Universitatea Tehnica Gh.

Asachi Iasi
Facultatea de Constructii si Instalatii

Proiect Ingineria Mediului

Profesor indrumator
Lepadatu Daniel

Student
Kemenes Vlad
Grupa 3204
An II

Tema proiectului

Se cere determinarea impactului asupra mediului inconjurator al incalzirii unei

cladiri civile cu destinatia de locuinta individuala pentru una sau doua familii avand
regimul de inaltime : S+P+1E.
Cladirea este amplasata in orasul Iasi pe o platforma cu panta sub 5%, avnd
asigurate masurile de scurgere a apei din precipitatii.
Structura de rezistenta se compune din :
Pereti portanti din zidarie de caramizi pline
Plansee din beton armat
Acoperisul are panta de 300, structura de rezistenta de tip sarpanta pe scaune
in 2 pante, diverse invelitori ( tigla ceramica, tigla din beton, sindrila, tabla tip
tigla)
Peretii portanti interiori vor fi din zidarie de BCA
Peretii neportanti din zidarie de BCA
Pardoseala calda va fi din stejar perpendicular pefibre
Pardoseala rece din placi ceramice
Dimensiunile golurilor de ferestre si usi pentru cladirile de locuit
1. Ferestre

Hf

Inaltimea si latimea ferestrelor trebuie sa fie multipli de 30

cm, incepand de la 60 cm. Forma ferestrelor utilizate este
patrata cu dimensiunile 1.80x1.80, 1.50x1.50 si 1.20x1.20 .

Bf

Hu

Bu

2. Usi
Inaltimea si latimea usilor trebuie sa fie multipli de 30 cm.Usile
trebuie sa aiba inaltimea mai mare de 210 cm.
Dimensiunile utilizate sunt:
Pentru intrarea in cladire 100x210 cm;
Pentru incaperi 90x210 cm.

Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre

Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladirile civile este
reglementata de STAS 1434/83.
In realizarea schitei am utilizat usi simple fara prag, si ferestre duble.
Tipuri de usi

Usa simpla fara prag

Usa dubla fara prag

Usa dubla cu deschidere in ambele sensuri

Usa simpla cu prag

Usa dubla cu prag

Usi glisante

Usa simpla cu deschidere in ambele sensuri

Tipuri de ferestre

 Fereastra simpla

Fereastra dubla

Proiectarea scarii
Scarile sunt elemente de constructii portante,avand ca rol asigurarea intre
niveluri.Pentru a se indeplini cerintele de rezistenta si functionale, scarile trebuie
calculate. In cadrul acestui proiect este facuta doar proiectarea functionala,astfel
cerintele de rezistenta se considera asigurate.
Scara este amplasata intr-un spatiu special din cadrul cladirii numit casa scarii
marginit de pereti portanti, pentru a fi asigurate rezistenta si stabilitatea,izolat fata de
spatiile adiacente.
Scarile pentru cladiri de locuit pot fi de diverse tipuri, dupa forma in plan,
desfasurarea pe verticala, dupa alcatuire.Cele mai utilizate tipuri de scari sunt cele
cu una sau cu doua rampe drepte care deviaza circulatia la 180 0 sau la 900.Se mai
pot utiliza si scari cu trepte balasate sau cu
rampe curbe.
Scara utilizata este o scara cu 3 rampe
drepte si 2 podeste intermediare.

Alte tipuri de scari

Scara cu rampa curba

Scara circulara

Scara cu 2 rampe drepte dispuse perpendicular si un

podest interediar

Calculul caracteristicilor geometrice

Aria planseelor este calculata la fata interioara a peretilor exteriori
Perimetrul cladirii pentru calculul lungimii puntilor termice orizontale se
considera deasemenea la fata interioara aperetilor exteriori.
Inaltimea libera a parterului este masurata intre fata superioara a pardoselii si
tavan.
Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii

Aria planseului peste subsol (A1)

Aria planseului de sub pod (A2)
Perimetrul cladirii (P)
Aria tamplariei exterioare (A3)
Aria peretilor exteriori (A4)
Anvelopa cladirii (Ac)
Volumul incalzit al cladirii (V)

Punti termice
Punte termica este acea suprafata,unde intra in contact doua materiale ale
caror capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de
caldura.De regula cand construim suntem nevoiti sa utilizam materiale diferite care
au rezistente termice diferite, unele fiind mai bune izolatoare, altele mai putin.Puntile
termice se formeaza si in acele locuri unde este intrerupta termoizolatia, permitand
pierderea de caldura prin acele locuri.Puntile termice sunt direct influentate de
raportul dintre latimea puntii termice si grosimea elementului de separare.Cu cat
latimea puntii este mai mare cu atat pierderea de caldura este mai mare.Reducerea
aparitiei puntilor termice se mai poate face prin prevederea de materiale
termoizolante la intersectia dintre doua elemente care au rezistente termice diferite,
evitandu-se astfel formarea condensului.

Punti termice verticale

1.

Punte de colt iesind

Rost Vertical Colt iesind (Punte simetrica)

Lungimea
puntilor = Hincalzit

2. Punte de colt intrand

Rost Vertical Colt intrand (Punte simetrica)
Lungimea puntilor =
Hincalzit

3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent
Lungimea puntilor =
Hincalzit

Punti termice orizontale

1. R.O. Streasina nesimetrica
Lungimea puntilor = Pplanseu
Pplanseu = perimetrul planseului la fata
interioara a peretilor

2. R.O. Pereti interiori

Lungimea puntilor = Lperete

Punti termice tamplarie

1. Punte termica pe conturul tamplariei

Hf

Bf

Lungimea puntii = Ptamplarie

Ptamplarie= 2(Hf+Bf)

Determinarea rezistentelor termice specifice

corectate (R)
1
R= U ' [m2K/W]
1 ( l )
+
U= R +
A
A

R= Rsi + Rs + Ra + Rse [m2K/W]

coeficienti specifi liniari de transfer termic [W/m*K] in zona puntilor termice;

L lungimea puntilor termice
coeficienti specifi punctuali de transfer termic [W/K];

Determinarea coeficientului global de izolare

termica G

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia

si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura
directe) prin suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad
raporata la volumul cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului
interior.
1
A
G=
V
R'

)+ 0.34n

Aplanseu inf Atamplarie

+
'
R ' tamplarie
R planseu inf
A
Apereti ext Aplaseu
=
+

R'
R' peretiext

R' planseu +

( )

V volumul incalzit al cladirii

V = A1*Hi
n = viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora
n=1

= factor de corectie a temperaturilor exterioare

=1

G=0,94
1/V=0,003929
(A*/R')=151,8435
=1
n=1

Necesarul anual de caldura Qan

Q=

24
1000

*C*N12*G (Qi Qs) [kWh/m3*an]

Q necesarul anual de caldura pe metru cub de volum incalzit [kWh/m 3*an]

C coeficient de corectie
G coeficientul global de izolare termica a cladirii

N12 - numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este amplasata
cladirea
Qi aportul de caldura rezultat din locuirea cladirii
Qs aportul util de caldura provenit din radiatia solara
Qan = Q*Vincalzit
N12= N2012 (20 )*D12
N2012 numarul anual de grade-zile de calcul
temperatura interioara medie a cladirii [0C]
D12 durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii
exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii
Q=

Igj=
D12=
Itj=
N12=
N20
i=
gi=
Afij=
C
Q=
Qan=

7
379,16
64
201
78,6
1379,4
3510
9,4
0,75
13,05
0,96
16,934
19
4309,9
44

cladire de
locuit

Iasi
Iasi
Iasi
Iasi

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara

Qs
Qs= 0.40 * IGj * gi * AFij/V [kWh/m3*an]
Qs cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe
durata sezonului de incalzire, pe un m3 de volum incalzit
IGj radiatia solara globala disponibila corespunzatoare unei orientari cardinale j
gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile i ale tamplariei
AFij aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul i

V- volumul interior incalzit

IGj Radiatia solara globala

24

IGj= 1000

* D12* ITj

ITj intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala si

de localitatea in care este amplasata cladirea [W/m2]
Qs=
Q=

Igj=
D12=
Itj=
N12=
N20
i=
gi =
Afij=

5,8324
95
7
379,16
64
201
78,6
1379,4
3510
9,4
0,75
13,05

Emisia anuala de CO2

Emisia anuala de dioxid de carbon se poate determina prin relatia

Combustibilul
Combustibil lichid
Gaz natural
Termoficare
Lemn
Carbune

CO2=

3,2174
96

UM
l
m3
Gcal
m3
kg

CO2=0.19*Q=........Kg/(m3*an)
Consum specific
0.10 UM/kWh
0.10 UM/kWh
8.6x10-4 UM/kWh
1x10-3 UM/kWh
0.20 UM/kWh

Emisii de CO2
0.29 kg/kWh
0.19 kg/kWh
0.24 kg/kWh
0.36 kg/kWh
0.40 kg/kWh

Tabel numar de grade zile

Coeficientul de corectie C

1.
2.
a.
b.
c.

Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostata

Instalatii fara dispozitiv de reglare termostatata
Punct termic/centrala termica locala automatizata
Punct termic cu reglaj manual
Centrala termica de carier neautomatizata

Cuprins
Tema proiectului......................................................................................................................... 2
Calculul caracteristicilor geometrice.......................................................................................... 5
Punti termice.............................................................................................................................. 6
Punti termice verticale............................................................................................................ 6
Punti termice orizontale......................................................................................................... 7
Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R)......................................................9
Determinarea coeficientului global de izolare termica G.........................................................9
Necesarul anual de caldura Qan................................................................................................ 10
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs.........................................................................11
Emisia anuala de CO2............................................................................................................... 11
Tabel numar de grade zile........................................................................................................ 12
Coeficientul de corectie C......................................................................................................... 12