analize, clasificari, definitii, principii,
legi. Descoperirea inductiva este la randul ei de doua feluri:
a.deschis-inductiva care se intalneste la prescolari si scolarii mici. De exemplu elevii sunt lasati
sa ordoneze anumite obiecte dupa cum vor ajungand in acest fel la anumite clase de obiecte.
Dupa ce s-au jucat cu mai multe feluri de masini sunt ajutati sa ajunga la concluzia ca toate
acestea fac parte dintr-o singura clasa de obiecte numita masina.
b.structural-inductiva care se intalneste la elevii mari. De exemplu invatarea de notiuni,
pornind de la obiecte, fapte, exemple. La pedagogie studentii pornind de la situatiile concrete de
educatie in familie, scoala, societate realizeaza un salt mintal intelegand notiunea de educatie.
2.descoperirea deductiva - de la general la particular - care poate fi si ea de mai multe tipuri.
a. simplu-deductiva, cand profesorul verifica datele utilizate de elevi;
b. semi-deductiva, de exemplu intelegerea notiunilor. La pedagogie notiunea de normativitate
didactica poate fi inteleasa prin aplicarea ei in situatii educationale diferite.
c.ipotetico-deductiva, de tipul daca-atunci. De exemplu raportul cauze-efecte (Invatarea
mecanica ce efecte poate avea asupra dezvoltarii personalitatii elevilor?)
d.descoperirea transductiva sau prin analogieintalnita in compuneri, referate, sau in activitatea
de cercetare propriu-zisa.
III.STUDIUL DE CAZ
Este o metoda de analiza a unei situatii particulare: a. reala sau ipotetica; b. modelata sau
simulata, c. care exista sau poate sa existe, a unui fenomen sau sistem de orice natura tipic pentru
clasa lui de fenomene, in vederea studierii sau rezolvarii lui.

Studiul de caz are o dinamica proprie care parcurge mai multe etape:
a. identificarea cazului;
b. modelarea sau simularea lui,
c. studiul analitic(cauze, relatii, functii);
d.reorganizarea informatiilor;
e. stabilirea variantelor de rezolvare si alegerea solutiilor optime;
f.verificarea experimentala a variantei alese inainte de generalizare.
In procesul educational cazurile pot fi absenteismul, motivatia scazuta, fumatul, consumul de
droguri ca situatii tipice dar si un elev cu anumite tulburari de comportament: indisciplina,
agresivitate, violenta.
IV.BRAINSTORMING-ul este o metoda de stimulare a creativitatii tehnice de grup
,preluata din filozofia orientala si dezvoltata de psihologul american A. Osborn. Din punct
de vedere etimologic brainstorming inseamna furtuna in creier, asalt de idei.
Grupul brainstorming este alcatuit din trei pana la doisprezece membri avand un optim
structural de opt membri. Membrii grupului brainstorming sunt specialisti din diferite domenii de
activitate, sunt antrenati in brainstorming, se cunosc si se simpatizeaza reciproc.
Activitatea grupului brainstorming se desfasoara in felul urmator: se da tema de cercetare cu
doua saptamani inainte de intalnirea propriu-zisa, timp in care membrii grupului mediteaza
asupra acestei teme, antrenand nivelul inconstient al psihicului. Intalnirea propriu-zisa are loc
intr-un spatiu adecvat, placut, membrii grupului asezandu-se in semicerc.
PRINCIPIUL BRAINSTORMING-ULUI ESTE INTERZICEREA CRITICII.
Nimeni nu are voie sa formuleze critici sau observatii in aceasta faza de desfasurare a
brainstormingului deoarece critica este inhibitiva, blocand procesul de elaborare a ideilor.
Fiecare membru al grupului poate sa spuna tot ce-i vine in minte , cu privire la tema pusa in
discutie, poate sa preia ideile colegilor, sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat.
In timpul unei sedinte brainstorming care dureaza 45 de minute pana la 1 ora se elaboreaza
aproximativ 100 de idei. Aceasta etapa a brainstorming-ului are scopuri predominant cantitative,
care constau in elaborarea unui numar cat mai mare de idei, solutii cu privire la tema pusa in
discutie.

Daca numarul de membri ai grupului este mai mare se alege un observatorcare va avea rolul
de a observa procesul de elaborare a ideilor si de a nota fiecare idee in dreptul autorului ei. De
asemenea se poate alege un secretar care va inregistra intr-un fel sau altul ideile elaborate,
uneori chiar filmand sedinta respectiva. Sedinta brainstorming este condusa de un psiholog, cu
experienta in acest tip de activitate creativa.
La sfarsitul sedintei intervin specialistii in domeniul respectiv de cercetare care vor
selecta cele mai bune idei pentru a le pune in practica.
In procesul de invatamant brainstorming-ul are anumite particularitati : membrii grupului
nu sunt specialisti in diferite domenii de activitate, ci elevi, grupul poate avea si un numar mai
mare de membri, cercetarea nu isi propune sa realizeze descoperiri propriu-zise ci redescoperiri.
Brainstorming-ul stimuleaza imaginatia., gandirea divergent euristica, comunicarea, dezvolta
relatiile de colaborare, capacitatea de a lucra intr-o stare de relaxare, atitudinile de receptivitate,
deschidere , fluiditate si flexibilitate.
Metoda de stimulare a creativitatii inrudita cu brainstorming-ul este sinectica. Aceasta
metoda prezinta anumite particularitati: a. grupul sinectica este mai mic decat grupul
brainstorming (6membri), b. procedeele folosite sunt mai fanteziste de exemplu
cercetatorul se situeaza mintal in locul obiectului de cercetat si isi imagineaza cum s-ar
comporta acesta, c. se folosesc procedee ca transformarea familiarului in strain si a
strainului in familiar.
BIBLIOGRAFIE
1.

S. Breben, M. Fulga, E. Gongea, G. Ruiu Metode interactive de grup, Editura Arves, Bucuresti, 2002

2.

M. Dulama Modele, strategii si tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj Napoca, 2002

3.

I. Jinga, I. Negret Invatarea eficienta, Editura Editis, Bucuresti, 1994

4.

I.G. Rawlinson Gandirea creativa si brainstorming, Editura Codecs, Bucuresti, 1998

5.

T. Vrajmas Scoala si educatia pentru toti, Editura Miniped, Bucuresti, 2004