Sunteți pe pagina 1din 5

CIOTURA MIREL

SALVAMONTISM
Tema 11 (Scurt istoric, definire, rol, functii, legislatie)
Salvamont sau Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia (A.N.S.M.R.) este o
organizaie recunoscut de utilitate public care reunete salvatorii montani din Romnia i care
se ocup de reglementarea activitii de salvare montan i de pregtirea salvatorilor montani.
Salvamont este o asociaie cu personal calificat, care ofer servicii destinate s salveze pe
cei accidentai, rtcii n muni. Salvamontul are n dotare de obicei vehicole i echipamentul
necesar salvrii. n Europa Occidental asociaia de salvare este dotat frecvent cuelicoptere i
camere de filmare cu obiective speciale.
Scurt istoric al Salvamontului
1999 - 30 de ani de Salvamont romanesc
Salvarea montana, aceasta nobila ocupatie, imbinarea intre curaj si umanitarism, entuziasm si
competenta, dintre dragostea de frumusetile naturii si generozitate, implineste anul acesta (1999n.n.), in Romania, 30 de ani de activitate legiferata, in baza Hotararii Consiliului de Ministri cu
numarul 140/1969.
Anul 1900, cu vanatorii dupa accidentati
Primele actiuni initiate in tara noastra, pe linia salvarii de vieti omenesti pe munte, dateaza inca
de la inceputul anilor 1900, cand, in localitatile de la poalele muntilor Bucegi si Fagaras (Brasov,
Sinaia, Sibiu si Busteni), pe langa asociatiile turistice existente la acea vreme, s-au organizat
grupuri de salvatori alpini, formate din alpinisti, vanatori si calauze, grupuri a caror activitate a
fost consemnata in presa vremii. Cateva date mai importante despre aceasta activitate, pastrate in
anuarele celei mai rennumite asociatii turistice din Transilvania (S.K.V.) sunt urmatoarele:
In anul 1904, la "Scoala de calauze" organizata de catre S.K.V., a fost tinut un curs special de
prim ajutor in munti.
In anuarul S.K.V. din anul 1906,avem descrierea unei operatiuni de salvare facuta de calauza Ion
Cotofan din Avrig, in valea Pogradului.
In anul 1919, este organizat, in cadrul sectiei S.K.V. din Brasov, primul serviciu de salvare
montana, avandu-l ca sef pe Iulius Teutsch.
In anul 1925, se organizeaza o alta echipa de salvare la sectia S.K.V. din Sibiu; dintre sefii
acesteia ii enumeram pe Heinrich Hann vonn Hannenheis, mr. Oskar Hoing si Karl Schobel.
Tot in 1925 se infiinteaza un "pichet de salvare", in cadrul sectiei sinaiene a asociatiei "Hanul
Drumetilor".
In anul 1933 ia fiinta echipa de salvare montana a asociatiei "Costila" din Busteni.

CIOTURA MIREL
In anul 1936 se infiinteaza o alta echipa de salvare in cadrul Asociatiei Carpatine Ardelene din
Brasov.
Inceputul oficial
Anii 60
La inceputul anilor 60, turismul montan cunoaste o puternica dezvoltare. Zone ca Piatra
Craiului, Bucegi, Fagarasul sunt tot mai mult cautate de turisti romani si straini, facand imperios
necesara infiintarea unor formatii de salvare montana.
Anul 0, dupa Salvamont
Un grup de montaniarzi inflacarati, intre care Aristide Stavros, Nicolae Jitaru, Mihai Sarbu,
dr.Ioan Giurculescu, Alxandru Florcioiu, dr.Ludovic Gyorffy, Toma Boerescu, dr. Nicolae Ivan,
incep demersurile in vederea legiferarii Salvamontului in Romania. Datorita influentei acestor
persoane, in anul 1969, prin Hotararea Consiliului de Ministri cu nr.140, se pun bazele
organizarii legale a primelor formatii Salvamont. Se prevedeau, intre altele :
- Prevenirea accidentelor turistice si organizarea actiunilor de salvare in munti.
- Principalii raspunzatori pentru activitatea Salvamont sa fie: Consiliul National pentru Educatie
Fizica si Sport prin Federatia de Turism si Alpinism, Ministerul Sanatatii, Ministerul Turismului
si Comitetul cu Problemele Consiliilor Populare.
Consiliile Populare din localitatile montane au primit sarcina de a organiza echipe Salvamont in
randul carora sa fie selectionati alpinisti si schiori pe baza de voluntariat. Au fost stabilite
drepturile si indatoririle acestora si a fost stabilita chiar si o indemnizatie de periculozitate.
Primele localitati nominalizate pentru organizarea de formatii Salvamont au fost: Campulung
Muscel, Bicaz, Caransebes, Resita, Brasov, Predeal, Zarnesti, Bran, Victoria, Rasinari - Sibiu,
Busteni, Sinaia, Borsa, localitati apartinand de 7 judete si avand unnumar de 140 de
salvamontisti. In decursul a 30 de ani lor li s-au adaugat si alte centre salvamont, in prezent
existand 36, cu peste 900 de salvamontisti.
Comisia centrala, prima forma de organizare si coordonare
In randul oamenilor de munte, aparitia acestui act normativ, care legifera Salvamontul, a fost
privita ca o adevarata victorie. Pentru prima data se putea vorbi de o organizare a activitatii de
salvare. Au fost cooptati pentru aceasta activitate schiori si alpinisti de marca, cu o bogata
experienta in ceea ce priveste muntele si acordarea primului ajutor.
La nivelul Federatiei de Alpinism se creaza o Comisie Centrala Salvamont, in sarcina careia
revine aproape toata organizarea activitatii de profil. Ca secretar al Comisiei, cu un nucleu de 10
persoane, este numit dr. Ioan Giurculescu.
Se stabileste baremul de dotare cu materiale, echipamente si medicamente. Se reuseste, incepand

CIOTURA MIREL
cu anul 1972, infiintarea Scolii Nationale Salvamont, in cadrul carora se pregatesc viitorii
membri Salvamont.
Concomitent cu organizarea scolilor, incepe si organizarea de concursuri republicane, in etape de
iarna si de vara. Primul concurs are loc in 1972, in Bucegi, la cabana Caraiman. Organizarea
acestor concursuri a fost facuta in ideea verificarii stadiului de pregatire al formatiilor Salvamont
si a crearii unui schimb de experienta intre aceste formatii.
Scolile nationale, semn ca Salvamontul devenea un lucru serios
Directori ai Scolilor Nationale Salvamont au fost: prof. Alexandru Floricioiu (din 1972 - 1989),
maestru emerit al sportului si Mircea Opris, maestru al sportului (din 1990- pana in prezent).
Primele scoli Salvamont de iarna s-au desfasurat la Cabana Podragu, impreuna cu scolile de
alpinism, dupa 3 ani fiind mutate la Balea. Scolile de vara, in majoritate, au fost organizate la
Padina - o zona propice pentu aceasta activitate.
Revolutia in salvarea montana
Crearea ANSMR
Pana in anul 1990, evolutia Salvamontului din Romania a fost inceata, dar o data cu schimbarile
survenite in viata romaneasca a avut loc si o reorganizare totala a Salvamontului.
La 2 noiembrie 1991 are loc adunarea de constituire a Asociatiei Nationale a Salvatorilor
Montani din Romania (ANSMR). Initiatorul acestei asociatii a fost Gh. Dunaritiu, secretar al
Federatiei Romane de Alpinism. Membrii fondatori erau in numar de 23. Presedinte a fost ales in
unanimitate dl. Mircea Opris.
Marea realizare, meseria de salvamontist
Un salt spectaculos in evolutia activitatii de salvare pe munte din Romania, s-a datorat ANSMRului, care a avut ca scopuri principale:
- afilierea la forul international CISA - IKAR, prin care salvamontul romanesc era recunoscut pe
plan international si prin care se puteau cunoaste noile tehnici si materiale de salvare.
- propunerea unui nou act normativ care sa raspunda necesitatilor actuale. Acest proiect se
concretizeaza in anul 1996, prin H.G. 1269.
- reorganizarea Scolilor Nationale Salvamont.
- introducerea meseriei de salvator montan in Nomenclatorul meseriilor.
Afilierea la CISA - IKAR le-o datoram colegilor din Salvamontul austriac, care ne-au sustinut in
fata forurilor internationale. Tot acestora le datoram si participarea la un curs de pregatire
internationala, desfasurat in 1993, in Austria.
Noul act normativ, rezultat al activitatilor sustinute a ANSMR, are ca principale realizari,
recunoasterea meseriei de salvator montan si infiintarea Seviciilor Publice Salvamont din cadrul
Consiliilor Judetene si Locale. Un ajutor deosebit in elaborarea acestui act normativ a venit din
partea Ministerului Turismului, prin persoana d-nei Elena Stroia.

CIOTURA MIREL
Primul Serviciu Public Salvamont cu angajati permanenti a fost infiintat in anul 1997, in cadrul
Consiliului Judetean Brasov.

Legislatie
Cadrul Institutional al organizarii si functionarii activitatii de salvare montana in Romania
In prezent Serviciile Publice Salvamont functiuneaza in baza Hotarrii Guvernului nr. 77/2003
privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii
de salvare n munti, in temeiul art. 107 alin. (1) din Constitutie si al art. 33 alin. (5) din
Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n
Romnia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.755/2001. Serviciile Salvamont pot
functiona ca persoane juridice aflate in subordinea consiliilor judetene sau locale. nsemnele,
legitimatiile si culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt
unice pe ntregul teritoriu al Romniei si se stabilesc de catre Asociatia Nationala a Salvatorilor
Montani din Romnia. Folosirea acestor nsemne de catre persoane neautorizate constituie
infractiune si se pedepseste conform legislatiei n vigoare. a. Serviciile Publice Judetene si
Serviciile Publice Locale Salvamont Consiliile judetene n a caror raza administrativ-teritoriala
se afla trasee montane si/sau prtii de schi organizeaza servicii publice judetene SALVAMONT,
care coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor montane si de salvare n munti a
persoanelor accidentate si a bolnavilor. n localitatile pe teritoriul carora exista trasee turistice
montane si/sau prtii de schi, consiliile locale pot organiza,n conditiile legii, servicii publice
locale SALVAMONT. n situatia n care la nivelul localitatilor pe teritoriul carora exista trasee
montane si/sau prtii de schi consiliile locale nu organizeaza servicii publice locale
SALVAMONT, atributiile se ndeplinesc de serviciul public judetean SALVAMONT. Finantarea
serviciilor publice judetene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea si echiparea cabanelor cu
aparatura, instrumente si materiale necesare desfasurarii activitatii, se face din bugetele proprii
ale judetelor sau din bugetele locale, dupa caz. Atat serviciul judetean, cat si cel local, au in
subordine formatii (echipe) de salvatori montani. Formatia de salvare montana este alcatuita din
minimum 6 membri salvatori montani. Numarul formatiilor SALVAMONT este stabilit prin
hotarre a consiliului judetean sau local, dupa caz, cu consultarea Asociatiei Nationale a
Salvatorilor Montani din Romnia, n functie de caracteristicile zonei montane,de afluenta
turistilor, schiorilor si alpinistilor n zona montana respectiva.
b. Salvatorul Montan
Poate deveni salvator montan orice persoana care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii
are vrsta de cel putin 18 ani;
nu are antecedente penale;
are o stare de sanatate corespunzatoare confirmata prin fisa medicala;
a parcurs formele de pregatire profesionala si a efectuat un stagiu de aspirantura, stabilite de
Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romnia;
are o conduita demna si morala;
a promovat examenul de atestare n profesie, organizat de Asociatia Nationala a Salvatorilor
Montani din Romnia. Salvatorii montani sunt angajati cu contract de munca nedeterminat in
cadrul Serviiciilor Publice Judetene sau Locale Salvamont. Salvatorii montani au obligatia de a
participa, la intervale stabilite de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romnia, la
examene de reconfirmare a dreptului de libera practica n profesia de salvator montan.
Neparticiparea sau nepromovarea examenelor de reatestare duce la pierderea dreptului de libera

CIOTURA MIREL
practica n profesia de salvator montan. Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romnia
stabileste, prin norme proprii, si alte situatii care determina pierderea dreptului de libera practica
n profesia de salvator montan

S-ar putea să vă placă și