Sunteți pe pagina 1din 1

Telescopul optic

Telescopul optic formeaz imagini ale cerului relativ apropiate i mre te


luminozitatea aparent a atrilor, permind distingerea detaliilor i observarea a
mult mai multor stele dect cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt mpr ite n
dou categorii principale: telescoape reflectoare i telescoape refractoare.
Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglind (sau un sistem de
oglinzi) de sticl metalizat de formparaboloidal, care poate atinge chiar i 11
m n diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dat de
obiectiv este ndreptat spre un ocular.
Telescoapele de refracie au 2 lentile: una mare, plasat n partea frontal
i numit obiectiv, care colecteaz lumina, i una mic n partea posterioar,
ocularul, care focalizeaz razele luminoase n ochiul observatorului. Acest
telescop a fost utilizat de Galileo Galilei n anul 1609 pentru a privi Luna, pe care
a vzut-o de 30 de ori mai aproape dect cu ochiul liber.
Obiectivele cu deschideri mari de doi metri sunt domeniu evident al telescoapelor
reflectoare. Dup o anumit dimensiune lentilele devin att de scumpe i grele
nct a fost, din punctul de vedere tehnic i economic, impracticabil de a le folosi.
Comparativ cu luneta astronomic, avantajele telescopului sunt:
posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;
la acelai diametru al obiectivului, lunetele astronomice sunt mai grele i
mult mai scumpe dect telescoapele;
lipsa aberaiilor cromatice;
efecte de difracie mai mici;
putere separatoare i grosisment superior.
Telescopul optic poate fi utilizat att pentru observarea direct, ct i pentru
cercetri fotografice sau spectroscopice .
La perfecionarea telescopului au contribuit, printre al ii, Isaac Newton, Laurent
Cassegrain, James Gilbert Baker, W. Herschel, J. Herschel, Foucault, Bernhard
Schmidt, George Willis Ritchey, Henri Chrtien, Dmitry Dmitrievich Maksutov /
Dmitri Dmitrievici Maksutov.
Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009)
este Grantecan.