Sunteți pe pagina 1din 24

GASTRONOMIA TURCEASCA

Ciocan Ana Maria

Manea Gabriela

IMAPA AN IV

GENERALITATI

Republica Turcia(limba turca: Trkiye) , este o tara intinsa pe doua


continente. 97% din suprafata tarii se afla in Asia (Anatolia) si 3% Europa
(peninsula Balcanica). Asezarea Turciei la intersectia Europei cu Asia o
face o tara de o importanta geostrategica importanta. Etnic turcii
formeaza majoritatea populatiei cu o minoritate importanta de Kurzi.
Religia predominanta in Turcia este Islamul, si limba oficiala a tarii este
turca.

Turcia este impartita in 7 regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagra, Anatolia


Centrala, Anatolia E, Anatolia SE si Mediteraneana. Terenul accidental al
Anatoliei N de-a lungul Marii Negre seamana cu o centura lunga si ingusta.
Aceasta regiune cuprinde aproximativ o sesime di teritoriul total al Turciei. Ca
o tendinta generala, interiorul platoului anatolian devine tot mai mult
accidental care avanseaza spre E.
Peisajele variate ale Turciei sunt produsul unor miscari complexe ale lumii
care au modelat regiunea si inca cutremurele sunt destul de frecvente si uneori
au loc eruptiile vulcanice. In 1999 Turcia a fost cuprinsa de un cutremur
dezastruos.

Cultura Turciei rezulta din osmoza mai multor elemente de origini diverse :
Anatoliene, Greco-Romane, Bizantine si Otomane (ultima fiind ea insasi un
amestec de influente islamice, turce si iiraniene), la care s-au adaugat mai tardiv
cultura si traditiile occidentale, care au influentat Imperiul Otoman dar mai ales
republica Turca. Influenta culturala a occidentului continua si astazi, indeosebi
in orase si in partea de apus a tarii, in timp de la tara si in rasaritul tarii,
traditiile si religia au o influenta mult mai mare.
O Turcie transformata cu succes intr-un stat national modern, a permis cresterea
libertatii de expresie artistica, in ciuda unor perioade de cenzura, mai mult
politica. In timpul primilor ani ca republica, guvernul a investit multe resurse in
artele frumoase, ca muzeele, teatrele, operele si arhitectura. Diversi factori
istorici joaca roluri importante in definirea identitatii moderne turcesti. Cultura
turceasca este un produs a eforturilor de a fi un stat V modern, in timp ce isi
mentine traditia religioasa si valorile istorice.

BUCATARIA TURCEASCA

Artabucatariei turcestieste foarte


cunoscuta in Europa. Ea a fost
influenata mult de varietatea si
anturajul multicultural al Imperiul
Otoman. Totusi, cel mai mare impact
asupra gastronomiei turcesti, a facut
bucataria greceasca si cea a Orientului
Mijlociu, dar a primit un amestec si din
tradiiile bucatariei antice turcesti al
Asiei centrale.
Buctria turceasc este n mare parte
motenirea buctriei otomane,care poate fi
descris ca fiind o fuziune i rafinament al
Asiei Centrale,Orientului Mijlociu i
buctriei din Balcani. Buctria turceasc a
influenat buctriile vecinilior,incluznd i
Romnia. Reetele culinare difer de la o zon
la alta ,n funcie de tradiii i de geografie.

ISTORIA BUCATARIEI TURCESTI

Bucataria turceasca s-a dezvoltat foarte mult in timpul perioadei otomane.


In secolul 17, palatul sultanului avea o bucatarie cu in jur de 1300 de
servitori si sute de bucatari. Acesti bucatari au fost cei care au rafinat si au
perfectionat bucataria turceasca, pentru a satisface pretentiile palatului
regal. Au fost create literalmente sute de feluri culinare in aceasta
perioada.
Bucataria turceasca a fost puternic influentata de perioada otomana, cand
au fost combinate traditiile locale cu influente din Grecia si Orientul
mijlociu, ca si din Asia Centrala.
Bucataria turceasca si obiceiurile alimentare ale poporului turc au trecut
prin schimbari dramatice in secolul 20, datorita influentei vestice.

BAZELE BUCATARIEI TURCESTI

Felurile de mancare de baza sunt relativ neschimbate din


perioada otomana: orezul, produsele din grau, feluri culinare
comune cu Grecia cum ar fi meze (aperitive) si baklavaua,
pilafurile, sis si doner kebab, salatele cu iaurt, peste in ulei de
masline, legume umplute si frunze de vita umplute (dolma).
Cele mai aromate branzeturi albe si iaurt sunt preparate din
laptele de oaie. Desi orezul, numit pilav (pilaf) reprezinta un
pilon al bucatariei turcesti, bulgurul (burghul) preparat din
grau poate fi folosit pentru acelasi scop.

Painea este preparata din grau, orz si porumb. Cateva tipuri de


paine turceasca sunt pide, o paine de greu plata, rotunda si lata,
tandir ekmei (paine coapta pe peretii interiori ai unui cuptor rotund
de lut numir tandir), simit sau gevrek, o paine in forma de inel
acoperita cu seminte de susan, mancata fie simpla fie cu branza sau
gem.

o O caracteristica importanta a meselor turcesti este faptul ca hrana


se serveste in cantitati mici si se mananca foarte multa paine. Pana si
alte feluri de baza cum ar fi orezul si bulgurul se mananca cu paine.

La micul dejun se consuma branza, masline, paine, oua si gem, iar in unele
regiuni se adauga carnatii, rosiile si castravetii. Masa de pranz nu este de
obicei masa principala a zilei, si de aceea de obicei turcii mananca supe sau
salate cu desert, iar felurile de mancare cu carne, care iau mult timp de
preparare, sunt lasate pentru cina. Cina consista de obicei din supa, felul
principal, salata si desert.
Ingredientele cele mai folosite sunt vinetele, piperul verde, ceapa, lintea,
fasolea, rosiile, usturoiul si castravetii. Fructe si nuci: strugurii, caisele,
ciresele, pepenele galben si verde, smochinele, lamaile, fisticul, nucile,
migdalele si alunele. Condimentele si verdeturile preferate sunt
patrunjelul, chimionul, piperul, paprika, menta si cimbrul.

FELUL DE MANCARE PRINCIPAL


Pilaful (pilavul) este bastionul buctriei turceti. Este preparat de obicei
din orez, dar poate fi fcut i din bulgur (gru pisat), i uneori din sehriye
(vermicelli taitei subtiri si transparenti din orez).

Traditional, pilaful se servea drept fel principal, de obicei insotit


de carne, pui sau peste. In ziua de azi, pilaful se serveste drept
garnitura la feluri de mancare din carne sau pui. Pilaful poate fi
preparat mai usor, mai putin satios inlocuind carnea cu mazare,
fasole, patlagele vinete sau naut.

Variaiunile de pilaf sunt fra numr, dar au o caracteristic comun: orezul


nu trebuie s fie lipicios. Spre deosebire de orezul italian, trebuie s se poata
separa n boabe individuale.

Pilav (Pilaf turcesc din orez)

Vermicelli taitei subtiri si


transparenti din orez

CARNEA

Carnea, in special i kebap, se pregtete marinat i fript la


foc deschis. Turcii, n majoritate musulmani, consum numai carne
halaal (animalele din care provine sunt sacificate dupa o
modalitate tradiional). Tipul de carne favorit este mielul de
lapte.

Dner kebabul const din miel sau pui feliat fript incet pe o
frigruie rotativ vertical. Sis kebabul este o frigruie din lemn
sau metal cu cuburi mici de carne de orice tip, pasre sau pete,
cu sau far legume, fripta pe grtar. Legumele folosite de obicei
sunt vinetele, rosiile, ceapa, ciupercile si gogoarii. Dner kebabul
se servete sub form de sandwich din pi sau pine normal cu
salata, roii, sos de smntn i ulei, eventual cartofi prajii.

O delicatesa specific este pastrama de vit - pastirma.


Crnaii tradiionali, servii la micul dejun se numesc sucuk.
Carnea a fost dintotdeauna un aliment de lux pentru turci, deoarece mieii de
lapte nu sunt o surs foarte abundent.
Carnea era de obicei consumat numai la nuni i n timpul srbtorii Eid ulAdha (Sarbatoarea sacrificiului), sub forma de etli pilav (pilaf cu carne), nu
kebab. Odat cu apariia lanurilor de fast-food si introducerea produciei
industriale de carne, acest aliment a devenit parte integrant din dieta zilnic a
majoritii turcilor sub forma, mai ales, de dner kebab. ns chiar n ziua de
azi principala modalitate de pregtire a crnii este de a aduga carnea tocat
in cantiti mici la feluri de mncare din legume, e cum ar fi fasole cu carne
tocata.

Pastirma

MEZE

Meze este o selecie de mncruri servite drept aperitiv cu sau fr


buturi, uneori drept fel principal. Aceste mncruri pot fi: msline,
brnza kashar sau brnza alb, murturi, tzatziki, kfte (chiftele de
carne), pilaki din fasole, usturoi si ulei de masline, dolma (frunze de
vita de vie, ardei verzi sau vinete umplute cu orez sau carne), brek
(foi de aluat foarte subtiri umplute cu branza, carne sau legume),
hummus (din susan, naut, usturoi, ulei de masline si suc de lamaie),
peste si fructe de mare.

PRODUSELE LACTATE

Iaurtul este un element important n buctria turceasc.De fapt,cuvntul yogurt din


limba englez provine de la cuvntul turcesc yogurt.Iaurtul poate nso i aproape toate
felurile de mncare din carne(kebab,kofte),mncrurile de legume(vinetele prjite n
special,dovlecel,spanacul cu carne tocat etc. , i specialitatea numit
Manti(triunghiuri din aluat umplute cu carne tocat).n sate,iaurtul este consumat n
mod regulat cu orez sau pine. Una din cele mai comune buturi tucesti,ayranul,se
face din iaurt cu ap i sare. Turcia produce mai multe varieti de
brnzeturi,majoritatea din lapte de capr. Producerea de multe tipuri de brnzeturi este
local i particular n anumite regiuni.

Manti

Beyaz Peynir (cea mai populara branza din


Turcia facuta din lapte de oaie, cu o textura
granulara)

DESERTURILE TURCESTI

Turciaeste cunoscuta ca fiind tara undedulcele


e la el acasa.

Varianta turceasca a budincii de orez Sutlac

Peste tot in lumebudinca de orez este un desert popular, ea fiind


atat de larg raspandita incat fiecare tara isi are propriul stil de preparare.
In Turcia, ea se gateste cu apa, lapte, orez, zahar si faina de orez, in
versiunile moderne adaugandu-se si aroma de vanilie.
Scortisoara sau alunele sfarmate sunt cele doua ornamente principale.
Dupa ce se rumeneste intr-un cuptor, desertul devine asa-numitul Firin
Sutlac, saubudinca de orez la cuptor.

Halva

Desi in Romania a devenit populara varianta din seminte de floarea


soarelui, halvaua este un termen generic pentru cateva tipuri diferite
de deserturi dense si bogate, cuvantulhalva insemnand, literal,
dulce in turca.
Varianta pe baza de faina este usor mai gelatinoasa, in timp e
variantele cu alune, unt si zahar se sfarma mai usor. Indiferent ce fel
de halva vei incerca, dulceata si textura acestui desert iti va
impresiona papilele gustative dupa orice masa turceasca.

Prajitura ce impresioneaza prin simplitate Revani


Cunoscuta sub diferite nume n diverse tari, aceasta prajitura dulce facuta din gris si imbibata in sirop este o favorita
printre iubitorii de preparate din bucataria turceasca. Deseori se adauga si apa infuzata cu flori de portocal si fistic tocat,
acest desert fiind un excelent mod de a incheia o masa copioasa.

Desertul de pe sfoara Pestil


Diverse fructe uscate si nuci sunt impletite pe un snur si muiate intr-un must de struguri dens si neindulcit. Aceste
snururi sunt lasate mai apoi sa se usuce la soare. De multe ori, pestilul arata ca o lumanare sau ca un carnat datorita
culorii opace a mustul de struguri, fiind un desert numai bun de incercat atunci cand vrei ceva deosebit!

Kunefe
Aceastaprajitura cu branza dulcepoate fi servita la micul dejun sau la cina, dar
este cea mai populara ca desert. Kunefe este umpluta cu branza moale, iar in ultimele
cateva minute de gatit, se toarna peste un sirop infuzat cu flori de portocal. Ornat cu
fistic tocat, acest desert dulce este unic i deosebit de hranitor.

Curcubeul dulce Lokum


Initial, acest desert era disponibil doar in trei culori, respectiv trei arome: rosu apa
de trandafiri, galben coaja de lamaie si verde portocala amara. Astazi, data fiind
varietatea de ingrediente folosite, exista numeroase arome, de la cele de fistic, alune,
migdale sau nuca de cocos, la arome de fructe cum ar fi visine, capsuni, portocale, caise,
sau lamaie, facand acest desertunul dintre cele colorate din Turcia.

Desertul mieros Baklava


In Turcia, baklavaua este servita fie ca gustare, in timpul zilei,
fie ca desert dupa o masa principala. Straturile de aluat
combinate cu nuci si fistic sunt indulcite cu sirop sau cu miere si
taiate in portii individuale, creand astfelunul dintre cele mai
populare si mai mieroase deserturi turcesti.

BUTURI

Turcia, fiind o natiune majoritar islamica, nu consuma alcool in vremurile de demult.


In ziua de azi alcoolul se gsete si se consum mult mai frecvent. Exist cteva
varieti locale de bere si vinuri. La mese se poate servi rake, o butura alcoolica
aromat cu anason.
Raki - E cea mai cunoscuta bautura alcoolica din Turcia. Insoteste mesele
principale si are o puternica aroma de anason. Se pregateste din resturile
strugurilor dupa prepararea vinului. Exista un sortiment facut chiar si
din smochine. I se mai spune si "laptele leului", pentru ca, daca este diluat
cu apa, capata o culoare laptoasa;
Celebra cafea turceasca se remarca prin aroma. Cafeaua proaspat
rasnita se pune intr-un cezve, ibric special cu maner lung. Se incorporeaza
zahar si cate o ceasca de apa rece pentru fiecare ceasca de cafea pe care
doresti sa o faci, apoi se lasa pe foc pana cand se formeaza spuma. Opresti
focul, lasi cateva secunde, apoi iar il aprinzi. Repeti procedeul de trei ori.
Torni dupa aceea cate putin in fiecare ceasca, apoi pui restul la incalzit.
Cand reapare spuma, iei de pe foc si completezi cestile.

La micul dejun i n timpul zilei ,turcii beau mult ceai negru. Ceaiul se
face cu dou ceainice din Turcia. Ceaiul amar puternic este fcut n
oala de sus i este diluat prin adugarea apei fierte de la inferior.
Ayran(iaurt srat) este cea mai comun butur rece,care poate
acompania aproape toate preparatele n Turcia,cu excepia celor cu
pete. Salgam suyu(suc de gulie)este o alt butur important care
se combin cu raki . Boza este o butur tradiional de iarn. Sherbet
este un sirop care poate fi preparat dintr-o varietate de ingredient,n
special fructe,flori sau ierburi. n buctria clasic turceasc ,
hoaf(compot) nsoete alternative preparatele din carne i pilaf.