la,l Qo*,fu ?. llu{tz.* .

,
ar^**<^l*t

4*?'-l-

Radu

preda I !a,i1

ho.

% *,Ny*,o
BrsnRrcA rx Srer
O invitafie la dezbatere

Tip[ritd cu binecuvAntarea
LP.S. dr. Serafim Joantd,
Mitropolitul ortodox al Germaniei qi Europei Centrale

5CR1PT4

Redactor: M. Bojin
Tehnoredactor: Cristian Lupeanu
Coperta: Nicolae Filip
Tiplrit la: Gl CTCURO s.o.

Cuprins
I. Cuv6nt l5muritor

II.

Un proiect legislativ intre realizlri

gi agteptdri (11 teze)

III.

Biserica in Stat
1. Argument: Limitele democraliei
2. Statutul Bisericii gi culteior in comunism
3. Contextul politic actual
4. Contextul conf'esional
5. Provocarea post-modernl
6. Termenii juridici ai liberr[{ii religioase
7. Dimensiunea nafionald a credin[ei
8. Prozelitismul
f . inv[g[mintul confesional gi etnic
10. Patrimoniul cultelor gi asistenla socialI
11. Situalia din alte fdri post-comuniste

13
13

t9
23

2l
30
36
53
58
66
69
73

Excurs:

Biseric[ IOz
radicald
103

Modele europene de relalie intre Stat si

A. Primul model: separalia
(,,modelul francez")
B. Al doilea model: identificarea
(,,modelul englez")
C. Al treilea model: cooperarea
(,,modelul german")
D. Un posibil model ortodox
(,,modelul post-bizantin")
12. Concluzii deschise

totalI

distinctd

)
""tl

Foto coperta I; Ieremia Movild, tnAndstirea SuceviSa

@ Editura 5CR(Pffl,pentru prezenta edilie, 1999

ISBN 973-9161-94-4

Note

IV. Lege privind regimul general al cultelor religioase

lO7
110

,,:
125

tzl
,/,
i

I. Cuvfint lfimuritor
Una dintre temele dominante de la noi, din ultimii doi ani,
a fost ffir[ indoial[ cea a relafiei dintre Stat gi Biseric[. O tem[,
ca atdtea altele, pe c6t de importantd, pe atdt de rdu inteleasl
qi, in consecinfd, prezentatS.. Brizanfa temei va fi pus6 in evidenl[ odat[ cu declarafia de la Alba-Iulia a Arhiepiscopului
Bartolomeu al Clujului, in primdvara lui 1998. intrebat de
cltre un ascult[tor din sal[, la sfirgitul unei conferinle susfinute la invitaqia filialei ASCOR, dacl iqi mai susfine p[rerea
potrivit cdreia Biserica trebuie s[ se menfin5. distant[ faf[ de
politic[, Arhiepiscopul Clujului a rdspuns c6, dat[ fiind situa1ia actuald, nu mai este de aceeagi pXrere, considerdnd urgent[ 9i benefic[ participarea Bisericii intr-o formf, specific[ la
viala politic[. Declaralra a f ost receptatd intr-un mod foarte
diferit, dar va avea ecou la toate etajele decizionale qi pe intreg
egichierul politic. Este succesul imprevizibil, dar semnificativ al declara[iei.
Reacliile la declaralia Arhiepiscopului Bartolomeu au ar[tat precaritatea legislativ[ in care ne afldm de aproape un deceniu, f5r[ o Lege a Cultelor gi f[r6 o doctrin[ politic[ in care
elementul religios-cultural s[-gi aib[ partea cuveniti. $i aceasta in conditiile in care, prin diferite gesturi ;i atitudini - de la
invitarea Regelui Mihai, reactivarea Mitropoliei Basarabiei qi
infiinfarea Mitropoliei pentru Germania gi Europa CentralS. Ei
de la coorganizareaintAlnirii ,,Oameni qi Religii", din august
1998, 9i pAnS la invitarea la Bucuregti a Episcopului Romei,
Papa Ioan Paul II, in primS.vara acestui an -, Biserica Ortodox[ RomAnd s-a dovedit in primul deceniu post-comunist,
marcat de instabilitate Ei de stdng6cii politice, principala fo([
integratoare, ambasadoarea autenticd a identit[1ii gi dezideratelor societllii romdneqti.

Legea Curltelor este ,,Constitulia" relaliilor dintre Biserici

sau confesiuni gi Stat. Acest fapt motiveaz[ suficient necesitatea unei dezbateri pe marginea ei, cu atAt mai muit atunci
cind se afl[ in stadiu de proiect. Paginile ce urmeaz[ nu sunt
insI determinate exclusiv de contextul legat de proiectul legislativ, ci se doresc in egalI m5sur5 o contribufie, dincolo de
textul legii, la chestiunea mai larg[ a raportului dintre Stat qi
Bisericl intr-o lar5 democraticd si ortodoxil Multe dintre notatiile de mai jos s-au nlscut atfft din lectura cotidian[ a presei
romAneqti si din disculii cu prieteni qi oameni de decizie din
Jard, cdt si din confruntarea in ultimii cinci ani de studii cu
viafa confesional[ gi cur peisajul politic al Europei de Vest.
Ceea ce a rezultat constituie o provocare gi o invitatie in acela;i timp. O provocare pentru qei care s-au obiqnuit cu improvizalia sau fac uz selectiv de aceasta, qi o invita[ie pentru
cei care i;i doresc un plus de claritate qi de nuanfe intr-un
dcmeniu esen{ial al viegii sociale.
In forml restrins[ gi bazate pe o varianti precedent6 a
actualului proiect legislativ, aceste pagini au ap[rut inilial in
revista Renasterea a Arhiepiscopiei Ortodoxe RomAne a
Vadului, Feleacului ;i Clujului, motiv pentru care mullumesc
pe aceastd cale revistei clujene pentru sprijinul generos acordat in vederea publichrii variantei actuale 1a Editura Scripta.

Radu Preda
Heidelberg, 17 septembrie 1999

II. Un Proiect legislativ

intre realiz[ri ;i a;tePtflri
(1L teze)

L" Libertatea adus[ de schimbarea dintr-un regim dictatorial intr-unul democratic este in egal[ m[surh o qansl qi o povar[. Pentru Biserici qi culte $ansa rezid[ in posibilitatea unei
sporite m[rturii ;i lucrdri pastoral-sociale. Povara libert[1ii,
uAi"X modul nefiresc de a face uz de libertate, se face simlit[
la nivelui reialiilor interconfesionale printr-un necreEtin sentiment concurenlial ;i printr-o sistematicl invazie a sectelor
de tot felul. La nivel politic-social, libertatea recucerit[ nu a
fost secondatl de un efort constant de recuperare a culturii
parlamentare qi istorice din perioada precomunist[. o.enorm[ cantitate de ignoran![ ;i de superficialitate impovlreaza
relatriile dintre societatea civil[ qi sfera religioasl'
i, Dezbaterea pe marginea proiectului Legii Cultelor este
important[ din cel pufin doud motive. Pe de o parte, ea poate
ajuia Bisericile qi cultele s[-gi precizeze raportul cu Statul democratic .si sd-;i formuleze aqtept[rile. Pe de alt[ parte, ea este
un capitol esential dintr-o discutrie fundamental[ privind modul in care Statul post-comunist romin infelege s6-qi asume
gi s[ apere, cu neutralitatea gi echidistanta cuvenite, compozisocial pe care sebazeazd..Dez1ia spiritual-culturali a corpului
legislativ a fost deschis[ de
proiectului
pe
marginea
t*t"i"u
unor largi comentarii in
publicarea
aproape un an, odat[ cu
revista clujean[ Renasterea. A venit momentul ca lucrul inceput atunci s[ fie azi continuat la alt[ scar6, prin antrenarea
unbr parteneri corespunzltori din societatea civil['
3" Proiectul Legii Cultelor vine dup[ un deceniu de experienle deloc incurajatoare. Amintita invazie sectarf,, instalarea
in Romini afdri, un minim control juridic a tot felul de organizatii gi grup[ri cu caracter declarat religios, urmlrirea de

cetre acestea a unor scopuri oculte, raportul dintre prozelitism

gi coruptibilitatea administraliei publice toate
la un loc constituie manifestlrile unui fenomen ce trebuie s[ dea de gindit
legislatorului roman. oferind ;i garantdnd libert[1i, #era;i
legislator este obligat sf, precizeze obtigaliile gi limiteie.
A."st
lucru se poate intdmpla numai prin folosirea unor termeni
fErd
echivoc, precum diferenlierea limpede dintre curt gi asocialie,
bazatd' pe criterii specifice in timp gi spaliu. prin delimitlri
terminologice adecvate, Legea trebuie s[ sublinie ze de o
manier[. specific[ legdtura dintre libertatea religioasI gi responsabilitate.

ar
l--

4'Recunoagterea Bisericii ortodoxe Rom6ne prin Legea

cultelor a titlului de Biseric[ nafionald este mai mult dec0t o
chestiune de cuvinte. F[ri si aduc[ cu sine privilegii, in
ciuda protestelor care sugereazr acest lucru, sintagma d"e Bisericl
natrion al[ inseamnf, pentru Bis erica maj oritarE recun
oag terea
unei nobleli care obligr. Este un act poiitic major, dincolo
de
interesele de moment. Este un act de politicd ionstitu;ionald,
arrtand direclia angajamentului politlc pe viitor. Departe de
a fi o formul[ conformf, doar trecutului istoric, sintagma
de
Biseric[ nalional[ oglindeqte'cu fidelitate prezentul viu al unei
Biserici ortodoxe in care toleranfa se completeazd fericit cu
o
articulatr conqtiinlr identitar[ deschisd. clire valorile comune
ale continentului european creqtin.
5" Legea Cultelor trebuie s6 transforme evidentul handicap al intarzierii legislative intr-un c6gtig. or, acest lucru
se
poal: intdmpla numai prin dovedirea ci legislatorul gtie sd
trag[ din experien[a ultimului deceniu concluziile care se impun. una dintre aceste concluzii este necesitatea unei legislafii care s[ pun5, limite clare prozelitismului. chestiunea
atragerii prin mijloace necinstite a membrilor unei confesiuni
la altr confesiune sau sect[ priveqte nu numai viafa interconfesionald, ci gi pe cea sociild,, atita vreme c6t provoclrile
prozelitiste stau labaza tulburirilor qi a tensiunii dintre comunitili qi persoane. Efectele profund nocive ale invaziei

sectare se vor vedea cel mai bine abia in urmltorul secol, c0nd
poate va fi prea tdrziu pentru corecturi de propo(ii. OricAt de
sensibil[ este clasa noastri politic[ la imaginea t[rii peste
hotare, prozelitismul nu poate fi niciodatf, un indicator serios
al procesului de democratizare.
6" O tem[ sensibil[ in politica europeanI post-comunist[ o
constituie raporturile dintre majoritate gi minoritate. Acestea au
cunoscut in ultimii zece ani o traiectorie periculoas[. Lozincile
extreme ale reprezentanfilor minoritllii maghiare au provocat
reacfiile nu mai pufin extreme ale anumitor cercuri romAneqti.
Revendiclrile minoritarilor intr-o perioad[ de sdr[cie materiald au compromis ins[gi ideea de noi drepturi. A le oferi pe
acestea flrd rest, p6n[ la capdt qi f[rd nuante, ar insemna nu
mai putrin decAt suspendarea limitelor impuse de mentrinerea
Statului de drept definit de chtre Constitulie. Atat din punctul
de vedere al multiculturalititii, cdt gi dintr-acela al ecumenismului, tendinla de a crea un sistem educafional confesional-etnic total izolat de mediul romAnesc majoritar, dar pe
cheltuiala acestuia, nu poate fi justificat[ in intregime cu argumentul dorintei de p[strare a identitElii. Legea Cultelor este
de aceea chematb s[ readucl in memoria politic[ principii pe
cAt de simple pe atAt de necesare: raportul dintre majoritate ;i
minoritate se poate construi solid numai pebazele proportionalit[fii qi ale subsidiariffilii. Este motivul pentru care unul
dintre cAqtigurile reale ale gdndirii si acfiunii politice care se
pot dobAndi prin aceastd Lege este tocmai afirma{ia din articolul7: Statul sprijind activitatea cultelor cu respectarea princ ip iului p ro p o r; ionalit d{i i.
7" Problema inv5$mAntului confesional-etnic se leag[ di-

rect de chestiunea patrimonialS. Legitimitatea reparbrii

abuzurilor comise in deceniile de dominafie comunist[ nu
poate insl incuraja o abordare necriticd a revendic[rilor patrimoniale. Restitutio in integrtun nu poate fi aplicatd f[rd a se
fine seama de destinafia actual[ a unor imobile, majoritatea
incadrate in sistemul nalional educafional sau de asistenf[ me-

dical[. Solulia ar.trebui

,/i

sX fle ori o amdnare a restituirii pAn[

la crearea de altemative, ori plata egalonatfl a despflgubirilor.
Chemat[ s[ asigure cadrul general de funclionare a viefii religioase, Legea Cultelor nu poate oricum solu(iona singurl diferendele patrimoniale, chestiunea particulard a patrimoniului religios urmind sd fac6 obiectul unei legi aparte.
8' Pentru cdgtigarea unei imagini realiste este necesarl
comparafia cu lirile post-comuniste aflate intr-o situalie similari cu a noastrd. Urmdrind drumul legislativ din alte tr6ri
post-comuniste, putem trage multe concluzii de folos. Fie cl
este vorba despre Polonia sau despre Rusia, problema g[sirii
unui raport just intre libertate gi responsabilitate, intre drepturile majoritIlii gi cele ale minorit[1ilor, este la fel de acut[ ca
;i in RomAnia gi, tot ca gi in RomAnia, supusl unor presiuni
ideologice de propo(ii. Mai cu seam[ din lungul gi anevoiosul drum legislativ din Rusia se poate desprinde o concluzie
valabil[ ;i pentru noi: modelul nu o poate lua inaintea realitltii. Altminteri, corecturile la care obligd ulterior realitatea,
atecteazd. credibilitatea modelului. Iat[ de ce, mai cu seaml
in acest domeniu, este nevoie de la bun inceput, in mod programatic, de o abordare specific[.
9' Specificitatea fiecSrei 16ri in parte iese in evidenl6 gi
atunci cAnd compar[m modelele vest-europene de relalie intre Biseric[ qi Stat. Posibilul model din trErile cu majoritate
ortodoxl (,,modelul post-bizantin"), articulat prin luarea in
consideralie a prezentului istoric, dar qi a tradiliei de labaza
acestuia, se incadreaz[ intr-un peisaj marcat de trei modele
principale: de separa(ie radicall (,,modelul francez"), de identificare total[ (,,modelul englez") qi de cooperare distinct[
(,,modelul german"). Ultimele doul sisteme sunt cele mai
rlsp6ndite qi prezint[ pentru noi utile puncte de comparalie.
10" Realizlrile proiectului legislativ, deloc neinsemnate,
pot fi identiflcate mai cu seamd in recunoa$terea Bisericii majoritare a statutului de Biseric[ national[, in afirmarea principiului propo(ionalitllii gi in ancorarea angajamentului social

al cultelor intr-un text norrnativ. Aqtept[rile corective sunt

nu mai pufin importante: precizarea cuprinsului prozelitismului, enumerarea sdrbfitorilor religioase legale, o terminologie
mai clar[ in ceea ce privegte definilia cultelor 9i valorificarea
argumentului tradiliei istorice.
lL'o Lege a Cultelor nu epuizeaz[ con{inutul relaliilor
dintre Stat gi Biserici, confesiuni sau asociafii cu caracter religios. Ea ofer[ ins[ un cadru legal pentru iniliative ulteriore.
Lltera ofer[ o libertate legitiml spiritului. Formulat[ strdmb,
ingust[ qi fIrS perspectivd, atentl doar 1a interesele meschine
alJmomentului,litera nu poate da naqtere decAt la o caricaturS,
spiritual[, compromi[and astfel iremediabil sensul libert5fii
p.nt* cei care, in Decembrie 1989, au proclamalilJatltancuiilor: Exisr d Dumnezea / sau Vom muri ;i voru fi liberi!

III.
1.

t
I
$i

i
I

Biserica in Stat'

Argument: Limitele democratiei

Cdnd se vorbegte in presa noastr[ despre rela(ia BisericSStat, sunt aduse la suprafal[ prejudechfile, adversiteille laice qi
lipsurile de cultur[ general[ caracteristice modului de gdndire
fErd nuanle'. Numitorul comun al celor care infeleg si se aventureze polemic in aceast teritoriu tematic este frustrarea. O g[sim la tot pasul, printre rd.ndurile oriclrei anahze sau lu[ri de
pozilie ale cercurilor antibiserice;ti. Din lipsa unei institutii
majore fa1[ de care s[-qi toarne n[duful qi in funclie de care s[-qi
justifice starea de opozant, omul nostru post-comunist qi
post-modern in aceea;i m[sur[ - se luptf, cu morile Duhului.
Biserica este unica structur[ social[ precedentf, comunismului
gi care ii supravie(uieqte. Aceastl continuitate, plltitl dealtminteri foarte scump, trezeqte frustrarea celor care prin fire ;i inclinafie intelectual[ sunt slujbaqii sistemelor ideologice la

moOa.

/l

L<_/

Ideologia in slujba clreia se afl[ cei ce incrimineazh, azi

legdtura Bisericii cu structurile Statului qi rolul din ce in ce
mai activ al Bisericii in societate este laicitatea. Preluatd mai
cu seam[ in forma ei extrem[, n[scut[ gi promovat[ odat[ cu
Revolulia francezd,,laicitatea este expresia dorinlei de identificare fIrf, rest a spafiului public cu cel profan. in consecinlE,
este amendat[ sever orice expunere public[ de simboluri contrare profanului. in termenii acestei ideologii, prezenfasociald
angajat[ a R]sericii este un abuz qi un indiciu sigur de fundamentalism3. In vreme ce apologia profanului este luatd drept un
fapt de Ia sine infeles, apologia cre$tin[ este pusX ia col1, ing[duit[ in cel mai bun caz. Perversitatea pozitriei laiciste rezidd
in utilizarea dublului argument al ecumenicitltii gi al pluralis-

ll

/'/.'/

/.

fl
E
ffi
$.

f
$.lir

kr

/1
iL' t</
I l-f|

mului. Tab[ra laicist[ ignor[ tocmai intoleranfa proprie, lipsa

din rtnduriie ei a ecumenismului qi a pluralismului autentice.
Atitudinea ideologic[ laicistS, d[ dovad[ nu numai de o
enorml ignoranfd in ceea ce priveste istoria ;i rostul Bisericii,
dar cornpromite iremediabil insu;i sensul democrafiei, n[scutli in tiri care igi reclam[, inclusiv azi, rdd[cinile cre;tine.
Reclamflnd golirea de orice confinut religios a spafiului public, incapabil[ s[ accepte un dincolo, care nu depinde de fo4a
;i de atribu{iile Statului si nici de capriciul unei minoritlfi
ideologice, laicitatea ingrdde;te definitria omului social, subiectul prin excelenf[ al democra{iei, de aici. Negdndu-i acestuia
dubla raportare, la Biseric[ si la spatiul social, prin raportarea
numai la cel din urm[, ideologia laicisti i;i descoperd deloc intdmpldtoarea legdtur[ cu ateismul militant al comunismului.
Diferenfa const[ in recunoa$terea principial6 a dreptului la
credinf[, dar numai ca act personal, privat, lipsit de expresie
public[. Comunigtii vor gAndi la inceput radical imaginea
omului nou, pentru a ajunge in cele din urm[, fo4atri de realitate, s[ accepte faptul de a nu putea define controlul absolut,
asupra trupului qi sufletului. Solufia comuni;tilor va fi de
aceea, dupf, tentative brutale de exterminare fizicd a reprezentanlilor acesteia, ghettoizarea dimensiunii spirituale in spatiui
consacrat. Solulia laici;tilor este alta: ghettoizarea prin relativizare a mesajului autentic, prin incurajarea unei false pluralit[1i in numele unui qi mai fals ecumenism.
Ei bine, tocmai in acest punct - pe de o parte interzicerea
arbitrar[ a manifestlrii publice a credinfei majoritare qi
susfinerea, pe de alt[ parte, a drepturilor oric[rui tip de minoritate - este atins[ democrafia in esen[a ei, prin ldrgirea
atribuliilor acesteia dincolo de spafiul legitim. Democralia care
nu face experienfa propriilor limite gi care, asemeni laicigtilor,
iqi inchipuie cb are dreptul de a ocupa tot spa[iul public, sfdrgegte prin a deveni o formf, ascunsf,, dar eficient5, de dictatur[.
Prin exclusivism cultural, politic sau economic, dictatura
aceasta ii ignor[ pe cei care sunt de altX pdrere. Nlscutd din

$,

l.

t
$li

'il
[,r
Frl

L,

dorinfa de a ap[ra, chipurile, pe cei care nu erau accepta[i de

majoritate sau care se considerau neacceptali, dictatura ideologic[ a minorit[1ii ,,luminate", instaurat[ in spaliul public, nu
mai acceptfl acum majoritatea. Se produce o scandaloasd rlsti.rrnare de roluri. Dintr-un toturu inclusiv, spa{iul public cLtcerit inteligent qi insinuant de c[tre minoritatea dictatoriald,
devine vn totum substitutiv: se erijeaz[ in vocea rnajorit[1ii
f[r[ a comunica profund cu aceasta, aidoma nomenclaturii
comuniste. InvocAnd inigial pluralitatea de opinii, dictatura
ideologic[ invoc[ acum unitatea, consensul, corectitudinea
politicd. ControlAnd mijloacele de comunicare in mas[, avind
acces la instrumentele exerciliului politic, indiferent de partidele care se succed, minoritatea dictatoriald vede in Biseric[
singurul dupman. Deoarece corpul viu qi articulat al Bisericii
este in stare sA contrazic[ zilnic eforturile dictatorilor de
opinie, s[ contrapund zilnic un mesaj altminteri, aga cum a f[cut-o, subversiv, in comunism pini la disparilia sistemului gi
cum o va face mereu, pdn[ in zorii celei de-a opa zi, aimp[rdfiei lui Dumnezeu.
Ceea ce se ignord prin atitudinea du;m[noas5 sau numai ignorantd a anumitor cercuri de la noi este faptul cd, intr-o cheie
echilibratd, exprimat[ printr-un dialog real gi prin respectul
partenerilor, Biserica poate ajuta democratia noastr[ fragil[

sI-qi cunoasc[ pozitiv limitele. Pentru cL numai printr-o

asemenea cunoa$tere a propriilor limite, dup[ jumltate de secol de exces al Statului autoritar, se poate ajunge, in sfdr;it, la
(re)fundamentarea specific[ a rolului Statului gi a compo-

nenlilor sociali.
Ste in firea oricdrei forme de putere s[ se viseze etern[.
Visul acesta este cu atdt mai periculos cu cAt el vine sI inlocuiasc[, la noi, visul comunismului etern. Iatd de ce, tAnf,ra
noastrl clasd politic[ are nevoie urgent[ de conqtientizarea
propriei efemerit[1i, a propriilor limite. lmprovizata noastrl
clasi politicd are nevoie de un memento ntori, menit s[-i redea
luciditatea qi gravitatea impreun[ cu serenitatea ;i responsa-

t .'{ I / | \-

bilitatea. Or, dintre toate formele de organizare ale unei societ[1i, Biserica este cea mai in m[sur[ s[ mijloceasc[ o astfel
de terapie preventivd. Prezentd in lume prin Intruparea MAntuitorului qi pregStindu-se cu qi prin Hristos pentru impdr[tria
lui Dumnezeu, Biserica reprezint[ unicul corp social in care
timpul este citit altminteri, cu alte conotalii ;i pe altd scard de
valori. Motiv pentru care, intrdnd in contact cu Biserica, cu
viafa cregtind qi cu ritmul liturgic aflat in centrul acesteia,
oricine care se aflb intr-o pozilie diriguitoare devine martor
privilegiat al statorniciei duhovnice;ti, prinzdnd curaj pentru
propria lucrare;i preg[tind-o con;tient pe cea a generaliei urmltoare. Participarea la timpul de dincolo de timp al Bisericii
nu inseamn[, de aceea, deznldejdea in fafa timpului restrins
al puterii profane qi nici inlocuirea unui determinism materialist cu un determinism transcendent.
Leclia timpului Bisericii este in cele din urml simplX gi se
reduce la indemnul fblosirii libertltii noastre, cu tot cu limitele acesteia, in deplinl conqtiin[5 a ceea ce suntem in fala lui
Dumnezeu qi a oamenilor. Nefiind legatX organic de nici o
forml de guverndmAnt, Biserica este in acelagi timp apt[ sl
dialogheze pozitiv cu orice form[ de conducere. Plasat[ prin
rostul ei dincolo de istorie, Biserica nu este mai pulin prezent[ in secvenlele concrete ale acesteia, precum MAntuitorul
Hrisos in Palestina lui Ponfiu Pilat. Deoarece rostul ultim al
Bisericii nefiind acela de a substitui organele de conducere,
detagarea ei poate fi tonifiant[. Recuperarea sensului vegniciei devine, in cele din urm[, indirect[ gi beneficd recuperare
a sensului clipei.
Chestiunea limitelor democrafiei trebuie pusl;i in termeni
juridici, drept limite ale Statuluibazat pe principiile democratice de a fixa legi privind viafa religioasi. Este o chestiune
deloc nouil, dar mereu readus[ in actualitate de c[tre abuzurile
Statului, lie c[ este vorba despre Statul comunist sau despre
orice alt5 form[ de guvern[mint absolut. F[r[ a intra in detaliile acestei problematicia; notdm doar faptul cd o Lege a

lr
fl
I

il

I
I
I
t
:
ir

r
h
ll

il
li
$

r
I

Cultelor exprimf,, in cele din urrnd, tendin(a Statului de a ti

creator de lege in toate domeniile vieqii umane. in perspectiva
iluministl a ultimelor secole, Legea Cultelor este dovada depfuirii dualismului dintre dreptul profan qi dreptul canonic
(bisericesc). Faptul c[ aceastl dualitate, transformatd in Europa
occidental[ intr-un permanent conflict intre papalitate gi statele
suverane, trebuie dep[;it[, nu inseamn[ ins[ negarea unui rol
specific definut de Bisericd in societate. Legea Cultelor doreqte
in cele din urm[ sb, pecizeze cadrele exercitdrii acestui rol.
Dezbaterile pro si contra care au urrnat declaraliei Arhiepiscopului Bartolonreu din primdvara lui 1998 au reuqit sf, pun[
cu claritate in evident[ necesitatea tratdrii temei remodel[rii raportului dintre spafiul spiritual gi cel profan, dintre Biseric[
gi Statul post-comunist5. Legea Cultelor este piesa grea din intreg sistemul de leghturi clintre spatiul laic al puterii Statului qi
celreligios. Din nefericire, Legea vine cu mare intflrziere.
Intirzierea are mai multe cauze. Mai intdi de toate, confesiunile gi organizaqiile religioase invitate la formularea proiectului legislativ vor practica constant o strategie de blocad[ fatl
de Biserica Ortodox[ majoritar[. Cu o tenacitate insolentl,
uniunea baptistd mai ales va obiecta la articolele unde numai
plindtatea m[surii poate salva litera legii de abuzurile interpret6rilor ulterioare. Nici cultele traditionale, precum reformafii qi luteranii, nu vor sclpa ocazia si-gi formuleze pozilii
intransigente. CAt priveqte Biserica Catolicd de ambele rituri,
obiecliile acesteia vor fi ceva mai temperate, dar nu mai pufin
ferme. Toate la un loc, discutarea gi rediscutarea amendamentelor Bisericii Ortodoxe gi a celorlalte culte si denominafiuni vor incetini concretizarea proiectului legislativ, aducerea opiniilor la un numitor comun dovedindu-se pAnd acum
practic imposibil[. Este motivul pentru care Secretariatul de
Stat pentru Culte a inaintat Guvernului ultimul proiect f5r[
amendamente, aqteptdnd formularea qi dezbaterea nemijlocit[ a acestora pe cale parlamentarI.

,4r

Apoi, un factor incetinitor al drumului legislativ va fi slaba

Ne propunem in cele ce urmeaz[ s[ schi16m, inainte de
voin([ politic[. In bunf, tradiqie de stdnga, PDSR-ul nu a ar[analtzipunctual[ a principalelor articole, contextul politic,
tat un inters deosebit proiectului de lege. Actualul principal
ideologic Ei confesional in care apare proiectul legislativ' Lepartid de guverndmdnt, PNTCD, igi arat6, dupd o intArziere
gea Criltelor nu este chemat[ sI reglementeze viatra religioasd'
de aproape trei ani, un spontan interes pentru introducerea c6t
Ia ;i cum aceasta ar avea un caracter muzeal' Legea are in
mai grabnicX a proiectului in Parlament. Este o grab[ numai
u.drr" Biserici, confesiuni qi organizafii formate din oameni
voteze,
pa4ial salutar5. A fost pe de o parte firesc qi constructiv, ca inai vremii de acum, a$a cum fo4a politica chematf, sH o
Iatl
istorice.
clipei
procesul
treg
redac[onal sE se consume departe de gura preParlamentul, este prin defini{ie tributar[
qi
politic
sei, de falsele qi d[un[toarele polarizdri. AvAnd, pe de altd
de ce, oricit ar p[iea unora de ,,profan", contextul
qi
parte, acum un proiect definitivat, dezbaterea publicd pe m[ideologic al momentului trebuie la fel de bine analizat ca
de
tranProcesul
fel.
sur[ este mai mult decdt binevenith.
acest
de
princifiiile debazb,ale unei legi
Dezbaterea pe marginea proiectului final al Legii, inainte
,iti" Oin ![rile post-comuniste, provocafea post-modern6, prosau in cel mai rdu caz concomitent cu discutarea lui in Parla- 1, zelitismul sectar, tragediile succesive din fosta Yugoslavie ment, este necesarl deoarece nu avem in fa15 un simplu proiect
toate la un loc sunt dimensiuni diferite in intensitate qi importi
legislativ printre alte cAteva zeci care agteapt[ la comisii. in joc r, tan[[ ale aceleagi realitfilii in care textul legii doreqte s[-qi imi
,h
se afl5 ceva mult mai grav gi care nu priveqte doar Statul. Lepun[ normativitatea. Iar pentru ca aceast[ dorinl[, comunh
'gea Cultelor este piesa juridicd esengiald a sistemului de leg[- r
bricarui act legiuitor, s[ fie qi indeplinitl, Legea Cultelor are
pe
tur[, colaborare gi delimitare intre Stat qi domeniul religios.
nevoie de un examen pe cit de responsabil privind trecutul,
viitor.
Pa4ial ratat[ pflnd acum, discufia asupra posibilului model de
atat de lucid privind prezentul gi de credibil in
relafie Stat-Biseric[ in post-comunism trebuie repusd de cltre
proiectul legislativ prezent in circuitul tematic obligatoriu. Cu
2. Statutul Bisericii qi cultelor in cornunism
greutatea;i seriozitatea cuvenite. Fdr[ isterii minoritare gi flrd
ameninfarea cu Europa. Legea Cultelor intr-o fard ortodoxl
in proporfi e de 87 7o qi cu o istorie consistent[ in spate trebuie
inainte de a vedea in ce context politic, confesional ;i idesd iqi p[streze propriul specific impreund cu deschiderile de
ologic este <liscutat proiectul Legii Cultelor, s6 recapitul[m
rigoare. Iar deschidere nu inseamn[ aici, in nici un caz, proshnille importante ale politicii regimului comunist fap de Biteasc[ amnezie qi nici grija stupid[ de a mima neutralitatea
sericd ;i iulter. Este o recapitulare deloc lipsit[ de moral[,
absolut[. Cu cdt sunt mai clare;i mai echilibrate articolele de
atdta vreme cit ateismul comunist se reg[seqte intr-o mare
lege, cu atdt sunt mai mari qansele ca aceasta s[ fie, dup6 oblim6sur[, cu alt nume gi uzdnd de alte mijloace, in laicismul
gatoria ,si grotesca repulsie a laicit[1ii, acceptat[ ca atare, ;tiut[
militant post-modern.
fiind varietatea modelelor de rela{ie dintre Stat 9i Bisericd in
Agadir, regimul comunist se considera pe sine o viziune
Europa comunitar[6. Altminteri, ambigud qi dorind s5 fie pe
completa urupru vielii gi, astfel, o alternativa la inv[!6tura Biplacul tuturor, legea nu va reuqi sd mullumeasc[ pe nimeni,
sericii. Credinla cregtin[ va fi pusl intr-o grotesch paqalelI cu
ceea ce va fi pentru unii prea pufin fiind vdzut de ceilalli ca
gtiinfa qi va fi combltuta printr-o sus(inutd campanie de eli)^ -c- ^''1 q rloco'' ,-"-^l+^^-^
hrlrqro
fiind prea mult.
$

,(Q

//1

nililui pentru popor. Prin aceasta se punea in practic[ teoria lui

Marx potrivit cdreia, inainte de a fi eliminat complet,la nevoie
gi prin violen![ fizic[, sentimentul religios trebuie obligat sd
devinS. privat, exclus din peisajul social. Era urmlrit[ nu nurnai eliminarea prezenfei cre;tine din Stat, ci din intreaga societate: din gcoli, din armat[, din spitale. Aici se va ajunge
printr-o politicd consecvent[, prin evacuarea tuturor simbolurilor creqtine din spa{iul public, prin excluderea profesional5
a celor care se deciarau conqtient ca apa(inAnd Bisericii qi
prin preten$a Statului comunist de a prelua grija pentru intreaga via[[ trupeasc[ qi sut-leteasc[ a cet[{eanului. Acesta este
miezul utopiei comuniste: Statul ateu fo4eazd limitele dimensiunii private, se insinueazb, drept atoatecuprinzdtor, otr6vind lduntrtc pe omul vechi in devenirea acestuia spre statutul
de ont nou. Cercul se inchide perfect. Spiritul este declarat in
carantinl, iar lumea este asaltatd f[r[ rest de ntaterie, de la cel
mai neinsemnat detaliu exterior qi p0n5 la cele mai ascunse
g6nduri gi sentimente. Experienfa extrem[ a acestei nebunii
ideologice o vor face cei de la Piteqti si din alte temnile in care
se va pune in aplicare reeducarea.
Pentru impunerea propriei forme de religiozitate, dincolo
de spaliul concentrationar, Statul comunist isi va rezerva cu de
la sine putere dreptul de control asupra Bisericii gi cultelor.
DupI perioada de teroare a anilor '50, cdnd mii de oameni ai
Bisericii, fie ortodocqi, catolici sau protestanfi, vor fi trimigi in
lag[re qi inchisori - un adevdrat ecumenism al suferintei pentru Hristos!8 -, organele de control de resort, in cazul nostru:
Departamentul Cultelor, vor continua in colaborare strdnsI cu
organele poliliei politice activitatea de control gi ingr[dire.
Competen{ele acestor organe vor fi largi gi se vor concretiza in
cdteva directii: impiedicarea cdt mai mult posibil a activitdlilor
religioase (a scolilor duminicale sau a pelerinajelor, de exemplu); amestecul in procesul de numire/alegere a noi membri
in ierarhia bisericeascd ;i in cea a cultelor; influenlarea liniei
politice a iegirilor Bisericii gi cultelor in strdinitate (mai cu

I
ii
Ii

li

ff

i
I

i
l
t

[i

[i

t.
F'

l
L

I
I
I
t

seam[ sectele de provenien![ americanl vor fi instrumentalizate pentru oblinerea clauzei nafiunii celei mai favorizate);
cenzura literaturii teologice gi fixarea unor tiraje cAt mai mici;
neutralizarea politic[ a eventualelor forle de schimbare, prin
combaterea cercurilor bisericeqti opozante sau prin mimarea
colabordrii cu regimul, inclusiv a celor care se bucurau de
prestigiu moral.
Relafia dintre Stat qi Biseric[ nu va fi in perioada comunistl
de la noi una de dialog gi nici de colaborare in sensui firesc al
cuvintului. Va fi mai curind una de separalie dugm[noasd
unilateral[. controlul statu]ui comunist asupra vietii religioase
nu a avut nici un moment sensul garant[rii continu5rii nestingherite a acesteia. Controlul Statului era prin naturl qi scop
restrictiv. Acest fapt va conduce la formarea unei vieti religioase pe doud niveluri: in timp ce Statul linea sub control
ierarhia Bisericii, in acelagi timp, la nivel parohial qi monahal, va continua f5.ril intrerupere viafa liturgic[ specificd. O
situalie deloc de la sine inteleas5 in celelalte State comuniste,
dar care, pentru a fi men(inutd, va necesita din partea ierarhiei
Bisericii, dincolo de inevitabilele exagerlri carieriste comune
naturii umane gi tuturor segmentelor sociale, un enorm pref
uman, greu de b[nuit astdzi. Viala liturgicd va fi pentru Biseric[, f[r5. a exagera in nici un fel afirmdnd astdzi acest lucru,
starea de rezisten;d cotidiand timp de jumdtate de secol. Cei
care azi acuzd, de pasivitate Biserica majoritar[ trebuie sl
mediteze ceva mai mult asupra definiliei Bisericii.
Continuitatea liturgic[ a vielii bisericegti, in fapt singura
formd autentic5 de continuitate a Bisericii in istorie, va fi intr-o m[sur[ hotlrAtoare rezultatul politicii inlelepte a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina. Realist, acesta era pregltit pentru o confruntare pe termen lung cu regimul
comunist. Aga cum spunea gi Arhiepiscopul Bartolomeu al
Clujului in admirabila evocare a personalit5fii Patriarhului Justinian, al chrui ucenic a foste, o strategie pe termen lung presupunea la vremea respectiv[ g[sirea unui modus vivencli, a

.,I

./_

care va

fi

intens

urmiriti in

presa occidentald,
va detuma voinla maleficd a regimului comunist. Alt[ soartd
vor avea, din nefericire, locaguri precum Mindstirea Vdcdreqti

tinopol, viziti

unui echilibru intre compromisul de suprafald gi asigurarea in

profunzime a continuit5lii vie{ii bisericegti. Pentru aceasta Biserica avea nevoie nu numai de ierarhi diplomali in relalia cu
regimul, dar gi de propriile instrumente de supravieluire. Sub
pretextul invitatiei adresate in 1948 tuturor cultelor din Rom6nia, de a depune Statutul $i Merturisirea de credinfd in vederea (re)legalizdrii, Patriarhul Justinian va indemna qi coordona
formularea,s/a tuttrlui cle organiTare Si funcyionare a Bisericii
Ortodoxe Rom1ne, si azi in vigoare, gi alcdtuirea McTrturisirii
de credinld, oper[ de mare vigoare, sinteze a tot ce avea teologia ortodoxd romAneasc[ mai bun la acea o16. Prin cele doud
documente, recunoscute deopotrivd de Bisericd gi de Stat, era
asigurati Bisericii o pre{ioasi autonomie teologic-administrativ6. Pdstrarea acesteia va fi testamentul politic al Patriarhului Justinian lesat urmasilor sdi.
Construitd pe aceste baze, relalia dintre Statul comunist qi
Biserica OrtodoxI RomAn[, privilegiati in ochii unor analigti
superficiali sau r5u-voitori, era in fapt o tentativ6 comuni de
a profita la maxim de cel[lalt. Statul profita de neimplicarea
politicd sau propagandistici a Bisericii, iar Biserica incerca
sd scoatd cAt mai mult din ingrddita ei libertate garantate de
cetre Stat. Ultimii ani ai regimului ceaugist vor aduce cu sine
cilcarea in picioare Ei a ultimelor rezerve formale ale Statului
fa(A de autonomia Bisericii. Pe lAng[ instrumentalizarea punctua16 a unor oameni ai Bisericii, atra;i fatal de orientarea protocronist[ gi de na{ionalismul bizar al comunismului rominesc, regimul nu se va ru;ina si intervini masiv gi sd ameninle
insdgi structura debazd a vielii bisericegti. Planurile de demolare a Dealului Patriarhiei, 1987-1988, vor fi punctul maxim de incordare intre regim gi BisericE. Numai invitarea in
Romdnia a Patriarhului Ecumenic Dimitrios I de Constan-

- se gdsegte intr-o profundi

9i

post-

vizibili crizd. DupI

- clasa politic[

23

jumEtate de secol de ateism, nu este de mirare cd Parlamentul

chruia ii este inaintat proiectul Legii Cultelor se distinge printr-o
gravI inculturd teologico-istoric6, ceea ce explicd s]aba articulalie identitard a doctrinei politice"'9i fenomenul de migralie
de la un partid Ia altul. Pulini dintre politicieni par sE priceapd

comunisti

Partenerul actual de dialog al Bisericii

3. Contextul politic actual

Istoria viefii cre;tine cotidiene in deceniile comuniste este

in mare parte inci nescrisd. Tragediiie anonime consumate la
nivel de parohie sau umilinlele la care au fost supugi monahii
;i monahiile, acceptate cu smerenie demni qi intru nddejdea
unor vremuri mai bune, sau rlzboiul de toate zilele dus cu cenzura obtuzl qi insolenti sau cu agenlii Securit5lii atat de siguri pe puterea lor fird limiti incAt nu-gi mai ascundeau identitatea qi misiunea - toate acestea iqi aqteapt5 deocamdatd
cronicarii.
Decembrie 1989 va glsi rela{ia dintre Stat gi Bisericd intr-o
situalie ingrat[. Pe de o parte, Biserica majoritar[ era acuzatd
de colaboralionism, iar pe de alt5 parte aceeagi Bisericl nu
avea la indemdni nici o bazi legald pentru inceperea unei noi
epoci in relaliile cu puterea politicE post-comunistE. Aceastd
ambiguitate dureazi de un deceniu. Dincolo de motivele intdrzieii amintite mai sus, s-a ajuns in situatia de fali 9i datoriti neputinfei clasei politice de dup[ 1989 de a intra in normalitate cu o entitate pe care aceeagi oameni, inainte de 1989,
nu au gtiut decAt sI o persecute sau, in cel mai feiricit caz, s[ o
ignore. Iatd de ce, votarea unei echilibrate qi drepte Legi a
Cultelor va fi nu numai un succes pentru recd;tigarea normalitifii relaliei Bisericii cu puterea profanE, dar nu mai putin
un semn de normalizare a raportului puterii politice fali de
Biserici gi de celelalte culte.

r*"

lucruri pe cAt de sirnple pe atAt de greu de aflat f[r[ o pregltire

corespunzdtoare sau fdr[ o intuilie politic[ autentic[. Ne;tiind
de unde vine istoric;i doctrinar, omul nostru politic vede viitorul doar in termeni personali. Nu are simt istoric, pentru a face
istorie. Nu pricepe mizele puse in joc gi se mird de haosul creat
de actul lui politic. Pentru acest e$ec, de vin[ sunt mereu a/1ii.
Integrarea in EU Ei in NATO capdt[ conota{iile unui imperativ magic, insfl dinspre exterior spre interior, de unde gi grija
excesivl pentru imagine, dar nu gi pentru realitatett.
Este adevlrat, pe de alti parte, cd nu puteam a;tepta dupd
c[derea comunismului s[ apard peste noapte o clas[ politicl
veritabill, pregdtitd sI facd fa([ exigenlelor multiple ale momentului. Dar dacl tot facem politic[ din mers, ar trebui m[car sX recunoagtem acest lucru. Nu copillria democraliei este
condamnabil[, ci copil5ria democrafilor care se cred maturi.
Consecinla tireasc[ a lipsei unei clase politice pe m[sura conjuncturii ar fi trebuit sX fie asumarea de cltre cei care ii gin
locul a con;tiinfei de a scoate maximum dintr-o perioad[ de
trecere. In ceea ce priveqte relagia cu Biserica, nu avem gtiinf[
de o consecventd muncd de informare a parlamentarilor, prin
lecturi sau int0lniri, asupra temelor specifice. Lipsegte pdnl
aculn un centru de informare, aga cum lipsegte gi o reprezentare permanent5 a Bisericii majoritare pe lAng5 cele dou[ Camere qi pe ldng[ Guvern, cum este cazul Bisericilor Evaghelic[ qi Catolicl in Germania, de pild[, care s[-;i asume un rol
mediator-consultativ menit s[ preintAmpine gafe ce pot costa
inclusiv electoralr2. in acest sens, proiectul actual al Legii Cultelor face un prim pas c[tre normalizarea relatiilor dintre culte
qi organele demoCratice. in paragraful\2 al articolului 29 se

afirm[:

)LP

,--\- I

RepreT.entan;ii cultelor religioase alt dreptul de a participa ca invitasi la dezbaterea tn Parlament Ei tn Contisiile acestuio, a proiectelor cle acte nonnative privitoare la viasa religioasd, la activitatea cultelor, de educalie ;i cle tnvdlitmAfi, de
asistenld sociald Ei de patimoniu na{ional.

iilr

t,
[;

I
f

,*:
$*'t
&.,,

flii:
"q

i&,
ikli

'il
a,

t
Ir
,$i'
:$ri
,
trii l

h,
, ':r

t'
r

r
$,
h
'[i]

{li

,Sri

li

l.

ti
.hi

il
,$.

Si

P6n[ la realizarea unei linii directe de comunicare ;i de

dialog intru respect, suntem confruntali cu impostura la toate
palierele decizionale. Cd impostura politicianistd, dublatd la
noi de ignoranfa mogtenit[ de la vechiul regim, este periculoasd, e un adev[r unanim recunoscut. Gradul de periculozitate
iese mai cu seam[ in eviden![ pe marginea unor texte legislative de felul Legii Cultelor. Aici, substanfa juridicd nu este
nici abstractl ;i nici concret[, nici foarte noud si nici foarte
veche, aparent cunoscut[ qi totu;i neclar[. Cum nu avem un
model clar de relafie intre Stat, pe de o parte, si Biseric[ si
culte, pe de alta, orice este posibil. De la separa[ia f[ri rest si
pdn[ la indiferenfa binevoitoare.
Lipsa de claritate in acest punct se leagi de lipsa de claritate asupra geopoliticii rornAnegti. Christian Daudel, fbst director pentru relatii interna(ionale la Fundafia de studii in
domeniul aplr[rii din Paris, nota despre geopolitica qi specificul confesional al Romdniei:
in registrul cul'tural, romdnii sunt clin ce tn ce nrui cottgtienli de necesitatea istoricd de consolidare a iclentitityii nctlionale tnfaya unei instabilitdti europene tn creqtere. Demers
legitim Si pertinent tn sensul tn care clore;te sd t;i aclucd o
contribulie pozitivd la echilibrele geopolitice tn regitnrc. in
fapt, tnconjuratd de lumea slavii preocupatd de dereglciri etnice, aflatd tn avanposturi tn raport cu lrunea turcofond qi islamicd, Romdnia are tot interesul sd t;i proilxoveze tradi;iile
ancestrale de latinitate;i ortodoxie. O tezdtnvogd stabile;te
cd aici existd, poate, stdlpii solizi ai statuhd-nafiune romdnesc.
Cu doud condiSii. Pe de o parte este irnperativ ca aceastd reflec{ie sd nu se complacdin logica trecutului, ci sdfie tnclreptatd spre viitor. Pe de altii'parte, opliunea trebuie sd Jie laicd,
;i sd nu se inchidd tntr-o forntuld religioasd resffAnsdn.
Afirmatiile lui Daudel sugereaz[ limpede necesitatea integrlrii dimensiunii specificului confesional in datele geopolitice
ale politicii constitutionale ale cdrei linii generale se las[ orientatd, politica de conjuncturd a partidelor venind la putere prin

schimb[rile electoralero. Potrivit acestei politici de bazd, congtiinla trecutului trebuie tradus[ astfel in termenii viitorului
politic, iar nu redusd la un prezent valorificat folcloric. Mai
mult, formularea portretului geopolitic gi prin prisma dimensiunii religioase trebuie asumatd conqtient qi militant de discursul laic. Echilibrat, fdrd sd confunde laicitatea cu ateismul,
acest discurs este mai mult dec6t onorabil ;i se poate auzi oriunde in Europa occidental[. Cdt privegte formula religioasd
restritnsd, Daudel vrea probabil sI spun[ cd identitatea religioas[ ortodoxo-latin[ nu exclude recunoaqterea unei multiculturalit[fi confesionale, a alterit[trii. Ceea ce, datd fiind toleranta romaneascd proverbiald gi in condiliile unei invecinlri
t'ertile, nu a fost niciodat[ pus[ serios la indoiald.
Toate aceSte aspecte ar trebui sI intre in cdmpul de in[e-

legere al noului proiect legislativ. Legea nu-qi poate permite sl

lase spafii albe sau formuldri pe jumitate, la indem0na inter-

pret[rilor distorsionante. Astfel mutilatd, Legea va rlm6ne

pentru o bun[ perioad[ de timp f[r6 urm[ri concrete in politica Statului confruntat t[cut, dar masiv cu tnvazia sectarf, 9i cu
influenfa ocult[ a acestora qi, intre timp, inclusiv a Islamuluirs.

Exemplul Parlamentului german (der Bundestag), care in

legislatura anterioar[, la 9 mai 1996, hotdra infiinfarea unei
Comisii cle anchetd asupra a;a-numitelor secte ;i psiho-grupe,
aratd ci nici chiar un Stat consolidat democratic gi economic
precum Germania nu las[ la intAmplare problema influenfei
negative asupra societ[1ii a organizafiilor care, sub paravanul

libertltii religioase, duc lupta pentru putere gi bani'u' Orice guvern congtient politic gi gindind pe termen lung, aclioneazd'

{{-

in acest mod. Parlamentului francezii este ?naintat anual un raporl privind sectele din Fran[a''. Guvernul austriac a demarat
intre timp crearea la Viena, in Hofburg, a unui Institut de docutnentare asupra sectelor, institut aflat sub patronajul Conferin{ei europene a miniqtrilor pentru familie't, iar Parlamentul
austriac (der Nationalrat) intenlioneazfl infiinlarea unei comisii
de anchetd similare celei din Bundestag-ul germanre. Parlamentul spaniol a aprobat infiinlarea pe l6ngd Ministerul de In-

[t
fi

ti'
fi:-

terne a unur Birou de observare a activitityilor sectelor

;i a
organizaliilor cu caracter declarat religios2u. La nivel european, Parlamentul de la Strasbourg a adoptat in 1996 o ho_
t5rare privind necesitatea intrririi controlului asupra sectelor
;i
necesitatea unui schimb de date referitoare la secte intre statele
membre2r. Recent, Consiliul Europei a aprobat un raport pri_
vind activitatea in Europa a sectelor gi pericolul reprezentat
de cltre anumite secte, mai cu seamf, in Europa de Est.r.
in Rom6nia, unde, pe fondul s5r5ciei, al ineficienlei administrative qi al lipsei de cadre legale bine precizate, secte
de toat[ mdla intreprind nestingherit actriuni di prozelitism
;i
de tranzaclii economice, nu avem la ora actuar[ un .ontrol .ficient asupra acfiunilor ilegale sectare. De ra preluarea, camuflati sub -T1sc,a organizafiilor umanitare, a caselor de copii
sau a grldinitrelor qi taberelor qcolare, sectele se infiltreazd.nu
mai pulin in politicd gi in economie. ,,priv atrzareareligioasi..
a Rominiei nu trebuie sr fie l[sati la voia intereselor p..cr*
privatizarea economic[. tn joc
se afld doar ,,monbpolul"
unei Biserici majoritare, ci insr;i'ufiinla corpului social. Motiv
pentru care proiectul Legii Cultelor are nevoie atdt de o claritate interni - in care limitele de control ale Statului s[ fie la
fel de clare ca gi cele de activitate ale organizaliilor cu caracter declarat religios -, cdt ;i de o armonizare corespun ztrtoare
cu restul legislaliei,.de la cea privitoare la proteclii sociald
;i
pdn[ la Legea Audiovizualului
astfel inc6t din banii contribuabilului majoritar sE nu fie pl[tite structuri supraprop.orf ionale nereprezentative, i ar acelagi contribuabil, su
slin[tor
financiar al releviziunii Romine, s[ nu ajungf, in situalia de a
fi supus unei sistematice campanii de iteiiare prin filme 9i
emisiuni de calitate moral[ si artistic[ indoielnici.

4. Contextul confesional
Peisajul confesional romanesc post-comunist in care apare
proiectul legislativ este m[cinat de conflicte gi de interese con-

trarii. Sindromul caracteristrc rezidd, gi aici, a$a cum era de

agteptat, in raportui dintre majoritate gi minoritate, dintre
Biserica Ortodox[ majoritard qi confesiunile qi cultele minoritare. Este leitmotivul rapoartelor din str[in[tate referitoare
la viafa religioasd din RomAnia. Ecumenismul local ce exista
inainte de 1989 qi care nu era doar de circumstanld, Conferinlele teoLogic:e interconfesionale depun mlrturie23, a fost minat
de grijile fiecdruia pentru propriile probleme, fbr[ indoial5 numeroase qi acaparante, dar mai cu seam[ de aparitia unui sentiment concurenfial necregtin.
Printr-un discurs in care se amestecl stAngaci agresivitatea
cu atitudinea de victim[, sectele neoprotestante nu inceteazd
s[ se pl6ng5 de discriminarea la care sunt supuse din partea
majorit[1ii ortodoxe qi a Statului complice. Este trecut[ cu
t[cerea politica expansionist[, faptul cd din 1990 incoace
Romlnia a fost, dup[ Rusia, linta predilectd a prozelitismului
sectar in Europa de Est. Peste 300 de secte gi gruplri au incercat sf, se instaleze in RomAnia, unele cu mai mult succes decAt
altele. Concurenfa va atinge in primii ani ai deceniului apogeulto. Chiar sectele cu vechime vor protestafa\trde noii venitri
qi vor reclama o ordine pe care ele, primele, au stricat-o in urm[ cu un secol. Activitatea sectelor, vechi qi noi, nu se limiteaz6.la c0gtigarea prin prodagand[ de noi membri. Influenfa
politico-financiard este principala arm[ a invaziei sectare.
Dup[ faza zgomotoasl de la inceput, suntem de cAliva ani in
plin rlzboi tlcut. Fdr[ s[ fi cunoscut treceri in mas[, sectele se
preg[tesc pentru o confruntare pe termen lung gi gtiu foarte
bine ce atuuri propagandistice au intr-o 1ar[ candidat[ la EU ;i
la NATO.
Confesiunile nlscute din Reformi,luteran[ gi reformatS,
suferi in mod vizibil de dublul compex minoritar, confesional
;i etnic. DispunAnd ca qi sectele de surse financiare din afar[,
ele au reusit in anii de dupd c[derea comunismului s[-gi pun[
la punct o retea filantropic[ deloc modest[, dar la care pAn[
acum ortodocqii au doar parfial acces sau nu au deloc. Dia-

logul ecumenic dintre Biserica ortodoxf, qi confesiunile nlscute din Reform[ se consumd mai curdncl Ia distanfi, intre
eparhii ortodoxe gi eparhii sau institufii din Germania, de
pild['s. chiar dacd nu exist[ conflicte directe intre ortodoc;i qi
luterani sau reformafi, aga cum existd intre ortodocgi
;i greco-catolici, starea de spirit poate deveni criticr in Transilvania
- spafiu prin excelenf[ al invecin[rii interconfesionale si interetnice -, dacr se continur politica de sprijin suprapropo(ional din partea Statului a minoritdtii confesionai-etnice
in detrimentul unei majorit[1i care este buni numai sr pldteascd impoziteleru.

Rela,tiile ortodoxo-catolice sunt cele mai intens mediatizate qi au cunoscut in ultimii opt ani o evolu(ie regretabil[]r.
Este limpede, pentru cine are ochi s[ vad[, c[ dorinl-a Bisericii
Catolice de ambele rituri, latin ;i bizantin, este reactu ahzarea
concordatului. Lucru care se vede prin intervenfiile surprinpufine pe marginea proiectului legislativ inilial. iuto1[tor de
Iicii nu vor s[ se ocupe in detaliu cu o rege care nu e:puizeazd,
in viziunea lor, registrul juridic al relaliei cu Statul.'in agteptarea momentului politic propice pentru un nou concordai, i-erarhia catolic5, in speld cea catolico-oriental[ (greco-catolicd),
nu este mai pufin combativd pe teren qi in instanfe. provocrri
prozelitiste qi sute de procese cu parohiile ortodoxe, actualmente pe rol la dif'erite instanfe, otr[vesc relafiile dintre cele
doud Biserici. Problema patrimoniului greco-catolic se afl[ in
centrul dialogului dintre episcopatur greco-catolic
;i cel ortodox din Transilvania, inceput la sfArgitul lui octombii. tws qi
aflat acum la a treia rund[. Ndddjduim cE, vrzita pontificall
consumat[ in primlvara acestui an va reu;i sr dea un impuls
ecumenic qi irenic consistent gi rturabil acestui dialog ,u iotimpl[tor numit al reconcilierii2r.
Biserica ortodoxr majoritarr este confiuntatx dupr crderea comunismului cu un c6mp sociai qi pastorar imens qi
a
ardtat pdnf, acum cr infelege sd-gi onorezJin umitele posibilititrilor datoria iubirii de aproapere. pentru a merge inir mai

departe, pentru a contribui substanlial la efortul de acoperire a

nevoilor sociale qi suflete;ti, Biserica se adreseazd Statului qi
reclam[ din partea lui o asistenfd finaciard proporfional[ cu
numf,rul celor c[rora Biserica le vine in ajutor prin viala ei
liturgic[ gi prin apostolatul social. La inceputul democratriei
parlamentare post-comuniste, Biserica Ortodox[ igi reafirmb
viziunea teologicl a independenfei fald de Stat gi aceasta
deoarece Biserica nu are nici o obligalie funciard faf[ de nici
un sistem politic. Pe de o parte, ea colaboreazd iconomic cu
toate formele de conducere uman6 - f[re ca aceasta s[ insemne
oportunism perpetuu - care, la rAndul lor, dau dovadl de deschiderea corespunzltoare. Pe de alt[ parte, Biserica nu uiti
drepturile care ii revin prin natura lucr[rii ei in societate gi
reclaml din partea Statului o atitudine conform[ compoziliei
confesionale a corpului social pe care acesta sebazeazd. Noua
Lege a Cultelor este de aceea chemat[ s5 gdseascd formula
separlrii in substanf[ ;i a colabor[rii in atribute dintre spafiul
social si cel spiritual, sarcin[ deloc u;oar5 in momentul ideologic gi istoric in care ne afl[m. Ne vom opri de aceea,inainte
de anahza cAtorva teme principale ale proiectului legislativ,
asupra contextului ideologic, mereu prezent in fundalul ac[iunilor politice, dar nu mereu llmurit exprimat.

5. Provocarea post-modernl

i;\

' { r\r'/\
L-

Negansa cu care ne luptdm este de a ne afla intr-o Europ5

post-comunist[ la Est gi post-modern[ la Vest2e. Boala nu este
astfel doar apanajul unei jum[t[ti de continent. Ne afldm cu
tofii deopotrivd in convalescen![3o.
In vreme ce de la post-comunism se a;teapt[ restaurarea
principalelor leg[turi dintre factorii sociali izolali sau anestezia(i de cltre comunism, post-modernismul se ocupS tocmai de
suspendarea acestora in numele unei autonomii a segmentelor.
in timp ce, dupd c[derea comunismului, Europa de Est caut[

repunerea in func[iune a ierarhiei valorilor, in Europa de Vest

este declarat[ moartea oric[rei forme de ierarhie. Ceea ce cautl
unii s[ reuneascd, este la ceilalli deja pulverizat. in domeniul
politic, lucrurile stau ins[ exact invers: dac[ Vestul se consolideazd, ca sistem omogen, Estul este mecinat de tendinle qi
miqc[ri centrifugale. Germania se unific5, iar in Balcani apar
trei state noi. Multiculturalitatea care integreaz[ in Vest ajunge
argument de segregalie in Est. Pluralitatea in consens a unora
devine la ceilalli o pluralitate de consensuri, adicd in fond lipsa oriclrui consens.
Ceea ce la unii este expresie a identitltii, este la ceilalli
dovad[ de fundamentalism. Aceasta explic[ tensiunea programatd dintre orice tip de majoritate gi orice tip de minoritate,
dintre drepturile individuale qi cele colective. Otrlvirea cu
bun[ gtiinf5 a raportului dintre majoritate Ei minoritate face
imposibil ceea ce era posibil inainte de comunism, adic[ un
anumit echilibru de interese. Firescr-rl de a exista o majoritate
qi mai multe minoritXgi se degradeaz5 intr-un nefiresc rdzboi.

Cu o tenacitate explicabild numai prin interese majore, ideologii lumii acesteia au reu;it, trezind ;iincurajAnd frustrflrile,
s[ transforme anii de dup[ c5derea comunismului intr-un haos
al rlfuielilor gi revendiclrilor. In loc sE fie avut loc mult a$teptata intdlnire intre dou[ jum[tali de istorie, intre Est si Vest,
lumea estic[ a intrat in deriv[ sub ochii vinovali gi complici ai
unei lumi vestice oarbe la specificul ;i valorile rdsdritene.
Rdzboiului rece al deceniilor de dupd cel de-al doilea r[zboi ii
urmeazd,r[zboiul fierbinte al post-modernitetii. Iar dacd primul
rlzboi a luat sfdrqit, este greu de prev[zut cAnd gi cum se va
sfArgi cel inceput acum un deceniu.
Tragediile sucbesive din fosta Yugoslavie constituie o amar[ lecfie de post-modernitate. Nu numai nalionalismul desuet
qi criminal al fogtilor comunigti aflafi incd la putere, demascat
cu fermitate de cdtre ierarhia Bisericii Ortodoxe SArbe, trebuie f[cut responsabil pentru v[rslrile de sdnge, ci qi, nu in "Fl
ultimul r0nd, modul in care Vestul democratic a qtiut, cu cinis-

)c)I

mul specific celui puternic, s[ tran$eze intre minoritlfi care

nu-l intereseaz5 - sArbii din Bosnia, de pildl - gi minorit[1i
care il intereseaz[ - albanezii din Kosovo. Asupra acestui
punct ar trebui sI ne oprim o clip[ si s[ amintim faptul, prea
pu{in cunoscut publicului larg, cI Biserica Ortodoxl Sdrb[ a
condamnat de la bun inceput orice form[ de violenl[ gi de
crim[. Mai mult, ea a dorit s[ se implice activ, cu realismul pe
care il posedl grafie lucrdrii pastorale la fala locului, in gdsiiea
unei solu{ii pentru conviequirea sdrbilor gi albanezilor in Kosovo. La tratativele de la Rambouillet a dorit s[-;i exprime
punctul de vedere gi sI sugereze solulii o delegalie sdrb[ neguvernamentald format5 din ierarhi ortodocqi, in frunte cu epis-

r)

..\

')

| )'---J

copul Artemie de Raska si Prizren (Kosovo)3,, qi din membri

ai opoziliei sArbe. L[sa1i s[ a$tepre zadarmc la po(ile locului
reuniunii, tratati cu arogant[ atit de c[tre mediatorii occidentali cit qi de cdtre proprii oameni, de c[tre oficialii s6rbi qi albanezi deopotrivd, delegafia nu a reugit s6 transmit[ mesajul de
reconciliere qi de glsire a unui numitor comun intre pozifia
dur[ a regimului de la Belgrad ;i revendic[rile extreme ale albanezilor din Kosovo. La sf6rqitul unei intregi zile de a;teptare
umilitoare la porqile castelului din Rambouillet, Episcopul
Artemie declara cu amlrlciune presei:
Delegayict sArbii reprefintd (...) nwnai pe sociali;tii lui
Milo;evici ;i pe neocomtmi;tii soliei acestuia. (...) Dacd amfi
avltt increclere tn ace;tia, nu ne-am fi aflat azi aici. Singura
solufie pentru Serbia este sii devind democraticd. Iar acest
lucru este imposibil atdta vreme cdt MiloSevici se aftd la putere. Noi dorim o soluyie care sd tmpiedice exodul sdrbilor
clin provincie (din Kosovo)".
Fdr[ sE se fi dorit profetice, cuvintele episcopului ortodox
de Kosovo se vor adeveri lp nu mai putin de jumdtate de an
dup[ ce vor fi fost rostite. Intr-un recent interviu, Patriarhul
Pavle aduce aminte de faptul cI Biserica Ortodoxl a propus
inc[ din 1992 un guvern de salvare nalional5 gi rlspunde la
acuza{ia adus[ Bisericii Ortodoxe SArbe, de a fi susfinut tacit

propaganda regimului de ra Beigrad in ceea ce priveqte

reprimarea albanezilor kosovari :

Nuvreau

sit

justific crinte. Totuqi, pentru lunrcatrttreagci,

sdrbii sunt vinovati pentru toctte. Faptul cd cle partea sdrbd

a
fost purtat un rdzboi murtrar nu tnseantnd cd ceilarti tlLt aLt
fdcut acelaqi lucru. Eu am trdit 34 cre ctni tn Kosovo. o parte
a populaliei albaneze a pregdtit de clecenii curdyirea
etriicd a
regiunii Kosovo de sarbi. Noi, sdrbii, crorim crrepturi egare
si
democrasie, dar ace;ti albanezi doresc sd cloriine.
1."..1 l,n
fost de mai multe ori acuzat cd a; fi un reprezentart at icreii
serbiei mari. Rdspunsul ftrcu este urmd.toittl: Dacd o serbie
mare nu se poate reariza decil nunrui prin crimd, atunci
renun!.la a$a ceva. Dacd o serbie micd'nu poate menyinutd
fi
decdt, iard;i, numai prin crimci, suttt de itenreii tmpotrivit.
$i chiar dacd a; fi singurul sArb clin lume ;i nu o; puteo
supravieytti decdt numai prirt crilnd, o; refuza
;i acest lttcrurr.
Iresponsabilitatea cu care liderii oficiali de la Belgrad
au
provocat reactria durd a vestului condus de America,*oricum
incapabild s5 priceap[ rhcllcinile istorice ale conflictului,
urmirile catastrofale ale pdcii forfate, teroarea <ieclansati ;i
de
ucK sub ochii truperor KFoR ;i exodur in mas[ at popuialiei
sdrbe, motiveazf, din plin participarea Bisericii ortodoxl
S6rbe
la efortul pa;nic de schimbare i regimurui. Biserica
este chemat[ sd reconstruiar.l:?9u ce politicienii, afla{i at0t de o par-re,
cflt gi de alta a baricadei ideologice militare,'au distrus.teea
;i
ce fo(a armei a distrus in cateva zile, in virtutea logicii
simpliste a identific[rii riului gi binelui, va fi reconstru]t
intr_un
timp infinit mai lung si cu o energie ce va rrebui sd fie infinit
mai nuanfat[ gi mai atent[ la destinele personale qi colectivero.
Provocarea post-modern[ gi urm[riie ei s0ngeroase in
Balcani aduc la lumina zilei gravul dezechilibru dJputeri
de Jupx
clderea comunismului. in rxzboiul rece erau ingajate
doul
blocuri de state diverse unite prin duqmanul .o,irr. Blocul
comunist se lupta cu cel capitalist, NATO se infiunta
cu pactul
de la vargovia. Confruntarea post-modern[ nu mai
este intre

;l

i:jh

o alianl[ Ei alta, ci intre o mare putere economico-militard,

cea a Vestului, gi un numlr de state f[r6 putere ale Europei
de Est. Rusia joacd rolul unei mari puteri, fiind in acelagi timp
dependentd vital de resursele economice pi tehnice ale Vestului. Noutatea mai constl ;i in faptul c[ nu se mai confruntf,
Estul cu Vestul, ca jum5t5[i de continent qi lume, ci se confrunt[,,esticii" cu,,vesticii" sau,,pro-occidentalii" cu,,na[ionali;tii" aceleiagi [[ri sau regiuni. Fie c[ este vorba de conflictul armat sirbo-albanez sau de cel politic romdno-maghiar,
terenul de luptl este acela;i pentru ambele tabere gi mereu se
afld la mijloc acelaqi lucru: raportul dintre majoritate gi minoritd1i. Minorit[trile imping r6bdarea majoritdlii la limitd, iar
cAnd majoritatea devine categoric[, Vestul reac[ioneaz6, gi circul mediatic poate incepe.
Inainte de a folosi armele de foc, r5zboiul post-modern
uzeazd, din plin de armele mijloacelor de comunicare in mas5.
Rizboiul din fosta Yugoslavie este un eveniment militar-politic instrumentalizat, de ambele p[4i, in intregime prin canalele de comunicare". Ma;in[ria dezinform6rii este perfectb.
Eticheta de extremism sau fundamentalism odat[ pus[, nu se
scapd de ea decdt dup[ un secol. Sdrbii sunt in congtiinfa mediaticd a germanilor de acum un popor de criminali. Iar aceastd
imagine este prezenti in mintea unui popor care, la rdndu-i, a
suferit pi mai suferl inc[ de pe urna identific[rii cu regimul lui
Hitler! Statisticile de la noi au aritat cum, la inceputul lui
1996, doar 7Vo dintre maghiarii din Transilvania vedeau in relafia cu majoritatea romdneasc[ o problem[, pentru ca ultimele
sondaje s[ indice un procent de peste 40Vo. $i aceasta in conditriile in care din 1996 incoace drepturile minorit[1ii maghiare
au fost sporite, iar reprezentanlii acesteia participl substanfial
la actul guvernIrii. Ce indic[ aceste cifre, dincolo de orice
tentativi odioasd de a pune semnul comparafiei intre Kosovo
gi Transilvania? Ele indic[ faptul c[, odat[ deschis[ prin campanii de pres[ cutia resentimentelor sau odati indus[ falsa
nevoie de noi drepturi, spirala revendicirilor nu mai are sfdrsit.

invecinarea este transformatd in dugm[nie

qi situatria de minoritar, resimtrit[ ca permanent, oiense
$i;;i;;aie ain
partea majoritarului.
Provocarea post-modernd este bazatd.pe
imensa ipocrizie a
.
celor puternici. Cei care igi.vor fi persecutat
primii minoritilile,
sunt cei care astdzi incurajeazi minoritrur.
urtorr. sil."rrru
din orice alt motiv, dar nu dintr-acela
ui rar"r*pela.i"rin"i
proprii' Guvernur american nu a recunoscut
nici pa'ne azicrima
impotriva umanitalii petrecutd oouia
ru masacrarea indienilor.
Nici Fran{a nu-qi aduce aminre cu prrcere
d"
u.imilare a germanilor din Alsacia. Nici
Austri"
Urg*i,
nu-gi fac probreme de c.onsJiinfs pentru
secorele ae imperiatism
multietnic. Aqa cum nici Rusia ql nl.i
Ucraina
s[-qi corecteze orientarea fa{[ de minoritili, "r^r".ga"a"r.
inclusir-iuia a"
cea rom^neascd. in fapt, toate starele
;;i;;il,"'a"
ur-99 for@ penrru a_ajunge la o unitate
nafional[ eficientd
politic qi economic. $i niciun stat dintre
celeputerni.. Li ,u
ar fi dispus s[ se antreneze intr-un joc
intern de-a autonomia
etnica. Pentru cd toate statere put.*i."
de aziqtiu
limite.le pluralit[1ii. or, tocmuia""ste
"ur.'rrrt
state sunt primele
care
intrelin, printr-o poriticr a duritrtii a
$i sentimentalismului
deopotrivI, haosul pluraritrlii etnice din
fhrile est-europene.
De unde concluzia la indemAn5, cI
o,],1.rr_
expresia unei politi"i in .u." minoritrlile
sunt
:lt::,1f]::re
ooar tnstrumentul.
Din nefericire, de.provocarea post_moderni;tiu
sd facl cel
mai mult uz conduc[iorii confesionari
ai minoritalii".. crrrr
episcopul ui reformat de la Orade a,
..
L6szl6T;k;;
FIr[ sd dlm ap, la moard teoriilor mai vechi qi ;
mai rol J"rp."
conflictul religios mondial gi despre impl4irea gr-p.i
qi
lymi] intr-o zon[ ,,civilizat*, proL**to_carolicl
qi intr_alta
,,barbarr" ortodoxo-islamicI, nu put"m sd nu constu,an,
unL"]
narea periculoasr a identit[1ii confesionale
in revendice.ile
minoritare' Nrscut in minfile telor frr[
d"
.eru"rrr
post-modern caplt[ un paradoxal
a]iat in Bisericii"

;"lir;J.
iirl.i

,ri#ia"r,

dubl;;".;la;

;;;;;.itf

ou.r.r."

,i

.*r"

i
I

i
I

j
I

siunile minorit[1ilor, devenite ;i ele, de bun5-voie, instrumente

politice. Efortul ecumenic din perioada de dinaintea comunismului, care s-a n[scut tocmai pentru a depfui falsele bariere
puse de rdzboiul rece, este ast[zi minat in profunzime. Egoismul qi 161na minorit[1ilor confesionale capdtd dimensiuni alarmante. Nu numai refuzul inclp[{Anat de a recunoa;te rolul
Bisericii Ortodoxe RomAne ca Bisericl nalional[ este simptomatic, dar qi seria de pretentii fat[ de Stat pentru sprijinirea
qi finanfarea diviz[rii conqtiinfei qi corpului societ[fii rom6negti. Motiv pentru care, in ceea ce prive;te proiectul legislativ
aflat in dezbatere, numai o Lege a Cultelor avdnd la baz[ respectul fal[ de principiul propo(ionalit[tii dintre numdrul de
credincioqi Ei ajutorul subsidiar al Statului gi dAnd ;anse de
manifestare identitar[ minorit[1ilor istorice, poate evita transferarea pe tlrim confesional - cel mai ugor inflamabil qi cu urmlrile cele mai imprevizibile - a provoclrii post-moderne.
S[ vedem, in cele ce urmeaz[, in ce m6sur[ proiectul Legii
Cultelor infelege sI atenueze din isteria revendicativl qi s[
pun5 nu numai relaliile generice dintre spafiul religios qi cel
profan, dar qi pe cele dintre diferitele Biserici, confesiuni gi
organizalii, pe fdga;ul juridic al normalit[1ii.
6. Termenii

a)k-

juridici ai libertlfii religioase

Ceea ce surprindea de la bun inceput in formele anterioare

ale proiectut Legii Cultelor era nu atit lipsa definiliei explicite
a cultelor, cit lipsa unei delimitlri clare intre culte ;i asocialiile sau fundaliiie cu caracter religios. Nici proiectul actual
nu exceleazd prin precizii terminologice. Redactorii romAni
ai proiectului legislativ nu sunt singurii aflali in aceast[ situatie. $i alte 1[ri, inclusiv occidentale, se confrunt[ cu limitele
definitiei juridice a cultelor. Motiv pentru care se folosesc
definiyii de lucru gi se aplic[ mai cu seam[ un sistem cu doud
clase de paritate tn trepte (Zwei-Klassen-System gestufter

Paritiit)3', adic[ de diferenfiere intre asocialii ;i culte, drepturile celor dintii l[murind pozitiv * iar nu doar negativ, prin
interdicfle - ceea ce au specific cele din urm[.
Generozitatea pfincipiilor cu care incepe proiectul legislativ este conform[ declaraliilor qi tratatelor interna(ionale privitoare la drepturile fundamentale ale omuiui. Respectarea acestor libert6li din partea Statului este r[spunsul la respectul fa[[
de legile statului din partea celor care fac uz de libertrlile recunoscute qi garantate. Articol 1 din proiectul de Lege sun[
astfel:
Statul romAn respectd;i garanteazd libertatea de gdnclire,
de con;tiinld, de credin;d ;i de religie oricdrei persoane cle
pe teritoriul Romdniei, tn conforntitaie cu Constitiyia, cu legile
ldrii, cu pactele ;i tratatele intentafionale la care RomAnict
este parte.
Articolul 2 din proiect defineqte libertarea religioasl ca fiind dreptul fiec[ruia de a avea sau de a acl.opta o religie sau
o credin{d religioasd (s.n.).
Mai jos se precizeaz\,, cd, nimeni nu poate.fi constrAns sci
adopte o opinie sau sd aclere la o credin{d religioasd contrctr
conving e rilor sale (s.n.).
Articolul din proiect preia terminologia Articolului 29 $ 1
din Constitugie:
Libertatea gdndirii ;i a opiniilor, precum ;i libertatea credin{elor religioase nu pot fi tngrddite sub nici o fonnd. Nimeni nu poate fi constrdns sd adopte o opinie sau sd adere la
o credinld religioasd contrare convingerilor sale (s.n.).
Sunt dou[ registre care se suprapun in mintea legislatorului romAn, dar care intr-o Lege a Cultelor au nevoie de delimiffiri. Si aceasta nu pentru c[ intre cele dou[ libert5li, de opinie
qi de credinf5, nu ar exista o leg[tur5, ci pentru faptul cI pe cele
doud libertati, luate separat, sebazeazd. dou[ realitdli diferite.
cu riscul de a fi acuzali de artificiu de limbr, distinclia trebuie fdcut5. Necesitatea ei este evident[ deoarece numai in
funcfie de ea se poate defini ceea ce este un cult religios prin

,-)

ceea ce nu este acesta. O asemenea abordare

diferenfiat[ elimia libert[1ii religioase si

dreptul, interpretat ca atare, de asociere pe temei religios flr5
a se fine cont de limitele legale ale libertlfii. Este in fapt ceea
ce in dreptul german este infeles pnn sistentul cu doud clase de
paritate tn trepte, un sistem care, fIr[ s[ fie discriminatoriu,
menline o limitl clpr[ intre permisivitate gi non-permisivitate,
cea din urmd avAnd principial perspectiva de a fi abolitl in
cazll in care o asocialie cu caracter religios se inscrie in cadrele legale ale cultelor recunoscute.
Cum proiectul romAnesc al Legii Cultelor vine intr-o epocl
a grijii fa![ de drepturile individuale, grijI justificatd printre altele de barbariile petrecute tocmai in acest secol, el debuteaz[
prin propozilii juridice menite sd sublinieze atagamentul legislatorului romdn fa[[ de aceste drepturi. CX legislatorul se
orienteazl primar dup[ texte legislative intemafionale, se vede
cu ochiul liber. in art. 18 din Declarafia universal[ a drepturilor omului se afirmd:
Orice om are dreptul la libertatea gdndirii, de con;tiinld
religie;
acest drept include libertatea de a-qi schimba reli;i
gia sau convingerea, singur sau impreund. cu alSii, atdt tn public, cAt qi privat, prin tnvdydturd, practici religioase, cult Si
tnde p lini re a ri turilo r (s.n.)".
Aceea;i triad6 terminologicX - redusd curent la dubletul
religie-convingere - este preluat[ in Pactul interna(ional cu
privire la drepturile civile ;i politice, ratificat qi de RomAnia,
gi in Conven(ia european[ pentru apdrarea drepturilor omului
;i a libert[filor fundamentale, qi aceasta ratificatl de fara noastr[. Enumerarea celor trei feluri de libertate - de ghndire, de
constiin![ ;i de religie - nu poate fi luat6 drept punct de plecare pentru o eventualI identificare sau interschimbabilitate a
acestora intre ele.
Articolul4 nu oferd o definilie a culteloi, ci se mulqume$te
numai cu o constatare:

n[ confuzia dintre afirmarea pozitivl

f,)

-t

x
-

de organiT,are a vie;ii religioase tn RomAnia

sunt
.Formele
cultele religioase.
cum aceast[ afirmafie nu rezolvi chestiunea definitiei de
lucru, de care depinde atitudinea principialr u stutuiuinu
numai fafd de cultele recunoscute, ci maiiu seam6
fafd de asociafiile religioase care aspir[ la acest statut, paragraful
urmitor adaug[:
In Romdnia funclioneazd, de asemenea, asociayii
;i fun_
dasii cu caracter religios.
F[r[ s[ defineascr direct cultele, textul trimite la distincfia
esenlial5 dintre cele dou[ forme de organizare a
viefii religioase, in culte qi asocialii sau fundafilcu
caract"r r"rigior.
F.ste un progres insemnat atata vreme
cdt ripsa unei miiime
precizii terminologicg a1fi proiectat gdndirea legislativ[
pe o
traiectorie periculoasd. $i aceasta deoarece degJaba
se stipuleaz[ drepturi, dac[ nu se precizeazdcine face ,L a"
et" qi cin"
nu. Teoretic, plecdnd de la afirmarea garant5rii
libertdgii reli_
gioase, care cuprinde in sine libertatea de asociere
qi cea de
manifestare - libertdtri, repetrm, legitime gi de
care fac uz in
primul rdnd cultele tradifionale oricine se poate
,i*tr uirut
-,
de o Lege a cultelor. in afar[ de curtere deja iecunoscute,
pot
pretinde recunoa;tere ulterioari un num[r innnit
de alte apantii
la orizontul propunerilor religioase. Neutralitatea
stututri p.in
care acesta este obligat s[ recunoasca noi culte,
dac[ acestea
intrgnesc condifiile prevlzute de lege, ajunge ,a
fi. i";;;."_
tatl drept permisivitate flrd granile.
sa fie obligat s[ precizeze ce sunt curtele
ca valoare
-Fera
teologic[, lucru ce nu intrE in atribufiile puterii protur.,
t"gislatorul roman precizeazd,ce sunt acestea in comparafie
cu
organizafiile gi asocialiile cu caracter declarat rerigifs.
i,
,piritul sistemului cu doud crase cre paritate tn trepti,
aceasta nu
inseamni discriminare, ci realism, at6ta ur"*" .hi
itriri, ,amanind neutru, constat6 realitatea confesional[ a
momenturui,
fdri sd inchidl porfile pentru o evolu{ie ulterioarl.

Definilia cultelor trebuie descifrat[ din prevederile arti-

colului 23 privitoare la conditiile in care se recunoa$te un nou

cult. Acesi articol, la rdndu-i, trebuie citit in paralel cu articolul 63 ce precizeaz[ condiliilor de infiin(are a unei asociatii
caracter religios.
Articolul 23 Prevede:
in ca<.til in cire Lm grup cle crecli,cio;i, avAntl identitate
cloctrinardr proprie; cloie;te sd se constituie tntr-Lm cult reli'
gios, se va^ctcliesa Secretariatr,tlui de Stat pentru Culte, de"p
are I e
tm A,d, t n v e cl e r e a re c o mcu tcl dr ii r e c uno a E t e r i i, urmdt o
docwnen,te:
1. Expttnerea cle motive ctsLtpra temeiurilor care iustificit
cererea cle recunoa;tere a cultului religios:
2. Lista cu numele, prengnele, varsta, actul de iclentitate,
odresa aclepyilor t,iitorlului cult, semnirtura. Numdrul acelora
dintre acte^p;ii viitorului cult care swtt cetd{eni rontAni cu
clomiciliu it RomAnia, trebuie sdfie cel pulin 0,57o din totalul

cLr

popttlatiei ldrii ta data tiltimului recensdnitnt;

3. Mdrturisirea de creclinYd,'
4. Statutttl de organiz.are ;ifwtclionare ("')
Articolul 63 se referd la condiliile pentru recunoaqterea
unei asociatii cu caracter religios:
fn caail tn care wt grup de credimcio;i, avAnd itlentitate
doctrinard proprie, cloie;te sd se constituie tntr-o asocia1ie
cu caractei integral religios, se va adresa Secretariatului de
prealaStat pentru Culte, depttiAncl, in vederea autoriZdrii
bile, urmdtoarele clocuntente...
urmeaz[ o list[ de condilii formale: lista cu membrii; expunerea de motive asupra cererii de recunoa;tere drept cult;
,totutrl cle organizur" gi funcfionare, precum 9i m[rturisirea
de credinfd.

Recapitulam.;i sintetizlm condiliile formale pentru re-

cllnoa$terea unel cult sau a unei asocialii cu caracter religios:

conditia numeric[ (a c[rei dovadl este lista membrilor), expunerea de motive, statutul de organizare 9i funcfionare, pre-

zentarea m[rturisirii de credinf5. Printre aceste condilii nu se

reg[sesc elemente dupl plrerea noastr[ esenliale: 1" istorjcul
acelei organizagii cu caracter declarat religios; 2" dovada cI
este recunoscute drept cult sau drept asociafie in cel pu[in trei
ldri democratice din Vest gi in cel pu{in trei {[ri post-comuniste
(dupb principiul practicii comparative si al reciprocititii legislative) gi 3'rolul pe care il au cultele deja existente ;i recunoscute ca atare in procesul de recunoagtere a unui nou cult sau
a unei noi asocialii cu caracter religios. S[ iulm aceste elemente pe r6nd.
1_l!.o".ul*gJgggzgggI9_spliq{e_I99uno_a$ery?_drep-tcult
sau EreFiasocialie; ad i c I iec u n oasterea c aracte iuini flc]eI-.
jUlqqaieq_t-gpcini_c1g.isolicit[rii. Organizafii n[scute din teroare sau din inqellciune,
iffi a66trrca legilor morale, nu pot oferi garanfia de a fi partener social al Statului. in lipsa unor criterii interioare, de naturl
teologic[, Statul dispune de criterii sociologice ;i juridice. Or,
modul in care o organizafie in{elege s[ le respecte se vede cel
mai bine nu numai in m[rturisirea de credint[, dificil de judecat ca fiind anti-social[, dac[ nu este ca atare formulat5, ci
mai cu seamd in drumul prin istorie. Cum insd majoritatea organizuiliilor cu caracter declarat religios sunt de datf, recent[,
istoricul, la rAndul lui, nu este un criteriu singur suficient.
2 I 4 gl i c a rea p r gc t i c i i c g1n--pq $Iryg*ar_g1ll ngtp:-qlr_ry g 1:
ggg{rtg]ggiqlqliye este utili intr-o dubl5 p-erspryJfyg Pe de
Ep arte, Gmn aliaid doiin! a-Statulm ro man- d6 aI ni ere I a
practica legislativI internalionalX, iar pe de alt[ parte aratd
cum aceast[ aliniere Ily sg p-logygg plln copigry, ci presupune
un proces propriu de judeCatA tnaldilpo:{nie a realitdlilor.
Astfel, argumentul c[ o organizalie religioas[ este recunoscut[ drept ,,Church" in Statele Unite ale Americii, de pild5,
este lipsit de greutate gi nu poate obliga legislatorul romdn

po.zitin@+-utillU

ia in ionsideialie,

s[-l ')
(a
din dou[ motive: mal intdi, te{llg1yl

-dg
*;Cbph*qqu gg!! gu arg.aceeagi acoperire in cele doul sisteme
JgI4l. ; ap oi, re c un o a.sidib a s ta t u I ui?-tc' nlfl;e lilrc 6'' iffi -

_i

plic[ in Rom0nia cu totul alte obligalii ale Statului qi alte drepturi ale cultului respectiv dec6t in America3e. IatI de ce, dreptul romQg ALe Loa!9_-ry1-e-tiy-e_!e q[ ge Af_i_9-11-!_qzA..m.ai curdnd dup[
. 9el y_9s"!-eur9p-e"-a-u, plai apropia! ca istglig pi" pentalital-g5lg*cel
practicat il _Bg*4lig. CAt priveqte recunoa$terea in {[rile post.
comuniste, condilia nu este lipsit[ de un folos practic, atAta
vreme cAt organizalri care au un anumit statut gi un anumit
profil in Vest, pot avea alt statut qi alt profil in Est. Ceea ce este
in Vest o pat[ de culoare intr-un peisaj oricum foarte pestril,
poate fi in Est, pe fundalul vacuumului juridic gi al crizei economice, un pericol la adresa siguranfei individului qi chiar a
Statului.
Credem c[ nu este nevoie s[ accentu[m cAt de important[
este expunerea comparativ5 intr-un domeniu in care ameninf[rile cu democrafiile occidentale, cu spectrul ruginii mondiale,
sunt la ordinea zilei. I-egislglgrul ryrydn- t1e"!u!_e- s[ _s,e r-4pgrteze
la ry9d9le gis,isteme-Cxiste:tG, pe care ilsr nu e9t_e_g-blig?f.qE
_l".gpigZg-. Dreptul comparativ are menirea nu numai de a gdsi
c[ile pentru o minim[ uniformizare a dreptului internafional,
dar gi de a ardta specificul fiec[rui sistem juridic nafional in
parte. Comparatia are intr-un caz precum cel al Romdniei qi un
rol confirmativ, anume c[ ne afl[m pe drumul autentic al democratiz[rii, atAta vreme c6t actele noastre au un coeficient
de inrudire fundamental[ cu cele ale altor 1[ri care, precum
Germania de pildd, au flcut experienfa inceputului democratic de la zero. Acesta este sensul apelului constructiv la Europa, un apel din nefericire transformat de secte intr-unul demagogic gi intr-o sperietoare eficace in spafiul politic actual,
marcat, dupd o jumdtate de secol de comunism, de ignoranf[

teologic[ qi juridic[.
3'Privitor la ultimul punct - rolul pe care il au cultele deja
existente qi recunoscute ca atare in procesul de recunoaqtere a
unui nou cult sau a unei noi asociafii cu caracter religios Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne propunea nu demult irL
fiinfarea unui Consiliu ecumenic pgyig_p"al, aga cum exist5 qi in

alte trdri, ir1-Agglrglia de exemplu:.ACK

= Arbeitssemein_
schaft christlichen KiiEhen/ eimsiliul de
sv
ruvru
lu.ri
4t gileridilor
al
ulJgllullul
__-,-1*^
cest coniiriu ai putea pGiuq d.ato.i.?6ilo^iri,
-p,o
b
u ti v _i s titu r) ar.
p.i u
1l !
liii competenfd nu 1T.T
poate garanta
legitimiiJt", r"rigiJ"ra, .i
(re speJt*.u Co, itit, gi
ei, a ordin ii de
*iL"3,9 :.g 191vild
m91av-qr!) a pretendenfilor la staturul de-{rept
cult.
Wrbl!:lor
Hotarand numai de la sine putere, f[r[ s[
seama
de
opinia
{in[
cultelor deja recunoscute, Statul se instituie, pe
de o p'arte,
drept instanf[ hotrrdtoare intr-un domeniu care, prin
,rl,uro
separirii dintre sfera profani qi cea rerigioasd, nu poate
sa-i
apa4ine in exclusivitate, iar pe de art[ pirte rezeazicapitarul
de incredere pe ca.re cultele deja recunoscute
il defln din'partea
statului odat[ cu recunoa$terea lor ca atare. Statul nu poate
delega complet responsabilitatea recunoaqterii unui
nou cult,
dar poate oferi acestui proces de recunoaqtere un
sultativ mai amplu ;i mai temeinic. in acest punct,
voinfa po_
litic[ este obligar[ s[ facr diferenfa dinrre ,trut.jiit.
f" ,"rmen lung gi cele pe termen scurt. Recunoa;terea
unui cult nu
poate fi punct de program guvernamental
iau rezultatui unei
conjuncturi pllm[dite din gantaj ideologic ru, .o.upti;.1,,,plicatiile acestei recunoaqteri depbgesc granilere uoinl"r
pulitice qi morale ale momentului.
In aCest context
nn putem
nrrtam dec0t
do^Ar saluta
.^1.,+^ prevederea
.^-^-.^r^--din ar_
., 1n
ffglt contexr, nu
trcotuLZ8 a prezentului proiect
1
Jr::::fiatul de ,Stat p.erytyu Culte s"oysriruig^91n _C_q11pj[iiI
q I cUU9."!91
cU
e I is io s e
gls ullgjy ql
+-g!:Y!aa!:Y
e ct e_r ss'in aj ir;i:;;"' in o,
|t"e.! o 1 rrytigiogse
s
"tn vvederqt"ana"lizd.rii
.uno,
.tL? ? t:
gr r t KlLefl p r ry1 i-n ( .v a a rsl
4,Jfl
i
i sr a q,t d. F i e c a r e
I
Y: e-{te liher !""9"a:r!:!l..port!'.i2ay.9qisr ti sEe;t._C^.an- /
!,1!-!etis!os
o
t at i
*!!r, lt*,!"l -u^._ i
Mai mult[ precaufie in limbaj nu ar fi fost inutilE. in
toc ie
^.
afirmalia
secretarirtul de stat pintru Culte constituie...
1
mafie numai pa4ial netezitd,de precizarea libertigii
cutteto.
a participa la Consiliul consultativ
--L-, ar fi p-utut-siap
de genul: Secretariatul cle Stat pentru Culti
proprr*;;Qi;i;';;

;E

**H::::: ;,:.

;;;"r-

legislativ:

'/

1..

afira. I
Jir.;ti;
)

cotlditiile funclionitrii wtui Consiliu consultativ... Dupl

decenii de abuz al Statului in materie religioas[, orice iniliativ[
de acest fel, chiar qi bine intenfionat[, trebuie sI evite pe c6t

r+

posibil tonul paternalist.

Revenind la importanla precizlrilor terminoiogice, ne
oprim asupra cazului recent al Martorilor lui lehova. Asociat_ie
. cu u! 941acqer de la inceput $i pAnI azi.cgmq!-c_i4l3p9Calgrig,
antiiocial gi, in cazuri anume, chiar criminaloo, ea a reu,sil
printr-un lobby puternic s[ fie rebunosCuls de'iAteva fdri din
Europa de Est. Bulgaria de pild[ a fost fo4at[ de cf,tre Consiliul Europei. Tot astfel $iLe1g3,* a trebuit s[ accepte recunoa$terea Martorilor tui Iiho,ia diept cult. in RomAnia, Marforil sr-rnt inregistrafi ;i recunoscufi ca asocialie religioasd, iar
nu drept calr. Aceqtia nu sunt mullumiti cu un astfel de statut,
pus in evidenfi ;i de circulara Secretariatului de Stat pentru
Culte din 25 martie 1991, potrivit clreia asociafiile religioase
au nevoie de aprobarea expres[ a Secretariatului pentru construirea de sedii administrative gi spafii de intrunire, aprobare
impunind agadar un minim control din partea Statului. Conform acestei circulare, Primdria din Tulcea a dat ordin de sistare a construc{iei unui centru iehovist. Martorii au acfionat
Primlria in judecat[, iar Curtea Supremd de Justifie a dat cfutig
de cauzf, Martorilor, prin apelul la o logic[ discutabild in cel
mai inalt grad. in textul sentin[ei Curfii Supreme se poate citi:
De alffel, specttla{ia din tntAmpinarea depusd de Primdria
nrunicipiului Tulcea, tn sensul cd. Organizasia Religioasd Martorii lui Iehova nu face parte din rindul cultelor recunoscute
de Stat, nu poate fi avutd tn vedere, tntrucilt fu doctrina juridicir, prin cult se tnfelege atdt asocialie sau organizalie religioasd, cdt ;i ritr,mlttl practicat - aceea;i dubld accepliune fiincl datd ;i tn Dic;ionarul Juridicat.
Argumentul Cu(ii, care este evident gi argumentul Martorilor, nu recunoagte pur qi simplu diferenla juridic[ dintre
_ cult qi asociafig-..Sentinfa Cu(ii Supreme de Justilie trage concluzia cd declararea unei asocialii ca avAnd caracter religios,

aqadar in mod

unilateral, atrage dup[ sine recunoa$terea drept

cult. Incultura teologicr a magistratilor este cu acievf,rat magii_
trall! cit privegte argumentarea unei sentinte prin apelul Ia
Dicfionarul Juridic, aceasta este de-a dreptul
ert,
"po.uia. sr-rnt
adev5rat cd in actul de interpretare a textel,or legislative
puse la contribufie diferite surse hermeneutice posedand
diferite grade de autoritate. in cazul sentin{ei cuitii Supreme,
completul de judecatd nu posed[ o Lege a cultelor actualizat[ gi nici nu se foloseqte de cea teoretic aflat[ inc[ in vigoare
- Decretul nr. r71 din 4 august 194g - gi potrivi t crarera"Martorii nu sunt recunoscufi. in lips[ atdt de 6az[ legislativi, c0t
gi de de surse de interpretare, curtea apeleazd,liDicgonar...
Atdta vreme cdt noua Lege a Cultelor nu este nici mdcar
votat[, iar in materie juridici nu exist[ suficiente indicii, deductibile din cazuri anterioare, sentinfa Curfii este abuziv[.
Singurele puncte juridice de referinf[ ale curlii sunt Cons.littf din_l!pl ;i Legea nr.2I din t9Z4 referitoare la aso_
cialii. Pebaza legii din 19
@xista precum toate
celelalte trei mii de asociatrii, cdte sunt inscrise li ora aceasta
in RomAnia. Pentru a fi recunoscu(i drept cult, Martoril revendic[ libertatea de expresie ;i rnanifestire religioasd, libertate
garantatr mai intai de legea din 1924, independent de caract-q1ql religios, 9i apoi de Constitufia din tgit. or, constirutia
din 1991 prevede in articolul Zg, paragraf 3, orguniror"o .L_
munitrlilor religioase sub dubru aspect: (...lpitrivir lepii si
dupd statute-lf_f:g.pfji Constitutria nu prevede ;lriltin GEXTuA
*cu
stafutul"act-cuiffiil de asocialie, pJzervdnd reglarea a"cestei

i[

-qpglltqe. v"llJe,gg-i !se-i e_g:t_qp_lij, Ac-easta ri"o

spuna.qlTltgryqgxplesa: qolriyil legii.
lar Iegea incd nu existd.
Abuziv, Qg:u-s"prem4 d!-,t9gt1fi9 ,,br"g3z{ilggea, in loc si
rnlgg5.glqzgrMotiv penrru caie deCizli Curili vi cadea in
Q
desuetudine odat[ cu votarea noii Legi a cultelor, care
enumerd in articolul 22 c,ele 15 culte recunoscute oficial in
Romania la ora actualh. Dupd intrarea acestei Legi in vigoare,

dh.fglr

Martorii
Iibertatea
au toatd
--, ' -r,-"-'--''
'-, -,.-- t'

noa$tere drept cult.

' *Pentru'-n

sd ia de Ia

tentativa de recucap[t
l,--*---

--***--*-\

lemffiituplimentar importanfa distincfiei dintre

cult gi asociafie in terminologia gi practica juridic[, sd lubm
comparativ statutul actual al Mitropoliei Ortodoxe RomAne
pentru Germania gi Europa Central[ cu sediul momentan la
Regensburg. Consecvent distincliei pe care, ca gi Diclionarul
Juridic, Curtea Suprem[ de Justilie de la Bucure$ti o ignor[,
dreptul german recunoaqte deocamdati Mitropoliei Ortodoxe
RomAne pentru Gennania qi Europa Centrali doar statutul unei
asocialii (eingetragener Verein), iar nu pe cel al unei p[rfi a
dreptului public (K6rperschaft des offentlichen Rechtes). Cu
toate ingr[dirile de rigoare ce decurg din acest statut: supra, ;1,' _u

i,

"

!g9s qqis ra d]Il_p 1{9 a i ".y "r}l_gp$l9eLfiffi oi tir

afgptgli 9! rncasare a rnrpoz{tilEfifi[rice;c, existent in

*Qermania (un*dipt-d6 care iifieatltate nici o Bisericd orto11':::dsX',"recunoscutil in Germania, precum cea.greacI q[ rffilnu
predlrii pfln-profese.]i-p-1.[tit-r dg :t'at_a
r.rz),*impo{fllitelea
fa-c
i
'i./
qi
religiei oittidoxe l1pbi! lonla-le lp gcolile unde exist[ copii
- 11din familii romine ortodoie, uq_rlpj*3nu1l de_aclivitate de- i-Jpus
la Ministerul de Interne etc.*
Comparativ,'afituAiiin'ii ae Tacto a autontdlilor romdne este
mai mult decAt ingbduitoare, motiv pentru care a veni acum,
precum Martorii lui lehova, qi a pretinde recunoagterea de
jure a statutului de cult este mai pufin semnul dorinlei dq qmeliorare a situaliei prezente, oricum buni in condiliile unei
'
suStrinute finanlIri din str[in[tate, cdi expiESia-tent6tivei-de a
{94l noiqta politicr a momenfrilui Qe a acliot +
_4 clqa ul qrgg_q{gnL Demersiil-iehovigtilor aratd l5murit cAt
de periculoas5 este invocarea libertetii, atdta vreme cdt legislatorul nu vorbegte o limb[ juridic[ limpede. Acest demers
mai arat[ enorrna cantitate de impertinen[[ a fenomenului sectar post-comunist de la noi gi din intreaga Europ[ de Est, posedAnd o influen![ subteran[ deloc proporfional[ cu num[rul
de membri". in vreme ce o structur[ canonicI precum Mi-

p*t{p$sg

tropolia pentru Germania gi Europa Centrald, parte constitutivd

a ortodoxiei germane ce numird in total un milion qi jum[tate
de credincio;ia3, este nevoitd sr treacf, prin perioade de cercetare qi a;teptare, asociafiile de la noi nu inceteaz d sd. pozeze
in victime gi s5 faci propagandr internafional5 de atragere a
atenfiei asupra presupusei lor stdri nedrepte{. Argument-ulinvocat constant este presupusa discriminare nu numai practic[,
dar qi juridicd a comunit5filor minoritare cu caracteireligios
din partea Statului romdn in complicitate cu Biserica onodoxd majoritar6. Tratamentul diferenliat este prezentat in culorile sumbre aie discriminlrii.
Aplicarea diferenfiatd, dar nediscriminatorie a legii explicd
nu numai tratamentul actual din partea autoritdfilo. g".-un" u
Mitropoliei noastre de la Regensburg, dar justificd qi dreptul
autorit[1ilor rom6ne de a aplica acelagi tratament comunit[iilor
nou-infiintrate sau reactivate dup6 1989. in acest sens, o privire
comparativd detaliatd asupra dreptului gernan este mai mult

decit instructivi.

cele..$ase_

articole, pentru noi sunt relevante primele

douf,tu.

astf'el:
'-sbnd
'' Arlil36
-.-r-.'.l+\
-t( t Drepturile dtttoriile sociale ;i cetdfene;ti rtu sunt nici
;i
)
coicli;ionate ;i nici tngrddite prin exercitarea libertd;ii religtollte,;( (2) J)lzul drepturilor sociale qi cetdleneEti ca

;i admiterea

irt'poituri achniristrcttive publice sunt independente de ntdrturi-sirya cle t'reclinld religioasd.

i,13)\Nirneni nu este obligat sd-;i cleclare convingerea reli'
gio)rsd. Funcyiortctrii publici au dreptul sd purtd tntrebctrea
referitoare la apartenen{a la o comunitate religioasii, nunni
crtnttci cAnd din rdsptmsul la aceastd tntrebare tlecurg drep'
turi ;i obligct1ii sau cdnd acest lucru este dictat de reaLizarea
unei. s.tcrtistici a popttlatiei.
, (4)':Nimeni nr,t poctte.fi obligat sd participe la sluibe religioase sau la ceremonii sctu sd utilizeze o formd de iurdmdnt
religios.
Art. 137 conline acele prevederi in baza c[rora dreptul ;i
practica juridic[ germane diferenfiazd intre cult qi asociafie,
intre sfera dreptului privat qi a celui public in materie de organLzare religioasd:
i(l))Nu existci BisericiL de Stat.
(f1 ,\tibertatea de asociere tn societdyi religioase este
garctLntatd. (Jnirea mai multor societdyi religioase tn limitele
spatiului Reich-ului nu este supusd nici unei forme de tngrdtlire.
: 3
fif i e c ar e s o c i e tat e r e I i g io a s d o rdo ne azd ; i admini s tr e azd
chestiunile sale tn ntod independent tn cadrele prevdzute de
lege pentru to{i. Fiecare societate religioasd acorddfunc;iile
sale interne fdrcl amestecul Statului sau al structurii politice
locale.
{Ufspcietiiyite religioase cctpdtd statutul iuridic potrivit
prei"etle rilor generale ale dreptului privat.
l(S1$octetityile religioase rdm1n pdr{i ale clreptului public
nltmai'clacii au.fost astfel ;i pdnd acltm. Alte societd;i reli1

/r)
-r-1
V

/ "-'

gioase pot primi, la cerere, aceleaEi clrepturi, clacd oferd

i!,,fJgpj@ii
it, li
E*-p pfjry.s_!:Ustt-ri;i p14mdr de mem_
s::?y:!,:!
! 9:!wji iI
irca m ci { mil ii i oZt ai, i' Iis i ;; ; ;i;" ;, ;;' i il' a,'p al i i o t u
W:q
dreptului public se unesc"7tntr-o asociayie, aceastd isociatie
estg.Wa parte a dreptului public.
religioase care sunt pdrfi ale dreptului pu. .\$))ocietd;ile
blic au dreptul, pe baza listei de impozite fixate ct) deciziile
legale locale (ale fieclrui Land in parte, n.n.), sd riclice impo4!41 (bisericesc, n.n.o').
V)Societdsile religioase sunt pe aceeasi treaptd cu asoci_
alule care au drept scop comun cultivarea unei anumite viziuni asupra lumi.i.
(8) (...)
i
,
I . Constitulia germand din 1919 este produsul unui compro_
mis
intre tradi$a religioas[, fa[[ de .ur. stutul se simgea se
r
Ei
. imte obligat - ceea ce nu inseamnr tratament preferenfial
-,
qi deschiderea - dictat[ de postularea libertdlii religioase
1r fa[[ de evolufia in viitor a pelsajului confesional. Releritor la
primul paragraf, ar merita atenfie faptul cr postularea inexistentei unei Biserici de Stat inseamnd, cu ace-eagi forfr de lege,
postularea inexistenfei unei ideologii de Stat. Aga se explic[
de
ce separarea dintre Stat gi Biserica nu poate justifica proclamarea materialismului ateist drept ideologie in Stat48.
Pentru a menfine un echilibru intre cele dou[ dimensiuni,
trecut[ gi viitoare, textul Legii fundamentale a ales constient
distincfia intre societ5li/ confesiuni de drept privat gi societItri/
corfesiuni de drept public. Aceastr distinciie impiedici atomizarea ftr[ sfdrgit a spaliului social pe criterii reiigioase, dar
garanteazilin acelagi timp libertatea de organizare pe aceleagi
criterii religioase. un echilibru posibil numai gi numai prin
diferenfiata importanfd acordard instituliilor de drept public
9i
celor de drept privat. Ceea ce nu este recunoscut ca fiind de
importanf[ nafionald, nu inseamn[ cd este condamnat automat
la inexistenl[. Statritul de asociatrie al Mitropoliei ortodoxe
Romdne pentru Germania qi Europa Centralf nu diminueazd

i ;

'

neutralitatea confesionard drept permisivitate

absolut[, dar gi
din elanul pastoral qi nici din respectul pe care celelalte Bi- t.:r
cum in acest domeniu, al ,.tmUe.ii
JI statut,
serici din Germania, evanghelicl gi catolic[, sau autoritllile
fT3,1.d._.,
un rol rmportant il joacr factorur timp.
;
Demersurile
locale o aratf, credinciogilor gi slujitorilor Mitropoliei.
'f" se deruleazd de aproap e zece ani gi au trecut prin toateiehoviste
instanTrecerea de la sfera privati la cea publicb se face potrivit
fele intermediare. sentinlele *io.u au fost in parte pozitive,
ll
unor criterii de felul celor enumerate de articolul 23 dinproiecparte.neg.ative, unele argumenrAnd din prr;;i6l.d"r.
!iillibertrtrii
tul nostru legislativ. Cu diferenfe notabile. Mai int6i, diferenfa ti' al
religioase, artere iin cel ar obligatriilor..
a."rrg din
dintre cult gi asociafie este in dreptul gefinan ancorat[ in texi1 n ers.ne-c ti v a i s ioric a,-uii" r. ai, p"rtul Constitufiei, ceea ce ii dI o altd greutate in balanfa actului
3ll1i,11,Tli"f:
:lJ :.9 Fiptui c d actul uA".itor"r;
specti vI post-modern[*r.
judec[toresc. La noi, Constitufia din 1997, garantdnd la r0ndul
d1l9. la o instanf a\17tt1giar6 procesul .;i" fo.rrr*";i ;;;.;_
l;;"r_
ei libertatea religioas[ gi corolarele acesteia, de organizare,
ungi opinii juridice normative curminAnd
l'lldr."
3
in
decizia
gi
m[rturisire practicare, trimite in cele din urm[, pentru detalii,
definitivd a cu4ii constitulionale. cazur Martorilor
este
bri_
la cadrele Legii Cultelor. Apoi, o diferenl5. notabil6 este gi cea
zant gi cunoaqte variafii
iltgrfretare in contextul mri i*g a
care decurge din modul de aplicare a criteriilor d'e recunoaqtere
{9
chestiunii statutului juridic al Isiamurui i,
G;;;;; i'iri"rii
a statutului de cult, a statutului de parte a dreptului public. $i
lui lehova constituie in acest sens un test juridic5o. ^.^
,
aici, ancorarea constitufionald in dreptul gernan a distinctriei
cu pricina face imposibil[ invocarea libert[tii garantate de
deral din vara lui 1997 sun[ astfel:
Con stitulie impotriva Le g ii Cultelor- Afirmarea tibert[f ii .1eliO co.m.unitate religioasd care nu aratd
fayd de Statul cle.
. gioase se completeazd cu criteriile de rigoarg. Acestea, la r6na
c e s ard une i c o tabordri p r' t,
i"i' iun s,' nu
dul lor, nu sunt considerate ca suficiente, ele fiind sunt supuse
:::::r-l:t:litate _ne
trt"'i
arporir";';;rp
interpretlrii juridice a intregii Constitulii.
htl',i
^ t :- ^
t ului p^,,Ll:
ub li c.&in;A.*9-S
; 19 i. I o ia I i t dy i, I ip s d c e ) *, tui" ;, ;Consecinfele acestor prevederi constitulionale - legate de
dare a s tatutului c oie s p uizdt or, r rt
grii p;;"";;;;;-r;;',
diferenla intre cult gi asocialie gi de criteriile de trecere de la
retisiyasd (adici naaj,r6.it ru
un statut la celllalt - le observ[m tot in leglturl cu Martorii
!::::r:^:r:!::ta,y
".".t
::'Sp_%ticjrukateseriterri"Tiiia,
lui lehova. Ca qi in Romdnia, organizafia incearcd gi in Ger%-***-Y--'ry:g**:Uu-rylrf
cdtre
*.;,
Statsl
mania s[ capete recunoagterea drept cult. Reacfia justiliei gerArgumentul central reziddin esenfr in modul
in care intre
mane trebuie sd dea de gindit Cu(ii noastre Supreme. Cer..? s or ic itr. rec ;";u,;;; ;."pi
erea societ[1ii religioase a Martorilor, de a fi recunoscufi de
l3T:.:l*^f l, 3*
c[tre Land-ul Berlin drept parte a dreptului public, a fost inain:gi:,:*r:
1l.lelaf"rrgsJo_i4li14e . nu ge
permitd colaborarea
si
in domeiiil ae ini.iie;h*.=crii
tat[ acum aproape un deceniu gi respins[ in vara lui 1997 de
roimare ,?i,'ffi
in timp cltre Tribunal administrativ federal (Bundesverwaltungsin c on text ui t"*tuiui ;
onal. Ingericht), instanfd imediat anterioari Cu4ii Constitutrionale
:::1, li:i lrlel,r-e.?te
deplinirea
criteriilor formale nu este suficientr priTrl
ro"_ ?
(BundesverfassungsgerichQ. Martorii au inaintat cererea de
mai pentru cd Statul nu infelege
rlrerlse
neutralitatea
neutraritatq"l,l
lui
,r;r";.;ii;
p.i*ipi"re
revizuire la Curtea Constitulional[, care se va pronunla incd in
:?::f:H"::jj,jy,_ll
tt
acest an. Ne oprim asupra deciziei instanlei gefinane nu numai
libertate fbr[ responsabilitate,
ffi:'.1#$#::::
."^'9:r;L"*;r,,g.ffi
instanf a g;il;
;;;;r^ :.r_
pentru a demonstra c[ Statul autentic democratic nu-qi infelege

"

'

ii"ir"i

;,, #;;
:.ud;;i'_;.;;

*-t;ff;j];H#:,1 H;iflH,,H,t

;;;;tili#i:

[-v,

.a

L..'

j::'fiff

:;J#';r-7

erca Martorilor, bazdndu-se pe propria lor mlrturisire de credin[6, ce condamnl orice formd de putere politic[. Flr[ s[
aplice o discriminare activ[, Statul ia act de autodiscriminarea
(sau discriminarea pasiv[) la care se expun chiar Martorii pllrn
refuzul unei fidelit5fi fagl de dreptul in vigoare (Rechtstreue)
gi ajunge la concluzia c[ intre el qi organrzalia respectiv[ nu
pot fi incheiate acorduri cu valoare reciproc[, Martorii solicitdnd de la Stat (drepturi) ceea ce ei nu vor s[ ofere Statului
(achitarea de obliga{ii).
Avind in fafa ochilor exemplul recent al Germaniei qi lipsili de obazd,legal[ actualizatd, factorii de decizie romdni nu
se pot aventura in a recunoagte Martorilor lui lehova sau
oric[ror altor societXfi cu caracter declarat religios statutul de
cult, ca qi cum aceastb recunoagtere, in jurul c[reia se face ffirl
indoiald mult zgomot qi se exercit[ felurite presiuni, ar reprezenta dovada peremptorie a democratizilni. Germania nu
este mai pu[in democratic[ dup[ hotlr6rea din 1997s'.
Modificarea impusd articolului 24 de membrii Cabinetului, potrivit clreia recunoaqterea unui nou cult nu intrl in
atribufiile Pre;edintelui, ci in cele ale Guvernului, nu este doar
expresia unui orgoliu. Ea poate contribui la formarea impresiei
cd viatra religioasd este unul dintre resorturile actului de guvernare. Or, aga cum am afirmat deja, recunoagterea unui nou
cult nu este doar un act administrativ. Ea implic[ acordarea
unui capital de incredere din partea Statului gi presupune urmlri la nivelul intregului corp social. Ceea ce articolul poate
suporta ca un corectiv este precizarea cd recunoaqterea unui
cult religios se face pebaza recomand[rii Secretariatului de
Stat pentru Culte, dupd ce acesta se va fi consultat cu Consiliul cultelor deja recunoscute.
Nu putem decAt infelege gi saluta dorinfa legislatorului romin de a garanta Statului neutralitatea, iar cultelor qi asociatriilor, libertatea de manifestare. Ceea ce ins[ nu trebuie si se
intdmple este confundarea libeftetii garantate de Stat cu libertatea de a exista f[r[ a da socoteald cadrului legal. Or, pentru

menfinerea acestuia, atat de c[tre culte

;i asocialii, c6t qi de
cltre Stat - mereu ispitit de mentalitatea interu"aioni*a
-,
legislatorul rom6n este nevoit in cele oin
urme ra'pr..ir.r.
distinc{iile operative, s6 diferenlieze intre
curt gi asocialie, intre entit[f de durat[ 9i cu o contribufie
substanliale^iu-riut,
social-culturald ;i aparilii pasagere sau urmdrind
alte scopuri
decdt cele decrarat ierigioise. lltminteri,
in contextui ambiguititii ridicate la rang de lege, libertatea de
opinie ,uu.onuingere ajunge si fie tradusi unilateral,
iar neutraritatea statului
devine echivalenti, in acest caz, cuindiferenfa
op.i*unta p"r_
majoritate gi incurajatoare penrru minoiiteff.
!ry
$rrir:i, o"
ideologia post-moderni a drepiurilor omului
la atomizare in
detrimentul aceloraqi drepturi are omului ru
colectiv5, Statur accepti practic dictatura ""itut" iila"rLi,r,"
minoritdiii in oorn"_
niul religios qi conrrizici prevederile
q{g1ia din lggr? rgferitor la dreptut ae iaentitaie
nu.n-ui'ur
,J g.,: du:
ei^ al- maj o rl teii i. eu r
i;,
laf
cunoscand nor curte in funcfie doar de lobby
5i de presiunire de
pu.tere, Statul va ajunge in situatria sinucigaq'
a"'" iirrrt" Al_
zolvarea economic,.gi identitard a propriilui
corp r".iri"piritual pe care se susfine53.

*,::lj

""i*iririe* ;;c"r-

v#il;;';#

*-

7. Dimensiunea nationald a credinfei

Nu ne mir[, in contextul post_modern actual,

deloc propice
dialogului ecumenic autent-ic, opozilia lr, ;;;;;;ut
*iro_
ritdlilor confesion*ale .si ideologice fafi de ,"tunouri"rea
in
Legea cultelor a Bisericii ortotoxe ri.o*an"
or.plnir"ri.a
nalional[.
'****Recrinoigterea
statut, posedat in realitate, ar insemry9sJui
na punerea raportului dintre majoritate gi
minoritate pe bazele
subsidiaritdfii qi proportrionaliidlii, pe ech,ibrur
real de interese, in detrimentul.farsei spirale a revendicdrilor
induse $i
intrefinute propagandistic. cedand eventuar gantajului
rogicii

,:,i

:)

i
il

__-)
I

q-/

nl

egalitdlii cu orice pret $i refuzdnd in consecinf[ sintagma de

Biseric6 na{ional[, Parlamentul va ardta c5 este incapabil si
dea expresie unei voinfe politice pe termen lung, independent[ de rezultatul electoral de la fiecare patru ani. Ceea ce.p{icep

t'i
r!
,tl

6i nu se sf-teqg g{ gpund cu voce- tare analiqtii occid-qglali

fep.-

lulsf Rqmdnia,prT_tII j*qqrr-Lept,{eglgli$1Jqgranitacu

trebUie S l--$ijalareasq e

gonltri4qelgdol_rglatineintr-uqlpmlgftglgfe&te_e&la!ti
pfln5 acum

.=.t_ste*i@

s a?5ora;eGf ;tdme care-nfi;fi e $te?oar

Biserica, oricum mai veche decdt Statul, ci geopolitica noastr[ de lardla rdscruce de drumuri. Refuzdnd preluarea argumentafiei teologice identitare, discursul politic programeaz[
practic acapararea acesteia de c[tre partidele extremiste.
Dincolo de resentimentele pe care le incearc[ orice minoritate in mijlocul unei coplegitoare majorit[1i, rezistenfa minorit[1ilor confesionale faf[ de sintagma Biserici national[
uzeazd, masiv de ambiguitatea gi.ignoranfa in domeniu. Mai
intii de toate, nu este vorba de recunoaqterea Bisericii Ortodoxe drept Biserici de Stat, ci drept Biserici na{ional5. Distincfia este esentiald. Bisericd de Stat este cea luteran6 din
Danemarca sau cea anglicanE, in Anglia, unde capul incoronat
al Statului sau Parlamentul conduc nemijlocit Biserica. Separat[ de Stat, privit ca form[ perisabil[ de guvernflmdnt, Biseric[ nafionalS este Biserica unei nafiuni care, prin continuitate
istoric[, reprezint[ axa spiritual[ a formirii naliunii-stat. A
spune Biseric[ nafional[ este apadar echivalent cu a spune Biseric[ majoritar[ a rom6nilor, fapt ce nu presupune privilegii
sau discriminarea altora, atdta vreme cdt raportul Statului cu
toate cultele qi minorit[1ile etnice este bazatpe principiul propo4ionalit[fii. La discu{iile purtate in vederea alcituirii proiectului legislativ, minoritefle confesionale se vor concentra cu
predilecfie impotriva sintagmei de Biseric[ nafional[.
Atitudinea de refuz este rezultatul a dou[ procese care iqi
dau in mod nefericit intdlnire. Pe de o parte este mentalitatea

Aceas ta ie tem6

t-

L/
t/4

/,

de la Bucureqti.

:;qngurilor qi nemlilor din Transilvania faf6 de majoritatea

ro,.m0ni1or, linut[ timp de secole in inferioiitate sociala qi
rla incuraja existenfa unor culturi paralele, cu foarte suttriri qi
.,,oproope clandestine tendinfe de influenfare gi de imbogdlire
,r$cipioc6. Deceniile de dupr cel de-al doileardzboi moidial,
durerile aduse, vor antrena gi o apropiere dintre miii,t''rne,l.13qd
no.nfaF gi majoritare. prin c5s[torii mixte *ai cu
seam[, peisajul se va schimba in multe zone, sate considerate numai
unqlrre$u sau numai. nemfegti deschizdndu-se lumii romdneqti
P. e de.altd parte, dup6 1989 qi dupi
inceperea redemo.irdin'Juj'
i',cratizlrii vie{ii politice. in- Europa de Est^, suntem confruntafi,
am p.recizatin capitolele anterioare, cu aparilia ideologiei
'r.qum
'post-moderne
a dreptului cu orice chip la diferenf[. Aceastl
ideologie a dat apd la moar[ cercurile extremiste din sanul
majoritfiii qi din rdndurile minorit[trilor etnice qi confesionale.
Dreptul segmentului neag[ acum dreptul intregurui. Egarirlltarismului absolut al comu-nismului internafional[t ii urmeaz[
. egalitarismul absolut al diferentrelor locale, pentru care orice
'tentativfl de menfinere a cadrelor unitrlii este demascatd autol-mat qi vehement drept agresiune.
.Participarea, din nefericire, a dimensiunii
confesionale la
periculos cu alteritatea prezint[ caracteristici nota, .u:."rt-io:
bile de la o minoritate la alta, fdrd, catonul comun s[
fie insl
I alterat in intensitate gi stridentrI.
,:i',, De ce_ se opun, de oildd, sintagmei de Biseric[ nalionali
i'evanghelicii
de confeiiun" u,rgorturri (c.A.) ? Maffiatea
s.un1n;mti .q" uy plecat idni";imai cu seamd dup6 ,89
Lor
masiv in Germania. A r6mas in urm[o colectivitate
de uat ari
reugesc
rryregn[ locaqurile de cult, dar care, prin
!1-Si
T
gn3a Guvemului de laBonn gi a Bisericii
evanghelice din Ger_
ay la. dispozigie o ,"1.u destul de bine dezvoltatd de
Tu,liu,
camlne gi spitale proprii. Ce pierde aceastr comunitate
odat[
cu rcunoa$Je1ea Bisericii ortodoxe drept Biseric[
nalional[?
:,Nymai solidaritatea cu ceilalli minoritari poate **pti"u'u."urta
atitudine negativ[. Mai murt: opozilia iali de rirtut-u
in

.*.

:T

1.

cauzd.este intr-o vedite relafie de contradicfie cu propriul mod

de gAndire, profund etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen,
spui reformat sau luteran, a$a cum atunci cdnd spui qvab din
Banat, spui catolic. Nu este dimensiunea nalional[, etnic6, cea
in funcfie de care se identific[ Bisericile qi confesiunile mi-

r'--'--72

t-() [-.
1'.\,
.g

noritare? Cum poate fi, atunci, refuzat majorit[trii apelul la

propriul element rlalional ?
Opozilia reformafilor gi luteranilor unguri trebuie vdzutd,
in contextul discu[iilor din ultima vreme. Eallreazd, pandantul confesional la viziunea potrivit c[reia RomAnia nu este un
stat unitar nafional, ci un pseudoimperiusa. Cercurile maghiarimii de la noi gi din Ungaria nu obosesc sd repete acest lucru'
$i in timp ce ungurii de la noi au tot ce le trebuie - grldinile,
qcoli, licee, facult[1i, pres[, spitale -, romdnilor ortodocqi din
Ungaria abia in timpul din urm[ le-a fost ing6duit sd aib[ un
episcop propriu.
Retuzul catolicilor este, la rtndu-i, motivat politic. DacI
romano-catolicii unguri sunt de aceeagi baricadl cu cei luterani
gi reformafi - un adev[rat ecumenism etnic! -, catolicii orientali, greco-catolicii, nu uit[ cd in Constitulia din 1923-a Romdniei reintregite ei erau recunoscufi, gra(ie influentrei politice
a t[rlniqtilor vremii, ca a doua Biseric[ nafional[. Interzicerea
abuziv[ de c[tre comuniqti a Bisericii unite cu Roma in 1948
gi procesul lent dar profund de revenire a majorit[tii grecocatolicilor in Biserica Ortodox[ de origine au dus la diminuarea ponderii catolicismului oriental, fapt care doar greu ar
putea fi armonizat cu titulatura de a doua Biseric[ nafional[.
Refuzdnd realitatea confesional[ actual[ qi pedalAnd pe restitutio in integrum, agadar f[rd aplicarea proportionalit[tii,
catolicii orientali sunt pufin dispuqi s[ renunfe la titlul lor de
glorie gi, dac6 nu-l pot recdgtiga, atunci il refuzd qi ortodocgilor. Astfel ca nici unul sI nu fie mullumit.
Cdt priveqte sectele, pozilia lor negativ[ este categoric5
din pricina faptului c[ sintagma Bisericd nafionali pune in
evidentrd caracterul nena{ional al acestora ;i faptul c[ ele vin

tdrziu in istorie. sectele mai aduc drept argument impotriva

caracterului de Biseric6 nalionald al ortodoxiei romdnegti
eventuala incilcare a principiului egalitdlii dintre culte, aga
cum prevede articolul 4 din proiectul legislativ. Nimic mai
fals, atdta vreme cdt prin sintagma Bisericd nafionald nu se
infelege Bisericr privilegiatd. Separarea dintre Stat Bisericd
;i
face imposibil acest lucru. Repet[m: proporfionaliiatea asistenfei Statului cu numrrul'de credincio;i este garanlia prin
excelenfr a egalitrlii de tratament. or, refuzand propo4ionalitatea, confesiunile ;i cultele minoritare nu fac iltceva dec6t
s[ refuze baza concretd de manifestare a egalitrlii dintre ele si
cu Biserica majoritari
Mgllvul strategiei de blocad[ fa1[ de caracterul nafional al
_
Bisericii ortodoxe Rom0ne este, a$adar, de clutat in frustrarea
minoritarului, dar gi in politica de moment, care incurajeazd pe
minoritar sr se r[fuiascd cu majoritarul. Ideologia statului fare
Dumnezeu, fdr[ coeziune identitar[ alta dec6i cea abanului
qi a jocului puterii, se impune prin otr[virea cu precddere
a
relaliilor istorice care presupun o ierarhie valoric[. F-ortAnd
y,"rj19.*11' aceastd ideologie se simte incurcat[ de
trecut. DacE
nu-l poate ignoia,'il snspende piin-ipeiui i; ojfflil"a1epp;:
li9:Iq."-:gglri-.g up-pJntre o Biseric6 oe sorgffiffior6l.e
gi secte de cel mult dour secole. Nu este, evident,.olrl
stutului acela de a tranga dup6 criterii teorogice intre aparifii legitime qi altele mai pufin sau deloc legitime. Statur
." poate
antrena in judec[tri de valoare care nu 1in de competentra lui
directd. ceea ce ins[ statul poate qi, mrcar electoral vlzAnd lucrurile, are obligafia s[ fac6 este o mai precisr recunoagtere a
rolurilor. Este o evidenf[ c[, majoritard fiind, Biserica ortodoxr este cea crue duce greul implicrrii sociale. Deceniile urmdtoare, dac[ se vor derula intre limitele unei minime nornalit61i democratice qi ale unei stabilitrfi economice, vor arlta
importantr este pentru indeplinirea obliga{iilor sociale ale Statului impli carea Bi sericii maj oritare.

,,

ce ":
'

cauz[ este intr-o vdditd relafle de contradicfie cu propriul mod

de g0ndire, profund etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen,
spui reformat sau luteran, aga cum atunci cdnd spui gvab din
Banat, spui catolic. Nu este dimensiunea nationall, etnicd, cea
in funclie de care se identificl Bisericile gi confesiunile minoritare? Cum poate fi, atunci, refinat majorit[1ii apelul la
propriul element na{ional?

l,i

il

Opozitria reformafilor gi luteranilor unguri trebuie vizutd

in contextul discu{iilor din ultima vreme. Ea livreaz[ pandantul confesional la viziunea potrivit cireia Romdnia nu este un
stat unitar nafional, citn pseudoimperiusn. Cercurile maghiarimii de la noi gi din Ungaria nu obosesc sI repete acest lucru.
$i in timp ce ungurii de la noi au tot ce le trebuie - grIdinitre,
gcoli, licee, facultili, pres[, spitale -, romAnilor ortodocqi din
Ungaria abia in timpul din urmi le-a fost inglduit sf, aibd un
episcop propriu.
Refuzul catolicilor este, la rAndu-i, motivat politic. DacI
romano-catolicii unguri sunt de aceea;i baricad[ cu cei luterani
gi reformati - un adevd.rat ecumenism etnic! -, catolicii orientali, greco-catolicii, nu uit[ ci in Constitufia din 1923-a Romdniei reintregite ei erau recunoscu{i, gratrie influenlei politice
a {driniqtilor vremii, ca a doua Biserici na}ional6. Interzicerea
abuzivl de c[tre comuniqti a Bisericii unite cu Roma in 1948
9i procesul lent dar profund de revenire a majoritdlii grecocatolicilor in Biserica Ortodox[ de origine au dus la diminuarea ponderii catolicismului oriental, fapt care doar greu ar
putea fi armonizat cu titulatura de a doua Biserici na[ional5.
Refuzhnd realitatea confesional[ actualf, gi pedalAnd pe restitutio in integrum, aEadar fIrI aplicarea proporfionalitIlii,
catolicii orientali sunt pu[in dispugi s5 renunfe la titlul lor de
glorie qi, dac[ nu-l pot recAgtiga, atunci il refuz[ qi ortodoc.
gilor. Astfel ca nici unul si nu fie mullumit.
Cit privegte sectele, pozilia lor negativd este categoric6
din pricina faptului cI sintagma Bisericd nafionall pune in
evidenfl caracterul nenafional al acestora qi faptul c[ ele vin

tdrziu in istorie.

a""^,_:r_".

mai.aduc drepr argument impotriva

caracterul ui de B isericd
nali on ald
eventuala incdlcare a-principiulri

:ai'Orioaoxi"i

rom,nep ri
dintre culre, a$a
cum prevede adcorul 4
"gufitaiii
di" p;;;;.i";'i"!irru,i".
Nimic mai
,.' {als, atdta vreme cat.gril ,i;;g;;ise"rlca
nalionati
nu se
' infetege Bisericd o.iuit"giuti

#il;;irtre stat qi Bisericr

bir
acls
t
r r3"-,
.t1.: iToo'i
on ar i ratea a si s_
Statului cu numlrul 1"n"Iil;
a"'"."ainj"-"j
lenle.i
,'x11,ii::*oxffj[J,l;1

;;"4i

;ffif"j::.::,1':1iiil{i*.i,i,;i,"ff
si. cultele ;;;.t#il"i;:I[#X.H;

,,

Iitatea, confesiunile

ii,,s['refuze baza concrer, d";ilf.;;#a"egaritaui

dintre ere si
1j, cu Biserica majoritara
Motivul stratepiei de blocadi
fa{d de caracterul na[ional
al

3*::::*:1Til"*u:,.iry,,#ilJJ"ru,u,inrrustrarea
jl,:::Yffi:

i1fmmontar
*::::,lLoT'i':f
si se rdfuiascd 'il;;9;,llli;1:""*:'ff
lllpumnezeu,
gi a

cu majoritarul. ialofogiu
Statului ftrA
cea a banului

f6r[ coeziun"

id;;id}#i""r,

jocului puterii, se impune

pri"

cu prec5dere a
relafiilor istorice care presupun
"ir*i."avalorici
o ierarhie
En-+A-r

I'q*r.,*;;!:iJelril+l;,1:.T,i-ffi*{]:i*f :ff i:g

iH'X#""::il":1*::1'"',::i';il;"iii-ft-sdrd#i
+:1rt= r99lu_sl!_o&intre o Bisericl a" ,orffiffiffi

xu
rorur Statu_
iii::::j:-.:, Ii,j-o?,u_r""or".
iuiace'-ae-;ffi
".t",-"ula"n,,
;"ffi
iE":lJ;.#il,;*H,lill::

#ift

l*:"::i:.*rnai

puliniau deloc

r";iffi;:

Starur nu

," ,oit"

?l;
;ffi',',:"lixii,,lL'":::i*a:1;'?yili":'"#;ffi
ir,ugqgu:
ueea ce insd Statul poate gi,
mdcar
ft"
ffi; ##."1".,*rlrr;;il
u rec un
tere a
:ii,ll i: ffiEste
:,:,,:o :l
l:: l:; ; ;;;;
1'!o,,turi1or.
evidenli
n u:oritLirffi,
o a$

;::;r::t31":
"e, miri"a.it
dr:" g'"ur
.o"iul".
Deceniile ur_
"^T:
r.,g.vq!, uaua se vor derula,intre
limitele unei minime no._u_

,ff ::"j:
.:,

l**i:*:,:.:::

;,;;ii;il;;;;;ce,

,ir uw- uuEr srauuttap economice,

vor arrta
arlta ce
ce
i1,r"^,:"t

,illl*i?":::"^r:1t1i1aenrini,";;6;;i;rsociarearesta_

s6
57

dispus s[ recu-

azi

de
ll "::: o cruce' AsuNimeni dintre minoritarii situalie.criticfl'
o
,";j;;i;
d"
noasc[ in situalia
*':"?H:ffi;;fi
;;;e " d e i eri o" u'i l"iLl o*"nl
"
slujirea Pentru
proT?]
ai "?i;
nu*ui ca eventuali subiecli
mino'ito'ui''li
soriiinului
"
confesio*utt] ni"l-unu d:n:t" .rylorititile
zet iiismutui. r'rui
c6' de la reintrodu-

fi;flit

;ffi;"*;[

faptul
dispuslsa;;;;ffi"[ L:!
n r. o ur?' ii p'a" e "
:i, :*:l'-filii $i.tllll
c erea re i giei i
de Pe urma Ts.ur-'
nu a ra;#;;;;?;fttat dePlin
a obiinut penffu sine
maioritare. Nimic o* """"*
llilii,,fr inei,rsi.Ji"[t*,f;n:UU*f ;lilfr:if'*

nale nu este

acest Punct de vede

;;;;;

demn[ acoPer,ire in

lgl?:

8. Prozelitismul

Mereu invocati in

dar qi
ultimii ani de cEtre Biserici'

}ffi

de

j;3d""

lTHS:tJ,1T"oi,il::- |
arre curre recunoscute
tema prozelitismulut-tv 1

ffi;;iluuit"", o'*izl*t"'

pe

jumltate'

doar o' abordire

cea mar setul Legii Cultelor'
Prozelitismur ttt"'in*iii*J.qofl:L:tarea
a misc[rii ecuunitate
:"l"JT[ prezent' cu mult
rioas[ la adresa id""I;i;i; din nefericire
fo"
menice in ansamblu'"]gi^u

**rtff****i*+*,,1ffi
i"d ji:;;;.:::y{6f

J,':#f; L'fffi',li{i.l1l'1i

II

gust-2 septembne
aceqd termeni:
^;:13ffi
ur" pi'or"ritismul in
desluqea resortunle
este' aupu II'Lt'c' "ew-""-' - in
Prozelitismul
Prozetitismu"')i''T"ini'k'*':;:::::!r:*"f
consecin{d''
n. :r::::':?"1;'
vrem sd-i Predlcar
.r;r;;;;;;-,,ielui cdruia
tn- '
o lipsa de resyeLl, v"'"roiiiro";rientd, voluntard sau ,i:
esteotipsdderespeg't|.:::::!:!:#!i!"ll!:::"f"i,i{::f
este
subt tttwv"v
(consttewa
uiarea
adicd

;;#;

58

voluntard) afaptului cd acesta este creat dupd chipul lui Dumnezeu. Este, tn cele din urmd, o lipsd de dragoste, a$d. cum
este, cel mai adesea, o convingere faptul cd adevdrul pe care
dorim sd-l predicdm altora tl ,,poseddm" precum un obiecf'.
Prozelitismul este, in al doilea rdnd, caricatura cea mai
dureroasd a intdlnirii dintre diverse confesiuni, mentalit5li gi
culturi. Prin activitatea prozelitist5., sectele se manifest[ ca gi
cum Bisericile Ortodoxe de la fafa locului ar fi inexistente sau
ca gi cum, dacfl existenfa acestora nu poate fi totugi ignorati,
aceste Biserici ar fi dep6qite de timp. Viziunea eclesiologicd
care justific[ prozelitismul cu orice pre1, in detrimentul denominaliunilor deja instalate, este prezentatb foarte limpede de un
teolog baptist. Acesta afirma in cadrul aceluiaqi Colocviu:
Deoarece baptistii nu considerd cd existd nafiuni creStine,
ci sunt convinSi cd numai o convertire personald poate face
din cineva creStin, ei au interpretat ca privindu-i direct porunca lui Hristos de a vesti Evanghelia. (...) Neavhnd nici o viziune teritoriald asupra Bisericii, uniunile baptiste nu au considerat niciodatd cd o Bisericd oarecare, catolicd, ortodoxd
sau protestantd, arfi de o manierd anume Biserica legitimd a
unei pdrise.

'

Prin faptul de a veni dupi consumarea in timp a Botezului

cregtin al unei regiuni $i Fri, Botez prin nimic pus sub semnul
indoielii de cdtre perioadele de rlcire individuall sau colectiv[
'a credinfei, prozelismul sectar nu este o ins[mdnfare a Evanrgheliei

in pdmAnt nou, ci alipirea paruzitafi, de trupul unei

plante deja existente@. Sectele active misionar sufer6 in mod

evident de boala de a fi la marginea istoriei, de unde qi ignorarea qi combaterea constanti a oric5,rei leg6turi cu Tradilia,
care poate justifica apelativul de nafiune sau !ar[ cregtind. Ele
fac un salt din epoca apostolic[ in cea prezentd,, pundnd f"ar[
mari probleme toat[ istoria creqtini, cu momentele ei bune pi
,,rele, intre paranteze6l. Se recunoagte aici o mentalitate aplrut6
, masiv odatd cu Reforma lui Luther
- ndscut6 din dorinfa sincer[ de a innoi Biserica Romano-Catolic[ prin readucerea
59

I
[,
hl

il
i

aminte a virtu(ilor manifestate mai cu seam[ in perioada istoricd a MAntuitorului gi a Apostolilor - gi care, prin sectele de
azi, a atins cotele maxime de aplicabilitate simplist[. in demersul lor ,,personal", in armonie cu obsesia post-modernb a
drepturilor individului, eliberat de referinfe geografice qi culturale, prozelitismul sectelor ofer[ globalizirii actuale un pandant religios perfect.
C[derea comunismului este vlzut[ de secte ca o gansi epocal6 de a se instala acolo unde nu au existat niciodat[ sau doar
intr-un numlr redus62. Dupi lunga perioad[ de secet[ a comunismului, parcursd de Biserici numai din mila lui Dumnezeu
gi prin statornicia in credin{5 a credincio$ilor lor, aparitria prozelitismului sectar vine s[ compromitS ideea de deschidere,
de ie;ire din izolafionism. in teologia istoriei cultivati de secte,
comunismul a fost perioada de purificare, de exterminare a
Bisericilor tradi$onale, iar clderea regimului ateu inaugureazb
o noul vArstl a evanghelizlrii lumii. Venirea sectelor din Vest
in Est este astfel ie;irea la culesul roadelor, iar necredinfa l5sat[ moqtenire de deceniile de ateism interpretat[ drept invitalie divin[ de a recupera oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Adevlrate ,,cruciade" au fost organizate in primii ani de dupl
c6derea zidului Berlinului. Acestea au exploatat, pe de o parte,
dorinla fdrilor post-comuniste de a se deschide lumii, gi pe de
alt6 parte lipsa unei legislalii in materie6r. Prin bani gi ajutoare
materiale, prin campanii publicitare qi prin mijloace proprii
de comunicare - de exemplu: radio ,,Vocea Evangheliei" sau
,,Vocea speranlei" -; sectele au investit mulli bani gi multl
energie uman6. Numai in RomAnia vor veni la inceputul anilor '90 peste cinci sute de misionari in numele a peste trei sute
de secte. Num[rul locagurilor sectare de cult s-a dublat sau
chiar triplat: daci baptiqtii aveau in 1989 un num5.r de 950 de
unitdli cult, in 1997 aveau 1420;penticostalii aveau in 1989 un
numdr de 805 de unitdli de cult, pentru aayeain 1997 un numdr de 1945; adventiqtii de ziua a $aptea au trecut de la un

I
i:rl

il
jirl

lr

t$:
[,

t
[,r

numlr de 525Ia unul de 1050; cultul

cregtin dupi evanghelie
de la 255 Ia 568, iar Martorii lui
fehova de la 15 la73un.
De pe urma campaniilor costisitoaie qi
intense ofensiva
prozelitismului sectar a cules insi
roade modeste. Ea s-a reo_
rientatintre timp gi, de La pro_pagurO, J"
masd, a kecut la pro_
paganda.de grup, prorejafe al
[olurile telistaiiue a;;tj I#
pirinli din casere preruite de selte ,ru p#urrnur
activitdlii fiIantropice, tlrani dezr,ddcinafi, gomeri,'bolnavi,
ti neri r"i.iii
intelectual, dar dornici de emantipa.;;i;;."
primesc prin in_
termediul sectelor ("ur:u:..d? limba englezd,
iurse AJrirJill
qansa experien{ei de,,afaril,,,
locuitorii Jatelor izolatedr;ili
lumii, dar qi micii func{ionari, .".r",u..t"
Je birou _ toti ace$_
tiaformeazd.categoriile sociaie
. .rr" ie inOreapta !" ;;;
c5d^ere mesaj ul sectafs.
"at
In actualul proiect, in articolul g, se afirm6:
Raporturile dintre.gulte. se ,t"sfdsooi p"
bozo spiritului
ecumenic, de toleranld de respe"ct'reciDroc.
Si
In rela{iile dintre cliferitele
forme de irganizare a vielii re-

ligioase din Romdnia sunt interzise

orice

iyiunf

d.e

defdimare

tnvrdjbire religioa-sd, de prozelttisi prin

agresiune religioasd sau prin constrdngere'cle
orice fetl
Fa[d de prevederea Constituliei ain
iq9 t , unde, in articorul
-^
29,
se afirmI in linii mari ceea ce este
reluat in articolul ac_
tualului proiect.legislativ, Legea Cuttetornu
a"r"d;i;;;;;;_
gres real. Defdimarea pur giiimpl
d, fdrd,aite preciziri, poate
fi prezentatr
polemica teotogica, a".r"ri, in care
Statul
-drept
este oblig.at sd-qi
pistreze neutralitit"u, i, ur"*" ce
religioasl nu poate fi judecatl in ,e aietarr"_" invr[jbirea
cdt actele ce
au condus la aceasta nu sunt menfionate
ca atare. Or, Legea
Cultelor ar fi trebuit sE cuprindi;.;;;;"
acelor forme,
mijloace, acte sau acfiuni
," i"r;;;i; caregoria tenta_
tivelor prozelitiste.
"*"
Si.de

. , ?r:pt orientare, pentru o mai precisd circumscriere a ac_

tului de prozelitism, ar putea servidoui
texte. primul este un
document de studiu din i995, semnat
dr;tr" o grup6 mixt6

60
61

"'

"*a*',,:a-,r,,a-1l. :,,,;. q1,..y'i,,1

de lucru a Consiliului Ecumenic al Bisericilor qi a Bisericii

Romano-Catolice66. Paragraful 19 din document circumscrie
astfel cuprinsul prozelitismului:
(19) Prozelitismul, a;a cum este el tnYeles in acest docu'
ment, contrazice toate eforturile ecumenice. El cuprinde anu'
mite activitdli, care de o manierd diversd trebuie sd miste pe
oameni sd-Si schimbe apartenenla bisericeascd. Noi suntem de
pdrere cd asemenea activitdti, printre care sunt de numdrat Si
cele ce urmeazd, trebuiesc evitale:
- conlinutul de credinsd sau modul de manifestare al altor
Biserici sunt prezentate incorect sau fdrd dragoste sau chiar
tn mod rizibil;
- doud comunitdsi creStine sunt prezentate ;i in timp ce
partea bund ;i idealurile uneia dintre ele sunt accentuate,
sldbiciunile Si problemele practice ale celeilalte sunt tn-

gro;ate;
- folosirea oricdrei forme de violen1d fizicd, de constrdngere morald ;i presiune psihicd, cum ar fi, de exemplu, anumite metode de propagandd prin miiloacele de comunicare
in masd, care pot pune pe cititor/ telespectator sub presiune;
- exploatarea puterii politice, sociale sau economice pentru atragerea de noi membri tn propria Bisericd;
- oferta explicitd sau implicitd de mijloace de educayie, de
asistenld medicald sau de atraclii materiale, prin folosirea
mijloacelor financiare cu scopul de a converti oameni;
- manipularea sau exploatarea necesitdyilor, a sldbiciu'
nilor sau a insuficientei educalii a oamenilor care se gdsesc
tntr-o situa{ie nevoia;d, fapt care echivaleazd cu lezarea libertdlii Si demnitdsii umane.
Al doilea text este Documentul de la Balamand din 19936',
care priveqte relafiile tensionate de dupl 1990 dintre Biserica
Ortodoxfl qi Bisericile Catolice Orientale de rit bizantin (greco-catolice), relalii in care acuza\ia de prozelitism s-a flcut
deseori auzitlut. Documentul cuprinde o seaml de reguli practice, toate de natur[ sd impiedice mdrturia necreqtin[ a Bise-

ricilor in fala lumii gi a unora in fafd celorralte. Aceste reguli

nu privesc doar relafia ortodoxo-catolic[, ci pot fi aplicat!
in
relaliile generale dintre Biserici, culte gi asocialii. IatX princi_
palele reguli practice care detaliazd indirect ce se inlelege
de
fapt prin prozelitism, cum se manifest[ acesta gi cum po-ate
fi

evitat:

19. Respectul reciproc tntre Bisericile care se gdsesc

in
situalii dificile va cre;te in chip evident, ln mdsura ti care ele
vor respecta regulile practice care urmeaz.d:
20. Aceste reguli nu vor rezolva problemele care ne pre_
ogupd, dacd lafiecare dintre pdrSi nu se vaface simyitdriinyo
de iertare (...).
21. Primul demers cqre trebuie pus tn practicd este acela
de a ffir;i cu tot ceea ce poate intreline iiscordia, clispreyul
Si ura intre Biserici. (...)
22. Acyiunea pastorald a Bisericii Catolice, atdt latind
cAt

Si orientald, nu mai urmdreSte sd obsind treceri de credinciosi

de la o Bisericd la alta, aclicd nu mai vizeazd sdfacd prozell.i_

tism printre ortodoc;i. (...)

23. Istoria relasiilor dintre Biserica ortodoxd Bisericile
si
C^atolice Orientale a fost marcatd de perseculii
Si suferinfe.
Oricare arfifost aceste suferinle;i ciuzele lor, ele iriuiti_
ficd nici unfel de triumfalism; nimeni nu se poate mdndri cu
acestea sau sd scoatd din acestea argumente pentru
a acuza
sau denigra cealaltd Bisericd. Numai Dumnezeu cunoa{te
pe
adevdrayii Sdi martiri. (...)
24. Va trebui de asetnenea, de o parte de alta, ca episSi
c-opii Si toli cei responsabili sd
lind seama cu scrupulozttai de

libertatea religioasd a credincio;itor. (...) Libertatea reli_

gioasd ar fi violatd dacd, sub pretextul unor ajutoare
fi_
nanciare, s-ar qtrage credincioSi ai unei Biserici la o a-ltd

Bisericd, promisdndu-li-se, spre exemplu,

Scolarizare Si alte
avantaje materiale de care ar fi lipsili tn propria lor Bise_

ricd. in acest context ar trebui Lo

iiunrrt iocial

sd

fie

orga_

62
63

:i

nizat de comltn acord de cdtre Biserici, in aSa fel incdt toate

activitdpile filantropice sd evite a da naEtere la noi suspiciuni.
25. De altfel, respectul necesar al libertdyii creStine - unul
dintre darurile cele mai prelioase primite in Hristos - ar trebui sd evite prilejul de a pune tn lucrare, fdrd consultarea
prealabild cu conducirtorii unor Biserici, proiecte pastorale
care privesc ;i pe credincio;ii altor Biserici. (...)
27. Netncrederea va dispdrea mai usor dacd,cele doud
pdrli vor condamna violenya, acolo unde se exercitd de cdtre
unele comunitdyi ale unei Biserici surori. (...)
28. Credinya ?n realitateq sacranrcntald implicd datoria
de a se respecta toate slujbele liturgice ale celorlalte Biserici. Folosirea violenlei pentru a pune stdpdnire pe loca;urile
de cult contrazice aceastd convingere. (...)
29. (...) Pentru a evita orice rdstdlmdcire ;i pentru a dezvoltatncredereaintre cele rloud Biseici, este necesar ca episcopii catolici ;i ortoclocSi ai acelora;i teritorii sd se consulte
tnainte cle realizarea proiectelor pastorale catolice, care implicd crearea de noi structuri tn regiuni care, tn mod tradilional, aparyin jurisdic;iei Bisericii Ortodoxe; aceastaht scopul
de a se evita activitdsi pastorale paralele, care ar risca sd
devind repede concurente sau chiar corflictuale.
30. (...) Trebuie sd li se ofere tuturor viitorilor preoli o
preZentare onestd ;i globald a istoriei, tinzdnd sprq o istorie
concordantd ;i chiar comund a celor doud Biserici. Se va ajuta astfel sd se risipeascd prejudecdtile Si se va evita ca istoria
sd fie folositd in mod polemic. (..-)
31. Sd ne amintim de tndemnul Sfdntului Apostol Pavel
cdtre Corinteni (I Cor 6,17), care recomanda creStinilor sd
rezolve diftrendele dintre ei prin clialog frd1esc, evitdnd astfel de a tncredinya intervenyiei autoritdyilor civile soluyionarea
practicd a problemelor care se pun intre Biserici sau comunitd;i locale. (...)

3,? (: ) se vorface eforturi de

a se transmite cdtre massmedia, tn special presei religioase,
iryormoyii obiective, pen_
tru evitarea celor it

LuAnd""",;,;1tr::;;:t,;:#:;,^:;';*rpuncreo"o,._

care, credem

ci

" hil""r;;;J;_
rativ privind continutul
[ror.f iiirrufui.
Necesitarea precizirilor ri"_
;ili;;rul cE legistarorul are
mandatul politic din
Rart3l.unei majorii5fi agresate in ultimul
deceniu de prozeritismur frrr
rtr#. ldariur prozelitist rezidd, in tenacitarea dincolo
d" ll,.* ;g" de a infiinfa
comri_
nitxli 9i construi case de uounur"
J.tc"floa"ste ca dimensiuni,
acolo unde numai o persoani
ruu ru_ui o famitie apa4in
sec_
tei. Majoritatea cazurilo, a.
t"rri,iJlni." _u;oritatea orro_
doxi gi minoritilile secta-re au la
origine tentative ale sectelor
de a se instala, sub pretextul
asistenfei religioase acordate
unei singure persoane sau familii,
in rnJiicompact orrodoxe.
Une^te secre merg sistemaric
ca: in satul cutare nu-avem ir;;p;i;sionar, dupi lozin_
incl nici un creAlncios! Acesta
este, de exemplu, cazul
Cultului .r"qiin Juia nvangtretie,
care
in Pagina de misiune-Si evanghelizor"
iinpropria revistd.,
,,9uJ:u credinfei" - sub motto -"1,-e'*
Evan_
ghelia acolo unde Hristo.s
"iiit sd vestesc
rJ{ii(Rom
15,
20)
I _,
prezinri o harti a RomAniei;"
"rfrrrr"
.";;;;;; subtiniar judefut
am ajunge destul

a"."p.a"

Braeov, unde au mai

11m1s.35;;;;$;;_une fErE case de

rugiciune ale cultuluiur.
odatd irri"irfi'1*_un asemenea
sat
flrd casl de rugdciune, propaganda
prozeiitist[ care incepe

dupi aceea provoacd reactria

nale. De aici pdnd la prezenrar;.
9i
situalii de persecutare iminoritrgii;;
decAt un pas7o.

fld.r;;;joritilii
#;:ecre

il;

confesio-

a unei tipice
majoritate nu este

Credem cd nu este neyoie

de alte argumente in favoarea
unei Legi a Cultelor care
sI preintampilEl], ,,un abuzuri
ce
de aproape. un deceniu.
Nu
vorba aici de o
pohFe confesionald gi nici
"rt" majoritare
de dorin[a gir".i"ii

::f:,p"rl.zd

sau

64
65

I
t
ll

I
I

a cultelor deja recunoscute, de a fi lipsite de ,,concurentr[".

Ceea ce se doregte este un echilibru, existent in orice Stat de
drept, intre libertate gi responsabilitate. Libertatea care nu
fine cont de celdlalt sau il vede numai ca potenfial prozelit se
transformi in haosul bunului plac qi al incdlc[rii demnititrii
aproapelui. N[d[jduim de aceea intr-o corecturi substantrial[,
concretizatd in precizarea l[murit[ a cuprinsului prozelitismului. Clasa noastrl politicl nu trebuie sd se teami de acuza
de discriminare sau perseculie. S[ nu uitdm c[ Adunarea Consiliului Europei, a$a cum am aminitit deja, a aprobat recent in
unanimitate un raport pe tema prozelitismului sectar gi a implicaliilor acestuia pentru stabilitatea social[. in curdnd, vor
urma recomandlrile de rigoare adresate ldrilor membre.
9.

InviflmAntul confesional

restitutio in.integrum, tot astfel qi cea a

invdldmdntului con_

i;;;_

O privire

p;;;il;

asupra acestor amend-um.ote este

iufiiiente
vedea cum tocmai aplicarea propo4ionalitdlii
este in mlsur[ sd

impiedice relatrii privilegiate inir" unu.ite

culte si Stat.
j
La articorui iq ain iroi""t.,r uni;;;;;",,d"ri111,,,
r
Ri-r
sericii naf ionale prevedia
o, gunirir"iffi
\
"u
fesional s[ se fac[ potrivit
proprii $i tn .. ,
co\grrlita.le cu privederile"o7*"ir-r-iotutare
Iegi-;-jin-*p*, cu numdrul
credincio;ilor.
Tot astfel, potrivit amendamentului Ia articolul qS.
_
ir_/
vdllmAntului confesionat de cutturd g;;";H
tate se finanleazr dln-fouduri^prepri
si numai pentru cre_
d i n c i o ; ii o nf, s t
ti i ri
fni
[," rii r, u o p r e i n t d m pi i n s
-"
"
.'!-,1'
prozelitismul."
\,
Amendamentul minorit[1ilor reformatE,
unitariand.
/t
ghelici gi romano-catolic,la acelugi ,.ri.oi
"rrn_
i."';;;;-i;;;;;;
din bugetul Sntului, conform rrit)iUriplicate
in cadrultn_
vdsdmdntului de stat.
Or, intrelinerea completd de cdtre Stat a
inv5t[m6ntului
confesional etnic de toaie gradel", uqudu.
nu numai a celui
strict teologic (seminarii ficultdli de
9i
tJogie),
intrl in con_
"CrfLir.,
tradicfie cu articolul 1 t
piolectutul
p",.i"i,

il;;;;ilffi;_

;il;;p"#il_

gi etnic

Memoriul adresat in prim[var[ Pregedintelui Romdniei de

c[tre episcopii maghiari din {ari, in care se cere si admit[ qi s[
finan{eze inv[fdmdntul confesional etnic la toate nivelurile,
este cu tAlc. De faf[ la intAlnirea episcopilor a fost gi pre$edintele UDMR, Marko Bela. Precizarea episcopului Tcikes,
c[ memoriul respectiv ar putea fi trimis qi la forurile europene,
se incadreaz[ de minune in logica gantajului de care fac uz
reprezentanlii minoritdlii maghiare. Prezidatd de cardinalul
romano-catolic de Alba- Iulia, Jakubiny Gyorgy, intdlnirea
din primivard de la Centrul diaconic reformat,,Betlehen Kata"
din Cluj-Napoca a episcopilor maghiari a legat cererea pentru
un inv6ldm6nt confesional de cea a retrocedS.rii imobilelor
aflate in prezent in proprietatea Statului.
AmAndoud problemele ocup[ spafiul corespunzltor gi in
proiectul Legii Cultelor, iar pentru cine va fi citit amendamentele ficute deja cu trei-patru ani inainte de c[tre confesiunile minoritare, revendiclrile de azi nu constituie o noutate. Aqa cum problema patrimonial[ este pus[ in termenii lui

fesional etnic de toate gradele ru jir"

de necesitftif"."a".
Motiv pentru care aminda..nt"i" Bisericii
"ort
O.t"d"*
colele co-respunzltoare din proiectel.
unL.io*. u[ i;g;C;itelor au fost consecvent axite pe principiuf
p.opo(.r?fltatii.

i i

iii

g5ruia nime.ni nu poate 3l ionrtrar', prioacte

-t_egli
fi
administrarivc
sau prin alte mebde sd contribute'la

religios.

che-liuf;l;i;;;;;';;;,

'CuminRomdnia.ntgps!4Un-r111p*,g-:.t-b:S_e_frce_s_c,finan{area

se va face-tot pe seama

i:onfriffinnilhri *uloritur.

Salarizarea

personalului didactic din invlfimdntul

confesi"r;
trivit ultimului proiect articolur qi:,i;rukatul ;;i;;;:
combin[rii
efortului cultului respectiv cu cel ,f Siaiuiri
sub forma unei
contribulii.

66
67

Problema conexl celei a salarizdrii, cea legatd de dreptul la

invlflmAntul confesional-etnic, a primit noi impulsuri prin

anunfarea de cdtre episcopul reformat de Oradea a infiinfdrii
unei universit[1i maghiare ecumenice. Dincolo de faptul ci

ni
\

4:r

partea ortodox6 nu a fost nici mlcar invitatd de polite{e - pentru a confirma ecumenicitatea initiativei -, proiectul camufleazd,cu greu linta politicd delabazd. Nu este un secret penf ru n i m en i_ I a c e po ale_ c o n{qce spgle g?r_e_a e-d_Ug-tisnal"i-pegi
,'.dubld baz_5,-,qonfesionalI etnicd.,Intrebarea ce se pune este
i' dac[ prin Legea Cultelor sau prin Legea Inv[l6mdntului sau
p.in oricare altd Lege a Parlamentului Romdniei poate fi in\-curajatl aceastd orientare. Mai mult, qi aici sunt chemafi s[ se

justifice episcopii maghiari din Transilvania, se ridicl qi in. trebarea dac6 ecumenismul intercoqfegiolr_ql poate fi despE-rtit
-*",---,ae e"umenismul-interetniat;T;Io;
aoirca *umenisrilului
"a confesionalo-etnice?
local ;i celui gilneiai iioiiiea pe criterii
Se pare c[ egoismul etnic este mai puternic decit dorinla de
unitate intru Hristos.
SolicitAnd cu atata invergunare structuri complet paralele cu
cele ale majoritdqii, distrugind multiculturalitatea ca expresie
a comuniunii culturale gi spirituale, minoritilile confesionale
gi etnice pun sub semnul inutilitdlii orice demers ulterior de
apropiere interconfesionald gi interetnic5. Autonomia degenercazd iremediabil in autarhie. $i aceasta in condiliile in
care separarea de mediul social al majoritdlii se face cu banii

't,
rl
l;

acesteia.

Din pdcate, cum aminteam gi in paragrafele anterioare, confesiunile minoritare nu au dat nici un semn vizibil in ultimii
zece an\, cI ar dori s[ contribuie la instaurarea unui climat de
reconciliere cu majoritatea. Dimpotriv6. Mai cu seaml prin
vocea episcopului reformat de Oradea, o voce care nu reprezintl cu siguran{5 pe toli reforma}ii maghiari din RomAnia,
dar care se face cel mai des gi mai tare auzit5, implicarea in
politicd a factorului dublei minoritili, etnice gi confesionale,
s-a dovedit fatald. Gralie unor reprezentanli precum episco-

l
I

l
I

i
ir

l,
i,.
,I

tt

68

pul reformat de Oradea,

extremismul

nu a marcat doar spa{iul

politic, ci si cel ri]is1yr_t."r."Si;t
R6;^"tan;ii
religioei ai
minoritilii maghiare au pierdui pe;t;;;*
gansa de a fi niste
tacrori eficiengi de reconciti"." ji
a" irr;;;;;;.;"p.;"a.il:

ropa se construiesl

;iil;;;;;;iffij:i:i.::*:?i;:";;ft

i:xtf, 11,,,':g::T
prin acesta
profundi ur- *uft rnui multe
il,ggrqu
Sanse chiar
decdt prin dialogul pui poriti"
i".."rii
fu.tuifn
profitului
gi
expansiunii economice,-n,
u forir""uno."u, de citre
liderii
spirituali ai maghiarimii d"
la";j:i; ,.ij*u, ace;tia s_au com_
pllcut, prin sprijin
numol pririr"p,rt de a nu fi protestat la vreme, in lac1t 3ar1
i3i,lae rrarui"la sl'prclvocare a majoritdtii
politic gi economic. Canai."u
p1e.u
incer.cate
de gherrou nu a
tost abandonatd
nici dupd aproaf" ,n^rl.of de la
realizarea
Romdniei Mari. o realitate
dr..;;;;';; atAt mai mult cu cAt
pe ea se construiegte

criscursul in replicr
nafionaliqti qi extremiqd, ,ituuti
a".Ji'iLi

,r ur"o*.i"iiiJ.

p*"

10.

a ,,baricadei.,.

patrimoniul cultelor
si asistenfa sociali

Retrocedarea patrimoniali
este revendicarea prin excelenld
a minoritarilor, uitdndu_r:
care se

afli

gi Biserica

br;t;rlrn15 sirua[ia ingrati in

ni, pri.i."niul posedat de

".r.,
majoritari.

Biserica ortodoxd nornane

peste 35Vo. Legea Funciard

in-iqJi;#;
a.

rdmas dec6t pu{in

,u op"., masiy cu
improprierhriri pe terenurile
bisericeril _ Slr"ri.a a fost de_
posedatr
dupd 194g o".uproup"
dintre clidirite luate ,qrri"

doar cdteva.

i"

Oupa f 160

i0.tl,6ir;

de reren arabil,r _ iar

S;, ,,
"eir;

fosr retrocedate

Nici un spituf ai,

a*u*gir".i"u nationald in
"aie
p6ndicum,"r.o""Juil1"eagi

grija ei nu a fost

situalie, 9i cu

gcolile.

Revendicdnd, bineinleles, proprietdlile

Biserica Ortodoxi Romeld

uvenite

de drepr,
nir;;il;;"" fi.t.resLillttio
in in_
=g:3.li aceasta din mai multe raliuni- M;iil,affi;:t::'i;
c

69

nevoie de timp pentru preg[tirea propriilor cadre ce vor lucra

in diversele domenii clrora le sunt dedicate imobilele respective. Apoi, Biserica fine cont de schimblrile petrecute in societatea rom6neasc[ timp de jum[tate de secol gi este conqtientfl de necesitatea unui timp de acomodare pentru trecerea
la noi raporturi. Nu in ultimul rAnd, dati fiind criza economicl de duratd in care ne afldm, Biserica prefer[ s[ fie prezent[ in instituliile de Stat, pe care s[ le increqtineze gi sS le umanizeze in acest fel, decdt si creeze mici insule de normalitate
cregtinfl intr-o mare de nesiguranfd materiali qi de lipsd a valorilor. Atita vreme cit destinafia actual[ a majorit[trii imobilelor sale este cea dat[ de cltre ctitori - qcoli, spitale sau
case de copii -, Biserica nu se grlbegte sI le revendice, ci doar
s[ le primeneascl interior, sufletegte. Acolo insl unde Statul
este absent, Biserica nu ezitd, printr-un efort subsidiar considerabil, s5 ia iniliative pe cont propriu gi sd r[spund[ nevoilor
imediate. Aga au fost fondate asocia{ii filantropice de genul
,,Christiana" sau ,,Pro Vita" qi tot din aceeagi ratiune au fost infiintate sectoare de misiune-diaconie la centrele eparhiale. F[rl
s5 treacl sub t[cere faptul c5, aflatd iariqi in posesia bunurilor
sale, ar putea s[-gi desf6goare mult mai eficient gi mai bine
structurat slujirea socialS, Biserica nalional[ nu condilioneazl
absolut de retrocedare rispunsul sdu, fie qi pa(ial, la orizontul de aqteptdri ale corpului social-bisericesc de azi. Nere- i
nunfdnd la drepturile sale, Biserica se afl5 intr-o a$teptare lu- tr
cr6toare.

Revendicdrile cultelor minoritare aulabazd, o cu totul

altb mentalitate pentru c[ au o cu totul alt[ finatitate. Ultimatumul dat Guvernului Vasile de c6tre minoritatea maghiard,
chruia Guvernul ii va da curs prin mult discutabila Hotdrdre
restituire imediat[ a unor imobile ce adlpostesc institutii de:
importanf[ nafional[ - precum Muzeul J[rii Crigului din
Oradea -, este pilduitor pentru modalitatea in care minorit[1i
inleleg si repare nedreptltrile trecutului, fird s[ linb cont de
conditriile actuale. Peste 807o din cele 1586 de imobile

au apa4inur .r,.:r:].ol

sr1.ni

jnteSrare in

S!drg!1q],. toGsfel sirpi,a;?"

{eJqgua" nafionald de in_

rnut..ura*

Ji:1"131;*'.;:::ldi'; p;1;;1L,"u

in custodie Con_
ra un roc, lrrd in-

flil;lJ$fr *h:{"ff i*![i"',#'""nffi

ir:u,*,xi;
iar B iserica nail onaid
i u;;i;;ffi:,
ffi, ..; :l'T|a'
tnteresatd de solufionaret

Ir";,

p.irl;i

t"irlrirr

;;;,,i1,'u' dar nu in acest mod. presupundnd ,.""'

tituirea .8,r. .urrrr,
ies_
deoseb,, o" .rrr"l"lt^3n:Tt?t" incheiatd, se creeazr siruatia

,,,fii#;
iti*rr:nltt,T:+3jf,1iiifi i:,:i:Ei::Hffi,lfi
;:',,H[Hgx*ilii[,""::r""T[fi ffi#X*itiT:XTf ,

;'j",ffi

l*ffi

g:*p;ffi

HTf; f"""xF"T:i'ffl1',',iil.:tff
.::'jTJ".","yif

naS.u-bi5 qi pe

,"":tr#

:ffi!?::i"ff,lh*i"#.=.

respec*"u prln"ipirf]ril
."#3,'"T;J';,X ij:9' ":, d; iil il . ; :,Xi:ff 'l';J ?l,i?'LJ,,u,,
d"rri;;;"], o"i".Tte,in Transilvania rezultrrrl

)='

#?'#r:r};'L*,r##litl:;:,:r:iir"t:fi#*

;;;ilil il

sociar :
H:::i,u. ruprufropo4ionar, in care *r?^:,1:] este Iezatr
rdentita*uu
lnuo.*"r.rr,lieil'dJorrtatea
trecute nu poate
"*"jrri.
evidentra istoriei
nesa
sistem

;;;"_ ;lr:i':T:l

fu*;t$H;r.ffix#
hog:l!sgCl.eehl"".a,

ffi'/
Hm;,-;ffi'#fi
ds,:t:ppqrele'zia

i.
!t1: !
it,'

:,iri

Ei

il
id
1r:]

!/

.J

li:i:':

70

..._-_-.r'

.?

I'ii

,ili
iiill

il
Ji

:.{l

ilt
.it

't1
lt

l,jl
]l$

j#
,$/ffi

Cdt priveqte chestiunea patrimoniului greco-catolic, 9i

fdr[ patimi. Pozilia^lui restitutio in integrumnu este nici aici cea mai indicat['1. In primul rind, trebuie acceptat peisajul confesional creat qi stabilizat in ultima
jumltate de secol. Dincolo de tragediile personale legate de
interzicerea abuziv[ de c[tre comuniqti, care trebuiesc tratate
cu respectul cuvenit, s-a produs, prin trecerea formal[ a parohiilbr catolice orientale la Biserica Ortodox[, o trecere cu
timpul conqtientfl qi liber[ la aceasta. Este o realitate ce trebuie luat[ ca atare. Faptul c[ dupl 1989 o seami de grupuri din
parohiile foste greco-catolice qi actualmente ortodoxe se declarf, ca fiind iar[qi in Biserica unit[ cu Roma, este, la rAndu-i, o realitate ce trebuie luatd ca atare. in al doilea r6nd, dorind eliminarea motivele de tensiune interconfesional[, create
de revendic[rilor minorit[1ii de a primi ceea ce acum posed[
majoritatea, sunt de c[utat gi de g[sit soluiii. Nu in ultimul
rdnd, ar merita de amintit care este stadiul actual al patrimoniului greco-catolic extra-liturgic (adic[: in afara locaqurilor de
cult). Or, situafia este departe de a fi tragic[. Dimpotriv[. Raportat la numlrul de credinciogi, potenfialul imobiliar qi struciurile de formare teologicl ale Bisericii Catolice Orientale de
rit bizantin de la noi sunt deloc la un nivel sclzut. Revista
,,Renaqterea" de la Cluj a publicat in 1995 o prezentare a acestui patrimoniu - a celui prezent, iar nu a celui revendicat -,
iar faptul c[ nu a existat nici o reacfie de infirmare a datelor
publicate, ne indreptfl1eqte s[ le considerlm reale'aPentru rezolvarea revendic[rilor privind locaqurile de cult,
au fost fhcute de cltre Biserica Ortodox[ mai multe propuneri.
in afar[ de slujirea altemativI, la care face referire Comunicatul Sfintului Sinod din 4 aprilie 1990?5, a fost propus6 construirea cu ajutorul comunit[trii majoritare de locaquri de cult

pinde numai de fralii greco_catolici

ca in urma dialogului de
ansamblu qi a celui l,ocal.cu
f*iii-"rt"O"c;i _ sub forma
comisiilor mixte oropuse de
cdtre Sfantuf Sinoa al Bisericii
Orrodoxe Rom6ne,.iara*,
a":,
sd se ajungl Ia o
dreprare care sd multumlasctrl!e
d,"r,
pe al1ii. pentru cI
attfel, aqa cum au arhtat din
piir';;;iJrduli cu lozinca lui
restitutio in integrum,ain dorinla

aceasta trebuie tratatf,

pentru nevoile numerice reale ale minoritilii. Este de ajuns sl

ne amintim aici de Propunerea concretd de reconciliere fil-

cut[ de protopopii din Arhiepiscopia Ortodoxd Rom6n[ a

Vadului, Feleacului gi Clujului in primlvara lui 1997'u. De-

airlffi_

gi mai dureroasa

nedreprltil;

ilH;;*"
;;b#;i'

a unora se na$te

Al6turi de afirmari a fdrd

po4ionatit[1ii, fixarea in t"*trr ".friroJ^'u principiului pro_
r.giil Jiriirului Sl4lutuipen_
aqliy[t3

Su

de asiste_nl5 sociaa:a cutieto

-'"' .-" .- ;.-*9!19-n3fl:93*,-s
etp_.OrtrUrtti*.
Articotul35

prwEGf

tn vederea realizdrii acti_

9adeE_iiA^eVg.t
r de asi s nt d iii i ott19!Uora
zu, ;. i r iii
r r) rilT i',i *
,?9,i7 i t nT rj u i c e c n t r
"
a e, p u o r g "i
a
n
e
e- a dm i n i s t r a t i e i
"
p\blice locate,
ii,..o
w*r:zm"tea-----.o.-'8!!!-r!!.t:*rryr:-ry1!1n1ate.t,_:::i:
uni

lo

re

Ot

Articolul 51 aduce o

completare:

-|!"ir! tlltilndrla _cgllgi construirea si repararea ldca_

y! ll i- a
! tt ii s 1@,!ige1q 1 i r t, fi i: ii t n u t o r a ia r
-9_ 11

yri

J,

r_

'{;1;i:/*::x:w;,i,t:,:,:;i;i;;i;;:;;;";i;:;

rara sa epuizeze aspeCiele cotaUorati

dintre culte gi Stat in
9"t*ir1| asistenfei .*iur", r-"goE;;;b, este primul mare

:-*ryr'--"9:y:9.ffi
11. Situafia

:'s':"-

din alte

firi post_comuniste:
Polonia gi Rusia

Nu este lipsiti de moral[ qi de

folos o scurtd privire com_
s itualiei di n.
JJ. un i, t",7. Mod ut
cum la noi este intelea:e solufia
Lrrla]r
r, normaliratea ju_
ridicd a reafiilor dintre Stat
;ffii'luu uro.iufiile re_
parati ve asu pra

"i,rt#;;ri

uii;;;,

72
73
I
I
I

i
l

;d

,igioase poare

fi

T1

catolic se va inr[utd1i de la secol la secol. DupI 1918 Si recdqtigarea parfiald a independenfei faffl de Rusia, politica polonezi
faffl de ortodocgi se va inispri considerabil. Intre i918 9i 190,
Biserica Ortodox[ din Polonia a fost deposedatd de mai mult
de patru sute (400) de locaquri de cult, care vor fi cedate de
c[tre Stat, in virtutea dreptului de patronat, Bisericii RomanoCatolice. Juridic, aceastl nedreptate se va concretiza in aga-numitele Reguli provizorii de la 30 ianuarie 1922. Potrivit aces-

:;l;::\"J;iti:tiii:?i:#il{i,r:*}

**'.lUti'$f *Hi.tim'i:U:l6,liq6';L.tt,

nerientaartoraputemn;i;i;;;"n",'ll']1l"tilXt$:*lil;

-*+I*i'i*+.*Ht-t.l':*:.ih*ffi
*1i"::T::,4
no-Catolicii'

tora, geful de judef, starostele, continua exercitarea dreptului de

patronat gi introducea in funcfie pe preotul parohial gi pe starel.
Episcopul avea nevoie de aprobarea autorit[1ii centrale de stat.
Invocind dreptul de patronat Ei Decretul regelui polonez Sigismund trI Wasa din 15 decembrie 1596, potrivit clruia proprietatea Bisericii Ortodoxe din regatul polonezo-lituanian trecea
in posesia nou-infiin{atei Biserici Greco-Catolice, episcopatul
catolic polonez va cere la 6 ianuarie 1930 alte 724 de locaquri
ortodoxe. Practic, se dorea prin aceasta eliminarea complet[ a
prezenfei ortodoxe. Curtea Supremd va respinge Ia 12 decembrie 1933 cererea episcopatului catolic. Printr-o acliune la care
au participat armata, polifia qi administratia local[, in 1938
vor fi luate cu fo4a sau distruse aproximativ opt sute (800) de
:locaguri de cult ortodoxe. Numai izbucnirea celui de-al doilea

:rr$:;
illilu
"a
Bisericii Roma:::ffif t d ; ;il; cu*e' rac
i i.fJ.*
vreu,-^-:+Xriln/E
in

Polonia este o

*"["^t';:,i;"*

;,*16,6;ig*;6ri,1*[ri.x:*r
i
dox

din Polonia

::,'..ifl# ;;;i'zlntantii

oc

**a:u";r'lrlJqri:r,ffi g*t*+*t,;rln:H*
il;'i;^r c I * Ii I ; atol i, u: X,,ri,ffJ,i;1ffi."H
o-c

ic

ab

acestoraerauneortod":o^T::.'"T'i;iil^ili"";;odoc.+il91'

rlzboi mondial va pune caplt politicii de exterminare a ortodocqilor in Polonia.

La nivel juridic, prevederile din 1922 vor fi reconfirmate
:prir Decretut Prezidenlial din 18 noiembrie 1938. Prin deciziaf
':,din 10 decembrie 1938 a Consiliului de Miniqtri era recunos.i:cut[ principial organizarea internl a Bisericii Ortodoxe Aur

rese si avdnd practt"

i"#;'

t"

uo-t nuli--"-,oooxe

in

potonra'

illt'."-"1::l?{f,l*t'i:T*,tffru;

lilocefale din Polonia. Aceast[ recunoa;tere va r[mAne doar pe

,rt;:hArtie, atdta vreme cAt Biserica trebuia

t#:I"i

ll,l'lt131u;;;:

vo'^

t'"""-1,

iar regii vor ri ne-

lifi**$3fs*qgPggYg**
Publicii

aristocrate' Srrualro

si cear[ acordul pentru

vizite caonice
fficar.e modificare depersonal. Pentru.a efectua
prealabil
episcopul
in
aprobarea
si
cearS
trebuia
iiioteritoriu,
juridici
va
locale.
fi
in
vigoare
Aceastfl
situafie
i{p"autorit[1ilor
ji:p0nlin iulie 1991, cAnd Biserica Ortodoxh din Polonia a fost
;,iin sfArqit recunoscutf, drept persoanl juridic[. Recunoagterea
tlqii

75

'14

1r.flri*liiitrri:'.llT-ilI:i., i.1i,[,fl.*ill}]..ry.SWfli$

ff,

h
ii

[,
nu a insemnat revenirea la relalii normale cu Biserica Romano-Catolicd majoritar5, care, dupi ce inilial a fost de acord cu
menfinerea status quo-ului, va pune dupd aceea iarIgi in

f.r-n*" extrem de negativs:.

Dubla mlsurz_
polonez a infeles
ra r"gf"r" .rporti;r:X
:ri# :ffir;?::i?:::T
a r ezotv at ches ti unea -d1,
[t*i"i..;"r:"r". Dimpotri vE.
99
asrdzi existd confljcte
Si

disculie chestiunea patrimonial5. De viziunea medieval5 a

episcopatului catolic polonez, care nu doregte s6 1in[ cont de
prezenfa in bisericile parohiale a unor comunit[1i ortodoxe
inchegate, vor fi afectali gi greco-catolicii din Polonia. Acegtia nu vor primi, precum in Romdnia din partea Bisericii Ortodoxe, invitalia de a slv0rqi slujbe alternative, ci vor fi nevoili
sd cumpere de la Biserica Romano-Catolicd, in fapt de la
cel5lalt rit cu care formeazd impreun[ Biserica Catolici, locaquri de cult sau sd le oblin[ pe calea proceselor. Pdn[ in
prezett, rela{iile ortodoxo-catolice in Polonia nu dau semne
de imbun5tl{ire consistent[: Dimpotrivd: ura este menfinutl
gi alimentat6 cu noi argumenteso. IatE de ce, modelul rom6nesc al dialogului interepiscopal ar putea fi mai mult decdt
binevenit8r.

Statul polonez a reglat relatriile cu principalele Biserici

printr-o serie de legi. La 77 mai 1989 erau aprobate de Seim
trei legi: Legea privitoare la legdtura dintre Stat qi Biserica
Catolic[ in Republica Polon[; Legea asupra garanthrii libertdtrii
de congtiinl[ qi religioasE; Legea asupra asigurlrii sociale a
clerului. La 4 iulie 1991 era aprobat[ deja amintita Lege privitoare la legdturile dintre Stat gi Biserica Ortodoxd Autocefal6
Polonezd. Prin aceastl ultimd Lege, Biserica Ortodoxl din
Polonia era obligatd sd recunoasc-a status quo-ul patrimoniului ei trecut for{at in posesia Bisericii Catolice (mai precis: in
posesia diocezelor greco-catolice). Dac[ prin Legea din 1989
status quo-ul patrimoniului Bisericii Catolice era oficial recunoscut, Biserica recuperdnd marea parte a bunurilor luate
gi posedind mai departe bunurile ortodoxe oferite ei abuziv
de cltre Stat, Legea din 1991 privitoare la ortodocgi proclaml
aceeagi mentinere a status quo-ului, cu diferen{a fundamental[ c5, dacd pentru catolici menfinerea status quo-t]lui se rdsfr6nge pozitiv, pentru ortodocgi menfinerea acestuia se rds76

juidi; ;i;-

partea sudicl a poloniei,

seaml de rit

,"rn.,, mai cu seame in

lr;";;;;i#;
oriental;.:.

9t catolici (mai cu

privitoare

Ja Iesdtura dintre
r, #,H:IA',|:?,JJ :'!"'"9
Srat
pdni Ia scurr timp rlil jtouotica Poloni a.fost linutr secrerr
r,o
,,, i. i i i i" i i ;;'i,,' l:,r:.[,
e ti
: : Jfl ,,fi :X :1, i,,,
"
"
potonezddefinesrereratiasiai+iis"i*i,r,)ri#irrr:;;r;:i::Z

*,i.

rectprocd si indepenctel,rl:

u'

Nr;;;;'ffi

ii.ou a.rpr"

i'; ; *;,;n
libertrti

sepa_

1a i medi atd es te
;:::J,"#T #j;".',1"' .t
a Bisericii r, ,pri,riprul",
ir..u iiu-i"-;;;'il:ff:
r., o,l e ;;
I : : il, : iH i J :. ffi"J * nf ,r a r, i" . o,._
pari tdlii " propo4ion

fi

ei

arirdrii

i;

;il;li; :T., :[:Tj

B;;.# E,ioao^";ffRomdne
in

;ffitffi:?,.;;ff ::T";,.,"
noi. Paradoxal, chemarea
i,rp, r*, fr;iT;r":,1"
lansard de
,""JI;jL?
o: r, i,
jJ;;:
I.:.
".* rl, {:ii! lfi f ;t :.,ff

;;:; t; ;i[,., "', s p.. p,e, b,

Hilil,r
.,,f,u,ffiil}'i##,?||..'1 gr;i,q.din Rusia au rdcur sr
ililx Hl

i::xl#

ffi,ffi ;*ifli,,,:;lffrlt f :l?s;;1ffjt*::*:

s

dl;;;r;;;ji i,,,*ru poriticr a unei astfet o" r"gi ini._o

d;i ;;; ;;;
J ?#, :flil Jijr
:::,
,ca $rTt,,
posr_sovieticd, deoarece
: :ni
[l]:,,il",dt;;;";;;:;
por rrage c6reva
InvAldmnte de mare
folor. O"purt";;; "r;,
un."model", IeSislalia rusd
rarr de

in domeniu

;;." ;J,;:'^_:"

".
;;;;;#
#
;:::
post-moderni
?,11,ru.3;;;;;,1:r;r'*lt
n;

;;

are

in spagiul.r,

-"

;;;;;."1]io,u,

aparte, iar

't7

soluliile la aceast5. provocare sunt pe c6t de contradictorii pe

atit de tipice pentru o lume in plind transformare.
Intilnirea din martie 1988 dintre Gorbaciov gi ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse va insemna nu numai in vorbe, dar qi in
fapte, o schimbare radical5 a politicii sovietice faf[ de via]a
religioas[. Era in fapt prima schimbare de acest fel dupS r[sturnarea farilor. Schimbarea politicl de optici va face posibil[ sdrbdtorirea in acelagi an cu fast gi in vlzul lumii pe toate
canalele de comunicare, inclusiv pe cele ale Statului, a mileniului incregtinirii Rusiei. Perestroika va fi asociatl cu recAgtigarea libert[tii de expresie religioasl8s.
Drumul pind aici este unul marcat de teroare qi de legea
bunului placE6. Dac[ imediat dup[ Revolulia din Octombrie,
desfiintarea instituliei de tristd amintire a Procurorului general, instituit[ de iluministul pr Petru cel Mare, va da speran[e
pentru o via!6 bisericeasc[ liber[ de ingerinfele Statului", acestea se vor dovedi foarte curdnd iluzorii". La23 ianuarie 1918
era adoptat de c[tre Consiliul comisarilor poporului Decretul
cu privire la separarea Bisericii de Stat qi a qcolii de BisericiEe.
Nu numai c[ prezenfa Bisericii in gcoli devenea imposibilI,

un act consecvent ideologiei materialiste a noii puteri, dar gi

desfS;urarea viefii liturgice de ,,ghetto" era ingreunati masiv.
Cultele nu aveau dreptul de proprietate asupra locagurilor de
cult sau asupra altor bunuri funciare qi incetau sd posede statutul de personalitate juridic[. Viafa religioasl era obligat[ sE
intre intr-o clandestinitate institulionald. Prevederile Decretului din 1918 vor fi accentuate in duritatea lor de Ordinul din 8
aprilie 1929, reinnoit qi completat in 1975'y0. Acesta l[rgea interdiclia prezenfei sociale a Bisericii la toate instituliile publice. Activitdlile caritativi qi cateheticd erau interzise, aga
cum era interzisi orice activitate de formare spiritual5, literarl
sau practic[. Cultele nu aveau voie s[ aib[ propriile biblioteci
publice, sdorganizeze grldinile sau excursii pentru copii, sd
intrefind cabinete medicale sau sanatorii. Cercul era acum inchis: viala religioasl trebuia sd se desfigoare de acum inainte

numai intre zidurile-locagurilor

de cult, atdtea c6te erau
ldsate
de autoridfi, dac6 nu erau
transformaie in magazii,cinema_
tografe, restaurante sau,.culmea
iT*aga perioada riufirirtilu?"*ur.uta
"irlrarlri, in muzee ale ateis_
T:Il^
de reroarea
rndreptatl nu numai impotriva
uar..*.it,

ffi

:,,::,iil,.i.ii,,0,.,J*"

ro""r"Lri#;1ffi,iffi l?iJi,ifr-

Rdzboiul cu Germanja nazistl

il va determina pe Stalin sI
se.rut"-i"ropierea de Bisericd,
li
srngura insritulie delindtoare
tr"t ;";;5; vatori unificaroare
incereze propaganda ateistd

i,T

iil-,?#3*,i,l3lilf

ve sti

e,

tari'

a'e a

nliiie

de o

apropt"* ;j -

a;; ;;,# iltTH.r";T":13;ffifrfit,#H

pe timp de rdzboi at6ra

vreme

"a, ";il;;;"gioasi era redusd cu

ra + septemUrie'r'ffi''r'j,ur"a
loc int,lnirea
t."i i"ru.rri'uiiri*rrli orrodoxe
Ruse in
g: p_arrif S"rgt
."f care la pulin timo
dupd aceastl intdlnire.va
"i,
fi ales ?";;i;
forfa Ia minim.

dintre starin qi primii

trunre cu loctiitorul

al Rusiei. Dun!
moartea acestuia, Sinodul
din 31
va alege noul parriarr,i,
p.*ornJiria]"^"i I gi va aproba
Staturul de organizareat
Bisericil

care Biserica profita,de

i*;;;_ tf"t.r#iix!
drt;;; Ruse,2, un aci nrin

o"r.t,io"*,

iiJi'.ntutui pentru a da
sate un nlus de,l";l*ri,;;'ui
o" ur,oromie in
cadrele si aqa foarte s
t1am1e ; i""i;il;il"i ".it
i giour" so
v ierice.
Atdt Decretul din 19r a, .ari
ora?n,rii* l'qzq rrmaneau mai
departe in vigoare, ceea
ce ardta c6t ," pou,. de
Iimpede cd
puterea avea oricand
d*.T I ib;,
".Ji r*"u persecu
victoria asupra Germaniei lt
1iei.
,"ir,,o, retorica Statului fate de BisericI. O".fu.uta,.u;
tu;ilrdalaristd, drept
apdrdroarea morali , pr1.1"i.
activitllii

;;;;
ii Hti[;

fala de Bi sericd uu u."

acesteia pentru atinset

r,

nui;;;i#;;r,.flr

*d" ln .;il

comuniste
;"1#i nstrumen tali zdrii
poriticr externa De

Bf.l;;il;:.ffif .',i::ilT.Hde
**e; fi-;rra r"ari ir;;;;Tillir#*

"
Biserica

_ll:

tual, cel al Ortodoxiei,

ce va trebui s6 ,"-iJ"ntifi."
curdnd cu

78
79

:ilii
':r'l

iii
lii

ril:tii
l::)irL

irri"i

ilii
:lli

imperiul politic - Pactul de la Vargovia. Pentru atingerea acestui scop, Statul ateu nu se vajena sE reinvie teoria celei de-a
treia Rome qi s[ suslin[ organizarea, in iulie 1948, cu ocazia
s5rbitoririi a cinci sute de ani de autocefalie a Bisericii Orto-

feritor Ia obiectul
legislafiei
-o-ersFvr DUvreIIce
sovieti
asupra libertlfii
,",uo!:::';: r,:':f-,,r,.'ouietice asupra tibertdsii

congtiinfl:

'f

doxe Ruse, a unei Conferinle panortodoxe la Moscova'r. Con. ferintra va vorbi foarte l[murit in numele unei Ortodoxii care,

totugi, nu era in intregime prezent[. Mesajul ei va fi mai

curdnd politic, motiv pentru care declarafiile teologice, precum cele referitoare la primatul papal, nu pot fi citite decdt in
aceast[ cheie hermeneuticd, a contextului profan.
Odat[ rlzboiul incheiat, puterea sovietic6 va reveni treptat
la politica religioas[ antebelicd. Desta]inizarea iniliatd de Hruqciov nu va insemna in nici un caz acordarea libertdtii de expresie religioas[. Dimpotriv[. Numai intre 1959 qi 1964 vor fi
inchise aproximativ 10.000 (zece mii) de biserici ortodoxe qi
vor fi desfiingate alte 50 de mdn[stiri. Pentru a diminua qi capacitatea umanb a pastorafiei Bisericii, cinci din opt seminarii
vor fi inchise de cltre autorit[lile comunisteea.
PdnS la inceputul dezghefului prilejuit de perestroika lui
Gorbaciov, viafa religioas[ va continua si se defbgoare in deja
cunoscuta clandestinitate institulionall. Tensiunile ideologice
la nivelul cel mai inalt ?n sinul puterii, prilejuite de politica de
innoire a lui Gorbaciov, il vor determina sI caute sprijinul p6turii sociale delindtoare incl a unor valori morale qi spirituale
de esenti cregtini. In cadrul intilnirii amintite, din 1988, din.
tre Gorbaciov qi ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, acesta va
accentua c[ inclusiv creqtinii pot fi cedteni loiali ai Statului qi
au ca atare dreptul la garantarea unei vieli religioasees. Or, pentru aceasta era nevoie de abrogarea legislafiei pdnd atunci in
vigoare, prin adoptarea uneia conforme noii orientiri politice.
La inceputul lui 1989 era prezentat proiectul de Lege asu.
pra libertitii religioase'6. Textul este o sintezi, pe alocuri del
rutant6, intre prevederi restrictive ;i libertlti, intre leninism Ei
principii umane de drept, intre legislaqia veche gi cea nou[ (in
gantier). Acest caracter este vizibil chiar din articolul 1,

* xi :Ii:

*;:,
' :ti!::xrfilii ;:

;
:

de

de consti_

i::x !::

:;,;::i:,;;l;,:;!:::r,,,ii";i.iu,iii,,ti,o'i,

i1i1,ltiir:tiLi,:,f
ntsk
r i nc i i i I o r Ileniprivitoqre la ntit,,),--^-^""L\."i ye oaZo
e n i'
P
*;;7;;" ; ;,!a la nprtncipiilor
e t ap e i ac
t u q t e o ro
"rr,ii;"li!!,'iX';,'ij':tr:;

n,i

t";,i; f!-*!

"'

Dincolo de

fr
obignuitd
vedeqre .a, a"
-r
aiF19,9logia

;;

;#ift f tri: fif; #j

: ry i,
pnndd
" de viziune

ir
T,

,?ii',i!' xi,x3

i.1,fr

u';;;"'ilil"T,Ti3t:.|*i:o.",'"
r:
oa; a ;;,il
t u ;Hil1,:ffi::xTj';
#
s
:a

contrinutut

o*p,a

tiu.rterillt"i'

td

se va exprima
si

Sthnrr'r'ir::;^:,'::tt'.".u!tafi
".I[T

a contrariitor

i o rt a x e R ;; ;;l
g::l,',i,;'fi ' ;'#l,i,,J : ffl,?,
11: l9g9
il1:
om
proclamr
j.ir., il u n"t."'d;;',Tl H, :"i* ru; ::,;l
cor r rm r ro.
*
i

ai

trcotul I5 este

p."u"a.
ganelor

n1,

separalia dintre
$coate $t
mai importan t, a.tata

o"lll"
l.lilrt:::-:'l
nnagiit or
"

d; s;;; ;le-'

re

ligioa

st

iltr;.*a
;;;li; il-

J,:t,::go,*;;;,;i"A::i*i';,,;j:".:Stlif
acesl arficol lJr:Tf
poate citi foarte
cu precSdere
uir" *;]],l,"il'_rlr

se

,u

legii

r.

gi greutdlite
cu care aces-

o declararie?e rdztoi
pe4i "onr.rr;,
"#:Tj.!iritul
ai" ;p;i;;il'cpji:l':
E
'J:H,.',?:;ru
3Jfi: t
t.tpon.ruiiilr,"riij'1 tn penultimul articol, 26,

#fl1i#l:xffi

cetileni,

g[[,:*
"r*'#H;
;;;

;;;;;;;;',fla

*rriiin ialiJ

;H;,,?;

]esii a celor "r.., fun"iio;*

:il;lflp:tri va Iegis lafiei as upra riberrif

ii

de

ru:r$jru,,,"_x,i:"i,!1Ti""Jtl.lfjiigTl.;:
oui",ul uprem

derati ve

s".

r,

rr

11.
ri" .{1.1,
-ovrerice

.t^R"p;

Ruse (RFSSnr.

bti

r;iF;_

ir,.i ..i" i"r"i

80
81

Legi, una pentru intreaga Uniune, gi alta numai pentru Rusia

(ca parte a URSS), sunt anumite diferenle, unele deloc ff,rl
insemn[tate, cum ar fi absenfa din Legea unional[ a prevederii
din Legea local5 (articolul 9 paragraf2) privind dreptul la ora
de religie in Ecolile publicee8.
Cigtigul capital al Lrgii, atit in forma unionald, cit gi in cea
local[, rezid6, in reducerea masiv[ a dreptului Statului de intervenfie in via{a interni a cultelor gi asocialiilor religioase.
Vdzuti din perspectiva experienlei ulterioare acestei Legi, libertatea acordatl oriclrei forme de organizare pe criterii religioase, o libertate ce merge pdndla declararea pur facultativi
a existenlei unei societdti religioase la organele de Stat (articolul 8, paragraf 2 -Legea unional[), este expresia trecerii de
la o extrem[ la alta. Statul i$i declarl neutralitatea confesional-ideologici qi in consecinf[ susfine egalitatea tuturor confesiunilor gi asocialiilor religioase in fafa legii (articolul 5 - Legea unional[), insd nu precizeaz[ nici numlrul, nici numele
gi nici pozilia acestor confesiuni gi asociafii religioase. Legea
face distinclia dintre organizafii religioase gi societ[1ilasocia]ii
religioase, dar nu incearc[ prin nici o prevedere concret6 sl
preintdmpine, precum o fac Legi similare din Europa, o atomizare f[rd control a peisajului religios. Articolul 20 din Legea locali precizeaz\. doar doud condilii de inregistrare a asociafiilor religioase: o cerere dublatI de statutul de funcfionare.
Este o generozitate lipsitl de perspectiv[ gi care va fi pl[titit[
in anii urm[tori foarte scump, odatd cu invazia sectard prozelitistl ce va cuprinde Rusia aflatl in plin[ mizene economic6 gi
instabilitate politic[".
Cum s-a ajuns insl de la o legislalie extrem restrictivdla oor,
legislafie extrem permisivd? Aga cum vor remarca mai mulli
observatori ai vietii religioase qi politice din Rusia, modelul de
labaza Legii din 1990 a fost f[r[ indoiald cel american: li.
bertate religioas[ total[ pentru to!i'm. Acest principiu (no preference, ceea ce se traduce in practic[ pnn no distinctbn), care';
in USA poate funcfiona in virtutea simplului fapt cd toate con,

fesiunire gi asocialiire
rerigioase sunr ori venite
ori ndscure cu cel mult
din Europa,
dffi,'1" i, ,.ma pe teriroriu
rican, nu poate insd.fu;i;"";;;ilt
ame_
si in Europa, un conri_
nenf marcat de_tradifia
ririf.r*a grsericilor, continent
care Rusia, ca structurl,,ri.ja,i*i
din
"
pe de o
parre.
,;; ;,j;i:lf':,$lc.lturals,_face
Bisericile pi confesrunrre
tradilionale ale
Rusiei ,or g-"nl?:
nJruntate

mareriale si um3ne
dypa
pe de altE parte:

cu problemele specifice
reconstructiei
r.."109 areism 5i t"roar",

il,;;;;

se vor vedea
iT]*sib-ir.Ii.isi
o,n p*"u unor orsani;"u,tlru*:*i-*n",.",re ;;';;; "orrc*iuni

$i;;;;;;;ffi'Ji,ffiiffi$:111,::e,ry,r"Jri",iff#:"
Numai in cei

ani de la emrterea
Legii din rqqo
de rigoare $i statutur
d"

9oi

*'"llFluni'
;.s;i;;;;I;-u, tnscris -

cu cererea

Peste o mie de asociatii

cu.caracter declarar
adaugd numirul
deloc mic al asocialiile
care nu u,
inscrie. pe
necesar

*li;i;;'ffN-

.j:1,l

s5 se
irr"utriui;i#;::11erar
gt sociale, sectele
1,.,' 9i grupurile misionr'-l;":,,-;::Y"'I'-tt^
dispundnd
de valutd
jou?"i,;;};;':lT''

fundatur

f*", ;;;;;;"J;

,,

viafa economici

, g.r"nifiil:

j.,

't
,

il;;:
;ilil:

iitice. Dil;iil:"]1po'3llin
ri
t.'"gerdri Ie e mo onal
1i
e a r" u n ot
,* iil."ri*, i,, X,1
ai Patriarhiei de Moscoru,
sectelo. uu"ta"r"",'lltv
.i,"ll*i*
tiln o adevaratd. ei serioasd
tiune-J; ;;;. ;;:'^|
,-rt
chest"i,"tl:
vorba despr"

t"minu.iii";;ffi:

Church - aflata in
sub .-,hccn,ori^
i" Germania
G;;::;.slbobservalias"*i;i;i;ii;;J;'il'ii"*1j''td
"^lYt:"lt9logy
a valoriror constitulionale _, Ia
,
Kirienko, .u, d";I^ Pui.-i;,p*;1''tutec[Ie
E-_ uvru,tqrrrrtr secte-l
festdrile sectei
restdrire
.."t"i Ar
,Moonrur sau mani_
<

a,iX.,'""::1'::il;:#il'#T'ruf Hl:
i"'iffifi :;,-"l1;ff; il1'*?T'#:;.:1i:";T3*:lii1l
a

coruperii de minon
-, sau desnrc n^ir-

secrerusesrir,,,o"i,uluii""ri;ffi
ipl,iir secte
,.,,".o1;r02 ^^,:-$:

;",ilH:i;;;lri"rr,T:l;Jf
;:[ffi '#l;ffiT[:lgr ;?,;'.il:ior ae s ta t .r,. matJ, e
dar si fu#;#;
ga I $ii excesele
exc
l:::gat
re in
,, n",,'*11t1$exRresie,
meie-i;
tH
Xili J,:T:ffiilX l.:
Kusia foarte reped.,
E:
i:
i,
e

e s

.ont.*i;];;iilirost_imperiate

pi a

rj
ii!

82

r:li

83

,ll
.1;

It

peffnanentului conflict intre forfele nenuan{at ,,patriotice" Ei

cele neconditrionat ,,pro-vestice", nu vor intdrzia apelurile la o
corecturi a Legii din 1990.
Aplicarea sau invocarea flrl discemlmdnt a principiilor gi
libertitrilor democratice intr-o 1ar[ aflatd oricum la inceputul
primei democratizdri din istoria ei - un lucru deseori trecut cu
vederea - au contribuit la compromiterea diversitilii legitime
qi a dreptului la alt[ opinie sau la alt[ credin{I. Permisivitatea
extrem[ a cadrului legal, sl[biciunea structurilor de Stat, coruptia la toate nivelurile gi interesele oculte ale sectelor gi asocia;iilor misionare - toate acestea la un loc au dus la naqterea
in Rusia anilor '90 a unui sindrom anti-sectar de propo(ii. Pe
cdt de intemeiat in linii mari, pe atdt de greu de satisfbcut juridic. Odatd oferiti o libertate maximf, - prin Legea din 1990 -,
orice corectur[ ulterioar[ nu poate fi priviti decat drept atentat la libertatea ini{ial5. De unde reacliile deopotriv[ de iste-

Ortodoxe Ruse majoritare

v vv
de eliminare
w,u,Ililre a
'

mijloace juridice.

dox 5 se

Legii din reeO dateazd din

;ffi h,#ilfl,li i.i:.:x;xr:;,f j;n;r",ff

i posib i litat.u a*,111'rur"

religioase. Or, in viziun.u gi."ri.ii
I

tradiEionale, nu de un

ro.u organ izali

:;;ffi i;;f
R,;r" gi
ur

erarism;;i;i;;ilr,

sociat,rprr-entata"r"tiuitutJJ;;ffiTJ.K:l;rrilX?i:Ti::
sectet...fe;;;;iJ""rura o

tatea prozelitist5 a

Lege acrualizatd, ciqi doringa de

a preciza
ctrnrre Bisericile si co,feriunite*triAiii#," cotaborare sociali
9i Stat. Sovierul
Suprem accepra Ia ta.iutie
lecrurr, proiecrul
de Lege. patriarhul

"arr;;;;;"

Iil3;;';;*d
#;;;
il ffi:
iS rnrir, j9,

Alexei

mem bri lo r S o vie ru I u

.;o#,ri:,":,:,,
modificarlos. Cel mai, disputat
articoiiru'"uii.of uf 14.

ffi

Jlffi..f il3,T' ,;:: i ;i;'l;id

;#:

il:

ru

r,

;fiJ

prin carl

ac t i vi ta te a

"
.p".,.ie'ii,;;#;"X',i"lJ:TiflH.3:":li?:""fJ;:X+jI

Hfl :,'T',".1',::"jiilT''i::Tr;;;;;Uirretrimiteimpret"f

p.tE"

Jr r"i" ; "#;r":

un.i ro.,n"

l;

ji,]if

lufui

yn

ii[i,,#t

nor proced u rI r egisr ar v","r*

i
turi pe text. Formi'revizuirr,
u

.s

tg' pentru te riz uirf i.

i

u,".", ro",

j ",ac
* i iffi',,iffiri;illi
ord

;;.;;;;;""l,Jor,

::T:::

recrurd, a fosr
in tjmp record retrimisi.pr";;g;;i"dh
i7 augus1,,,.
Inrre rimp, relatiite. dintiepres-effii
Sovietul Suprem
erau din ce in ce mai
rensionri;."ir"'f.ili,utur
rri octombrie
1993 se consuma renrariva
,u,
de crtre
Sovietut Suprem condus.
nurtoi.
",,rnExacr ne
,l
data de 4 ooombrie,
i, ti,np

d;;;;;;l
d";;;;;ou

tuau cu

84
85

iH:iI:

trii:i:ilit,

j.:in:

;ir: I

or

"'"'?l1ii1"+!;;#il'

"J*dtJ;l:;idenEiare

f ry,r.Np rsij:.i:r::::

ir

a altor confesiuni

nevoie, ci de o regrementare
* prozeritism
Jo.rura
economic, prezenfr medirri.d
p;;;";'.-rp"rea factoriror
crzre etc' a grupuriror
gi secteror n i.i5rur". patriarhurde de_
xei.II va atrage itenlia ;r.',pr"
Arep.rr.ri,li,l

rice ale organizaliilor occidentale de ap6rare a drepturilor omului. Dorinla anumitor fo(e autohtone de a infrunta provocarea

post-modern[ cu duritate - un soi de bolsevism clerical va provoca reacfia nu mai pulin dur[ a celor care pun drepturile omului, justificate in sine qi pentru sine, deasupra lui
Dumnezeu. Iati de ce, diferitele proiecte de corecturd a Legii
din 1990 vor fi luate in strSinitate drept barometru pentru
gradul de democratizare al Rusiei, iar in [ar[ Legea Cultelor
va ajunge unul dintre terenurile cele mai fierbinli din disputa dintre Parlamentul dominat de comuniqti qi Pregedintele
Boris El1in.
Trebuie precizat de la bun inceput cf, Biserica Ortodoxl
Rusi nu va fi iniliatoarea directd a acestor proiecte, chiar dacl
se va declara solidarh cu unele dintre ele. Mai trebuie precizat
gi faptul c[, intr-o primi fazd cel pufin, qi celelalte Biserici qi
confesiuni minoritare, precum gi comunitatea islamicd vor
sprijini demersul de corectur6 legislativi. Sunt dou[ precizilri
cu atdt mai necesare, cu cAt reactiile din presa din strdin[tate
nu va obosi si prezinte proiectele drept tentative ale Bisericii

,rrillT['"::?,T"J$:l""tul:

"concurenfei" prin

asalt clAdireh Sovietului Suprem, Ruftoi semna, in virtutea

funcliei autoconferite de locliitor de PreEedinte, noua Lege a
Cultelor ce ar fi trebuit sd o inlocuiasc[ pe cea din 1990.
Egecul puciului din octombrie va insemna qi lipsa de valabilitate a legii semnate de Ru{koi. Evident, puciul nu a fost organizat numai pentru a impune aceastl Lege... Faptul cd printre actele pe care rebelii din Sovietul Suprem le vor considera
urgente gi oarecum caracteristice direcliei pe care doreau sd o
impun6, se num[r6 qi Legea Cultelor, este totuqi foarte semnificativ. Se verificd cele afirmate mai sus referitor lamiza
politicd a acestui text legislativ, faptul c6, dincolo de credinp
sau ateism, fo4ele comuniste din Parlament in{elegeau s[ exploateze o situalie critic6 real6 in folosul lor. Argumentalia
era simpl6: Ellin supune Rusia interselor oculte ale Occidentului Ei prin intermediul sectelor. La o astfel de argumentafie
lipsitfl de nuantre, dar alimentatd de realitatea cotidian[ trebuia
glsitd formula juridic[ prin care libertatea religioasi s[ nu fie
ingrdditd abuziv, dar sd fie legatb eficient de responsabilitatea
in fafa legii. Lipsa de pdnl atunci a ordinii in peisajul religios
nu putea fi inlocuiti peste noapte cu o ordine contrari hbertltii
religioase. Cum se poate realiza sinteza dintre libertate gi ordine/ control - aceasta va fi intrebarea ce va despfl4i spiritele,
inclusiv in rAndurile clerului gi laicatului ortodox rus108.
DupI octombrie 1993 qi pAnd la sf6rgitul lui 1996, demersurile legate de o nou[ Lege a Cultelor nu au incetat. Dimpotriv[.'Intre Duma de Stat, Parlamentul rus gi Administralia
prezidenliali se vor schimba permanent proiecte gi rlspunsuri
la acestea- In noiembrie 1994 vafi prezentat Dumei un proiect
de Lege conceput de Guvem. Aprobat in priml lectur[, proiectul va fi retrimis de Preqedinte parlamentarilor. Urm[rirea in

dibile intre Iibdr

,",

86

;;

;!If

X[',BS: iliX

ll,i,.#:gl, t si neprec s ror_

;li:Xi:fi:,,fi;:111l*"1iifi I;:ffi H,HifH',?::yi:'
",e

prin egi
r

.;;.il #ui:f: ru*l#:ltl:n::,,=l

tlit?lii;i:,tu:i::{,n#;#fliJf;{i,,

l" l3i

cea^a corupliejroe.

rn tot acest d

:1E: ;il

ffi #frfl1]:#ilffiffi-,J.',"^ l,o,

voci re prores-

l,lilH.i;r?#--il:;iij;h"-$Htti#i"I:i,,i",^,,
unui sisrem discriJ

:#;

xfl:,llilt";,:i*:il::{;,i,i::ulH$*,,,x,i
,!!;ffi
v.or pune
invaziei'""*i'ri"
.,JpJ'##'J

.i
fii:'jr'"T.X9
proteclionisilir;;ilil:l'#i?*:"
m,io.itu," o[ii]
,iili ?r citi in n","u?"
ff;1li',11i,*,S : 1:: I. #* il;
""",
I
111,1..,

,irlrl,{***tt***rllf
}Hf#fffi
echilibrate

unei tdri ,ra", j#, '

esre in conrinuare

DUTUIII

?"

"":1: "-l';;;;;,m

'sttuatia

econ

;fi ffi

mr i d

eo.

ro;;,-""iff;j

H[:,xt#m=iffi

dramadcd

r:im"#i;m'n:?:i"fi"Jffi
:t{:l!'!',tr!xfi
.; ;;;;iffi

,,;,.,i

detaliu a acestor mereu reluate demersuri treze$te impresia c[ ',

cineva trage de timp, c[ voinla legislatorului este ferm[, dar nu ,
gi eficient[. Motivele se pot intrezdri pe de o parte in lobby-ul ,r
sectelor, deloc inactive printre oamenii influenli ai Rusiei, iar
pe de alt[ parte in neputinla g6sirii unei sinteze juridice cre':r,

ll Hil: ;'fi:;

,1,:l:il]',*:::i,r,rFMi.;i;;:

L'i,:".*]i*h1r
iit)[iT[l;#,r#:.{,i,:i:"iffi
ti;;il;;:1T:",[:::[H:f,iliit:li1;l
;-a:qr*,:*:ff
-e'tlqtt' vcste caperele

il i;;;;

;, cors,,mo ,,,+,_- ,
pu,r,;;n;;i:Jj:il1JJlTl,,"ij;,*

:_,:,,
asupra
ri bertdlii de
cone tiin

lr rl

;;ili[

23 iunje Duma
de

i::H:r:::ffi #
87

avut o larg[ majoritate: 300 pentru qi numai 8 impotriv[ dintr-un total de 450 de deputali. Protestul intern gi intemalional
va fi qi de data aceasta uriag. lntr-o scrisoare personal5 adresatd
Preqedintelui El1in, Papa Ioan Paul II iqi exprima ingrijorarea
c[, potrivit noii Legi, prezenla catolicd in Rusia va fi expus[
gicanelor administrative si iqi motiveaz[ aceastd ingrijorare
pe faptul cd Legea nu men{ioneaz[ printre Bisericile qi religiile tradifionale ale Rusiei qi Catolicismul'r' (era menfionatl
doar Ortodoxia, urmatl de Islam, Iudaism qi Budism). Scrisori
de protest vor trimite gi Pregedintele Bill Clinton, un grup de
senatori qi deputali din Congresul Statelor Unite, responsabilii
Comunitilii Europene, precum qi organiza{ii interna{ionale
occidentale de ap[rare a drepturilor omului'r'. Era acuzatd cu
precddere prevederea noii Legi potrivit clreia, in comparafie
cu permisivitatea Legii din 1990, se solicita anunfarea la organele de Stat a tuturor organiza{iilor religioase. Mai mult:
pentru recunoa$terea statutului de persoan[ juridici, acestea
trebuiau si aibl o vechime pe teritoriul rus de cel pu(in 15 ani.
Legea opera cu distincfia dintre organizatii religioase (avdnd
personalitate juridicd) 9i grupe religioase (f[rI personalitate
juridic[). Acestea din urml nu aveau dreptul sI construiasci
sau sd posede locaquri de cult Ei nici si tiplreascd sau sE
r[sp0ndeascd literaturd religioasd de propagandd. Grupele religioase nu aveau dreptul sd invite predicatori din strlinltate gi
nici nu se bucurau de facilitdli fiscale. Tot in comparafie cu
Legea din 1990, cea din 7997 prevedea pentru recunoa$terea
ca organizafie religioas[ nu numai cererea de rigoare gi statutul de organizare, ci solicita in plus actele reuniunii fondatoare, lista fondatorilor (care trebuiau sd fie de na{ionalitate
rus[), mlrturisirea de credinfd, expunerea practicilor cultuale
qi istoricul organiza(iei in cauz5. Pe scurt: noua Lege incerca
sd limiteze prin precizdri concrete permisivitatea de principiu

a Legii din 1990. La presiunea cercurilor internalionale,

Pregedintele Elfin va opune, la22iulie, dreptul sf,u de veto qi
va retrimite Legea la Parlament pentru revizuiri, motiv6nd re-

parte obiectivtr,
f,:* ru:ii:x'.T,? T buni
a caracterurui
al formuldrilor-

p"ridl sirl.i.i"Iut"

;:Hix'ri

HJi:,1:::,iryi"!i"[ilTi,,:H#*:
cu arri 4e

de ierarhi,iBi';;;i;
\,:." i,;;;,,;, ril iTi:::d
siriesemnatil;;;;il$1",*l;ll,Tl*::Jf#,l",Xlr:i_,:

1gfH[,!F],;,"#**j:t_idH.;x]#;l:i:H:*r

strtrrui, i".u;# il"""rf,"fun{e pentru un control abuziv

:l,l;il,#i

lji,':.:lGii';;':""#J:Til;"TJ,,iip#::"*:ff

al

l&iti!!*i,#::#f;**:L:1,H"','fl:1;:f,:i
l*, rerenriere a
fr";i;; j]
dj

ciar iiror rer isioase

in
de membri ii a

#;,i;,
rrsp6ndili';;;'ir:I,liii

in legislatia multoi

fili#ilrr"llJItt:

aso_

lor, a nurndrurui
prezent inclusiv

in anumite

vesr-europene exisr6n<l

ldri
_; .i;Jr",,L.,rl:
r jundic aparre
rezervar
.r rn rn",rl;;"hi,.
:i, ^:'II'. :lrtu
jar'siin-oJ'"""
:1;;'l;'ffi
1,'",,0'",r
doxia, ,*utia"
oio_
hr;,1;;;l; ;r sudlsm pinominar
prezente in mod ,*a;ir.l-L"ll,r ffi:,l:::re
de alte relisii
1"ne ;,J,il"a*rli
qo,ar orealitate.
i:"*i
i$i
exprima uim.",
Patriarhul
,::l::11"
Bj

sericiloi

*llT;'##i|:fff

t,

;;iiilHl,'*llllljl,tli;;;-,,."

"-;;,
a,tea;;;;ffiT j:1ft

'

,,,"I.ff [.J]._crtici,ain-sffi#[]
cu legiin domeniu
mult-mai restrictive
dec6t Lefe-i;;'r** parriarhur
concruzia cr murre
trdgea
arrce

'

va dec6t

airtr"

d ubr

.riij,;:;T:,
;;i; ;; ffi,;X, #"*on, tr eizd

morarr ;

o"#;',f,,X"'t:1f:*r;t 6;;i;

n.tee3,sicer din reeT

i,i1o"1"i;zili"illliill?i,*:Ei#,:t:**:f
ffiJlf ,{;"ffflj'1
regi

tima

a!ffi;''f

ree7,

d;;;;;^i."Iou,.

"ftliti

ordine, de a in_

;XL.,][I ;ll,l ti l,:r,"r

;;; ; ;;;

88
89

-n

-. In--i. *T;T;\r.r,

Tfiixx,i

in cadrul legislativ, tot astfel se int6mpl6 (sau ar

trebui s5 se intdmple) 9i in Rusia. Pecetea spiritualI a unui
popor nu poate fi ignoratl in numele unei egalitdli nivelatoare.
Diferenlierea nu este prin sine discriminatorie, atdta vreme cAt
toate cultele gi asociafiile/grupurile religioase sunt egale in
fafa legii, chiar dac6 perspectiva diferenfiat6 pare unora ca
fiind in contradicfie cu aceast[ egalitate de principiu' Cdt
priveqte limita de 15 ani, protestele venite mai cu seam[ din
partea organizafiilor cu pronunlat caracter misionar, dar 9i din
partea Bisericii Catolice sebazeazdmai cur0nd pe un propriu
scenariu apocaliptic, decAt pe realitatea legislativd. In 1982,
aqadar cu 15 ani in urml (la data votlrii Legii de citre Duma
secintA, qi

de Stat), erau recunoscute aproape toate denominafiunile prezente in 16rile occidentale: 1" Biserica Ortodoxl Rus6, 2'Biserica Ortodox[ a Georgiei, 3" Biserica Armean6 Apostolicd,

4" Vechii-creqtini fideli preofilor, 5" Vechii-creqtini firi preofi,

6'molocanii (sect[ rusd din secolul XVU), 7" Islamul, 8" Budismul, 9' Iudaismul, 10' Biserica Romano-Catolic[, 11" Bi-

serica Evanghelic[ Luteran[, 12' Biserica EvanghelicS Re-

format[, 13'Metodiptii, 14'Baptiqtii, 15" Menonilii, 16" Adventi$tii, 17' Penticostalii, 18'Martorii lui Jehova116. Cine
poate susfine,.cu argumente solide, c6 refuzul legislatorului
rus de a acorda automat statutul de cult unor secte precum
AUM, Moon sau Scientology Church ar fi un semn de discriminare, at0ta vreme cdt in tr5rile Europei de Vest acestea au
un statut mai mult decit discutabil? Durata minim[in timp qi
consistenfa numeric6 sunt, cum precizam intr-un capitol anterior, criterii c[rora se supune, de pild[, 9i Mitropolia noastr5
din Germania, fird ca acgst lucru s[ fie acuzat drept discriminatoriu.
Ceea ce poate fi repro$at pe drept cuvAnt Legii din 1997
este p[rdsirea minimei neutralitSli a Statului in favoarea rolului de gardian. in loc s[ incurajeze constituirea unor organisme interconfesionale gi interreligioase de supraveghere a
vielii religioase, agadar a unor organisme unde 9i cultele s[

3bA

un cuvdnt.de spus, iar nu doar

Statul, Legea lasi impre-

sra unei strategii paugale de

eliminare

,iu,u.o. organizafiilor
religioase venite in Rusia Orpe
fq90,
provoacd gi ali_
menteazd valul de Droteste din
strdinltat.. ControtulilJ;;;;
evidenr de sus in ios, in .pirituiLJiJri."..r
.ui ctasic, flrl a
fi inrrebate giseiiciie $i
0".t,
recunoscute.
Construclia juridicd pe care se
bazeazdcontrorul statului, in
esen[E justificat[, nu preaci
de ra o .Juii" subsidiard dintre
puterea profanl zona spirituall,
9i
ci apar" ar"pt i"!".in1ilrl
tr-o zond unde maqinrria-staturui'nu;;;*
sr nu faci zgo_
mot sau si nu lezeze libertdtrile p"r*orut"
qi colective. p;;
colul abuzurui gi chiar ar interpre[[riiiii"."i
de lege impotriva
confesiunilor deja re_cunoscute nu
este de neglijat. Tocmai
pentru cI avem, datl fiind situafia
ou.""urn ,i*lura
inlelegere fafd de eforturile
bisericii Ortodoxe
Ruse gi ale altor Biserici pri,r"ri"
o"lJ.ot"
in Rusia, con_
fruntate in ultimii ani cu
a sufletelor

;;;."

i";;ri;;;rr,"

d;h;;;

pil;;;;b

de cdtre secte gi organizaJii "t"r;i;;-d;u"riparu."

m.e,"*prf"lr,i

pur". decdt sd ne
dorim o forml cu adevlrat
i"gi,i_a
de control,
concretizat[ intr_un text legislati"
"fi.i;;it;;
irt"fi!"ri
echilibrat.
Fdrd, a
a$tepta excese de zel din. pirt",
Stututull rn pu*"n", ce poate
deveni din entuziast.inoirerent
s;;;ilil;rrm5nos, cuttele
deja recunoscute au areptut Ae
a,*f"rnlpr"tec1ia Legii im_
potriva celor care o ignord sistemadc,
astfel inc6t reacfia Sta_
tului sd decurgi natuial di,
nereguli. intrebareadeja pus6 cu ani in urmr
"";;i;;;;;ui".,o,
." p"* e realizasinteza
d_intre libertate
"rr"
ei ordine? _ prirr;;;;i;s""
din 1997 un
lateral,
numai
dii
p"*p"J,iuu
ldspuns .uni
f.."n,rutd a Statu_
u"."3t1 pa4iat rr,i.fi .ai[r, i"pi
nu diminueazd
l*:i
_p,"1
lmportanla
gi legitimitatea unor ,.t
Uin" formulate.
Dupd revizuiri ti dezbllSijl-;ililL"r"u,
"ot"
prevdzuti
^- cu o parte dintre
acum
modificirile solicituL O" fr"g"aintefe
El1in, va fi repusr in ptenut
la 19 septembrie
1997 qi va fi vorard in aceeagi
zi.taZqie4embrie Legea era
aprobatd qi in Consiriul Fedeiar,
c;;;""rrGrioari. Doui z,e

;;

p;il;;ffi

90
91

mai terziu, la 26 septembrie, Pregedintele Ellin semna noua

Lege gi o abroga astfel pe cea din 1990. Reacliile vor fi in linii
mari aceleagi, criticii suslindnd c[ intre forma ultim[ a Legii qi
cea anterioari sunt prezente doar modificlri neinsemnaterr'.
Fdr[ a ne opri asupra unei lecturi paralele, trecem in revistl
continutul noii Legi a Cultelor din 19 septembrie 1999"8. Vom
sublinia acele pasaje refdcute sau adf,ugate in varianta final[,
dup[ refuzul din iulie 1999.
Textul introducerii a suferit repetate modificlri pentru a
ajunge in forma finald s[ sune astfel:
Adunarea federald a Federapiei Rusiei, afirmdnd dreptul
tlttltror la libertatea de constiintd ;i de practicd religioasd,
ca Ei la egalitateain fala legii independent de comportamentul vis-d-vis de religie ;i de convingeri; baxdndu-se pe faptul
cd Federasia Rusiei este un Stat laic; recunoscdnd rolul special al ortodoxiei in istoria Rusiei, tn evolulia Si dezvoltarea
spiritualitd;ii Si culturii acesteia; respectdnd cre;tinismul,
islamul, budisnrul, iudaismul ;i alte religii care constituie o
parte integrantd. a patrimoniului istoric al popoarelor Rusiei;
judecdnd cd este important raportul de colaborare pentru a
ajunge la inlelegere, toleranld Si respect reciproc tn chestiuni de libertate a conStiin{ei ;i a practicii religioase; adoptd prezenta lege federald.
In versiunea din 22 iunie, pasajul referitor la Ortodoxie
suna altminteri: considerind cd ortodoxia este parte integrantd a mo;tenirii istorice tn Federayia Rusiei...
Introducerea nominalb a termenului de ,,cres,tinism", cu
toati ambiguitatea, gi inducerea unei distinclii funciare intre
Ortodoxie gi restul lumii cregtine, a fost operat[ pentru a nu reduce prezenfa creqtini in Rusia la Biserica Ortodox[, lucru
just daci ne gdndim la confesiunile minoritare prezente aici
de secole. Accentuarea caracterului laic al Statului rus este
fo4ati, atdta vreme cAt separarea dintre Stat qi Biseric[ qi egalitatea in fa{a legii a tuturor confesiunilor qi religiilor, in ciuda diferenliatei lor pozilii juridice, elimini din capul locului

posibilitatea unei
reJigii de Stat.
Afir
esre reruata.rn
arricotut 4, o*I:::u,1yqra raicitdtii
rn T]:,
contextul sena
d" p'in.iiir'$;

- Acera;i

r af ut 4.,
in rermeni i "*d"l'1'li
u.,, xitlilrs

,,,,

f,'i{f,ff"::':; :p:yI
-

iffi:'
"t#lJ,l"rl
*o.i, iiu .,luiil_ilu

defi nep te

c o ns r i r u i
o n a t c{ e s e p
a ra re q
o aso.cialie religioasd;
7

este

qso c ia -

fonda,u""l:::' e 11 i fi ac t
i v i ta
t i rr in"i i'
;;"i,:: -:!' 1'
" ""
tocuinttperso,;ri;f
'::!.ti"",i;;;;;;;,'::;"W';X;i;fi::;;:

_nyt,d"p;i;;-;;;fr

;:ti:;,i,7i;i,::u:,,t,di;;;;;;;;
; ;;f; : ?# ii, !,i,',i'ii,': ;,1::
e,;,!,::

organisme publice
n i s t ra y i e i t i c
at

,,,,,

i ;::',,

;"i#;i:# I;,,I: ::t,;:::: ;?,m

e t e ofi c i a t e
; i in s e r _
nu parilcipd la
activita,;;-;;.;;;;i*
,. ._
uttce $i nici nu acorcld.
,")')i-!1','ruetor squ a mifcdrilor no-

,,",r;::r'x:irii;:i!i:r,ry,{xz{::*!:;;;;;;,';:;
cd' in nume in- '
il;;;Hleze
au ace leasi drepturi
.j':i'ril:l
Paragrafut
Ilii tt ir'rtl tt?ei*i

sociare ei poritice

2' 6

nt

-,^1ii,,"i,iit,;";;:;#:;:;,:l?:,:f
::oareaprecizare:
nm grupurilor reIirut
a
.Si organizasiitoi ,"tigtioir;:u

gtoase

."rif,l:or'l

7'parasrar

i;;;:";;::;;dce

se inrerege prin

grup

legefederald, este
numitd p
-.1:,l.r"r"nta

:::;;:i:,r,,::#ff i,::_:,;;;:;;';:;;;i:;i,'f
,";;:;li!;;i,
x

,:, o iti ri, i"o:; ; ::

;; d': "e
fe1 t ari p i b uirL;, ;;
1 !:"

;i!

r,c i t d

ate

"'

erct iv i t a t e a_ s a
fd rd i n re R i s i u r i ct i c d. sp, it i"A' ;";

;:

i:*#rirtxrff:W#r,*W

;:;ilt#;:mn*,i:.#:;i*rlli{d{ii!Trix

lsltatea anunl6rii
92
93

autoritAtilor locale in vederea transformdrii din grup in organizafie religioasE. Remarcdm introducerea acestei clauze in
textul final, dup[ ce in varianta anterioar[ orice grup era obligat sd se anunte ca atare. Grupul religios care nu aspir[ la statutul de organizalie, poate deci funcfiona fhrd ingtiinlarea organelor administrative ale Statului. Aqadar, fa15 de legea din
1990, nici o modificare substanfiali, cu atdt mai pulin una de
natur[ restrictivd. Ultimul paragraf prevede dreptul grupului de
a preda religia gi de a asigura educafie religioasd membrilor
lui. $i aceasta este o adf,ugire petrecutd intre prima qi ultima
redactare a textului.
Articolul 8, paragraful 7' precizeazi ce se infelege prin or-

ganiza{ie religioas5:
Este recunoscutd drept organirysie religioasd liberq asociere a cetdyenilor Federaliei Rusiei, a altor persoane trdind

legal ;i permanent pe teritoriul Federaliei Ruse, formatd in

vederea profesdrii Si propagdrii credinsei tn comun, Si tnregistratd tn calitate de persoand juridicd dupd procedura fixatd de lege.
Urmdtoarele paragrafe aduc preciziri suplimentare:
2" In funcSie de sfera teritoriald a activitdlii lor, organi-

zaliile religioase se impart in locale Si centralizate. Organizaliile religioase centralizate se subdividtn regionale qi pentru tntreaga Rusie.
j" O organizalie religioasd locald este o organizayie religioasd compusd din cel pulin zece membri avhnd tmplinitd
vdrsta de lB ani Si avdnd un domiciliufixtntr-o localitate sau
o aglomerayie urband sau rurald pe teritoriul unei regiuni din
Federa;ia Rusiei.
4' O organizalie religioasd centralizatd este o organizapie religioasd compusd, conform statutului propriu, din cel
putin trei organizalii religioase locale.
5" O organizasie religioasd centralizatd ale cdrei strttc-,
turi au exersat, pe baze legale, activitatea lor pe teritoriul
Federafiei Rusiei cel pu;in cincizeci de ani din momentultn
94

care au adresat,

::X::{ii:;ffJ;,"_";tr!#;ff#f,*r;r:;:'#y,
r::;,?"i;r;;7!it:-'"-'w'oasdcenrrabzatdbebuiesdin-

,o"ti"iiolr;;;;;:,'r;r;;Wtr,

crul central al ot

{rdw.!##tr#ffi
;iii? y
;:;n

?; : : : #:!:,:,,,

::"

#o'fr:T:ri:

'"' ?^:::,:'!:I',:rs a n qa {i e i r e tig i o",

as e.'

ffi".11ffJillTlT3;F:lJH:3i;!.1f
con nn utur

*d;:i111'

ii fl,':,ffi

i;,,

ii it,

"

c u n oa
;"t

"

i ni:i-

ulti*urmomentpi

j;ffi#ilf ;';i,""?LT;!::f

3'",

#tr Tj',:iiT :1"; .;:ff

::ii:T
,"trti]]:i
Tj[tf:l'#:s j.11luii"
tncredere al Star,
xm:'dffi
crarar nici
n"
,r'ie
ffiti

micar

,, I

"i";;;8tup rel igios nede-

o;,
se doregte o
formd
.conrror pr"u.rti uo..lunoaqte'
tocmai;t'p;;.ffi
uvrtrfi dubioase.
grupuri avdnd
acoe

Articorul 9, parasrar,,, ," _"^:."'":"t

I" precizeaza condifiite
in care
" ".!*i;::l'I

poare fonda

;r,rru'.x;:ffiffi

se

Iirlilf:i*Hx,,trH

Wf,r'rrf*:rrf{{*:*M

l
95

sau atestarea cd acesta face parte d,in structura unei organizalii religioas e c entralizate, de aceeaEi confesiune, atestare
datd de cdtre pomenita organizafie.
Pentru prima dat[ apare in text de o manier[ foarte clar[
limita pe scara timpului, o limitI care, precum am vdzut, nu
atinge confesiunile deja prezente in mod permanent pe terito-

iffi

distinc{iei intre organizafii religioase locale Ei organizalii religioase centralizate, legislatorul rus prescrie condilii similare
celor dou[ forme de organizare gi, lucru simptomatic pentru
caracterul de compromis al Legii in variantd fina16, nu mai
soliciti istoricul organizaliei ce doregte s5 se inregistreze gi
nici dovada acceptfii de citre una dintre republicile autonome
din Federalie.

j.1?T::.j:.,ffi

::

${.'*i""".,ff ;:::;*i*;"":ii##1ffi d[r#l

principiate Oe intreUare;; ,;;;" dec6t sd trezeascl
::Tt"
il;i;
de circulafie
li d"
c, pe l6ngd ineficienfa
practice,

riul rus.
Articolul

10 detaliazi ce trebuie s[ cuprindS, din punctul de

vedere al Statului, statutul unei organiza{ii religioase. Remarcdm obligativitatea organizafiei religioase de a preciza sursele
de finanfare, prevedere cat se poate de utili in vederea eliminlrii suspiciunilor Ei a afacerilor necurate. ln situalia in care se
inmullesc informaliile privitoare la implicarea sectelor in economie gi folosirea avantajului suportului financiar extern pentru a face noi prozelili, indicarea transparentl a surselor financiare este o obligalie corespunzdnd drepturilor pe mdsur6.
Prevederile articolului i 1 privitoare la condiliile de inregistrare a unei organizalii religioase sunt comparabile cu cele
ale articoluluiZ3 din proiectul legislativ romAnesc. Consecvent

il:f :J;j:?f,:..",H,;, j#,ff

:
ritE ,,implementare_.a
celor mai felurite

p"'a-."ri[;:ffi::X;#",ffi,i;

rnvaziei sectare. O"*pr".i",

solulie p"rr*

mensiuni, libertatea.
si

"urigltiii"

x
$:,,+?i:.i:;,ttf
rtelor
mareriei jurid]1e,

[f rf ll

-.#;:

care aceste doul di-

jT*H:il'::T:[ai;ffi
i
"a,.6J]ilf
di" 6;i'";.#

j,

;lf#

uttimii ani dintre

:ffiilfl:#[?t;."""^ll"la reri g ioase 6iu,u ","u," rapte, odatd

stra
este greu pentru
o.i.;" i;;;;";' ij?l"1ii uroiooi"".ij#1.,

creditur oferit odat, _fipru

tivele de acest fet ,::"gi:i"*""

Ii;;;;lllll?ii;ilTffi::
in
663T1ln*.rpretate, 9i fapiau f*, t;il;,.*r"ri#i,.i?i#fr.lljl,,ii$l,ff
prerate astfel, ca

statul aiutd si";1gff -

3'-

Tl[T*"?,.:::;';i_

din articolul 18:

j!::*:;';;;{:::;:;;'r:;
;i-j:;"i';i{iini:ii
Pentru societate.
,*d;;
.

;:'ri::

:Yortantu

Articolul i3 privitor la reprezentantii organizafiilor religioase striine este limpede marcat de dorin{a unui echlibru

intre libertdfile permisive qi obligafiile restrictive. Astfel,

potrivit paragrafului 2, modificat aproape in intregime in varianta ultim6, o organizafie religioasb strlin[ are dreptul s[-;i
deschidl o reprezentantd pe teritoriul Federafiei, dar nu are
voie sI se manifeste religios, cultural sau in alt[ formd, prevederile referitoare la statutul organizafiilor religioase neprivind statutul acestor reprezentanfe ale organizafiilor religioase

,,d*ffm[I-}r*$1

rffi;;,

u nu mai
a" uri*t"n1u"iin"u""i
ti tr u J"
llu"lqr i""9i:'
togisticiI a auroritltilor
"u.
ouf". Un *i.oiffi;
locale gi cen_
r este qi inproiectul l.girlrri;;;;;;;;
(aft.76).

Ultimul capitol din Lege

prive$te supravegherea
trotut' ardturarl oe
pi con_
termenrre'in;iilJ#1r'rL"a
rristd a dece-

96

97

'iil. .i.,r,{:!tr1:{riii-!ri.itri+siL}+ifirg.}}T$.1;,SRtrri$rl&s},rtg1wdi$Atrlil&

niilor trecute. in articolul 25 este vorba in fapt de suprave-

autoritatea Statul
I997 este' vdzutdl i'-'*ltllitatea
ansamblu'

gherea, prin intermediul organismelor Parchetului Federafiei

ruse, a punerii in aplicare a Legii gi de controlul aplicat organizafiilor religioase, dacd respecte statutul lor in ceea ce prive$te scopurile gi prevederile activit[1ii depuse. Articolul 26,
r[mdndnd in spiritul Legii din 1990, prevede pedepsirea violdrii.legisla{iei federale in materie religioasd flr6 a mai preciza ins[, cum era in actul legislativ anterior, cd interdicfla de
a leza legislafia in vigoare privegte 9i administrafia local[ sau

Sta

Legea rusr din

brare, dupd ,rrou,ll
at""rir-i5.'i[ to"'ttidelde reechi]iJaroare, a libertdri']
oc in cu rapn nc ipi u u r..,ri 1.1.'" tp;;;#;'1i"1"""n
l,

"-;;#tY"i'
"

^"

"

I',#hftt':l*r:*:lm;1tx'n#i"::Ei*:
terne $i

',1

liil

se vede

ai, ..r.ti1J'tl]

Iatd de
fe.e.ffi;::fli"1te nefiresc sd fie art.1t*1teri.
veni acesrea, utile"",
uneJ;.;;::_T-::rrcrrq .din orice parre ar

centrald.

Complet6rile qi adlugirile din paragraful 3 al articolului

27, ultimul din Lege, au starnit in epoci cele mai energice
proteste gi au fost interpretate ca fiind indreptate impotriva tuturor organizaliilor religioase de dat[ recent6:
(...) Organizasiile religioase care nu posedd documentul
de atestare a prezen{ei lor pe teritoriul corespunzdtor timp de
cel pu\in 75 ani, au personalilate juridicd numai cu conililia
de a se reinregistra in ftecare an pdnd latmplinired terme'
nului ittdicat de 15 ani,
Cu textul in faj[, suntem de plrere c[ prevederea nu este
at0t de restrictiv[, cu atAt mai pu{in o form[ indirectl de interdicfie, cdt mai cu seam[ preventivfl. Legislatorul rus nu este
aici singur, majoritatea legilor de acest fel din Europa de Vest
avdnd pentru noile organizalii religioase un foarte clar criteriu
de stabilitate in timp. Paragraful urmdtor prevede reinregistrarea p6ni la 31 decembie 7999 a asociatriilor religioase fon:, lr
date inainte de intrarea in vigoare a prezentei Legi. Asocialiile
'i
religioase neinregistrate pAnI la data aceasta, vor fi lichidate pe
calJa justiliei. M[sura poate s[ par6 dur[, dar, pdstrind pro. i,]
po(iile, este de inleles in peisajul religios pestrif al ultimuluiir
deceniu. Legislatorul rus doreEte in cele din urmi un nou in- ii
ceput, congtient asumat nu numai de citre Stat, dar gi de cltre;r
I i.,r,i
partenerii religioqi de dialog social.
Cu puncte foarte bine formulate qi cu altele mai putin.:
reuqite, realizAnd un echilibru nu mereu convingltor intre i

til;;ilr;:ll"':lX?'"lut,

;:tlll{:lfli[T*il}::'jt]:"Tl:t'."iil"r,fi
Frrr

trr#Tt

sd I
..p."rin;:;'-'..t "?'secin[e.
rcgiffi;:".H
Est, o Iecrie o,,
V:$"j;;"m
r""iljlhruro
consistd aici
,u

rrre

prn.t"'["il;:'"Tsd
i. r."""."i'il ,r": a rr toate):
totalitar

poate sE se fac5

n:

j:iim

6or.'l^tltl"m

la unul democratic
nu

8,,; ;;; i r:;

i# :*Hffii1oonnla
de innoire
**fl#:lii,
otzirrriilor-JJ,imr'

ponar,., dorintd
a. inrl
n kecerea an ir or

p.n

r,'

::f

"*.

i' ;;;il'#,J;""iiil;

;: :H i

in urmrroarete c6re-

**l

r,

-E

nt

z i as

rn lapt,

m, r p..*f

ii

si

su

ran [a

il #; ;"u:fi? [.oJ:[ :',::

permisivitatji"-I I-"*".din

:f i,i ;;

;;;;

1990

* lty: #** ;t{li::,_:*:;

SrHf,*i:l;|Hlx*,a'.iuaf, inil.,,i'i;:Tii:Xi,il:J:;
;

J 3,rru

,*,j#.JS j:I:i:;i:i,:f

prcruni.

"ru'e

o"

;l]

ui?:i"'::Hfj[?1 *]
.:tjfr ll[::i;ffi
ffiii
;r lil""., ", u, r., "* ffi ",ffiil";rf Ij [T:: ::*Fi'; prt''
1ffi u .
;: ;"#: " r'
":,,
"
",;;
!:: ;t:#:il:fl";:l

,n:*,""';':J:':ltil"pill,ii
u.Jrt;;ffi';r::
fJ:ffiil^",?::

98
99

pentru cel care

2. Libertatea este o proYocare cotidian[, at6t
cel care aspirf,
pentru
quo'ul,cdt.;i
iqi d"i"$t".enfinut
religioase'
la un statut nou, supenor. Pentru Biserici 9i credinle

tanfilor

Patriarhiei de Moscova a dus

Ia nagterea unui
clericalism, fenomen srrEin in
oil;;#.trnu este de anti_
cau_
qi in modul
:lllrrnrjputin
pnn canalele de comunic.are "onqti"riO.iormat de transmitere
din Rusia s.iain,oaira,ate a
acestor pozilii ortodoxe, oficiale
,uu Oo* .u- iii, ,.i"ra. pe de
alt,
parte insd, Biserica orrodox,
r,;
r,,ir, J;;iirtungere vizibil
fafd de discursul anumitor p;lt;.t";;;r"."tori
ai ,,bolge_
vismului clerical.., adicd a acelui
discui, in
pentru care argumentafia
"r"rf necregtin

,itr,,

ti ins[ confundat[ cu "concurenfa' dintre

condetin[torii de monopol qi tinerii investitori priva]i'.o

iib;;; ,,

poate

intre libertate
;;A[ ;;*ati de lipsa unui echilibru eficient dintre
dreptul
drepturi ei obligaiii'
dintre
;iiili;"il;"ri"lu, qi respeciarea xistenfei;.w;il i; " ^i tr"niasectelor, felul lor de activitate:*ll'i:
]l^ce
mlsronara
iuain"u agresiv[ a
de existenla Bisericilor 9i confesiuniP:*j::::
;i;;;;,
nu numat a unor
e

fr fl13:,"."

respective, urmdrirea
infiltrareain cercurile economice qi in clasa
din surse
politicfl, finanlarea acestor activitAli propagandistice
imaginea
perpetueazd
ioc
un
la
acestea
din strlindtate - toate
uz'
a libeftAtii de care nu to[i pot face acelaqi
Bisericdtre
de
"o*pro*ita
P;;;;liut*.r acuzat pe bund dreptate

tradilie pe teritoriul

*"fi;6rase,

$rii

"";:

fi pprit doar prin

cife qi confesiunile tradilionale nu p:1t:
ca Statul sh pribine
arfi
nu
Nici
profan[.
ur"fuf fu puterea
parrenerii religiogi
Jil;;ilrnuit" peput"ri delegate de c[tre
pro.zelitismul
9i efectele
i" ii^f"'g-t""i"f - ae alt[ parte ins['
;;";;i;-;"g"tive

'. .

,,

de terorismul
si"traumatismele persoanelor afectate
".""-ii
Biserici
de
c[tre
ei confesiuni.
l.*ua*,rdoar
n
:_i,il:;;;;
il :1;
legisla{ia
oriunde'
i;;6 ;;;: -ui *utt ca oricind ei
sintezd ,',
de
formula
gdsi
a
de
are
sarcina
;;;fE;t;fa de Est
aistatului
llau,tonlf]
i't"*"'1ie
O.
dreptul
i""e
.il

"-f*i*,a
;;l,;il;: uupa a"""nii

de

politic[ intervenfioni:'1,ub"11111

are nevole o"

Statului, cererea ca acesta sb intervin[

i" *"i".tii.

i:,
i,

lg"uJ::3

formularea este fdri precizdri'

in tot u""rt d".enio de dezbateri pe marginea libert[fii

al reprezen-'
,"figio^"-io nusia, discursul c0teodatd prea dur
4.

100

'

in evi_
*il;fi irus..,ceeaceaprrut
in
ff ::1""r',r,":*i:::.::q1,:y;,fi
cete din urm6,

rr*il"ffiffiil:,#i;?rn

i1r,j.r
:,ff;j
vestici" gi ,,pro-comunigti.,.
6. O ultimi concluzie privegte
dificila unitate cre;tin5 si
interretigioasd. Dacd t, pi"i"niur"u'L"g,i;i,
Dumei de Star, textul era rrr"iii-a"-""a"..i";il" 1997 in fata
acestuia semnatl de

c6tre."pr"r"riui1;-;;,

liuni religioase oficial

prezentantriinis".icri'ffi

rr"

ri

,,capitalist..), faot

aici

z?-ain r-"e"u rusd' DacE in3:1*tdl 1?? li

;-#;;#;i;i
e abuzurile di"n partea autoritetilol

,t"ir,i

.""iir",

,,r",i*Uror.i".rii.

f;ffi d";i;;il;;i srrJl

li'i1

9i
in textul din 1997
"r*
funclionarilor, iar nu a organelor in sine'

5. Atitudinea Vestului, mai

mult a celui american ;i mai
pu(in a celui european, in
anii u"*uiiin"il proces de clarifi_
care, de punere de.acord u p.ir"ipliior
regull arogantr. ei lipsitd dJ;l;il;;[i.t cu realitatea, a fost de
o" a infelege, ceea
ce nu inseamnd automat a justifica
si*u1iu
ir,o.i"d gi actuali
din Rusia. protesrele ."pdi;,;;.
ar",
in
anumite puncte
vor fi. fost.in$repritite, ;, ;;
;"pe$itiiu.rur unor recirdri de
poezii patriotice

i;.il:.r;
fie pusl pozitiv la contribuii"
,"rrlun* dintre modelul american $i cel european. (multiplu),
;;;;; scoate de

o::,uTl ..

Motiv pentru care nu putem fi de acord^cu

vag for_

(de data aceastai,

care a provocat reciralul-raspuns
al
ficiaritatea a dominat cele doui

.,

ale acestufo, de ia situagiile conflictuale intre

cregtina
inrt u*entalizatd pen_
interese nalionaie .;r;;";,"d;ie
"rt"
partia

H:T.?,i:i[[,:IT:ffi :1,11;,'i;

^."*, votutui final adell.*l:fr:=rtaliJor - ipr;" vor retrage inainrea

p, i,r,i
:# H i,li Xlj

ii coperit
I
llli:l Iin ilunite
:-X *:,,f
de discutrii t","*"is""1il"1,
,,

i;ir;;li;

13 denomina_

1,i

ili_

dh:;:.fi;
101

de aliniere la criticile oricum nediferenliate ale asocialiilor gi

organismelor interna[ionale ? Concret, ceea ce r[mane este
imaginea unei lipse grave de solidaritate intr-o chestiune de
care depinde nu numai status quo-ul unei singure Biserici sau
confesiuni, ci pacea religioas[ Ei sociall in Rusia.

eJim.inare a influentei
cre$tine in societe
r ur c d, ar6n
d u _ s e in c

air,i"

;1,

'r..t!.l;
.lalr)r,l;,

r.;!:ir
st

.,,

:iii

{:.,

bri,i.f'

i'.i ;:/':i
lii i'lj:

funclio neazd dejal;

ta.ti"

Vesr_

parte, fag[ de Biserica Ortodox6 Rom6ni majoritari. Starea

aceasta de lucruri are drept motiv ultim lipsa unui model de
relafie dintre Stat gi Biseric5 aplicabil la realitatea romdneasc6'23. Cdnd vorbim despre rela[ia dintre Stat qi Biseric[,
infelegem prin ,,Biseric[" cultele cre$tine recunoscute 9i, numai in funclie de trdrile la carc ne referim, infelegem concret
Biserica Romano-Catolici sau Ortodox[ sau Protestantd (luteran[ qi reformat6).
Lipsa la noi a unei orient[ri de principiu, care s5 depigeascl
improvizafia cotidiand a relaliei dintre Stat gi Bisericl, este

ll'if:ii'

fft

d;"p"

ii.". Oj"rrr,. IatE de ce. ore_

fi:fi:? [Hm:l,d u ".". [.';;5.""r..r ea sa,,,, ia.i i
;;:ffiHl, :,#:Hl;fll},; Jl r::j nl *f:',1

Dupf, aproape un deceniu, in RomAnia lipseqte nu numai o

Lege a Cultelor, dar qi o linie clarl gi consecventd in atitudinea
factorilor politici, dincolo de accentele fiec[rui Guvern in

!:;.1,.i

;;il;

.In cele cincisprezece (dri ale ComunitElii

Europene
trer modete de reslemen".;;il;;i#;,
, zoneror de "*ir,U
sectie dinrre puterla
inrer_
spirituati

EXCURS:
Modele europene de relafie
intre Stat gi Biseric5l"

i"'':l'lii:rli

ftffi

:1 T:
:,;
din Europa de Est se
ei in diversitarea.modelelor
de relafie
rii*.i.;f'."':':,,
_* er sror care
t

,1tX'J.'.'.:r.',"frXlf'li':r';ilil#
de

oarecum explicabil6 dupd jumdtate de secol de dominalie atee

qi de exerciliu al bunului-plac in chestiunile religioase. Tradifia
nomocanonic[ ce va fi orientat viala public[ din RomAnia phn[
in zorii epocii modeme, precum gi istoria leg6turii dintre Altar
gi Tron pdni dupd cel de-al doilea r[zboi mondial sunt insuficient Cunoscute sau deficient interpretate. in clipa de faf6,
unii dintre politicieni gi o parte aintelighenliei delanoi preferl
s[ facl in schimb trimiteri insistente la ideologia post-modern[ a societ6lii lipsite de unitate spiritual[ gi linut5 in structurile ei doar de minima solidaritate civilE. Insinu[rile de acest
gen - sintetizatein dorinfa de a realiza laicitatea absolut[ gi de

ili;;il;;

rap

ffift r*lllfl ['*ir,*]ffi

*t=m

A. primul model: separafia

radicald
(,,modelul f.ur."ti)Modelul separariei radicale
dintre Stat BisericE
cat in Comunitatea
este aoli_
Europ.ur.a-"r# i, ,.;',si
da
*rr,, Franla, olan_
in mod numai rormal,
in Irlanda

1i,

Simplific6nd

neo<

;,##[;txml#:*ryy,Ti',9'ff;::"'!1*;ST:*],catolicd

dd";;;
fl iXffi*ffi ",-,t ::Tilill :'Xf f4 ::l * tm;i
timp de secole,." Ir;d
,ouid pi, ;erilil
ffi;:']
-.*r"iaii"ilffiJi1inea

vrtate

,tonsume'

supra.onr"rioril:p-^:ti*

a summei

de.azi gi cu minima
obiecii-

prguboa'a p.n,*
;;i;;"dll'::jiJ'*.de
*e.cre$ ne' A
td t nr.rn tui" ;
ac rdo
m;; ;;; ;;'
il.
oporiti.ai"oi,;i:;'{:":;:3.',:ffffi
turia si

tI

ti u

ce as

;it"jif#*Jf

fi ifr

102
103

cu atribute sacrale qi disin care regele/impAratul era investit

de captivitatea babilonicd a
pdnl la u
'otUi
'"
ii va rlspunde
"?"t*;;;,
Bisericiiin miinile conducatorilor.lumeqti'in virtutea cdreia
augustiniani'
teologia politic[ de extraclie
prin intermediul acestei
Biserica era chemat[;;i;r;re
a papilor imp[r[lia lui HrisDorcstas clirecta i, **io'rotibus
a lui
din Diciarus Papae din 1075
i;J
centrul
numai
papalitatea era nu
Grigorie VIl, potnvrt cdreia
;;'trul. politic' deas upra regilor
spiritual al creqtindtalii;; $l
emancurind in conflict cu ideea de stat
si implratilor, va lntra
de
radical
anuntat
uu fi
cipatd de atari ing"ti'tt' ' C""u ""
Bide
Statului
a
rest
mrl
c[tre Revolulia fianceJi' '"futa'"a
a multor regi din sepoliticd
ii'ia
i'
Jq"
seric[, va fi prezent
numai prin inptinit-o
simetrie
colele Evului lvr"aiu ilet'iu'
dintre cele
radical[
elduinla lui Dumnezeu posibill' .s:parar:ea
secole
patru
cu
unde'
Franlr
i;; i"
"'eeaqi
in urmr, e$uase tentativa d: u*11'-".-1 l:lX*lt:
cunel ron
galitatea francez| prin mutarea
fantoma docgalicanismului'
prin naqterea ceva;;i'a"i' a
u Conciliul Vatican I qi
hinar[ ce va urmar;ffi#;"pat'e
chiar
-^^'i, mai tdrziu' separatiei.radical( ) mo$tene$te direct
f.*ta, modelul
exprimati.l: d"t{i 1:^*t""::.:
doctrina n",ofu1i"i f'*"Jze
flr[ rest a puteru sprrrseparare
de
public'
ifr*"-, .p"tiului
concret absenla spri$ale de cea a statuliri' L;;'i"i"eamn5 gul social. n"ti g:-1 u^l
tatului' ran
j inul ui financiar ain-pu't"u S
pentru a
'p"tt"""i"r"i de cuii,'obligat la activit[fi colateraleadmiterea
teologic'
al studiului
suDravielui, ,"g'*t'i ;;*"
pe care
s1g' F'ste un model
publice
i'
itrIi,?iul r"r,eiZr i;lile
Statul interzice
social":
am putea si-t numim "iconoclasm.
social[-care ar putea s[ oblivielii spiritu"l" $;;iile fotrne
Bis.erica nefiind enumerata
se puterea poritic# sJli;;i;"'"'
i*it'tiile de bazdate societrlii
o situalie de
oUfigut s[ le intrefind' Este
pe care Statul

;;;##;

r,1 ,,
IlrlLir
;.,l

iil

]rlrliii

iri,i,

lil'
iil.:tli

:'.
:

iit,

'vi;i;;;

:ffiil;;;;;

f;ffi!;

ild;ilff;;; iffi;I"*

ghettou, in care Biserica a g[sit totugi spafii de manifestare,

mai ales in domeniul educafional privat.
. S,pre dezamigirea adepfilor nenuanfali ai unei separatii radicale, trebuie precizat ce adtudinea Statului francizfag de
Bisericl a cunoscut de la Revolulie gi pdn6 azi o evolulie deloc liniarS. Dup[ ce va fi trecut prin laicitatea dugmdnoasi a
primului secol de la rlsturnarea monarhiei gi, dupd o pauz6
de scurt6 durat[, prin radicalizarea acesteia pdnd laierminarea
celui de-al doilea rdzboi mondial, starea actuall este caracteizatd.de o laicitate calmd, consecventl ideilor Revoluflei, dar
findnd cont mai mult decAt pAni acum de foloasele sociale ale
dialogului cu Biserica,2r.
Separarea radical[ dintre Biseric[ qi Stat este in Olanda,
printre altele, qi rezuitatul unei evolufii secularizante, ajungdnd pdn[ la pierrl^erea masivd a influenfei catolice gi protestante in societate. in 1990, jum[tate din populafie se declara
f6r[ apartenenf[ confesionald. in fapt, separarea dintre Stat $i
Bisericd ajunge in astfel de fdri post-cregtine o realitate cotidian6 chiar inainte ca sistemul legal s[ precizeze natura raportului Stat-Biserici. Este motivul pentru care Bisericile de
Stat din fIrile nordice au iniliat o serie de modificiri in modul
lor de organizare, care si corespund[ mai fidel situaliei reale
gi influenfei concrete a dimensiunii creEtine in societate.
Cazul Irlandei este atipic. Cu toate c[ Statul recunoagte,
prin textul Constituliei, c[ Biserica Romano-Catolicd este
clminul spiritual al majoritdgii populafiei (9OVo), acelapi Stat
nu se angajeazd in spirijinirea financiar[ a Bisericii. Ceea ce nu
impiedicfl, prin legea sponsorizdrii culturale, de pild[ (ceva
similar exist[ qi in Franfa), sprijinirea indirect[ i activit[trii
Bisericii gi exercitarea de c[tre aceasta a unei influenle eficiente la nivel politic.
Depiqind orizontul geografic al Europei, modelul separafiei radicale dintre Stat qi Bisericl are in Statele Unite ile
Americii un exemplu derutant. in relaliile cu Bisericile qi denominaliunile existente Statul american pleacd de la doctrina

"ti"

105

104

no preference (lipsa de

preferinf[). Odat[ proclamate insfl pe

de o parte libertatea de credinl[ pentru cet[]eni, ;i pe de altd
parte neutralitatea pentru Stat, apare dilema urmS.toare: in ce
mdsur[ cetflleanul se mai poate simfi liber religios intr-un Stat
care nu-i respect[ dorin]a de ajutor legitim, propo4ional, pentru confesiunea din care face parte, un Stat care este indiferent
fa![ de credinta celor care lucreaz[ pentru el. Aqa s-a ajuns
mai cu seami in ultimii ani la o diluare practic[ a separaliei
rigide qi la implicarea Statului prin sprijin financiar in viafa
confesionald. Ceea ce nu inseamn[ c[ pe mai departe Curtea
Supremd de Justilie nu este obligat[ la un slalom juridic intre
doud principii care nu pot c-oexista absolut in acela;i Stat.
Miezul dilemei rezidt in separafia dintre cetifean gi credincios, ignorarea pe r6nd ori a statutului religios al cet[feanului, ori a celui cetd{enesc al credinciosului. Experienla lipsei de
temei practic al acestui principiu juridic o vor fi f[cut toate
sistemele monopolului ideologic, in primul rdnd laicitatea
agresiv[ a iluminismului gi, curdnd, ateismul materialist al comunismului, acesta din urmi obligat in cele din urmd s[ recunoascl de facto (continuarea vie{ii religioase) a ceea ce de
iure era opus materialismului oficial.
CAt privegte compatibilitatea, valoarea de model a situaliei
americane in Europa, drumul juridic anevoios gi discu[iile
legate de Legea Cultelor din Rusia au ardtat suficient de clar
c5 teoria separdrii radicale ca expresie a indiferenfei radicale
este impracticabilila scarl mare, cu atat mai pu]in in ]6ri precum cele din Europa de Est, avdnd nu numai o bogatf, traddie
nomocanonic[, dar confruntdndu-se actualmente cu o invazie
de propo4ii a prozelitismului sectar. Aga cum am sugerat in
capitolul anterior, nu a existat din nefericire o dorin{[ real6 de
dialog intre cele doud modele: cel american Ei cel european
(inclusiv cel al laicit6lii). Condus la nivel de lozinci, protestul
prelungit qi variat al organiza{iilor americane de ap[rare a
drepturilor omului nu a convins pe nimeni c[ tot ceea ce vine
din America este qi bun.

B. Al doilea model: identificarea

totali
(,modelul englez.)

O treime din tirile comunitare

sunt marcate de al doilea
in tari prec-uT Arglir, S;;;;iun"**.u,
pi Finlanda, Staiut.e.ste
Norvegia
uni., Bir.;i;; respeqivete
parla_
mente reprezentAnd
model,2s.

rrpr." i, materie religioasd,

fi;r;;;;t#J
p.opor1i"
acrivitatea Bisericilor.
"r."."."a decisivi
d;g-il;;;
J,;.
in revist, a
organizdrii
instan(ele

iar Guvernut sustin,nd

acestor Bise.i"i, ,"olt""i#a

in evident[
diferenf a fundamentala
"cniuo"
di"rc
stut
pi B isericr Natrionarr, titru 5i statut revendi"ut"p.n-tiu"ine

;;;;l"i^i"

ortodox[ Rom6nr. in

la o neurrarirate

u..*"

,.i."ri.r"o"

de

citre Biserica
oblig, Statul

Stat

""a" e]r""J"i,"
diferenfiata r"tu
qi confesiunile ce
nu posed, acest statut,..""urougi"r""u-,
irtutur ui de B isericd
{afionald, independenti d: p::*;1iln Jr, n, restrdnge
prin
nrmrc neurralitarea principiald
, Siri;i;; aclion,nd oricum
dupd dublut criteriu
,r p".iteiii
f:r* ciard aSratului
este propo4ionarr cu
numirur'*";-b;;; unei Biserici
confesiuni) si ar subsidi"dtti&;ui]ir,"ru,n"
sau
regisrativ
numai acolo unde Bisericile
.rr'.rri"rfrnile, in dorinfa de
concretizare a proiectelo.
u.gona de unele
smgure).

fi#;;;

ro"iut",lffi

Reginl

nrT3i

sefa staturui, ci qi a BiArit|rr" Communion) din

lntreaga lume. parlamentul
run.tioi"ura tegite bisericeqti
votate de cdtre Sinodul
gen".rt. d;;;;ianglicani
sunt nu_
mifi de cdtre Regin[ Ia recomandur",
p.iilufui-ministru qi sunt
membri de drept in Camera
superioarA a parlamentului.
Biserica rurerani
;i-an"[T,i ;;:*rintr_o perioadi
" :,i:j_
menite,a ."lo.iur","

sencrr,
"^-,11,o1*lta'
a Comunitllii "T!,lu
anglicane

ni:i:ffi

:i#H151ve

bs;;;;;;

::_I,-":,ffiffi;[H,11l!1,1,i""iTil,iJ":ffi l'fflff
uprlurd;J# parrament: Gu_

senceasci este concepura

9i

106
107

vernul ;i organele acestuia iau hothrdri in treburile curente ale

Bisericii; parohiile au statutul de comunit[fi impozabile, impozitul fiind fixat de c[tre Stat pentru Bisericd. Existd un Sinod - in fapt o Adunare nalionald bisericeasci - avdnd doar un

caracter consultativ pe lAng[ Parlament. Candidafii pentru Sinod sunt destinali de cdtre partidele politice. intre aceast[
Adunare bisericeascE reprezentativ6 ;i Parlament au fost, cum
era qi de a$teptat, mereu conflicte de competenfd, rezolvate in
parte prin noua Lege fundamental[ privind Biserica luteran[ a
Suediei, intrat[ in vigoare la 1 ianuarie 1993. Parlamentul i$i
rezerv[ pe mai departe exclusivitatea legislativd, pe care inlelege insd sI o delege, atunci cdnd crede de cuviinli, Adunlrii
bisericeqti. Aceasta din urm6 are prin noua Lege un cAmp ldrgit de competente: inv51[tura Bisericii, c64i1e teologice, slujbele, colectele, chestiunile privind evanghelizarea, misiunea,
rela(iile externe, slujirea episcopald. Prin noua Lege, Adunarea
bisericeascf, a primit pentru prima dati dreptul de a desemna
autonom falb de Stat organul executiv, adicl direcfia central[
a Bisericii gi in acelaqi timp partenerul de dialog cu Statul qi in
dialogul cu alte conf'esiuni.
In Danemarca, domneqte un larg consens in ceea ce prive$te conservarea status quo-ului Bisericii de Stat. Spre deosebire de Suedia, Biserica de Stat din Danemarca nu are organe reprezentative, intre Rege (actualmente reginl), ca gef
al Bisericii, s,i baza parohiald nefiind un palier administrativ intermediar. Parlamentul are in aceastd structur6 redusd la extrem puteri legislative complete. Nu exist[ materii rezervate in
sacris, care sE nu intre in competenfa Parlamentului. Conducerea Bisericii este asiguratl de regind prin Guvem, iar la
nivel local existl cei zece episcopi numitri de Stat. La nivel
episcopal nu exist[ o functie similarh cu cea a arhiepiscopului
primat, aunui primus episcopus cu caracter reprezentativ. Din
acest punct de vedere, Biserica danezd este fir[ reprezentant
propriu in afard de organele de Stat, intre acesta qi Bisericl
108

exisrdnd o idenril
cap^ar

starur;;

;xifij",:r,ffi fi .?jnrfi::lii
"r',r",#
s i,

o
r,u, a Norveg i e i
".
1814, cea rnai
veche in Europa

# t:,.." I I

";i
din"ll

",,*"ns;#;J
dintr";;l;;il;I.tl:'ria

;f il#ff

::ffi :l-'",,,1[J:iffi

esreemissde-cr-tr!

a Suveranurui,

i[Hili:ft*i*f;r;

j"Tlli,q,l:,::.;*tll*[tffi ##r

ilHi:: Xll:-,:%3:: :i"; i; b;;; ;iff

gi ei es

"

te

ors

ani

atd

jm,:,lnf

f
[rj :#lrxt [: i{ :i:.;ffi *{tlii i,'$ *
sir"o-riia];;;::'"t'"
;fi3fl,*1.",:l',,l,,;,#li!1.:;F,:1Ji"lxff:1,;l;
,

;i',

organele de stat: Iu

ta

'i'"i."ni# .irilr-rrii,

sultativa a nisericit.1l ll:1',n"u.:Piscopilor) qi aarr*""

u*u modificirilor legislative
organelor centrale
fost acordate cot
p#iut.,*

t,ffiffi

,-

i, ti, a ; iffi :;i5:"S,,',:

u

ffJ'i.fji[,J,[t#Hl",#

tinud sd reprezlnte autoritatea

":-:-"
suprem5 a-Bisericii.
Sisremul finlandt

ffi;J,,": Ji;:il:XTHLl,;l ##J

[ :1,1j
il il;illxa. ortodoxia fin_
lilfXl,:',ffi ;Tl,:,,,: r"l...i, ,.*1111 u ,"ruriiror cu Rui, d* ; ;;;;" ili
ri n .,,t. i,it"ffii:i'
:,ffi
Unii teoreticieni in
",iiL:;,:-;;;::l:::-"i':
uprind la capitorur
s i, *; ii'i"'; ;;;i
modet ui
;f1 T"terie.
Aici ar fi de aritat specificul
.

*r

ut"

lar

"
Biserici
de Stat: cea Iuterand

pu

ur

ricii ortodo;";

il":^:ta'

jj

Bise_

i#ffi;[ Jffi ,
:ru11.:lJ,1i"fi ,ii:"#J?fl?f; 3ri::",fl :1j:s::rui
gr
ff ;:;,ff riff..: il

:ri,.,l:

:i:"

:T::

aprobdri post-sinodal"t'"':'-:-'ltunogtin
ci

n,a

* liin ;ffi
i

il u;XX

;,rdT, j",

si'i"i

J.*, ;;;Ji

:m i:t

*;:j.l
r09

ii,

irl
j,,
,li,

j
I

tism sectar intr[ sub incidenla Codului Penal'2e. Existd in prezent demersuri de relativizare a locului de cvasi-"monopol"
al Ortodoxiei in societatea greacdr3o, mai cu seamd prin sentinfe
date de instanfe europene, care, f5rf, sd nege rolul gi locul Ortodoxiei in Grecia, incearc6 armonizarea drepturilor individului cu cele ale colectivitatiirrr.
C.

sunt in mod esal incadrate juridic

ca ph4i.ale dreptului public
K d rp e rs c h afl a

tului garanfia conrinuifittt

$t
de la capitolul 6 drn prezentul

ffififfi

a r i t u te

ac ea

sr

r,ndur lor Statimp (vezi precizir,e

studiu). I
scopeviiare"airJarii'r""r"i*JJ;iill"if

ra

;fft i?#il::Xl

religios receptat drept

mediu ,o.iui, iu. nu nu.ui
drept mediu
privat. Singurur argu;am.ni;;ffiffiu,
ur s,u,utui fatd de
toate confesiunile recunoscute
este de a facilita (prin punerea
Ia dispozilie a soariutui
$i .
.,gou.";
Stat predareu ."iiri.i i,
i;q*;;lo'nii!u.uttu in scolile de

(,rmodelul german")

Germania, Spania, Italia, Belgia, Luxemburg, Austria ;i

Portugalia sunt fdrile comunitare in care intre Stat gi Bisericd
funclioneaz[ un sistem de leglturi gi obligalii reciproce menit
sI asigure pe de o parte locul Bisericii in societate, dar qi sprijinul Bisericii fa(d de politica sociali a Statului. Este ceea ce
specialigtii in drept numesc modelul de separafie neterminatd,
gchioapi (eine hinkende Trennung): un model care postuleaz[
in egal[ m6suri separarea, dar ;i cooperarea. Imbinarea intim[ a celor doul principii se bazeazd pe constatarea c[ divizarca aceluia;i individ in cetllean ;i credincios este impracticabil[ qi chiar periculoas[. Statul qi Biserica se intdlnesc
in prea multe puncte ale viefii unui om care iqi mdrturisegte
credin(a, pentru ca fiecare s[ pretind[ pentru sine monopolul.
Fie cI este vorba despre gr5dini16, qcoal6, seminar sau facultate de teologie, spital, clmin de b[trAni, armatf, sau puqcdrie,
omul religios igi cere drepturile pe care Statul nu le poate satisface singur. F[r6 s[ se concureze gi f[r[ s[ se identifice, intre Stat qi Biseric[ se stabilegte o cooperare distinct[, in care
fiecare igi cunoa;te responsabilitatea proprie. Modelul german
este cel mai inaintat dintre toate [6rile unde cooperarea distinctd reglementeazd relaliile Bisericii cu Statul. Iat[ de ce ne
vom limita s[-l prezent[m doar pe acestar32.
Termenul de separafie intre Stat gi Biseric[ nu apare ca
atare in Constitulia german6. Toate confesiunile recunoscute

*;;

ilr;';;'
;;;,{,a.
este oferitd numai",aceror.onferirri".rr'oru .

Al treilea model: cooperarea distinctl

ffii

ii;r;";;ii;
ctasetorde erevi
r* zjn r";;;";ihte
ocuparea

confesionatd a
aspeoe practice

posturilor de profesori oe
teoiogie
inchisori.qi.pir;; _;;"rt fdcute
precizdrile
j;'" ; r-"' J!;

d;;;,il;:

Irgroasi in armat,.

$:#f;

:ffi

;;;;,:.

"'ii"'

11

" "r

"

d;;

i;;

Fiecare dintre colfesiunile

recunoscute are, potrivit
mo_
dreptut c" p.i" tri"._"irr
Statului
*,:ll.g:l+an,

sd incaseze

iilif iili imn: !!': f: * \" :" ;; ;;;);" r" *" Ji,. i" ii i si
a,,i sl; ;; ;;H,Hff
[:l ff*,'#il.i:
f li
de cca. qapte mii de spitale
"',fi.,x: ffsociar
(gridinige, gimnazii..i*ir" $i ";;;;j;1" ",
"u.u.ter
ililrii.a*,
pentru han_
dicapa{i, puncte n-.-:l
ji ,ririJri, qcoti
sociari etc),

Bi_
1,,;p"rii
carolich $i protestanrd
fiind in Geilania instituliite
cu
cet mar mare numdr de
algajal: i.p..rna, uproximativ jumd_
tate de mition de oameni
t-a car"
un mition 9i juml_
tate. de

::ir:,f

J;;;;;

votunrari (nepldtiti)..iina;;;
socral esre mixtd' din 5Lrlsers.girJ.i"ii ri;;*urui filantropic_
sursele Statului.
Cu toate acestea, finanprea
Ain partea Siati,iui pout"
ajunge la
aproape 9 }vo din cos rurite
$;;ilinvestiliite neces are,
.:
Bisericile conducdnd a;ezdmintet"
d" ;i;;;*, formdnd

;il;

rrd;

on al

I si intreri n6nd

.l;ii;;, ;;Sffi; i ;;;. I#

:{:ilimasivd
participare
u S,uirlri
-triOamentate
ta

11,.:]: t."1td
Konrc-else
explicd prin doud

.t.*"rt.

oer_

fi;_

costurile Dia_

juridic.

110
111

i,i.

t:

:,,i

irii|ri:i.,Jil

Pe de o parte, prin fixarea inc[ din primul articol aI Constituliei

din 1949 a valorii de neatins a demnitdtrii umane gi a faptului

Bisericd _ de schimbare
a sisternului dt
i mpoz i
tare

;i::ftr3.';ffi:.lj 1Tryu,, bi;#': : i

cI

Statul se angajeaz[ s[ respecte qi sE apere demnitatea

umanl. Pe de alt[ parte, prin faptul cd angajamentul social al
Bisericilor este pus la dispozitria intregii societ6li, flr6 diferenle

gen

era I

nomi,ri"ia*'#;,Hl3,l',1'il*'i.#tr,ilT,::t#l:i:::

;:1:,:'fiiJ,'[?::::

confesionale sau de altf, natur['r3.

Tot din modelul gennan face parte reglementarea foarte
precisd gi nuanfat[ a costurilor restitutive ale Statului pentru
bunurile bisericeqti luate abuziv sau distruse de c6tre acesta.
Costurile restitutive se completeazd, cu cele pe care Statul le
acord6 monumentelor culturale. Aqa se face cI Statul preia
costurile de renovare gi intrefinere a unor monumente bisericeEti pdnl la aproape l00%o .
Interdependenfa dintre Stat gi Biseric6 nu inseamnl insl
mai pufind autonomie a vielii bisericeqti interne. Biserica se
conduce total autonom fa16 de Stat gi ia atitudine proprie tn
problemele majore ale societ[1ii. Modelul cooper[rii distincte
nu exclude aqadar posibilitatea unui conflict de viziuni intre
Biserici 9i politic[. Fie prin documente ale fiecirei Biserici
in parte, fie prin documente comune - precum cel din 1997
referitor la Statul social3o -, cele doul Biserici germane infe.
leg s[ fac[ uz de critica constructivl, parteneriatul cu Statul ne.

(legdtura inrerioare)c.?,t:

u,roc coromli
tocmai
o"u"oii'i-nt tttltp
ur secret public'
d" til;;;l;

G;ffi1i:,':iiJl'jfJi,Y,' #JI::?:. ;"ffiI::

"'*::t1i
rflntre avantaiel

T*i

constante ale sistemului

tu;;;;i';u1r"r"

se'man se nu-

tndividual si soryru,:"::H?[t#ilii"il"':lfi:1,'J,1r,'rp'o"""ta"ii
*r'ttt'

oeclarar rerigios.

i, i1:1"":t-"tl'-i,

T,ffi #;,t ;;:r;;:

j:,::
K'i:i'jiiiW,qry;{;*ii;,:,::,yiitr::;
organelor
r#,1nJ,1

r f #ili ffiI Ht *i?

atenfi

a
serv ici uiui
y v e rfa s, u ng r * t j.1,
a Constitutiej
1a
fi **il:';te![te
rn oomeniu potitic
tr vI tatea d
u bioasd

ffi;t

"i'^!:l!

entology Church,16.
s,,,Lf.?'o'i"'

insemnind o tlcutl complicitate sau o alianli necondifionat[.

Acest sistem,bazat in Germania pe impozitul bisericesc,
are gi dezavantajele specifice. Primul dezavantaj ar fi de ordi4 ,:,
pastoral, legEtura multor cre$tini cu Biserica lor (catolic6 sau .,:,
protestantd) fiind concretizatl in plata sau neplata acestui im1
pozit. Neplata impozitului atrage dupi sine pierderea calitfiii'
de membru al Bisericii, aceasta nefiind obligat[ la asistenfirl'
religioas[ (inmormdntarea, de pilde). Al doilea dezavantaj ar;q;;
fi legat de conjunctura economici variabild. Pe l6ngi numlruJl,i
alarmant de mare de oameni care pdrdsesc Bisericile ptin ne- '"
plata impozitului, diferitele proiecte ale actualului Gu
federal - format dintr-o coalitia intre social-democrali qi
togiqti, doui orientlri politice, in grade diferite, distante fafl dar

i, i#i.i

**sttt*ht*r+r?-ffifii;

rurrt Inlormati
ales tinerii
asupra p".i.or"t.
.flrrenarti in organizafii
caracter_dubios. ^ r -..vvrurur irii."Jllii'^*ar
cLr

t""lili"J:

u Iu i
sernan I
?'3i1' ::derr"iti"'*'

vorba despre ur
;J]i"-if
care reruzdrur.
rrll-1;
s

uuan

[i,

iseric; r.l"e,li"

'

i'll it''o'l

tn posi bil itatea

Fie cr es te

iu, ii'rl', Jo" "' "te'

"o"'
ril;;;rrti,f,"#
r

iifrli r5ff :'::-"'

112
113

it:
.1,

ir,

ir:

)i
l,

1i,

ll

il

qi, pentru ceea privegte responsabilitatea gi disponibilitatea

Statului de a colabora, a unei evolufii legislative permilAnd
trecerea constructiv[ de la Kirchenrecht 7a Staatskirchenrecht,
adic6: de la dreptul bisericesc, infeles ca fiind valabil doarintre pere{ii locaqului de cult, la un drept bisericesc in dialog
distinct qi echitabil cu dreptul profan'r8. Acesta este poate unul
dintre punctele cheie asupra c[ruia ar merita s[ mediteze eficient gi dreptul nostru canonic, oricum familiarizat cu traditia
nomocanonici, ca gi dreptul profan, chemat s[-qi redescopere,
in ciuda secularizirii qi a provocirilor post-moderne, rld[cinile

rativul integrlrii
intre modalitatea integrxrii
relaliei si;1:;;;:tropene'
si cea a
:cd existdnd o legdturd
mrtt mri'riln;'}i;rl
se poate b5nui.
Mare parte dir

..uoJ*dffi
,u_,
:
*",j1:T:j[,i:i,x.3;,lr:,H,,lx;1ffi
Orice p-roces;j;#
T,,9..
mreg:are (cum o
ria
integririii:jor.
arati isroi,, c;;;;#:::.::
ffi ;
Sr Fi;; ; ffi il",i:: ffff .l t:::':J]."::: :, 3.i;;
tntegrErii
ci procesul
nu poate ru"" uurtru.l-ilJ"
,,r'"t",mnd
curturar_spiri_

tuard a masei erecrorare.

creqtiner3e.

Modelul gefinan este pilduitor pentru faptul de a fi rezultatul unei relalii robuste gi transparente intre Stat qi BisericS.
Nici dupd primul gi nici dupi al doilea r[zboi mondial, Statul
nu a inleles s[ se ascundd dup[ lipsa banilor qi nici sI invoce
in mod stupid 9i steril principiul separlrii puterilor. Iat6 de ce,
modelul gennan este cu adev[rat un model nu numai pentru
capacitatea de colaborare a Bisericii cu Statul, ci nu mai pulin
pentru responsabilitatea consecventd a Statului fafd de Biseric[
vdzutd in intreaga ei dimensiune, de insitulie divino-uman[,
transcendenti, dar gi imanent6in acelagi timp. Nici Biserica nu
este trimisd perfid in transcendenf[, dar nici Statul nu-gi in[elege propria imanen{[ drept atoatecuprinz6toare sau ]indnd
locul rolului specific numai Bisericii.
D. Un posibil model ortodox
(,rmodelul post-bizantin")

Noi suntem nu numai in faza in care Biserica igi formuleade Stat, ci qi intr-una in care Statul trebuie

z[ agteptirile fafi

sd-gi formuleze propria viziune asupra relaliei cu Biserica. Or,

aici Statul este declarativ prietenos, dar practic ambiguu. Din,1,,

ii

Ii]ir
,.rf
l

,iiii:
t,;1,

li

rrrli,,l,

colo de absenla unui model romAnesc, starea aceasta de fapt

poate fi pusd in legfiturd cu modul in care este inteles impe-

resra.re a .

ne, menird

y
t

u.op"1ll

c;;;:;;Hff:r.:

m en t;''f,ffi:
,, ,r1::::,?.ad p"rliii
jlr"r, il;:,X"jff :";, ::

are o

inregrarea Iu un
niu"i;J;;;
Mo ri v

T"n,,nE
n f]
v al orile p r."
fr

:=o1un.

"ro. integrars dar

;;; ;"r":::JT:.;flTXlT

;ll.,[::ff ,',; j"Jlig"misiaauro'p"e;;,,depu,tam.nt,ui

flnfa Bisericit* EJI:lll'l- F'l"pa", reprezentand confe,#s".fr".ffi

sffi fl r##xf,

ctel Patriarhia Rusi

r'lselca ortodoxd
a cre-i;;;::'::d_' i{trl'*:iflJ:.,:;ff

,,,:::,?#d;:il,ffi,1t'**lT*1tifii!,",HT:L
-;;:,'jl'"ornna

crl m ln area con

fesi un i l.,I

lSnorarea sau
di s-

Hf i::ft ?fi :f i:J

IT*:t S,Td,liE
j":"]##fr]l{:,
:'H::L:llfiHi;,#t

IH,H,TJ:,*

ffi
,T

il

; i :: "fi:[ ff"Ti'_,.,. :: " "; ;;;; i,; 3"'rrn' incl us

tuar. Ar rmin,"ri,
."a

;il,,"ul
riilpoliticd ii

#Hiff ::'#Jtr:*.lrn*x"il';mix**i#;
pe elementul
militar, ,"*;r;;;i;:
uropean
or de r, ;iij;ffj,'".
o",,ii_
::::|il,::,,.
",

mentareasubilil;;
tir

sau

rr4

!,"t
ii,,! rl
1

115

afli poten(ialul integrator al Ortomodul in care Ortodoxia mileniului III inlelege s[

dialogheze cu Statul, este nevoie de o privire asupra moqtenirii
Bizanlului, parte a memoriei cregtine a acestui continent qi a
lumii cregtine in ansamblu. Ci vor sau nu vor adepfii lozincilor
comode, mo$tenirea istoricl a Ortodoxiei este o parte esenfial5 a Europei in intregul ei, de la Ural la Atlantic, gi din Grecia
pdnd in Finlanda. Orice fel de limitare artificial[, potrivit unei
tendinle sau alteia, risc6 tocmai compromiterea aborddrii freEti
qi legitime a proiectului integrator.
Nu existd alt domeniu al istoriei europene care sdfie atdt
de strdin cdrturarilor, atdt de ince;o;at Si atdt de indepdrtat
precum Bizanyult$. Cuvintele lui Curtius au din p[cate o valabilitate constanti qi cu atAt mai dureros este spectacolul ignoranlei oferit tocmai de cei care, prin nagtere cel pufin, fac parte
din spaliul bizantin, mai precis: dinBizanyul dupd Bizany. Dac[
nu se refugiaz[ intr-o modernitate lipsit[ aparent de rlddcini,
clasa politicl qi intelectual5 de la noi se refugiazdcu voluptate
in cliqee luate in marea lor majoritate din lectura unor cirli
depfuite gtiinlific gi contestate in mediile cu adeverat cunosc[toare. Acest fenomen de criticism ignorant trebuie v[zut in.
contextul inregimentdrii in viziunea itruministi pi a aplicaliilor ei actuale. Motiv pentru care apelul la istoria gi mogtenirea
Bizanfului trebuie infeles nu numai ca un efort de reabilitare a
trecutului, oricum greu de reabilitat in corpore dacd nu vrem
sd risc[m schimbarea unei extreme criticiste cu una encomiasticl, ci gi drept un efort hermeneutic de extragere din
paradigma trecutului a unor principii utile prezentului; mai
mult chiar: un efort de antamare a echilibrului viitorului prin
anamnez[. Este un demers de arheologie vie, pe trupul societdtii care, nu totdeauna congtientI de acest lucru, este purt[toarea unor vestigii deloc de neglijat Ei in nici un caz ,dep[qite" in intregime.
Cind se vorbegte despre Btzan\, sunt avute in vedere doud
elemente de prim ordin: imphratul ;i patriarhul de ConstanPentru a in[elege unde se

doxiei

i16

tinopol, Imperiul
Si Bise"i^. o^,

;i

reprezen ran,

..
.;i: t j#"Jl::r:::XrLl.: :,: cei d oi parreneri

;i:Z:i,::r::.,:fl1:ul.:Gili#tan,;i""u'pi.ituuia
0",p,",t,,it,;il:t,,Lti.1i#lTy".,::,,$';'":::','r::*
ffi llttl[:T[T,:*,,.*::3:::!:,[Tl,:ffi ,:;",',1,"J
E:ff :,,lxH?"" #ntJ; *'r*,l,Ti,,ll! llli ij,i;
fi

*fi**,=,nr**fit*1,xffi
#i#yif,:#i{{#{#-[#W
ffi $H,.jiff :l:::,
ruta nu puteSi
sd sh,

au ra

"u,u.,",i;;;;;;$;':':

ri

de pu rerea

$p,*1t#r*rtisr*ilH*iTn;:#:iji;ffi

;##i:

.?H:'f- fi ,
:r.yi i Gilil, ilil, :::iT#,T Jl;
#;: ff; ;:'jJi f[:;ji1,1n:n,
]*,. r, i. J i.
i I "j,l..,,i.
de Dumnezeu" (Rrn
cresfinut ,u
l.r,t-/):
olu,"-"i;;':'-ti::""
ilffJ#lHiijtr"# J:n
llT : :"sr":x", :H:
rosgut
creqfinutui;,;;i,J[I,i
este tocmai u".ru
o. ]11,11
?

i::ii![:

,11T.:"1r,,.!

ffi ;ffi xff#:ffiffiT:Y, ,,"il ;r,;

il-}i:H[".l X;JjLy

,un,

;;;,;;;:":'i'"

'ouga-p',-

(l rim
;;;;;, {':san'ii
Insemne Iegitirr,.i.,T'-t"i"

marea necriticd
u
rn memorie
a suriei

vedere

...,,ii, li.. j

"?,_rr.r.lni":;i;ilt
;*:mfh:tffi

#ff : :{f
117

de a face ordine in istorie cu preful

unei dezordini gi mai mari, ignordnd voia lui Dumnezeu.
F[rd s[ fie o teologie a pasivit[fii civice gi nici a instrlin6rii
de responsabilitatea imediat[ a omului liber de a construi sau
de a distruge, teologia politic[ a Bizanfului formulat[ pe aceste fundamente biblice gi imbog[1itb de experienfa unui mileniu
de lucrare a Bisericii in societate se caracterizeazd printr-un
enorm sim! al dreptei-chibzuinfe. Statul qi Biserica nu sunt
concepute ca dou[ puteri concurente. Aqa cum spune Eusebiu de Cezareea, puterea statului este cea din afard, in vreme
ce autoritatea bisericeascE este una cu rezonanf[ interioar['03.
intre potestasa, unuia Si auctoritasa, celeilalte, intre nomos Si
kanon, se desfiqoard viafa cotidian[ a lucr[rii specifice a celor
dou[ realit[1i colective ce se suprapun la nivel individualt(.
Armonia principial[ a acestora, care exclude agadar confuzia
de atribute, exclude qi acuza de cezaropapism, posibil numai
in cazul unei relafii concurenfiale de felul celei dintre papalitate $i regalitatea medievalb apuseand.
Biserica este partener egal al Statului, institulia imperiali
simfindu-se legati de Biseric[ s[ o ajut[ in implinirea rostului
ei misionar sau sd ii pun[ la dispozifie instrumentele exercit[rii
caracterului ei sinodal. Toate acestea nu inseamnd c[ intre Stat
qi Bisericl nu apar tensiuni, intrebarea dacd. epoca constan'
tiniand este stadiul perfect al Bisericii in societate sau nu,
reapdrAnd periodic la orizontul dezbaterilor. Statul, intrupat
de impdralii succesivi, nu este mereu con$tient de limitele puterii lui de intervenlie in Biseric5, dupfl cum anumili oameni ai
Bisericii doresc uneori mai mult decAt le este specific. Istoria
Imperiului Bizantin cuprinde momente in care simfonia dintre
Stat gi Biseric[ este disturbat[ de accente false, stridente. Este

tativ[ unilateral[ a omului

suficient sd ne amintim de persecutarea Bisericii de cltre im-

piratii iconoclagti. in aceste momente de ctizd se dezvlluie

ionditia esenfial[ a simfoniei dintre Stat qi Biseric[ in teologia Bizanfului: ortodoxia puterii civile. Odat[ cu ata$area periodic[ a Statului la heterodoxie, dreptul de interventie al Sta-iii
t'
:r'ii
li li:

ii

i!

lilll

tului in Biserici

cazu t imoral;r5,1,111?,t'sPendat, a5a ct

gine

a p u reri

i,,r|'."]

9' :

n' il;i ffi ,:'fl ; l[ i l;?:X*

il:

!.r,1ffi .#:i":#f H,iffi,,Til1i]1i,ioon1irea"'.#,

S,'J;:,'ffi'*' jllltarii;"""*,ii;lH3,iH:y,,ffi :l[
vitals Pentru ir
sutare' alilil
;'::]::
r,
;# ;;'611]','J"F",u,"a con t'u oie i
o rea ira re .ofi
lr.e
ri.*r,,ti"id;ffi:i:?:x,jJt,"fl";lilf
::,."#:
s

a i rr-g.u

:Ji,",":f

ftXH:#lTlf i:ili''o.r'J;;;;iili,'J5l1iffi tT:l:l";

gu,,lx,-,1f,'S;itr;{#{iff{#rtr;#!i
a
i"
]''e;l;:; ;;'- i
"
cee

;fJx'lllfi

"
fl.1#"':-: ::' ttt"i'a
nopular"'''i'a"
crest'u
ialacter
gere a darurlor ,nn"'1l9nt:
u r. i .'or J"i;
r c a c.i vj r J: i: : :rff X"?ltffi
o b i,
Ild,
ie

principrui;;;?::1.exPlicd
",i " "*

de ce in d

*,',,.t:tr:#r,fl=,fl}#r#l'it*ii=fl
"'rvrPrur tttonarhic

i,liff
prezentativ)

Lipsa unei schizo

.

ui.

;;;T,;"I;:

i*

Si cel sinodal (re_

:,il f,Tj,ff J:T I, " re ri c, in re

iff,"{{,i}:::l,Tlt',:",,ffi ff xji:ffi,:Hfr i?,,'T.:tr,J:.
ri""i:# H ;?lii:i::,t,m *n l f*?]li{i :;:,,:ti
,H:i ,o#i?::# f :X#'.,tT: t'*T# fl,,ffi ;i
"Hff#;? i
1.",:

ffi*fi*#*#**fiffi

118
119

in termeni flr[ echivoc, atenfia implratului Constantiu asupra

raportului dintre puterea spirituali qi cea secular6:
ASa cum noud rut ne este tngdduit sd stdpdnim asupra lumii, tot astftl nu-Si este lie tngdduit sd te amesteci tn viala internd a Bisericii, Impdrate !
Aceluia;i imp[rat ii adresa gi Leontie de Tripoli cuvinte
nu mai pulin limpezi:
Md minuneT, cum tu aspiri la alte lucruri decdt la cele pentru care eSti chemat, ameskcindu-te tn treburi care lin de
competenta episcopilor, tn vreme ce misiunea ta este de a tngriji de afacerile militare Si politice ale statului...'ou
Pe fundalul teolgic al interpretdrii actului politic de con-

fdrl sI Ie confi
.

*,***lj

,,r;[.i:llr'

;liliri"ii

.{!|ltr:rlii li,"

in rr.

un

traducere in
mer
punct de plecare

ic

;:H:t'*i?:tj jx*F{li:t.:iffiit1trt1",ff #l
nu esre ;;;'.,;"j*:,']]'"d" a ri ardtat lii
r' tt" p'ittt
i art ul
r.'.,lT l' in veac ;'#i:fi ff ;:il"?'r:l
noi f,
.ortr..*Jr'J.i";:'l_**
de existenl5. de
ar de concureil:
"
ro:te
rrd de minte...
il;i:*e
spre invd@rea
noasIu

n6u

orrodoxiapost_bizanti";:,,

"

;fftri:ng"_.#:fg*r,li:[,f.?,#i?J,:J]-:ifl";
Pemanent' cu
excep
", r;;;;ia ilj:'it':: t';;;;i,q'

Pauze,
rarst Ia dominariire

unor foane scurte

":I'*}i#J;r"if-',#.{,$;-tiH:l;i"f.i,""ti,:#
;""f,'Ji,*:::;;?i:h:*iTil!ffi1H1ffi
ff i:l,g"l:l;
Acesta este
u

gerea unor cor"rurii'1111"

sau are artor popoar"o^ln
ac uzari ad e pa
te t i srn. :'.

1r1T'" yr

i;;;

'osit-niiiil;',*tlot''odatd cu tra*o^tti.rril;;#''rne
teri
uI

oare

propri i
::i lt t i ;;i: Mil"# "
l;l,lf li"ffi,H i{:il#f : :ifi ;ffi :g

fi:lTnx;:#**jff

orntr-o necunoa$tere

;:tfl
c

onsre

[,ff*=]:]i,+,+1,:'^1l#jtr

;ft#f ,t J',+ff"f l ff
s, r i""
r

"e

tzo

:i, t, :.,1

fl:,#"jixilt

ririle specifice sau ii vor ajuta s[-gi reg[seasc[ echilibrul personal. Viziunea teologici fundamental5 se bazeazd, pe unicitatea Creatorului lumii in care Biserica qi Imperiul sunt
chemate s[-qi indeplineasci menirea. Nici Statul qi nici Bise-

.r,;::,1:t;rl

fJiti".;,;#

tea un model
abr

ducere, nu este de mirare cd episcopii vor chema la poc[intr5 pe

st[pdnii vremelnici ai lumii, le vor aduce aminte de indato-

rica nu sunt ,,libere" de supravegherea St[pdnului ceresc, motiv pentru care colaborarea lor este oarecum imaginea, reflexul
unit[1ii treimice'a'. Cu toate acestea, starea de conflict dintre
heterodoxia puterii seculare ;i ortodoxia Bisericii va ajunge
uneori, in ciuda eforturilor personale de refacere a echilibrului, la asemenea intensitate, cI un Teodor Studitul, de exemplu, va chema la nesupunere fa{i de puterea imperiald iconoclast6, elementul receptlrii actului politic in lumina corectitudii
lui biserice;ti fiind aici decisiv. Ceva similar - receptarea sau
respingerea prin corpul eclesial a deciziilor politice - se va
consuma qi in cazul rezistenlei in fafa tentativelor diplomatice
de unire intre Est gi Vest (Lyon, Ferrara-Florenfa).
in ciuda istoriei zbuciumate sau poate tocmai de aceea,
marca principial[ a simfoniei bizantine rim6ne dorin{a de a
dep[qi, atdt cAt se poate in lumea supusl picatului, schizofrenia dintre expresia privatb qi cea comunitar[ a credin[ei, de a
diminua ruptura dintre dorinfa omului qi legea Dorhnului qi,

f"n ;" ;;;#J!.,?,.;

i"i

""""#ff

jdil ;

:i:: il ffii?l,ii}: :,,:tit

"r,:#y
121

fisu#trt***tr*:*ffi
t'lr**"+**l{*$ff**l:i,:*
Iil"lH,"Jr i:
-*i:i1:ff
3;'"iggr1iffi
i"mocratic
'*l:
i" C"r"-a' . --:.. posr-comuni':
::::fi#i::#HT,t
Primui d:t?nY;-.rioare.

qi conqt

de o sea[r.

::'li*u5!"'::tJ[]".T:":'!rs.",'":u:1ffi"ff;'"="TtiS
u ui'unti na-p"
s

arci n a p rioritara :

ffi ;i,;u-Jiii aport i'n: I i;

4i:**"[* f lili:;iX,,il

gfjtTl,

iiiu' ut
*'' "* "i " l"-o:l
l'r';, ffi J; ;":" t ;'i",
jn@
o rer6
arte
;G,
;;
H
o'

i"

:T,n"f'lHtliil,lk:*fmmll.^r'""rr:idll,ili
t111'l:
pf
me te omune
:
1li lL ::'"oi;' ;il
"
pto!:';,':;
'"p";;ry1
sir"'l"a::t::i:""
rimp accente
-ele

i,"^i ir

i"

"."i.si
:;;,i;e"p'^HJj,ll:T":i:;ilHH""ilJ.,X;::H[ff]
c."_'^l^
speci
lori
o aDitolul,,rraur uonalisT :1: ;lflt,i ;;
j:,;':,
"
fi

.i*",i*",t::]1i1,'_i,i.:,'o"".rii-*"ol]=i*X"T]'i
I

a cel

,i"n ii

de', "ti."-"#il',T., J;i"

. o,". n

"!,Zi"k;,, r,1,,

si
g

"
I l-

ae

:fI

1te

d1

:!: :;;;;; "

i: :lffili i',li#: "

?:

ffi lillffi
i:t;nrm+i:T j*.",',.ffi tr""'-i*
oSnailllili;h"*;;
11

sr
care
profan
-o,"ptuiui:T"":l'^'.:ilI*H:;;:if
se poate

Recuperarea

""

l;;;;t

122

ffi

:ili**iriceste
i,"lff
recuPera.rvr*'^l:iii oe
unu'mo'lll.'-Ill^"4
bazele
i*at
al it6'!tt. p:,
norm

:f,| i;;

excetet'to'
integrator Prin

as[ europeanl

de diversd in articulaliile ei religios-politice, 16rile cu majoritate ortodoxd pot aduce o bog6;ie de nuanfe provenite dintr-o
viziune av6ndu-qi rld[cinile in Bizan!, o viziune a lipsei de
conflict principial qi programat intre puterile distincte. Dup[
secole de anticlericalism gi de confruntare intre papalitate gi
puterea profan[, contributria ortodox6 este cea a unui echili-

bru intre atotputernicia Statului gi drepturile gi demnitatea Bisericii. Tocmai pentru c[ ispita etatismului religios nu este in-

ldturatl prin simpla proclamare a principiilor democra{iei,

Biserica trebuie sI reaminteasc[ permanent membrilor ei de
acea neincredere constructiv[ pe care orice cregtin trebuie s[
o

aib[ faf[ de stXpAnii lumii inglduili de Dumnezetr, dar care

pot lucra, cum o aratd din plin istoria, impotriva Lui qi a poporului Slu credincios.
Nbzuinfa cbtre un model ortodox - in care flri doar qi poate
se reglsesc elemente caracteristice altor modele, precum qi
valori profane - in relafia dintre Bisericd gi Stat este un act
european de recuperare a mogtenirii creqtine de la baza continentului. Aceasta se datoreazd nu numai brizanfei europene a
dreptului privitor la relalia Stat-Biseric5, dar 9i structurii intime
a Ortodoxiei capabild s[ fecundeze gdndirea gi practica europene. Aqa cum spunea qi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I
de Constantinopol in fafa Parlamentului european de la Strasbourg in aprilie 1994:

(...) este frapant cd organizarea reald Si profund demdcraticd a Bisericii creStine ortodoxe - cu al sdu grad de autonomie administrativd Si de autoritate locald a episcopilor,
patriarhilor Si a Bisericilor autocefale, la care se adaugd tn
acelasi timp unitatea euharisticd in credinld * reprezintd un
prototip, recent instituSionalizat de cdtre Uniunea europeand
sub denumirea de ,,principiu al subsidiaritdyii", ca fiind metoda cea mai eficace tn ceea ce prive;te articularea puterilor
salettt.

in

acelaqi discurs, Patriarhul Ecumenic reamintea cd in

spatele tuturor problemelor gi crizelor cu care se confruntd in

723

rrprezent viata european5 - cum ar fi, de pildi, sensul muncii

intr-o epocl a $omajului de sistem - se poate dezvdlui o luare
de pozilie teologic[, astfel incdt nimic din ceea ce priveEte
construcfia european[ nu poate fi strlin de preocuparea gi lucrarea Ortodoxieirs2. Nu este deloc intdmpldtoare, in acest context, angajarea aceluiaqi Patriarh Ecumenic in chestiunea
ecologiei. Angajamentul ecologic al Patriarhiei Ecumenice
este de la bun inceput susfinut financiar ;i logistic de cdtre

I,!Il ii

:Tili,fl:

i,rit,
([i!.1.
:.tiiir.iii

'{ii.i

intre emisferele culturale si politice ale continentului. Or, tocmai prin aceasti diaspori, dar nu numai, igi redescoper1. azi
Ortodoxia caracterul ei universal, contrazicdnd egoismele
nafionale pi pericolele ce decurg de aicir53. V[zut[ in universalitatea ei, reflex imediat al apostolicit[fii, Ortodoxia nu poate
fi redusl la dimensiunea na;ional[, aqa cum se intAmpli in
prezenterile celor mai mul$. Atasamentul Ortodoxiei fa1[ de
destinele nafiunilor in mijlocul c[rora igi indeplineqte lucrarea
mdntuitoare nu inseamnl lipsa unei congtiinle critice'sa. Dimpotrivd. Biserica are dreptul sd ridice semne de intrebare pe
'marginea
unor evolulii caie, din punct de vedere creqtin, nu
sunt conforme. Este un exercitriu critic constructiv, aqa cum
constructivS s-a dorit qi analiza critici a proiectului legislativ
ce ne st[ in fa(f,.
Atent qi la aceastd congtiinl[

critic[ a Bisericii nalionale,

Statul rom6n post-comunist va reugi s[ aibl o identitate, sI
imbog5feasc[ comunitatea ldrilor in care iqi vede locul, numai in mdsura in care va asimila profund specificitatea relaliei
sale cu Biserica. Iar pentru a ajunge aici avem nevoie de o
dezbatere Targd care, iati, a gi inceput. O sperdm rodnic[,
pdzitd. de exagerlri sau de bune intenfii utopice. Locul Orto-

:':*

a S raturu i,,,geopori
tica orrodo-

;:f,,,':#il:'gXnXir+T"",',,'":fr,'"Til"'-:'r"i,i"-e Ia n<'ri

con$tienre

marturii.

urr.,

,r.iri,tiill::'ri[:;

12' concluzii
deschise

Uniunea european[.

Mdrturia europeand a Ortodoxiei a fost intensificat[ in ultimii ani si prin vocea Diasporei ortodoxe, o voce oricum ascultat[ de mai multe decenii, dar care dup[ clderea comunismului are pentru prima datl gansa de a colabora sistematic cu
Bisericile-mamI ;i de a lua in serios funcliunea mijlocitoare

;XI

.egeacurtero

ffar;tgt+.*

***;:'-'.;
ur

" rr 2 ri V' Ne'"a i' a.iiJ

IXX ffi i :,:',il;"'.:'",.:, p..r.rii r. r
perpetuarea
inci
texturui ca atarer, 11^.9on,"n,rl;;;r.; iau
sunt
mai pulin ale
,nai mutiogffi?."r;
menrutui.
cul[urII politice

pentru

l:?,'I.:

ci

u
1'|r

1,"il':: jff

efectuarea ,,r^"
^^-^^:"ttuq
i

l;;;;Hi"';.";ffi 'Hl
lliilT1 ::

a mo-

le
,l;l:r;,.*x,31gg*ffi
margi

nea

garantate de
o Biseri

valorilor romdnesd

"i#,?"'t,:,*",**i#**:lti"*ffi

no preference

de fio
cunoascl, iar nu
si i

#: j:31!ijllffiT:tr,ff r"H[,:iltr[fl i:,i'"]?,:tl;,.l

*iffruruff#*Ht;*ffi

124

t2s

NOTE

*[*TT"il','Tffi *;i]+llruffi

f#i],rdjiJffi

Ijtiii*"n'rt*1i,ru?ryft,p1[:;*ffi
gflt;,^.;ilou,iiS,..

n romocanonici**"

prin invect
prln supunere' ci
un caz tradusl

ffi

o apropie re

l':-o;::::rultelorarederpg.u.i"l'-tl:i:$:;"T:?;"':ffi

.rj;;iu;oJelutui

star
de relalie dintre

)p"--:*t."-l-"

*il*[fi*r*tut#lt*til*:s[ fie accePtatA

lui Dumnezeu'

a$a

1. Acest comentariu a ap[rut ini{ial intr-o form[ redaclional[ restr6nsf, in: ,,Renagterea" 11 (1998) 4-5; 12 (1998) 7.
Vezi spre completare qi comentariile lui Sever BUZAN apXrute in mai multe numere consecutive ale aceleiagi reviste.
2. Incultura teologic[ a intelectualiEtii $i clasei politice de

acum este tr[s5tura de caracter poate cea mai contrastanti cu

profilul intelectual-politic al diriguitorului societilii romdnepti

din primele decenii ale secolului XIX qi din perioada interbelic6. Vezi pe aceastd teml un scurt dar elocvent studiu semnat
de Al. ZUB, Teologie qi politicd tn epoca regenerdrii nalionale,in:,,Dacia literari" 3l (1998) 1-4.
3. Dan CIACHIR, Noi ;i democrapia cre;tind, in: ,,Curentul", 28 decembrie 1998, pag. !8: Anumite antipatii care se
proiecteazd asupra Bisericii Ortodoxe aufost ;i sunt preluate
dupd antipatiile pe care intelectualitotea apuseand, tndeosebi
cea de stdnga, le-a avut fapd de Biserica Romano-Catolicd.
4.Yezi notafiile lui Dietrich PIRSON, Die geschichtlichen
Wurzeln des deutschen Staatskirchenrechts, inl. Joseph
LISTL/ Dietrich PIRSON (Hrsg. von), Handbuch des
Staatskirchenrechts der Bundesrepublik Deutschland, in 2
Bdnden, 2. neubearb. Auflage, Duncker & Humblot Verlag,
Berlin 1994-1995, pag.4 9.u.
5. Vezi Radu PREDA, Biserica tn Stat, in: ,,Renagterea"
s (1998) 4-s.
6. Vezi excursul pe tem[ publicat in ,,Renagterea" J-8
(1998) 5 9i preluat in volumul de fa[d.
7.Yezi studiul lui D. C. AMZAR, Partei, Staat und Kirche
im heutigen Rumcinien, in: ,,Ostkirchliche Studien" 14 (i965)
162-183. Vezi gi capitolul pe aceasth tem5 din studiul lui Otto
LUCHTERHANDT, Religionsrechtliche Rahmenbedingungen fiir eine Neuordnung des Verhiiltnisses von Staat und
t27

t26

-'-_-_.--------

Kirche in den kindern Mittel- und Osteuropa (special Kap.

Ill. Die staatsrechtliche und realpolitische Lage der Reli-

I
I
I

emeinschafi en im kommunistis chen H e rrschafts sy stem),

in: Essener Gespriiche zum Thema Staat und Kirche (29). Begrtindet von Joseph Krautscheidt und Heiner Marrd. Herausgions

IiI

gegeben von Heiner Marrd und Dieter Schiimmelfeder. Die

Neuordnung des Verhrilnisses vort Staat und Kirche in Mineluncl Osteuropa, Aschendorff Verlag, Miinster 1995, pag. 5-87.
Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Ruse, confruntat[ mult mai
devreme cu comunismul, vezi Jean MEYENDORFF, Biserica
Ortodoxd ieri ;i azi. Edilie nouf,, revlzuii gi indreptat[ de Jean
Meyendorff si Nicolas Lossky, Editura Anastasia, Bucuregti
1996, cap. 7: Sfidarea statului comunist (pag. 102-117).
8. Ecumenismul acesta al suferinlei, opus agadar oricirei
forme de revendicare unilateral[ qi de transformare a martiriului in capital confesional, a fost pentru prima datl documentat in volumul Mdrturisitori de dupd gratii. Oameni
ai Bisericii tru temniyele comuniste, Editura Arhidiecezana,
Cluj-Napoca 1996.
9. Arhiepiscopul BARTOLOMEU al Clujului, Amintiri despre Patriarltul Justinian, in: ,,Renagterea" 10 (1998) 1,6-7; ll

(1998) t,6-1.
10. Vezi deja citata analizd a lui Dan CIACHIR, Noi si democra{ia creStind.
1i. Vezi Radu PRED A, Europa ;i noi, in: ,,Renagterea" 6
(1997) 4-5; acelagi, Orient ;i Occident. O noud dilemd veche;
in: ,,Renagterea" T-8 (1997) 4-5.
12. Cele doud Biserici mari (catolicl Ei evanghelic[) din

::_:zate

:u,cturire

,, pl, n
;J,*,;:$TXTH1H",J:yll,'.",r"'i",,r*fl,,i

j:rrEm,::r
fiTi#:il?iil?:iar,;rin*r
cu mandairl
sr;;;rri;;ffii,'::'f;J;il
iarea
il;,ff"i'rat

::",F:r,,;:t::H,#:d;"$lllY:::"s,,,i.oiif,iil,.
og

;:H:X fir,:T,,I ti, po t ri

p."," niur ili i;
f i#,,:,

st

Jbil,$'."_,:

te or

i, .i,.i f 6l

"i"

**i:tit,{ [':,i;' H:L fi HJ]

::l::,!!:;fi i:j,f ,:'#xij#'ii!:,i,r",rmffiiii

irurm::,:qffi#ffi*iltffi

zdnd de

tual pi

cari

tatului.
"j;;;;i;;::l:,1?l,de
S

1!rtii;I;;:trctarar.
;;'fixli';"":::l'ur "' 5 noiembrie I 998' pag' 26'

Ior parre

r".ir"

;"?lllltlt?li"ut t, o

*-T*1ifi iii#i"rit"[*il:+ffi ihT#;T:

ii

Germania au un reprezentant permanent atdt pe ldngd Guver- ri:;d

nul (die Bundesregierung) 9i Parlamentul (der Bundestag) fel ,r
institulie.ii
autorit[1ile Land-urilor. Este o instltutle
derale, cit gi pe lAngd autorit[file
]tiii
ce indicl gradul de normalitate al clasei politice conqtiente de':rfnecesitatea dialogului cu toate etajele gi sectoarele societ5tiir,il
Existenla unor astfel de ambasadori intemi are meritul de ai;i
scoate contactele dintre sfera religioas[ qi cea politic[ din ca-$
128

s1u, dimporivh,
de rainl
care profitd
ftl!iti:lffil1ll"o.:,::-"lrj
atdt Bisericir.,
de;';;,'j:Ye
..

i??',i:"t'TiiiT*"p"n'LJi'J"::'#:"[:::H';*lil
riil;il;
paradir,r,"
roare.
03,[ lir"ri
}'LT,t:;
::ii,,i"ir"orosii"J?,.a1;;:y:*:ii'."tr":i:fi
'J;,ff,l,r,ffiff
ffi;ff

F'i:,ffi il?xi#
r*g:p#mH:#4f1ggrffi
,:

.:i:1,5"

)i.I:;;:;rtr/#,ffiHHilJii3;*,,)*"",^i.",,

{li
ri:.

d#d;,#jffi flffi#ilt####,*i*#
--6', .r

;rt

'

vr.frlg ce varianta

final[
129

t:):r:.:i,fairl r.r jirrrr:,iiii.riirr)..ri.:!ti.r...,i,]}::rril!,1iari|.,qiil}5nr6'*r

a suferit o seaml de ,,indulciri", la presiunea cercurilor politice

americane indispuse de atitudinea criticl a Guvernului german fald de Scientology Church. Vezi: Deutscher Bundestag,
1 3. Wahlperi ode, Zwischenbericht der Enquete -Kommission
,,Sogenannte Sekten und Psychogruppen", Drucksache l3l
8170, Bonn, 07.07 .1997.
17.Yezi cu titlu de exmplu amplul raport alcltuit de Alain
CEST/ Jacques GUYARD, Les sectes en Fraruce, in: ,,Les
documents d'information de 1'Assembl6e nationale" 24681
1996.
18. Informafie din ,,L'Osservatore Romano" (edifia german[), 18. Juli 1997,pag.3.
19. Informa(ie din ,,Wiener Zeitung", Jiinner 1997. Apud
Peter KARNER (Hrsg. von), Versr)hnung: Gabe Gottes und
Quelle neuen Lebens, Tyrolia Verlag, Innsbruck-Wien 1997,
pag. l3I-132.
20. Informatie din Evang. Pressedienst - EPD. Apud
,,Evangelisches Gemeindeblatt ftir Wiirttemberg", 6. Juni
1999, pag.8.

2L. EntschlielSung zu den Sekten in Europa (29 februarie

lillli

t:ri

:.i,

i.::ll;r,.:,r,r
l

fiit'ii,i

fl,Ifi

1996), in:,,Amtsblatt der Europiiischen Gemeinschaften"

18.3.96, pag.31-32.
22. Raportor a fost dl Adrian Ndstase.
23. La inaugurarea postului de radio,,Renaqterea", Arhiepiscopul BARTOLOMEU al Clujului lansa confesiunilor neortodoxe din ora$ul transilvan invitalia de a relua pe calea undelor traddia Conferinf elor teologice interconfesionale' Vezi
,,Renagterea" 5 (1999) 6.
24.Yez\ Radu PRED A, Ecumenismul qi provocara prozelitismului, in: ,,Renaqterea" 9 (199'7) 4-5,11.
25.Yezi,,RenaEterea" 9 (1998) 9.Yezi gi textul parteneriatului ortodoxo-evanghelic dintre protopopiatul ortodox Turda (Arhiepiscopia Ortodoxd Romdn[ a Vadului, Feleacului qi

Clujului)

9i protopopiatul evanghelic Brackenheim (Biserica

Evangelic_Lutera

(lggg)2. Pentru,Y,1l1',O"ui wiinten

:
"Renas terea" 5
cunrice
ri wiirttem b"rn,l:-i: lo'i" tll;;; ;'l #bers)
dintre clui
Mitroporiei o;",? nlginueSeJic'-'
C entr atd.7,, rr r,l;t
;ryffi;pHlT 8HH:: ;ruTi:;;

::I g qi:::,H'ilJffi.j;,1ru:slorur,,Be,hrehen
tr#$',:i,iiif..3:i,t;*I,H#i,,,$,1H'trii{ii!,,ii,'i,ff
a" s"'l eici

;xl#::1xXl,f;x:P:::

"";;i il;iiin*'Y"'

IArre
,"

[li] i:6^: r ra r r,in :,,Re_

,,,'lf;::;H:ii:'"Ti:T se vorbeere asuzi din ce in ce
i"l;"".,Ti

i m dy a

B is e ic ito

$ffi*;mff*fimffffi
yifijf
Ki!ff*#i#:iti"iir;:;M
rry{r!Xif:imt#r;irr#r;:##
.1g,c.,,1,,i^i,sti,,i{f:#[!,!,;Hl.f"]"#.Jl[Ttil,ff

;H::;,::#;:tr;.,1,ffiI1#:,T#{:fr

*f ffi ,I

130
131

11

ll

, iilirr
r 'i
ii
iir ll i
'l!ll l

ir

"i

iti:i
i,

rrr

;i,
i,ll.
i

'il'

i:

ir,

ri

't'l:,

vistei,,Dilema", nr. 12+1, noiembrie 1998, pag.z. Temaleg[a preocupat gi cel de-al
doilea Congres Interna{ional ,,Renovabis", 3-5 sept. 1998, in
Freising (Germania). Vezi 9i Radu PRED A, Rdzboiul postmodern, in: ,,Renagterea" 1 (1999)3.
30. Vezi gi referatul prezentat la intAlnirea Comunitllii
San'Egidio ,,Oameni gi religii" din vara lui 1998 de c[tre Arhiepiscopul BARTOLOMEU al Clujului, Romdnia;i Europcr/
Romania and Europe (romind/englez[), in: ,,Deisis", 7 (1998)
- 8 (1999) 40-44.
31. Vocea episcopului ortodox de Kosovo, realist[ qi plin[
de un duh ferm al plcii intru respect, va fi din pdcate sistematic ignoratl de cercurile vestice gi de c[tre cele ale propriei
![ri. In scrisori qi apeluri adresate atdt propriilor pistorili, sArbii din Kosovo, cat $i lumii politice occidentale, episcopul Artemie nu a incetat s[ cheme la alternative, dincolo de rdspunsul prea simplu, mult prea simplu, la rdu cu r[ul. Vezi textul
unui asemenea apel, lansat dupd refuzul NATO de a acorda o
patzd de foc pe durata Slptimdnii Mari 1999: ,,Das haben
wir nicht vertlient". Bischof Artemijes Moralpredigt gegen
den Westen, in: ,,Glaube in der 2. Welt" 6 (1999) 17-18.
32. Apud Anne HERBST, ,,Absolut heuchlerisch und
tragisch!". Die orthodoxen Kirchen und die Nato-Einsritze
gegen Jugoslawien, in: ,,Glaube in der 2. Welt" 27 (1999) 11.
33. Renate FLOTTAU (Interview von), ,,Das ist unser
Unglilck". Patriarch Pavle, Oberhaupt der serbisch-orthodoxen Kirche, iiber die Notwendigkeit eines Regimewechsels,
in: ,,Der Spiegel" 37 (1999) 204.
34.Yezi cu titlul de exemplu pentru modul autentic ortodox, nuanfat, de a trata chestiunea balcanic[, articolul semnat
de Olivier CLEMENT/ Michel STAVROU, Orthodoxie, la
pesanteur et la grdce, in: ,,Le Monde" (dimanche 25 - lundi
26 avril1999) i5. C6t priveqte bibliografia in limba romdnd
referitoare la lecfia Kosovo, vom reveni cu un studiu detaliat.

3 5.
en numdruI din,,Evangelische
Kommentare.. 7 (1ggg)
cu rema: Rdzboiul imagin.ilor/be,
Xrii
der Bittter.Titlurile
'irrir"r,i
articolelor sunt sr,itoar; de
la sine:
bittelui ;i rdului.
Mijtoacele de cimunicarc

turii dintre pluralism gi secularizare

tn *rrai;;;, gotul
moral al modernitdyii (pag. 8_10); eariarutii
iii{r.' u,rrrt jurnatistic in
rdzboiut din Kosovo'
ipug. ti_1-i1.
pofili"]unir, i" tu oradea
_.
lu,Io,rgogut
s_a remarcat nu
numai in peisajul in11n
nri_n
gi
exrremiste, un
neinfelept 9i necre5tinesi
"firrrt,li""ine
rlspuns
u.""*i
modendi
la provocdrile minoritdlii extremi;iilorr.;;il;
",
cr qi in forurile in_
ternafionale. Un exemptr:
in .aarri *f"i

"'"''

?$;ffi,:Hfflfj

nr'"'i"1"' n ,"p",i

r";*',j-;;;;Jffi:1"",ffi
un documenr cu tir.tul

de_a unsprezecea

ta

de

Grazliil;;

:,'.,*rtif J:ffi 'llJ,;*lh:

lrynrrriils\iiiri'

,n,

Minority Chur_
in Rg m7n ia (ms s.
). iln-_rr riir"*.'i,iand agres ivitarea
cu
postura de victiml _ ingirdnd
aut" fara ffitur6 inrre
c-ne

1.

ele, de Ia
excentricirifire primarurri
r'rnu, ,ripiriia ae.irir are sfdntu_
lui Sinod ar Boi{ episcopuJ
,"f;;;;;bradea acuza Bise_
-.
rica orrodox5 pentru faptfu
de ;;; inji iu ,,err".ic5
Natio_
nald" qi rug"ru u, raggrrprivil.giu;ul';;.;reia
cu Statut duol
J 989, precum
si o oolitici Jir..r?Jrri*i.'a
Statutui si a BdR
etnice- $i .;;f;;;;;u]".
lili
1",minoriia1,e
oir"ur.ul acesta
este tipic pentru un mod
d" garai;;';i'iJu"gun" care
nu_ei
propune evitarea conflictelorl
p-uoJu-..a gi amplificarea
acestora. Departe de a
"i
arluce c"r"li"."Jlnteretnici
menismul interconfesionut,
9i ecu_
pr..iugi*O.Url", gi bisericeasci
a
epi s cop ut ui reformat
d
o;"1; ;;;_:iJ
extremist Ia extremismul
" rril;;;;;*i r;".."e,e un p an dan t
io_an"qti din Ardeal. In vreme insi ce.Biseri"ubnoaoili"*r",
esre rezer_
vatd fald de orice *,
episcopurui
1",:-rg:;Eri,;;lliri.r,r,
u n parad.oxa t- fu,
d;r.;; ;;; ogi c deme rs u r u i
Ii.l::. :, oal{er6.
extremist
aripii dure din UDMR.
J/. Axel Freiherr vg1IAMPENHAUSEN
I

re

c hr.

E i n s t udi e nb uc h,

Mii;;h;'i

Sraatskirchen_

irii iir.,, or.

132
133

38. Apud Lucian MIHAI, Libertatea religioasd Si reglementdrile internalionale (lI), in: ,,Curentul", 18 mai 1999,
pag.4.
39. Vezi drept exemplu pentru incompatibilitatea nu nu-

riker 4 (Gl

Die Freih,

Sewcihrleis
Kriegsdien.

tr

*s:!,:

ilI

D.eutschtanct,
*'::;i:;:ir;'31,f,:!::ni,,1(s7n(tik
Bun_
Bonn tggs,
(o,'.,e-;,iJ";:::lX"'Jrdurg,
ilel gr-gz

II

poca 1996.
41. Apud ,,Transilvania Jurnal",19 octombrie 1998, pag.5
42. Compar[ Bernard FILLAIRE, Les sectes. Un exposd
pour comprendre. Un essai pour rdfldchir, Dominos/Flammarion, Paris 1994, pag. 74: (...) l'audience rielle des sectes
ne doit pas se mesurer au seul critire numdrique. Leur implantation internationale et les possibilits financibres et relationnelles qui en ddcoulent permettent d leurs filliales de
bdndficier d'une audience et des possibilitds d'ingdrence sans

y:yl;

n d;'ilr:":il"i:1i;,H1,1":fl

*""
;i;tr: ;:;;f::;i::i,;:,:i :;*;:' ;.:i,,'J-;i!:f;;

;?,i'?',iil:::',,1

{##iiiT;!i;H,;:lx[!,#:ii{ii:,{i!#Jrj
j:"11rst
i;:;;tr:,;,,:";i/::jir,,nyfii;!;!::,;;,7,;,j,,;1
ft td lt ab
g
of'
n' l
z

niri {k i,o
"
t s toto r."r.rr!
Illl.f

"
t g ":

' ",l..r,,,i,,H',m:: : :
rrgroasl/
Relio

ffictifs.

44.Yezicu titlu de exemplu ludrile de atitudini ale prin.'.,..ji;

cipalilor gefi de secte/ asocialii cu caracter declarat religios'rr':,ii
din Romdnia, unele chiar cu statut de cult, in: ,,Human Rightsr ili
without Frontiers". European Magazine of Human Rights 2=3
r.'rlt,::',ii
/lnrl<\
ra ^,,
q.u.
(1996) 33
'i,"'rr*'rirv'i:
,',

1t, r

ir

"'

ii

:; ;:*:

n
z
) tr-sli'
fl
!'
a-s K1"-"
e c h t, na
t;

ch

7( .a

^ "'.t
{{1""

on

(r es

isIat

de r

oru I di n

I::!::1?;;i;:;;',"#;;;;:j:r:,$::{fi:;;iffi T;"]'f

43.Yezi informafii pe larg despre Ortodoxia din Germania

la Nikolaus THON, Kirche im Wachstum. Eine statistische
Analyse der orthodoxen Kirche in Deutschland, in:,,KatholischeNachrichtenagentur"(KNA=OKJ),27122,18. Mai 1999,,

134

"':-r;ri:{:;,i:t{!ii#!f{;y#!:#{,!i:n!:ii;

{ *t,r,r{,l,WW

mai dintre dreptul american gi cel romdnesc, dar qi dintre dreptul american ;i cel european in ansamblul sf,u, prezentarea lui
Ilie FONTA, ,,Gesturi care tn America sunt fireSti, tn Europa
arfi considerate de neiertat". Analizaunor puncte devedere
Si demersuri americane privind libertatea religioasd. qi Proiectul Legii Cultelor din RomAnia, in: ,,Vestitorul Ortodoxiei"
229-230 (15 iulie 1999) 6-7.
40. Pentru detalii vezi Radu ANTIM, Societatea ,,Martorii
lui lehova" tn contextul fenomenului sectar (= Colectia ,,Nebunia lumii de azi", nr. 1), Editura Arhidiecezana, Cluj-Na-

commune mesure avec leurs

{,

:;:::,fl:l:;,:x::;!:::,:1i;;;\ff;#::8:s:rtich"ns:i;a

,,
a",; illiiii,i"Yii'"ljl:i::
i, f::r#,!;"I;: :;i ii i *i ")i l'fIfi,"
Freih1ir

y1iiy11,ti5i): r')T|,i)
u
r
a
"' " " n "ri,

i'i,
^i
;' ;Y
,',, !.i y n,,7, r r, ;;:! f!, i i:, : 1; i; ; i :: : "i::;f;; f 'f:;::;
f,,,'"*o""'ni-i''iliii::;"ff ':r,':,;:f:#f :!ff:":";*fii!,
"

"

135

TrrliTl
i':,.i:rfr,:

S.chranken des fiir alle geltenden Gesetzes. Sie verleiht ihre

Amter ohrue Mirwirkung des Staates oder der biirgerlichen
Gemeinde. // (4) Religionsgesellschaften erwerben die Rechtsfiihigkeit nach den allgemeinen Vorschriften des biirgerlichen
Rechtes. // (5) Die Religionsgesellschaften bleiben Kiirperschaften des dffentlichen Rechtes, soweit sie solche bisher
\varen. Anderen Religionsgesellschaften sind auf ihren Antag
gleiche Rechte zu gewrlhren, wenn sie durch ihre Verfassung
und die Zahl ihrer MitgLieder die Gewcihr der Dauer bieten.
S c hlieJS en sich mehrere derarti ge dffentlich-re chtliche Re li gionsgesellschaften zu einem Verbande zusammen, so ist auch
dieser Verbawd eine ciffirutlich-rechtliche Kiirperschaft. // (6)
D ie Re li g i ons g e s e I I s c haft e n, w e lc he Kd rp e r s c haft e n de s tiffentlichen Rechtes sind, sind berechtigt, auf Grund der biirgerlichen Steuerlisten nach MaJJgabe der landesrechtlichen
Bestimmungen Steuern zu erheben. // (7) Die ReligionsgeselLschaften werden die Vereinigungen gleichgestellt, clie sich
die gemeinschaftlichen PJlege einer Weltanschauung zur Aufgabe machen.

47. Impozitul bisericesc din Germania vaiazdintre 8 7o

(Bayem, Baden-Wiirttemberg, Bremen, Hamburg) Si9Vo (in
celelalte Land-uri) din impozitul anual pe salariul netto (altfel
spus: impozitul bisericesc nu este pe salariu, ci este o parte
din impozitul general; un impozit din impozit). Concret, membrii din partea de Vest (fosta RFG) ai Bisericii Evanghelice
din Germania (EKD), de pildl, plltesc anual in medie aproximativ intre 270- Si 290- DM. Astfel, impozitul bisericesc
anual se ridicd in medie la putrin peste ZVo din impozitul pe
salariu. Informafiile dup[ Gerhard GRETHLEIN E.t, Evangelisches Kirchenrecht in Bayern, Claudius Verlag, Miinchen
1994, paragraful 66, Kirchensteuer in der Diskussion, mu ales
pag.573-574.
48. Vezi comentariul lui Alexander HOLLERBACH: /n
Anbetracht der prinzipiellen Gleichstellung von Religion und
Weltanschauung steckt im Verbot der Staatskirche auch das

Verbot der Stua

BERGER,
o
3

ita

in: Dieter HEssELDr, ;::,Y:t::nschauuns;

o
n ta r
fti r di e';; ; ; ;;;
v".tug, "B"J; i;;;,'
;:;

! ! o!Luchterhand
* s,' ^i' ^''
; ii{!
" : t z' K m ri
rurr'&$e'

78 p.ul'

Istoricul qi textele
djferitelor senr.
,-- -09.
Iuarea
precum gi evaganselor U"nilt-i-'iIus'ul sertlllle,
maniei, vezi in ,rr?ll:!1"' la Cuflea constiiutionil ;
nat de Chri s toph
PREI;A,';'''

#-

coos i inla,

;;, ;;::''y:''*'m

{;Ttrlfi:$W6yil:y,:{:;*Y':;;ttrr#ii*;Yi

50. Vezi in acesl

BACH

il;;;;t,

B'.t:ns

comentariu.l lui
AlexanderHOLLER_

,"uung:,-zliiririiiff ,";Y:;!:;:i:"ree?,1,,,,i;;;;_

die

des sraates in seinem

_P-osirio.n
u"rolo!,,11!_1dTs
gtonsgemeinschaftet

ulteil

d-ieverleihursd;r;.:t:-'k""i;;;;r:,ri;,";::;:;T:;i!r'l;;
d"'st'ot"''')"n;;:::!:'^chaftsrechiet""""i''7nZ77i',

'liili*i';"':;#':::;:?fr ';,liiUr;n:::lXf,';,,i; ;; ;r?ji.l|"'n ". em d neKp ip r aft

s
n r,;' ;";; i ;;;;;;' ?! "
;:
ii
nritirn'",i?"rr*r'r'rll-'!-i!'*at:ulichisverhatiiiz'r*;;,u

L ;' J ;;'
on^to,r, i,'

in

R o tt

ci

sch

s s ta r u

w*Ssstaat

zu kkiren'
BV";'c,
lamtlicher t"ir.urrt,'lt:y:6,'.6'1gg7 -BVerwG 7 c

51.

is

i e te

11.96

,,tr#ii,{#ffit#[f#iW
n'ii
X:;W,. * j:ixffi :J; l;
(i?;$\Zi:'zeitschr,:l?iXirui;:l!::A,;ii!;i;
i*

"

i,i,"

52.

yen

gi studiul

{;:r,:#:nl,###:i#i{i;:,,i#iffi hT,T"f #

t36
137

53. FILLAIRE, op. cit., abordeazdin repetate rAnduri problema pericolului sectar la adresa persoanei umane 9i a societatii. Dupe ce pe parcursul mai multor pagini a analizat mijloacele de propagand[, de convingere gi de distrugere aplicate
de secte fatd de cei cu care vin in contact, autorul foloseqte

57. Un istoric al ideii prozelitist_misionare

in Biserica Ro_
mano-Catorici 9i ar
-oortri in-curei""i"gi" carofice s_a dis_
tanfat oficial de acesr
a relafiilor
cu cregtinii necatolici, 1n
,iri99f"ri"frgi"'j""uUo.Ou."
in
de la chevet or."
"*poi"uij..r"oru, la Colocviul

chiar expresia de atentat al sectelor la siguranfa Statului

(Atteinte d la sfiretd de l'Etat).Pag.74: Les sectes rdduisent
puis ditruisent leurs adeptes en leur promettant un monde
arfait. M ai s I' adep te - indiv idu e s t .i I alement un ade p t- c itoy e n.
La ddshumanisation collective opdrie par les sectes viserqitelle les fondements de notre socidtd constitutionnele? Pag.76:
Itt manipulation mentale ddshumanisante est inhdrente d toute
systhdme totalitaire. Pag. 95-96: Antiddmocratisme et racisme
sont inhirents, par ddfinition, aux sectes qui opbrent des
classements sur les hommes: la catdgorie des hommes
supdrieurs, les membres de la secte; celle de ses adversaires,
ceux-ld pouvant ventuellement ?tre dtruits; et celle des inadaptds qui ne miritent pas d'Atre aidds mqis dont la puissance vitale peut Atre utilisde. Autorul ajunge la concluzia urmdtoare, pag. 103-i04 Les sectes sont le symptAme maniftste
du totalitarisme vivant dans et de nos ddmocraties. Quel est le
but ultime de toutes les sectes? Ni le bien-tre, ni l'argent, ni
I'intirAt privd, ni la justice, mais lafabrication dtune race future... (...) ces ,,esclaves heureux" dont r4vait Lafayette ou

ne, prozelitism si

Si

pseudoimperii...,

55. Vezi de exemplu agresiunile la care au fost supuse mai-

cile mdndstirii ortodoxe din Dobric (protopopiatul N[siud)

din partea unor grupuri masive de penticostali din satul omonim. Vezi relatarea in: ,,Renagterea" 9 (1996) 2-3.
56. Deja in anii '70 chestiunea prozelitismului punea sub
semnul intrebdrii viitorul ecumenismului. Vezi Paul LOFFER,
Proselytismus und die Zukunft der )kumene, in: ,,Okumenische Rundschau" 23 (19'74) 180-191.

fi;ffi#"",rro; o"ror
:\gril
crestiidd;;;" Maurice Misiu_

CLIJjZA,

:l7f;;i?';;r,:;{,:,,r.!r;;;;';"";;;i)gi,,o,to,qiqi,,

Hubbard dans son testament.

54.Yezi Guszt6v MOLNAR, hnperii
in'. ,,22",10-16 noiembrie i998, pag.6.

Q2

unitate!

58. Nicolas LOSSK',;-,urgence

de l,annonce de l,Evanis n a g e
t, p'i,i'ty"i,,
"
(ts s 4)
",
" ",l,i,,,iru*t"",, 67

il? :;rf:

.unift
nri?;#ii,i-t\Yn?.Ey'Laperspective.missionnairedes
chrdtienne,in:,,fenikoni

ZO_21.

Oilii6;;

60. Yezi Radu pRED

A, Sectarisntul sau boala
de a
marginea istoriei. ir:

fi ta
l"i: g'i1:gb ,.
r; ; ;"1: iu r, o nfo rm m s
?;;^Edrffi; ;; Cerf, paris I 987.
In capitorur sugesriv :"
i"tii"1ii'ii"riiiirii
airrririi...t A ta
re he rc he de t' E
e..., atuzie ta;i;ili;;;"r"tui
s
pro usrian.
autorul descrie
_Renaye
. y e zi q i r. _Fr. MA.y-ER,;;
c hrd tie n s e t no
uv e I I e s
t,.B t
6t

is

Iis

viziunea_sectard asupra
iirnpului ecclezial in
termeni i urm[tori r o ag;.
_2Bj
;r;;;
s e c t e c h r dt i e
.26
nn e,
l'histoire est porreuse
A la naissance
.Z,1lrrrilitr^'
tis es
n t u, oi, i n n
7;;;;;,, d dj d. ( ... ) p a r_
"
;f;;
",

;;;

ffii,rr.

f;,;,;,,n1:

restitutionni:r;;,-;;;'T,y:r!;:X7!:,::r:,:rr;:;:#,,,1i!:;;;
p rh n i t iv is t e,,

:
::, ;n;

;; ;';r;;;ii, q e n, mp dc he
"
ir
i;::;;,':l:;!:;:;,i:ntr'*"' ^,i', t'i, "; ,u ,nu;i" oi
q.uinipeutt;e;;;,";;;:;l;;:#1';l:,i:;'ri#;f,;;y;i":n
,,

I e s,,

Eg I is

du temps des ao6tres. ,

ta reckier ex
nihilo. On reionnait ta.neyde
-"s_r:{iii'o*,,i,)Ji"r,,
ai U ili",r*e radicale. (...)
on ne s'dtonnera ,o., i".t,ari;;";r;;,;;;",

ces iddes en
Amerique du Nord.ioovs
de vue des immiginis !:;;;i;;;:l,"iu"iirln ,ourt (du poinr
europdens), le projet de
tout recon-

138

139

ii
I[;i
iip;,
,t,ifl

,l

'iiri!

ir$
,r,l

struire en repartant d ziro y paraissait sans doute acceptable

qu'ailleurs. Cheia acestui mod de abordare a istoriei Bisericii
este aqadar lafascination pour des origines souvent iddalisdes.
Astfet in[elese, originile nu sunt practic niciodatl asumate prin
cunoa$tere autenticd. Este mai pulin o intoarcere a timpului
gi mai mult o ,,innoire" prin amnezie voluntar[. Pluralitatea
,,reformatoare" este in cele din urmd expresia ,,pluralitdtrii"

68. Existenfa

Ji,

pag.11.
66. Die Herausforderung des Proselytismus und die

Beru'

fung zu gemeinsamem Zeugnis. Ein Studiendokument der

"t*$;;ffi

#,nffi

nx

ft

il,,H fi r
ffi5 i1$$: iH'r
reprezentantulPai ir;;;"':::'ill'"i'
s

triarhiei Ecumenice

i'p""

neprezentei ortodoc.:rl:"1.t:ll uu
motiv al
Intr-u,n mesaj citit
in -acest
si,"Jriri
a papei: u, lrbori\''t'or
t ra v a i I d e r
e c o n c i.r i a, i
, a ri i

uitlrii.
62. Strategia actual[ a prozelitismului sectar a fost sintetizatdde c[tre Iosif TON intr-un text cu titlul Key Theological
Themes needing Attention in Post-Communist Europe prezentat la Consultation on Theological Education and Leadership
Development in Post-Communist Europe, Oradea, Romania,
October 4-8,1994.
63.Yez\ detalii Ia FranK KURSCHNER-PELKMANN,
VorstoJS ins religidse Vakuum des Ostens, in: ,,Junge Kirche"
9 (r993) 490-496.
64.Yezi informaliile Secretariatului de Stat pentru Culte
publicate in: ,,Renagterea" 9 (7997) 4-5.
65. Vezi de exemplu reportajul semnat de Viorel PATRICHI, Turruil lui Babel, in: ,,Curentul", 8 februarie 1999,

[:fi

acTl:r de.p.rozelitism
catolic printre ortodocsi
o"'
s i nod u r speci ar ar
3."lj,"illl,

u, r, n ;

;;;;, ;,"'''

liifi;ii::,';y:ltii"t*,iiffi
t:inry:r;;;i;;;;;;,
"

",

doxes est qu,

,ri^

r'l'

i i rili,ii
?"H,.,in:,:ii*#;
",,

j,:;1Y;;:::r';;1i:i;!;:;;i!*:\

noui abignoni^,tiio.o*
prus cru concile

y:;::::;:,,:3:;,t:"':::,:1:;'?;;;;,';;:,i[ur,o,,o,,hoctoxes
trad il o n' i b i r d i
d"'d ; i;;;' ;;;"
muni te s'' on', o^ i !!^
!
d
i

t?mme:tu:re*;i:!:!{:"il;#;?;::!:;",r1::::l:!:
rncea in tdl nire

urop.-eani

rtnfelor episcopale europene""u_*r# a.tonsiti utui confe _

si c"r[iriei Biserici]or
eu"

oic",ri't"ti;: i;:1, nov ,ee,,

re_
Ruse'

;?3iffii;JiS;#lff,e
trir,* -irirr" ri'ii;'".1

arhim' Iosif. reprofa

confuzia

x*riyrxif;ri,*;:wi,,,xv:,$i
j::;{il

Gemeinsamen Arbeitsgruppe des Okumenischen Rates. der

Kirchen und der rdmisch-katholischen Kirche, in: ,,Okumenische Rundschau" 45 (1996) 479-490. Fragmente din acest
document au fost publicate in traducere in: ,,Renagterea" 9

Europiiische Okumeniscir"
n.g"gnrng,"i r._, 7. November

(tee7)

i33

6.

mixtl internalional5 pentru dialog teologic intre Biserica Ortodoxi gi Biserica Romano-Catolic6, a VII-a
sesiune plenari, Balamand, Liban, l7-24 iunie 1993: Uniatismul, metocla de unire din trecut, {i cdutareq actuald a deplinei comuniunii. Documentul de la Balamand, editat de
67. Comisia

Arhiepiscopia Sibiu 1 993.

E,",;;;;;;,;;;,];,t,,irr!1;1,{oui,!,Ii{;:;"y

j;ifJ'if

j:,iT"ry*rv"sp?,i",i'i.'nl,nosrcarren

episcopului pi..." ouii,ev

,Ll,i#J'leaclia
':al pentru unitatea crestinilor
^
g5-g6.
pag.
&;;;i

o" ru ioiriitr,

69. ,,Calea credintei

Revista cultul ui creqtin
ghetie,
dupd Evan;I
70. Cum r-2 si oerref

m-Ji;#?ilfi

tin
tenre dinrre ortodocpi pi l
.199.7,cu ocazia
baprigi

ir';;";;;?

confruntlrii vio_
pasri, in sarut

140
141

- 37 (1997) 4 - din Germania va

form[ de violenfl a ortodocgilor.
TI.Yezi datele pu$icate sub titlul Pdmdnturile clerului.
70.000 de hectare pentiu Biserica Ortodoxd, in: ,,Curentul",
1 8 august 1998, pag. 2. Este citat[ nemulfumirea IPS PIMEN,
Arhiepiscopul Sucevei qi R[diufilor, fafd de pasivitatea restitutiv[ a Statului gi motivarea dorinfei Bisericii de a reprimi
m[car o parte din patrimoniul avut inainte de instaurarea co-

Ruginoasa. Revista ,,Idea"

prezenta incidentul ca

munismului: Biserica a cdutat tntotdeauna sd aline, sd mdn'

gdie. Nu numai cu cuvilntul, dar Si cu fapta. De aceea avea
Biserica atarca proprietd;i. Le avea pentru a-i aiuta pe cei
bolnavi Si pe cei sdraci.
72. Date dup[ relatarea: Comisia pentru tnvdydmdnt din
Camera Deputayilor trage un semnal de alarmd: Retrocedarea
ldcasurilor de cult ar putea avea consecinle dramatice asupra
invdydmdntului romdnesc, in: ,,Transilvania Jurnal", 20 noiembrie 1998, pag.2. Vezi qi articolul Laurei CIOBANU apErut cu
o lun[ inainte, Moment crucial, azi, tn Comisia de tnvdydmdnt
a Camerei. Cultele religioase ar'putea obyine 1.500 de clddiri,
in:,,Cotidianul", 21 octombrie 1998, pag. 2.
73.Yezi Patrimoniul Bisericii Romdne Unite - Greco'Ca'
tolice,in: ,,Transilvania Jurnal", 3 august 1998, pag. 3.
74.Yezi,,Renaqterea" 5 (1995) 5;6 (1995) 5;7-8 (1995) 5.
7

5. Y ezi,,Renaqterea"

ll

(1997) 4-5.

T6.Yezi,,Renagterea" 4 (1997) 9.
77. Yezi pentru cadrul general LUCHTERHANDT, art.
cit., care,in ciuda unor exager[ri qi a perspectivei pe alocuri inguste, poate servi drept introducere in problematica relaliei
Stat-Biserici in flrile post-comuniste. Vezi qi rapoartele pe
t[ri cuprinse in acelapi numlr din Essener Gesprtiche zum
Themi Staat und Kirche (29). Begri.indet von Joseph Krautscheidt und Heiner Marr6. Herausgegeben von Heiner Marr6
und Dieter Schtimmelfeder. Die Neuordnung des Verhtilt:
nisses von Staat und Kirche in Mittel- und Osteuropa, Aschendorff Verlag, Milnster 1995.

,,, lrr;r:i:l:,J[Jr",,,b1 i lor con fes

onat e

in por on i a se

pre

r;m&i,':sflSotx*iil,ffi

it:l1:;:"'"T,?fi
comundcuceaa_vechi_catori.il;:,otl;rfi"r::f#ffi
mariavjteni _ 2a.7
oo;

M#ili:?3;;
.^il,Tl;i,1'.';,Truv;iLl"I..ffi lh ji,'f ;,tl

.7? vezi istoriculBi;.;;;

Jurrdlc al acesteia d"_,

MIAsz

von Bres

o.,io!,#ai,

poronia
si statutur
or I a Bi s c hof JERE_
l,::"^"ter

I;;;;,#fi;

r,,rui;:i::.:

;lii;i;lix:[#m;:i:,:E*,:,:ii::i:#i;
patronits,ecfu
juristischen
t:,,:i:r{xra',fi*Yiiw:t"i:;:Jii;s:*
o*;t
pirrr." Zi-*z-t, acela;i,
il;;iilXXl,lin

der

Vom

zur

2 w! ,t:;;l;;t),f,;cher onho

i,i%liii;:f:ffr,::1"".:';;X;:;',::,ff y*,,?:,SZi:
""J l,x:-ff

:f lrj1rl=:

I : [.[?yl?:30 e oi,r
o g in rre epi _
s

::$:{*irirlt-i,t;ii"i,iffi
r::!tttlch)"|,ilr,W,:":,*,

um den stutus quo.

Z?m

'{; if l;i7r3

r t h d o xe n x i,
n):,"
.o

"

ou potnischen Ai_
i n der 2.
w ett,

1ni,,4;";"

," f l;iliiTffi : iJ: :::: *-:,.,:

Epi

sc

opu r ortodox
AB

EL

;,r,;nn;iitf,'l;,;frrt#xirlr;ii,
'xli:J';ii':,i,i',f il,:;:r;::;:,r*:,1-!i[:;i

mai.Eurr;;;:;r,',iri'i,,7riioi::r[;,r;::::r:li,;;:!,V;,

142
143

De la toleranld trebuie sd ajungem la iubire. Apud : ,,Glaube

in der 2. Welt" 19 (1991) 23.
85. Vezi detalii prefioase, bazate pe o informafie de primS
mAnd, la Fairy von LILIENFELD, Perestrojka und Religion.
Zu neuen Lage der Kirchen and Religionen in der Sowjetunion, in: ,,Una sancta" 2 (1989) 159-170.
86: O privire de ansamblu la Ernst Christoph SUTTNER,
Sowjetische Religionspolitik von 1917 bis heute, in: ,,tlna
sancta" 2 (1989) 171-i84.
87. Aga cum reiese foarte limpede din declarafia din 2 decembrie l9l7 a Sinodului rus. Vezi textul la Nikolaus THON,
Quellenbuch zur Geschicltte der Orthodoxen Kirche (= Sophia
- Quellen ostlicher Theologie, Bd. 23), Paulinus Verlag, Trier

93. Vezi cele doud

volum e Acks cle
la Confdrence des
",
A u t o c i p h a t e,
o,, n"
j r,,7,,, t e 4
r,'
B,

^
i f l:;:'

vertirea Rusiei la Catolicism vezi studiul lui Waclaw HRYNIEWICZ, B eke hrun g RulSlands ? Okumeni sche R eflektionen
iiber eine jahrhundertelange lllusion, in: ,,Der christliche
Osten" 52 (1997) 89-106.
89. Textul la THON, op. cit., pag.314-316.
90. Textul (extrase) la THON, op.cit., pag.330-344.
91. Vezi deja citata carte a lui Jean MEYENDORFIF, Biserica Ortodoxd ieri si azi... Un intreg capitol - capitolul 7:
Sfidarea statului contunist, pag. 1 02- 1 1 7 - este dedicat situaliei Bisericii Ortodoxe Ruse in comunism.
92. Textul (extrase) la THON, op.cit., pag. 345-350.

t44

Mo

sc o

ol,.,i,.,pag.
roo.
PaE' 166.
3:
*1!yrfp,
96.yezi
textul in: Da'"&''
projet de loi
URSS:
L/^")J"
.ti
jlllr
berti relipieuse
toi sur la li
religieut",tn-.-.tvvrrcct'
in. , ^ documentation froiet .de
li_
.uit otiquer; li:a[riI
qadi
md r
i ii-;;;."r-a

,rlll
*

in:

{r'r'.i

"La documentation cathoiique,. 2008 (17 juin

"l! {ifi,:,l:;:.\:?

,;',{!{

ararer

a o tto L u c-H TERHAND

,,cr,u u" in'al

acte legistative: ibidem,
pug'. ii_i:21---"

1983, pag.310-311.

88. A6a cum zadarnice vor fi qi tentativele misionare ale

Vaticanului, convins ci inldturarea regimului farist va deschide
po(ile Rusiei pentru Catolicism. Intre Vatican, reprezentat
prin cardinalul secretar de stat Gasparri, gi reprezentantul lui
Lenin, Worowski, va fi incheiat in 1922 un acord secret. Vezi
textul la THON, op. cit., pag. 424-425. Abia in 1949,Vaticanul va condamna comunismul, gi prin Decretul Sfantului Oficiu va excomunica pe credincioqii catolici care implrtlqeau
ideologia comunistl. Despre visul papalithtrii privitor la con-

i"i i i

lrf ff; ;; i; ;

r,

X*ii i!:;

o",?!;f,!:;';:,1:,':'yoiu '"'i i' paur RorH , Gtaube unt{

iki::J,#tr;i,?:{;tr:"ry:;,:ffil!"f fj,;Xff*Xt;
I00. Vezi de exe

in Gefahr?

un,*r?!].'

c::d

STRICKER , Relisionsfreiheit

8i'";i8;;;;,;',i{,"frili{{,!;{x;::,:rr::;;Wi;:ltrllrili
I 4 ; acera$i,
A m r i k n k h;;;;;; ;i)ii,,, r * A a z. Zu r
nignti. de s russ
"
e

t tg io n

is c h

sfr e i h e i t,

r,,

;;;;;
"j ;:#

i n : ..G I ar rh; r ";;

;"^:

ns

1?: i .: "^y,

ttens-

un

;ij ij;f, :ffi ,T:$it t,Y,::;;?!i;!it ;;,

!f#{f::iiif f"iit*:Wtii,!i
""

fl,

Re

!.

!tr"fu:^H:^:#j?*^!!i,?{,;!;('!#,"*a".tt';
acilvithfii intense

reverendurui corean -tpra

ecti ri tai"al"-#]i':'^o.o1 i1 nu

tinatecrasei;-ffi

s1a

depuse de secta

incepu tu I ui decen

iuru

90.

,;::',X:?1i;:ir:,#:,&:;:ruml;i

nt flrd pregltire religioasi,

";"-r*; ;,i"tigi",

politicd qi
145

universal[
Aceasta este reieta aproape
econornie este fascinant'
cornuniste'
in flrile-foste
not
pentru cdqtigare de teren
orincipalelor

102. Vezi o ptu""-0"-unsamblu-aslpra falsche Mufier'

secte ruseqti la Nataliia'ienailary, -G-o.nei

";:;ir;"i;i;,i,:,,!,*{:jJ-?,1;if '$l!:;;;^ jr;r;f i!l:,i,

und ihre

sekten
T,Z::;'J';# il}'f5vonNiii'imrgZustutittire
mit dem
ammenhang
;';bt;;tn
(1993)
M etho den.v orta 8';'
21
in der 2' welt"

,,Gofiesnxutterzentruf,nl"'ffi"'Ci#;

'

gionsfreihe.rt ; "'.Paz' 12'

I3a. sTRICKER, Reli
eiei cdtre Pr'
104. Vezi
^Sovietului Suprem al

ll

"'i'ol'"#iutiu't'utoi
Viaceslav Polosin'

p:;t'#il;E"*t1"i
i"-*"1* "ra'practicile
in:

Rusiei pentru
"o""Iib?
operele de caritate

fi"iJr"ti"""'t

rl*t.rr

rel i gioase'

"lstina"

39

ls (tss4) '
textul apelului in: "I-stina" '
( 1994) 63-67' In
lo"iiJ"'ii'in'' -r"inu" 39'
I 06. v ezi r"-,"r
Ellin afirma :
gedintele
gust, Pre
rarprnr"oi;?;;
o"
scriso area
rusd si r e'
i'ioinar ii'tn'societarc a
ii'
at
ocup
Pre
al c o nf e s iuni I o r r e li
i ip i
nl' o''
o
n
a
d
dn
c
s
o
n
u
c
-;i;;;;,*,,""::i::i;ifi';,;:,i',f
"i't'

46

'?tl:{'J'l

'

a"'o'iii

"l

"li'

,*',";,'i,i!';':r:;::{,;r,';:
i * i d izi i a

*; i " r' ^ " Federaliei

::l;!;::l:Xl,iiiii,;
a" po"iii''on'rare' Co'nstitu;iei
"

'

unei serii
normelor

a' a")i"

a.t

ix

ac

ec

ruse st'
ca $'t
recunoscute'
i7il"'no4io"ot unanim

prezenia*",.::.i,,;i:y;ri;r,i,3ti"!f,,7i,",a:;i:ff
';::ro::"3:T:#Ht,""unuf,

to'1"#1u.?;Ii""'
dour
-- variant"

ros v",i

i,

'ni";"ai"teruic,treHazburatov:

disputate din cele

paralel al articolelor
47-51'
(1ee4)
39

"ittt*"

'"'ilili#;;'
T3ll::.G];iJii:lll:
'u;f i'ffiu":
si,,Ser-vtce

..rr,iiu;. eq trgq+l'13-17

i's";'i:ieq3ii-s

si

isg

109. AEa cum nota cu cinism in finalul prezentirii polemice

a drumului Legii Cultelor tdn6rul coirvertit la Catolicism
Jakow KROTOW, Das Ringen um die Religionsfreiheit. RulS'
landindenJahren 1992 bis L996,in:-,,Glaube inder2. Welt"
25 (1997) 25: Din fericire, marea parte a funcSiondrimii de
la toate etajele administative (provincie, ora;, sat) este in'
diferentd fasd de chestiunile religioase qi gata sd facd orice
pentru bani...
110. Un exemplu de discursuri paralele, frr[ dorinla reall
de dialog, inegale prin calitatea gi autoritatea in materie a semnatarilor apa(indnd mai multor confesiuni, pilduitor pentru
starea de spirit frustrati gi frustranti din Rusia de azi, este
volumul Religion und Gesellschaft im postsowietischen Raum.
Sammlung von Aufsiitzen, Vorwort: Adolf Hampel, Redaktion
und Anmerkungen: Mark SMIRNOV und Georgij AVVAKUMOV, Verlag ,,Der Christliche Osten", Wi.irzburgJ996.
111. Scrisoarea lui IOAN PAUL II c[tre Boris ELIIN (extrase) in: ,,Ir6nikon" 70 (1997) 296.
112. Toate aceste texte sunt de gbsit in Intemet prin maqina ruseascb de c[utat (browser-ul),,Aport", sub cuvdntul-cheie
,,Religion".
I 3. Apud,,Irdnikon" 70 (1997) 296-297 .
14. Apud,,Ir6nikon" 7 0 (1997) 297 -298.
15. Vezi comentariul lui Gerd STRICKER, Fragen iiber
Fragen. Uberlegungen eines Nicht-luristen zum neuen Religionsgesetzin Ru!|land,in: ,,Glaube in der 2. Welt" 25 (L997)
26-29 (mai ales paragrafiil Ungleicher Rechtsstatus -warum
nicht ?). Vezi de acelagi, In der Schwebe. Der Streit um das
russische Religionsgesetz, in:,,Herder-Korrespondenz" 9
(1997) 448: Proiectul legislativ constituie o abandonare a
modelului american a egalitdpii juridice absolute a tuturor
comunitdyilor religioase, a$a curn acest model se afld la baza
Legii din 1990, tncd valabild.
116. Apud STRICY:ER, art.cit., pag.28.

(1ee3) 20-21'

r47

r46
ltX{sr ' ,"!!l-;:n

117. Vezi articolul lui Gerd STRICKER, Wie neu ist das
russische Religionsgesetz? Oder: Wie Boris Jelzin die Welt
verschaukelte...,in:,,Glaube in der 2. Welt" 25 (1997) 13-17.
i 8. Textul Legii

in: ,,Istina" 42 (L997)

gioash actuaii din Rusia marcatd de prozelitismul fhrd scrupule

qi de lipsa de precizie legislativd.

i19. Vezi sinteza unora dintre reacfii, mai cu seaml din

partea cdtorva reprezentanfi confesionali din Rusia, in pre-

::ii:i l1i:I

Itjl$t
filr ''lill
irir

"'i;;'';::'r:':'^\11'l;";;#i:;:;;i^'crul-NaPocaiees

397 -411 . in

acela;i
numdr sunt adunate gi o seam6 de reacfii critice la adresa Legii.
Lectura lor nu reu$e$te s[ degajeze o solufie la situafia reli1

Dorin VLAICU. t^y,u.!

si rolul recunoscut Bisericilor
tn tdrile

zentmeacronistului de la Chevetogne, Chronique des Eglises,

in: ,,[r6nikon" 70 (1997) 429-435. Alte reaclii pot fi citite via
Internet sau in presa teologic[ (vezi nota anterioarl).
L20.Yezi in acest sens notafiile pertinente in ansamblu (nu
qi in toate detaliile argumentafiei) ale lui Sergej FILATOV,
Kein Gewissen ohne Gewissensfreiheit. RulSland vor der
W ahl : Glaubensfreihe it ode r St aatki rc he ?, in'. Reli gion und
Gesellschaft im postsowjetischen Raum. Sammlung von Aufsdtzen, Vorwort: Adolf Hampel, Redaktion und Anmerkungen: Mark SMIRNOV und Georgij AVVAKUMOV, Verlag
,,Der Christliche Osten", Wtrzburg 1996, pag. 52-59 (mai ales
pag. 58). Autorul este director al Centrului Fondului Rus pentru $tiinle qi colaborator al Institutului pentru Religie gi Drept
din Moscova.
l2l. Y ezi,,Ir6nikon" 7 O (1997) 429.
122. Pentru o privire comparativ[ la nivel european vezi
printre altele: R. PUZN A.P. KUSTERMANN (Hgg.), Staatliches Religionsrecht im europdischen Vergleiclr (= Freiburger
Verciffentlichungen aus dem Gebiete von Kirche und Staat,

Bd.40), Universitiitsverlag, Freiburg (Schweiz) 1993. Vezi gi

scurtul articol semnat de Gerhard ROBBERS, Das Verhiiltnis von Staat und Kirche in Europa, in: ,,Zeitschrift fiir evangelisches Kirchenrecht" 42 (1997) 122-129 (vezi indica$ile
bibliografice). DupI qtiinfa noastrd, existl in bibliogra"fia de
limbd romdni numai o singurd lucrare pe tem[: Pr. Patriciu-

ffi ; #ffil,'ff ;d li"ffi ;[IJ#g

f"*:,"

;I

sericl in spafiul cre$un

! Jji:
vezi: Reinhold ZtIP?ELIUS;
sraqLt und
tfi'C'"inichte
von der Antike
{irqhe.
Beck,scheReiher20eiy".6Z:.:i;:"rz':*:K1::ru:f;rl
infgrmafi i .legare de
evot

:e::ry,
i tipoIog

i s i i t e mi

uf

ia ideil,

J]

i . i riui rl ri, ;:1[ l, H,

Staqtsideen (=Beck,sch"
T,:ri:::
n.irr"
Beck, Mrinc hen 1 994. p*;;;;;l'izl]il,ouo., Vertag C.H.
Jiinti* sunt de glsit qi in
-"''ra
ul,llTbj
e

de

circuialie

,^"!*!;^!r::;T#:?o-.yl"readintremaiestas;isa*a.penrru
-r;"i^'r1riiapr vezi opera clasica u iri
Hu[o CRb:

TIUS,

ro+s.'p"nt;:';;;i,,'KlXi:#"W,;:,:#;,;:lrm:j}:

geschichtlichen Wurze
ln

au iiurriii' s
in:Josephr_rsrubreri;lrri;6i;,i;::{,"::;:!;:,:,iflii;
d s s tua r s k i r c h e
n re c h rs.dri B ;;
;r; ;;pl)i,it o u, r, u a nct, in Z
e

B:ifj,l;iru*I'-1il^,{;;;7,;i'[,,,"a,"i;;;i;;,
"

,,,iii,ii,lr:'.';'rfffi,:.Yi-d',"iuexistrunumcorpuschris-

,t'ux,nfu
ameninfdrii

,rffi ",L"t'*[*Tj+ffiT#l[T

"u "*"o.rni.rr"u
crenfa acestuia,
urm,riti tu

lffi"ilJlu_"n, potiric.

Efi_
."u.u-i..tord;,;" scf,dea
odatfl cu
p u terii p.o run.
a J fu;;;
;i ;,rritate a B i seri ci i
H,:1,"j3*,
126. Klaus

SCHlTf, Der pripstliche primat.

Seine Ge_
r,,,
;i; ;"; ;; o,,,Echter
:!n, F
li
Wiirzburg 1990, pug:
Ver_
"l*
I 10,

s c hi c h t e v o

rag,

de

i;rrl;.;;;ses Dokument ist

X::yf;?;{!lX;:::-sw;,4:;Zl',Ti,,,,1,sseworeten,

aus,"ii""ii,i,;';:;;.T,#;,n;i,;l::XlX:li:i;:

148

149

Lektiire entstehen. Als Grundtenor des ganzen Dokumentes

erscheint die Aussage: Der Papst allein vermag alles in der
Kirche; ohne ihn kann nichts giiltig oder rechtens geschehen;
Grenzen piipstlicher Vollmacht scheint es iiberhaupt nicht zu
geben.
127 . I^aicitatea calmd

/ Lai'citd apaisde este expresia lui E.

Poulat citat de c[tre Cl6ment NASTORG, Les catholiques et
la latlcitd de l'Etat en France: un modile ou une exception?,in:
,,Chronique", Supplement au Bulletin de litt6rature eccldsiastique. Institut catholique de Toulouse, 1 (1999) 47-56.
128. Ditlev TAMM, Les relations Eglises-Etafi dans les
pays nordiques,in'.,,Revue de Droit Canonique" 45 (1995)
63-73.
129. Y ezi Konstantinos VAVOUSKOS, le pros d lytisme,
in: ,,Kanon" 8 (1987) 157-161.
130. Vezi Anastasios MICHALAS, Mutter der Nation. Die
Verflechtung von Kirche und Staat in Griechenland, in:.
,,Evangelische Kommentare" 1 (1997) 30-31.
131. Vezi cazurile Larissis $i alq contra Greciei (1998) $
Kokkinakis contra Greciei (1993). In primul caz, Curtea europeand a drepturilor omului (CEDO) de la Strasbourg a respins acuzalia gi a glsit drept intemeiatd pedepsirea pentru
prozelitism de c[tre justilia greacl a unor ofileri din for[ele
armate aeriene, care au abuzat de superioritatea ierarhici pentru a-i converti la cultul penticostal pe subordonali. In al doilea
caz, acuzaliaa fost acceptata, dar nu pentru c5 sentinfajustiliei
greceqti - iar6gi, pedeaps[ pentru prozelitism - ar fi fost principial greqit6, ci pentru lipsa unei argumentafii juridice aplicate
la caz. Vezi detalii la Lucian MIHAI, Religia si iurisprudenla
Curlii Europ ene a D re pturilor Omului, in:,,Curentul", 25 mai
1999, pag.4; acela$i, Libertatea religioasd Si iurisprudenpa
Cu4ii Europene a Drepturilor Omului (lV). Cazul Kol<kinakis,
in:,,Curentul", 1 iunie 1999, pag. 4.
l32.Yezi mai ales: Axel Freiherr von CAMPENHAUSEN, Das bundesdeutsche Modell des Verhriltnisses von Staat

und Kirche _ Trer

ri#i)tr#ftrf#fi!#;.#f:#ii

r;orlr,;;;;:;7,':{:'fi5:r?,in:,,,1'os'.'"uio..;;;J;:

.id:"i;;[:T:]i{{{;itr".,::t,m:::",,1;::ll*u:;
;,iXT:rjl"*fi;:f $ varia de: r, *1,,a ra artur. vezi, cu
Wa r m zah t da
K r, ;; G.;i;in*,
s Land de r
O,i,o"r^ntalia
.

u.n*e!,,,tE,,,;;i;:,,1:i#;;f

i:Irl:,i!,::i;"s;;;i"i:;

Ii:"t::lf,:tl;y;1"";u"iii""ii"";:"'"::;:r':;7';::i::
tell un g : ren s
rER, s;; Gl"- j bitl""s

,*1"1i;y;i1l;;;y;."'"

KE

Iil ah-.i.t;}i?-

traduse din acest document

in: ,,Re-

135. Aqa

r"
ciudltenie ofensatoare:
referentul ce
"*rri_:l.?
ocupl in administrafia
centrald il j;ilrr"ver
relatiile
Bisericii Evanghelice Af,
C*_ilii Jr'nir"ri"iledeOrtodoxe
timp responsabit cu rstamur...
".,irJU.
11r::1iti
vezr un exemplu local:
Wtirttembergi schen t_urA".u_i", Monatsbericht des Baden_
i.u'. V"il*
se

;:':' i|l;.

e in

F a t t fiir a

ungsschurz, Sci _
Au -

i)',io,* niii ii -, r,s t u t tsart,

""

137 . Inprezenr. Bi:".":1}q_ano_Carolicd

din Germania se
afld in fafa unei hothrdri
d,fi.li; il
iT o.,"ru,e rdm6nerea
in sistemul de consultante
pentru femeile
iravide.
I38. Sistemut de legdtuii.ti;i;il,i.ilo.o""

;J,

intre Starur

f,:ffi

}:j:l"|iffi I?TFh"rf ?;i.1i5ii"'ar'",,eprezenrarint

lic p'iri;;

r;;lph Lr's|fi
"i1",

;,i'l {*
Y

-drep

pub

;;#-

*:s;;;:Li*;;;,iiiy'i::;lil?J#,;fi;:1,1tr::;:,,1
Iag, Berrin 1ss4_1sss. lr!.s.,;, "'duZ?iri*oHumbrot Ver_
o ;i,d'i;";;Jll'.X[r,rru
2 Biinden,2. neubearb

este cea a

150
151

lui Axel Freiherr von CAMPENHAUSEN, Staatskirchen-

G6schen, Bd. 7002),

1972, pag. t9t: Der
B:s,ff
ti c he s od e r e rh
e tte

Wt:.

recht. Ein Studienbuch, 3. iiberarb. und erg. Auflage, Beck ju-

ristischer Verlag, Mtinchen 1996.

139. Cu titlu de aprofundare a legdturii dintre drept gi creqtinism intr-o lume secularizati vezi: Gerhard DILCHER/ Ilse
STAFF (Hrsg. von), Christentum und modernes Recht. Beitrcige zum Problem der Srikularisation (= Suhrkamp Taschenbuch Wissenschaft 421), Suhrkamp Verlag, Frankfurt am

y:i tr r,riii Lllii r r, *,, r

'iri

l,.i:: .i:'rtlrif.: rir,

r:_ri, ;

'.1

lii);lii::,i,.rrrii'

r.l,:.

fil";;
$rr

...1i l.

r
'11

id,.li

bourg GrundriB der Geschichte, Bd. 22), Miinchen 1986, pag.

XL Comentdnd afirmalia lui Curtius, Schreiner noteazd: Trotz
eine Fiille von Darstellungen iiber das Byzantinische Reich,
die in den letzten Jahrzehnten erschienen, ist das Negativbild
dieses Staates, yvelche eine bis ins Mittelalter reichende Tra-

dition hat, noch liingst nicht beseitigr. Pentru o privire de

ansamblu asupra mogtenirii teologice gi istorice a Bizantului
vezi, in afari de introducerea lui Schreiner: John MEYENDORFF, art. ByzanT, in: Theologische Realenzykloptidie 7
(1981) 500-531. In limba romAn6 vezi volumul aceluiaqi,
Teologia bizantind. Tendin{e istorice ;i teme doctrinare,Trad.
A.I. Stan, Editura Institutului Biblic Ei de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romhne, Bucureqti 1996.
141. Hans-Georg BECK, Das byzantinische lahrtausend,
2. Auflage, Cap. II: Staat und Verfassung gi Cap. lll: Politische Orthodoxie, Verlag C.H. Beck, Miinchen 1994, pag.
33-108. Beck demonstreaz[ (pag.102) cdt de impracticabil
este termenulde cezaropapism qi noteaz6: Im Ganzen bleibt es
erstaunlich, wie selten - entgeBen landliiufiger Meinung - die
byzantinischen Kaiser es in die Hand nehmen, von sich aus
und autokratisch einen dogmatischen Streit zu entscheiden
oder gar vom Zaun zu brechen. La o concluzie similard in
ceea ce privegte justetea termenului in discufie ajunge qi Henry
CHADWICK, Die Kirche in der antiken Welt (= Sammlung

m e i nun s

i!,'^;!::{,:^1,!;,(1!!:"':;";;;;:;';,chen.ostensAsrip,a
B^izanl vezi qi studiite-i;i
TRoIANos , t<irTi.in
t;;il;
unct Sraat. Die Beruhrunsspunkte

b"ti"n-;";;r;;;:ne

Main 1984.
140. E.R. CURTIUS, Biichertagebuch, Bern-Mi.inchen
1960, pag. 43. Apud Peter SCHREINER, Byzanz (= Oldenrir:r:r.

de Gruyrer, Berlin_New york

ist kein niitz._

,,;;r;;;;;pismus,,

i'

cter

;.;t;f;$+X[3ta8l;
o;ffi;i i ;;; ; ;rt;;c

h is c h - o

r r h o d o xe r s i c hr i,i;',,

K;;;;

42. y ezi contexrul

notafii_lor ce urmeaz6,
Ia Radu PREDA,
Bisy,ila
1n Sral: ,,Rena-srerea., 5 (199g) 4_:.
143. Cd/ teolosil_ngJi,i"a
r lri,arr.d,l, o" Cezareea
esre in
ei exageratd,
I

p."i;;';;;:
Xffi #:,#t:fi 3:ll.'rri", ciii"#[i,f i;'X#j;
t:I* t:tr*I I, f:W;', i'i::: L!: :';t[:';:*1if
::::Ibrrr,

r*r rrjE tx * i:, *:1,*u: gie#*:_""1::,il.,

T#
i mpe ri a," d. ;;;;
aHti,ttt lI :; ;X!:T;,liXi
j
i:"'"
i

'#*:,;::;W:"iT;3Jil";U3?,i';|;:;:'.7;i;::;:

tr; dil;"#"i #fJ;,f#, ;f::

;r::f,r ;;Xrtr.il;,,.* :'
;;;
;;;
;:H?ir#,irj,T ii i\i ;i ^r';;;;;'"

i"

2s,+t:..Apud

,,;

SfAntur

a,"r"i" .J M*", Hist. arian.

44,pc

cer

in scrierea D_yspre srantut

&;:13i:iI$:1E DMare
ey s r'' i a a a
r fi ia i' ; ;';;;; !
i a i" ai ;;;'' ;'";
; ;;:e31d''
'
,rt,i.
D;;;;";'ri;;inu s-qr afla sub suo'avighere,i;;;;
t

ao, niJ nl,""{i,

i,'r,'ii,Tit:j;2;;::;;! :;:i ;:nir{l{:

t52
153

'1.,''

,1

l,irt'.ir

.;jlj:i
,ii

J.

turi nu existd o asemeneafiinld...,in: PSB 12, Bucuresti 1988,

pag. 66.
148. Pentru o imagine de ansamblu asupra statutului
ortodocgilor sub dominalia turcd vezi printre altele volumul
lui Gerhard PODSKALSKY, Griechische Theologie in der
Zeit der Ttirkenherrschaft (1453-1821). Die Orthodoxie im
Sp annun g sfe ld de r nac hr efo rmat o ris c hen Konfe s s io ne n de s
Westens, C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung, Miinchen
1988.

749. Yezi comunic6rile Congresului publicate la Atena

cAliva ani mai t6rziu: Procis-verbaux du premier congris de
th4ologie orthodoxe d'Athines, 29 Novembre - 6 Ddcembre
/936, Publids par les soins du Pr6sident Prof. Hamilcar S.
ALIVISATOS, Athbnes 1 939.
150. Op.cit.: Hamilcar ALIVISATOS, Kirche, Staat und
Volk vom orthodoxen Standpunkte aus (pa9.370-389) qi Stefan ZANKOW, Kirche und Staat (pag. 389-400).
151. Patriarche oecum6nique BARTHOLOMEE I-er, L'apport de l'Eglise orthodoxe i la construction de l'Europe,fn:
,,Service Orthodoxe de Presse" 190 (uillet-ao0t 1994) 25-26.
152. Acest fapt explicb interesul din ce in ce mai mare gi
mai precis aplicat al Ortodoxiei fatd de constructiile politice ale
Europei de azi qi de mAine. Vezi Grigorios LARENTZAKIS,
Kirche und Staat - Christentum und Politik. Erfahrungen und
Erwartu.ngen im neuen Europa aus orthodoxer Sicht, in:
,,KNA-OKI* 20 (12. Mai 1998) 5-11.
153. Vezi PEre Boris BOBRINSKOY, Les Eglises orthodoxes et l'|vangilisation de I'Europe,in: ,,Service Orthodoxe
de Presse" 154 (anvier l99l) 33-36. Vezi in acelaqi numlr qi

orthodoxes l,idde positive

qye l-,Eglise
rter aux destindes dy

est appelde d

s,identi-

n,r1rit" M;;, ;";;; identification

doit
fidi te d s a v d riri b i; ;;, ;';;
Z';;
tgie aux destindes
o,u.:Lyoi, ; "; r,u" t, E g t is e s, i de n_
re s te r

;r;;;;'r:;s

conqae de servilitd,
ma$ comme la conscie
donc porfois

une

forme quet_
de ce peupte,

,o**, u,i;;;:::"::":!:tence
ylsolit.ieh;;;;;;';"::';,:;::;:':;;,:,:::r::q,i*p;;ii;';;
s rc
torut ad uce drept exemn "
t qn
. Au; ;': ^:::,:i:t
e

lr:,,

ons

c es

*itx.tr#L:?;,x*ii'r?:",#**,*3',[]jffi

#r

textul lui Michel SOLLOGOUB,In prdsence de l'Orthodoxie

en Occident. Evolutions et ddfis, in: ,,Service Orthodoxe de
Presse" 154 (anvier 199I)27-32.
l54.Yezi Nicolas LOSSKY, Les Eglises dans l'Europe
nouvelle, in: ,,Service Orthodoxe de Presse" 195 (f6vrier 1995)
32: (...) il me paratt important de retirer de l'expdrience des
154

155

Lege

privind regimul general al cultelor religioase

Parlamentul Romf,niei adopti prezenta lege
Capitolul I

- Dispozilii generale

Art. I - Statul romAn respectd qi garanteaz[ libertatea de

g6ndire, de congtiinfi, de credint6 qi de religie oric6rei persoane de pe teritoriul Romdniei, in conformitate cu Constitu{ia, cu legile t[rii, cu pactele gi cu tratatele intemafionale la
care Rominia este parte.

Aceste libertb[i nu pot fi ingr[dite sub nici o formi.

Art. 2 - Libertatea religioas[ cuprinde libertatea fieclrei
persoane de a avea sau de a adopta o religie sau o credinli religioas6 la libera sa alegere, libertatea de a-;i exercita propria
credin$ religioas6, precum gi dreptul de a-qi manifesta religia individual sau in colectiv, atAt in particular cAt qi in public,
de a ap[ra, a respecta gi a practica riturile. Presupune, de
asemensa, dreptul de
gioas6.

a-;i schimba religia

sau credinfa reli-

Nimeni nu poate fi constrdns sd adopte o opinie sau si

adere la o credinfd religioas6 contrar convingerilor sale.
Art. 3 P[rinlii sau reprezentanlii legali ai minorilor au
dreptul s[-qi educe copiii in religia lor sau in religia pe care o
doresc.

Lrt 4 - Formele de organizare a vielii religioase in Rom6nia sunt cultele religioase.

in Romdnia func{ioneaz6, de asemenea, asociafii gi fundalii cu caracter religios.
Art. 5 - in RomAnia, cultele religioase recunoscute sunt
autonome fa1[ de stat. Statul romin recunoa$te, respect[ gi gar anteazd,

aceastd autonomie.

1.57

cu
activitatq cultele si asocialiile
obliau
Art. 6 - in intreaga lor
legi
p"'entei
caracter religios, t"fifi;;;;;nJitiitt
s[ nu aduc[ atintatii'
t"git"
C"rr;;;i; ii

Nimeni nu poate fi constrdns prin acte administrative sau

prin alte metode si contribuie la cheltuielile unui cult religios.
Statul stimuleazi sponsot',zdt'rle flcute de persoanele fizice
gijuridice cltre cultale religioase, cu respectarea prevederilor

?:l'J#;ili*"rt:'*',llllil*'"11iliil:ff:11":*l':-'
,*ri5:?'_'!iL:fl'&ilffiil;La" i,, rara legii qi a au-

legale.

satia s6 respecre

nu va fatoritblilor publice' ..w.:r^ sale'

^^16 nrr
nu rra r.lroffiova $i
autoritdlile
prin
llo.."
'u
Statul,
Ai*itJ"att f"P
privitegii sau'crearea-o
de
prin adoptarea
,"rirrl"tiaarea
p"'?""
religioJ'
tu"o'O*i'ii'tonvenlii
cult
vreun
^aministrative'
de
internalionale'
cu respectarea
unor le gi, p'in t'utut"'
religioase'
culielor
Statul sprijina *ti"i'"I""
r^^
pe baza spr,ri^"ipi.rtiiiropo4ionalit[1ii"
culte se desfigoar[
Art. t - Raport#i;;i'i'" qi de respect reciproc'
i"f"t*P
ritului ecumenic' a"
];
i n rel ati ite aintre

si;;

:"d

;;[ ;" f ^"::ffi :: iglil:;

J; R"relrgloi
r1j3;:T;#;l;[:ffiT,fi

si invrhibire

il:i; n"l.G" ". a

Lllfii.;:,'d"i:f
de exercitare ri d1
t.uu ,1",r"#:"Tliuertaui
carac-

impiedicareu
::'-:,^:x.;; , u]l
unei asocialii cu
cult religio-s'sau a
unui
a
rnanifestare
regi, se pedepseEte

irrfii.,;;; ""niiuil" prezentei

p*v-ederilor legale'
"cat s[ dobtndeasc, $i
""'A;:
""ri"ril d - Nimeni nu Poate f:'i1l'::]
fi cons$6ns' ur-

ter religios,

nu noate

sau
a'"pt#"i*ie 9i politice'
i" i"t"ti::lt:" pentru credinla
m[rit sau n*""t'li"'iitr"ril' religios ori pentru exercitarea' tn
aoa(enenta t" l;;;ii
a libertalii religioase'
sl
:ffi;iili;gii,
rflns sau impiedicat
""';;i. : Nimeni nu poate fi t-::t:d,
actr-

s[ exercite

i0

religios sau ta

*I**tr+*.*t*****
i"l"i*o"ui"

al cultului respectlv'

Art. 12 - Cultele religioase sunt libere s6 participe 9i s6

oficieze servicii religioase la solemnitIlile nalionale gi la alte
manifest[ri aniversare din viafa 1[rii. Organele de stat stabilesc
gi asigurl reprezentantrilor cultelor religioase cadrul de participare la aceste manifestlri.
Capitolul II
Secfiunea

1-

Cultele religioase

Organizarea cultelor

Art. 13 - Statul respectd gi garanteazd libertatea de organizare qi funcfionare a cultelor religioase, in condiliile legii.
Art. 14 - Cultele religioase se infiinfeaz[ gi se organizeazd
potrivit prevederilor art.23 din prezenta Lege 9i iqi desf[goari
activitatea spirituald, cultural5, educativd, de inv[1Im6nt, de
asistenfl socialI Ei de caritate, administrativ[ qi economico-financiar[ pebaza statutelor proprii, cu respectarea legislaliei
in vigoare.
Statutele sunt elaborate in conformitate cu m[rturisirea de
credinfI, canoanele gi traditriile specifice fiec5rui cult religios.
Art. 15 - Fiecare cult religios are un organ central de conducere sau de reprezentare, organe de conducere locale qi uni-'
tefi de cult centrale Ei locale, conform statutelor de organizare
proprii.
Dobindirea personalit[1ii juridice a acestora se confirmd
c[tre Secretariatul de Stat pentru Culte, care constati dacd au
fost infiinfate potrivit statutelor de organizare gi funcfionare
proprii cultelor reli gioase.
qi funcfionare

159
158

Parohiile 9i unitdlile de cult similare acestora pot dobdndi

personalitate juridic[ dacl au ca membri cel pu{in 5Vo din
populalia aparfinind prim[riei localitl1ilor respective.
Art. 16 - Unit6lile locale de cult infiinlate conform procedurii de la art. 15 vor fi communicate de citre conducerea
acestora qi primlriei din localitatea respectivd.

Art.

Cultele religioase iqi aleg sau numesc organele de

conducere sau de reprezentare, precum qi personalul de cult, in
conformitate cu statutele lor de organizare 9i funcfionare'
Organele statutare ale fiecdrui cult stabilesc, potrivit cerin17

lelor lor, numdrul personalului clerical, tehnico-economic, de

specialitate gi administrativ. Acest personal se angajeaz6 cu
respectarea prevederilor statutare gi regulamentare proprii,
precum gi a prevederilor legale in vigoare.
Art. 18 - Cultele religioase au dreptul s[-gi organizeze 9i
sisteme proprii de salarizare a angajafilor lor, potrivit legii.
' Personalul clerical al cultelor religioase este salarizat la cererea acestora, de la bugetul de stat, conform legii. Celelalte
categorii de personal primesc la cererea cultelor religioase o
contribufie la salariu de la bugetul de stat, conform normelor
legale in vigoare.
Art. 19 - Salariafii cultelor religioase ale cdror case de
pensii s-au integrat in sistemul asigurlrilor sociale de stat sunt
pensionali, potrivit legii pensiilor de stat, iar cei ai cultelor
care dispun de case de pensii proprii, conform normelor stabilite de

acestea.

,,.1

Art. 20 - Cultele religioase pot avea organe proprii

de

judecat[ religioasd pentru personalul din serviciul lor in probleme de disciplind bisericeascS.
Acestea se organizeazi 9i funclioneazdpe baza unor regulamente speciale, alcdtuite in conformitate cu dreptul canonic
gi statutele proprii, aprobate de organele lor competente, cu
respectarea principiilor independenfei 9i impa4ialitdlii.

Art.2l _ Cultele
,'JJ,,:""t"

care

religioase se pot asocia

in confederatii
in condi1iiie

dobandd

p;;;;il;Ji,,,o,",

Sectiunea 2 _ Raportul
dintre Stat gi cultele religioase

Art. 22 _ Secretariatul
de.Sta.t-pentru Culte
este organul
in subordinea
G uvern ul ui, care
ullareyj; #",;';"" "Lr*r",
rt I eauzar e adrepturi _
Ior legale ale cultelorreiigi";,
ffi.u*u uurru.ilor, me_
r"
c ur ter or in rap
T: ::r $ i .p;j
ororitefile
administrafiei puUticecen;;i"";i
Iocale.
de specialitate al administraliei
pubrice

;;[i

,ffii::::#:HflT

Art. 23 _ in cazul in c.are

grup de credinciogi,
av6nd
identitare doctrinarE proplre, .un

d"r6;;'ra ;;onstituie

t' ""*'*i ii'r,i ;; ; q pentru intr_un

cur te,
;.x|:T*ft H "":ffi::'I propunerii
recunoa$tem,

documente:

urmitoarele

1. Expunerea de motive
asupra temeiurilor care
a cuttutui
"":y,::..iunoa$lere
z. Lrsta cu numele

*iil;;.

adres

a,.d,#

justificI

.l1,,1,:;
3#fi
:?":"i1.f#1
viitorului:rI;";;;;..*tlr, romani

ffi ;lffi xl[:

dintre adepfii
miciliul in Rom6nia, tr"-U"i"
,a
poputaliei tdrii Ia data

n"

,rtfti

",
ultimutui;;;;r#:#,

cu do_
0,, vo din totalul

3. Mirturisirea de creding
4. Statutul de orsanizare
gi funcfionare,

tarea. dispozi
liil or arti col uf

O,

r"-i

a) structura, modul d" "i

ei localr a culrului si ,itiiril"
b) organele de cond
tora;

alcetuit cu respec_
rr.[ jJ.

ir"o.fror*" centrall
".g*;#u,
il'#al
ucere;;ilil;l
"urt;
rllpura"rle
aces_
'---- Yr reu

c) formele activitdfii de
cult, Iocurile in care se
exercitd
acestea gi modut
de pregdiire

, p"rr"rrirf;f J"r".""rr,

160

161

d) modul de realizare 9i administrare a mijloacelor materiale qi bdneqti ale cultului;

9. Cultul Cregtin Baptist

_ Uniunea Bisericilor
Creqtine Baptiste din Romdnia

e) alte prevederi cu privire la organizarea qi activitatea cul-

10. Culrut Crestin drpe

tului.
Denumirea noului cult nu poate se fie identic[, sau s[

HHT*

creeze confuzie, cu denumirea unui cult deja recunoscut'

Secretariatul de Stat pentru Culte are obligalia s[ solu{ioneze cererile de recunoa;iere a noi culte in termen de 90 de zile

riatului de Stat pentru Culte.

Ladataintr[rii in vigoare a prezentei legi, in Romdnia sunt
recunoscute qi funcfioneazb urmdtoarele culte religioase:
1. Cultul Ortodox

'

- Biserica Ortodox[ RomAnd - Vicariatul Ortodox S0rb.

Bisericd Nalionald;

'

2. Cultul Catolic
-Biserica Catolicd din RomAnia de Rit Latin;
- Biserica Romdn[ Unit[ cu RomaGreco-Catolic[;
- OtJinutiutul Armean Catolic.
3. Cultul Armean
- Eparhia Bisericii Armene din RomAnia
4. Cultul Creqtin de Rit Vechi
- Biserica Creqtin[ de Rit Vechi din RomAnia
5. Cultul Reformat
- Biserica Reformat[ din Romdnia
6. Cultul Evanghelic C.A.
- Biserica Evanghelicd C.A. din RomAnia
7. Cultul Evanghelic Lutheran S.F.
- Biserica Evanghelic[ Lutheranl S'P' din Rom6nia
8. Cultul Unitarian
- Biserica Unitarian[ din Romdnia

i"p[

Evanghelie din Ro_

_ Biserica Evanghelici
__
din Romdnia
11. Cultul penticostal
_ Biserica lui

Dumnezeu Apostolicl
!v!v'v, din Rom6nia

de la data depunerii acestora.

Cultul religios infiinlat in condiliile prezentului articol poate func{iona legal numai dup[ recunoaqterea sa prevdzuti de
art.24 din prezenta lege.
Lrt.24--Recunoag--terea de cdtre Stat a unui cult religios de
face de cdtre Guvern, prin hot[rdre, la propunerea Secreta-

E;;;;;"t;'r.

risericiior Cr"., t-#

12. Cultul Cregtin Adventist r

aCres rini Adventistr

8,..
14. Cultul
",Xi:iffMusulman

Art.25

de

Ziuaa g aptea

td numai in cazut tu :1$-'^"::i"nur1u.lt religios poate

sunt indeplinite

qi

r.t.

i:

Recunc

il;;ilT;u

fi

refuza-

privede.ite

uii?

Refuzul recunoagteril unui

cult religios sau al aprobdrii

[:ll::ffi li:1H#,x?.x,,"J];#;',iffi ,.,;";r"i;;;ii

Art.26 _ Retraserea.recunoagterii
unui cult se poate face
numai in cazut inci'tclrii
d";;;;:il,l,r."r"o"rilor
art. 6
din prezenta rege, cons
masb

definitivl,

Jt; ;;;; ;;A;l

urmZlnou-se aceeaSi

recunoa$tere.

Instan[ajudecdtoreascl poate

lll'J,

t,:[:::t'# *l,;

fi a""xto."asc6 ri_
proceduri prev5zuta de

fi

sesizati de cdtre Secreta_

il;;;.""'r
Iun u,,
rei drep -

"

"

cE

De la rlmdnerea definiti.vd
a hotdrArii judecdtore;ti
de con_
a incdlcdrii dispoziliitor
;;il.futigios in cauz6
nu mar poate exercita dreprurile
prezenta lege.
Art.27 gefii

il,

:::,::

copi i, epi scopii,

curteror,

p.";;;;;

pi;;';ffi",J10",,t,,,

administ:*:l

arhiepis_

.sj liu, av6nd funclii

asemlnltoare acestora,
ird;Ji"i
alegi sau
numili ir]"onformitate cu
statutele

de organizare,ut"

recunosculi in functie,

"utt"io.

rffiur"

...p".,ire,

sunt

decrer ar preee_
dmtelui Romdniei in urma
l:j:.::r.;i;;"".',"p",
constatlrii i"..et

"

Secretariatul

162
163

de Stat pentru Culte, a respectlrii condiliilor legale. Acegtia

trebuie s[ fie cet5[eni romAni, cu domiciliul in Rom6nia.
Cultele religioase pot folosi in activitatea lor gi personal
de altA cetSfenie, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 28 - Secretariatul de Stat pentru Culte constituie un
Consiliu consultativ al cultelor religioase in vederea analizdrii
unor probleme de interes general privind viafa religioas[. Fiecare cult religios este liber s[ decidd participarea sa la acest
Consiliu consultativ.
Art.29 - Organizarea de partide politice ;i sindicate pe
bazl exclusiv confesional5 este interzisi
Reprezentanlii cultelor religioase au dreptul de participa
ca invitagi 7a dezbalerea in Parlament gi in Comisiile acestuia
a proiectelor de acte normative privitoare la via(a religioas[, la
activitatea cultelor, de educafie ;i de inv61[mdnt, de asistenlS
sociali qi de patrimoniu nalional.
Art. 30 - Inscriptiile qi simbolurile, precum ;i sigiliile sau
gtampilele folosite in cadrul cultului trebuie sd con(ind 9i denumirea oficialS sub care cultul respectiv a fost recunoscut.
Secfiunea 3 - Activitatea cultelor religioase

Art. 31 - Activitatea cultelor religioase se desfdgoar[ potrivit cu mlrturisirea de credinf6, cu statutul lor de organizare
gi funcfionare, in condi[iile legii.
Art.32 - Cultele religioase gi unitStrile lor locale pot organiza ,si desfEqura in mod liber congrese sau adunlri generale,
conferin[e, consf[tuiri gi alte intruniri asemdndtoare, potrivit
statutelor lor, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 33 - Cultele religioase pot folosi in manifestdrile qi activitatea lor limba matern[ a credinciogilor.
Evidenp financiar-contabil[ se va tine $i in limba romAnd.

Art. 34 - Cultele religioase pot infiinta institulii de caritate

si asistenld sociall: case de copii, centre de plasament, c[mine
de bitrdni gi cantine.

Art.

35

Cultele religioase pot colabora in vederea

reali_

zdrii acfiunilor de asistenld social[

,"*i"iit" descentrali_
zate ale administragiei publice centrale,
cu organele adminis_

trafiei publice locale, Cu organizalii neguvernamentale

$i cu

persoane fizice.

Art. 36 - Cultele religioase au dreptul sI asigure ?nvi_

in Ecolile de stat. sre s'e bu.u.d de sprijinut
l1i:lly,.:.llqios
rrarurur
rn aslgurarea asistentrei

religioase in armatd, ipitale,

unitdli de executare a mlsurilor prir"utir"
O" Iibertate,

";;f;i

centre de plasament.
37 ,,.^1,1,:
l, scop.ul satisfacerii cerinfelor retigioase ale miuranlor,
clrn domeniile apdrdrii, ordinii publice
- r -;i siguran(ei

nafionale se instituie clerul

Art. 38-- Slujitorii

miliiar,

cr-rltelor religioase au obliga{ia de a pis_

tra secretul spovedaniei.

Art. 39 - in activitatea lor,_cultele religioase au clreptul

sd
infiinfez-e si s6de1in5, in proprietate,
mijloL de informare
in

masE, edituri. 9i
.tipografii, in cona4ille iegii.
Cultele religioase au acces liber Ia miji'oacele
de informare

il^ TlrA ale Statului, fIrI discrimiru.", Ju-i"rpecrarea princi_

piului propor(ionalrdfli.

Sec{iunea 4 - invdflmAntul in cadrul cultelor

religioasc

Art. 40 - Cultele religioase au dreptul s6 infiinfeze gi

sd
administreze lnitdli de invdldmAnt pentru
perso_
fregltirea
nalului de cult, predarea religiei, urirt"nlu'ro.Iut_"o.iiutiua,
patrimoniu, culturi qi arti-refigIouia, p.""u*

activitilii lor religioase.

ert" libe. s[_ei
,,,,o:::'11-.:,-l!:.llei:r
qul,-numarul planul
gcolarizare
necesare

9i alte speciaHzaj

stabireascd forma, gra_

de

ale instituliilor de irivd_

ldmAnt proprii, conform prevederilor lesale.
Art. 4l - Cultele retigioase uu Or"ptii J" a infiin(a
qi de
$1

administra propriile unitili instituqii parriculare

9i
a"
m6nt, in conformitate cu prevederile'legale.

i*eia_

t64
165

Art. 42 - Cultele religioase rlspund de elaborarea planurilor qi a programelor de inv[t[mdnt pentru inv[tlm0ntul
teologic preuniversitar, precum gi de elaborarea programelor
pentru predarea religiei. Acestea se avizeazd' de cltre Secretariatul de Stat pentru Culte qi se aprob[ de Ministerul Edu-

cafiei Nalionale.
Pentru invd{lmAntul superior, planurile gi programele de
inv[1lmdnt se elaboreaz[ de instituliile de inv[1[mant, cu acordul cultului religios respectiv gi se aprobd de senatele universitare.
Personalul didactic din unitElile de inv[Fmant ale
cultelor religioase integrate in invf,f[mdntul de stat se nume$te de cltre Ministerul Educa(iei Nalionale, in conformitate cu
prevederile legale, cu acordul prealabil al organelor statutare

Art.

43

ale cultelor religioase in cauz[.

Personalul didactic din unitilile de invd1[mdnt, neintegrate

in inv[f[m6ntul de stat, se nume$te de c[tre organele statutare
ale cultelor religioase in conformitate cu statutul acestora.
Cadrele didactice vor avea calificarea necesar[, conform normelor legale in vigoare in inv5ldmAntul de stat de grad cores-

punzltor.
centrele de plasament organizate de autoritdtile
publice de stat, particulare sau apar[indnd cultelor religioase
acestea sunt obligate sd asigure educalia religioas[ a copiilor
conform apartenentei lor religioase
Cultele religioase care organizeazl centre de plasament au
dreptul si educe in confesiunea respectivd copiii din aceste
institulii cXrora nu li se cunoa;te religia.
in centrele de plasament finanfate de autoritdlile publice,
consiliile de conducere ale acestora gi autoritatea local[ pentru proteclia copilului hotdr5sc asupra religiei in care vor fi
educali copiii cdrora nu li se cunoa$te religia.
Art. 45 - Salarizarea personalului didactic Ai administrativ
de unitdlile de invdl[mdnt neintegrate in inv[1[mdntul de stat,
care preg[tesc personalul de cult, se asigurf, de c[tre culte, cu

Art.44- in

r66

o contributie la salariu din partea Statului prin Secretariatului

de Stat pentru Culte, la cererea cultelor, in condiliile legii.
Art. 46 - Diplomele instituliilor de invdllmdnt, neintegrate

in inv[lSmdntul de stat, se asimileaz[ celor de stat, potrivit legislaliei in vigoare.

Echivalarea gi recunoaqterea diplomelor gi certificatelor de
studii teologice oblinute in strlinltate se fac potrivit prevede-

rilor legale.
Art.47 - Cultele religioase pot deline in proprietate sau
in administrare, internate, clmine gi cantine pentru elevi gi
studenli.
Acestea sunt administrate din fonduri proprii qi pot beneficia de subvenlii de la bugetul de Stat sau bugetele locale, in
condiliile legii.
Sec{iunea 5 - Patrimoniul Cultelor religioase

Art. 48 - Cultele religioase, unitSlile locale de cult qi instituliile acestora au dreptul de proprietate asupra bunurilor
sacre gi asupra altor bunuri mobile gi imobile, existente sau
dobdndite din fonduri proprii, contribufii de la Stat, donalii de
la persoane fizice gi juridice, legate, potrivit dreptului comun
gi statutelor proprii.
Art. 49 - L6caqurile de cult, mdndstirile, cimitirele, casele
parohiale, agezlmintele cultural-bisericeqti, unitilile de invdfimdnt, sediile centrale, eparhiale, zonale gi locale ale cultelor
sunt scutite de impozite gi taxe, potrivit legii.
Llcaqurile de cult, mdn[stirile gi cimitirele sunt insesizabile
gi inalienabile, iar dreptul de proprietate asupra acestora este
imprescriptibil.
Art. 50 - Unitefile locale ale cultelor religioase pot avea gi
intretine, singure sau in asociere cu alte culte, cimitire confesionale pentru credinciogii lor. Cimitirele proprietate a cultului se administreaz[ dupd regulamente proprii, aprobate conform statutului cultului, in condiliile legii.
167

lr

i
i,
t

La solicitarea cultelor religioase organele administra{iei

publice locale pot atribui in folosinlfl, gratuit, in funcfie de
posibilit[1i, terenuri pentru: construirea de l6caguri de cult;
mdndstiri; infiin[area sau extinderea de cimitire confesionale;
institutii de caritate gi asistenfl social5.
Primdriile sunt obligate s[ creeze cimitire comunale gi sd
prevadh in planurile de urbanism general ale localitfiilor, zone

imobile, cu prioritate a celor ce

fac parte din patrimoniul cultural-nalional aflate in proprietat.uiau-foiorlrtu
.rf*frr, r"
in conformitate cu tegisiati"l,

$;,Tirr"r*,
Art. 56 - priorititrile

infiinla gi organiza cimitire proprii.

Art. 51 - Statul sprijind, la cerere, construirea gi repararea

imobilelor destinate instituliilor de caritate gi asistenli socialX prin acordarea de fonduri financiare gi
prin acordarea de asistenlI tehnicS.
Art. 52 - Acoperirea cheltuielilor cultelor religioase se
realizeazdprin contribufii benevole ale credinciogilor, din valorificarea produselor gi obiectelor de cult, a tip[riturilorconfesi,onale autorizate de cult, din diferite activiti{i economice,
din veniturile bunurilor imobile, din incasirile provenite din
vizitarea colecliilor bisericegti gi a m6ndstirilor, din legate, donafii, sponsorizdri. Veniturile gi cheltuielile cultelor religioase
vor fi contabilizate qi controlate potrivit legii.
Statul contribuie la acoperirea cheltuielilor cultelor religioase, in condiliile legii, cu respectarea principiului proportionalitefli.
Art. 53 - Producerea gi valorificarea de cltre cultele religioase a obiectelor qi bunurilor necesare activit[tilor de cult
nominalizate potrivit prevederilor legale, sunt scutite de la
impozit.
Art. 54 - Cultele religioase au dreptul s[ detinl in proprietate sau folosintrS bunuri din patrimoniul cultural nafional.
ldcagurilor de cult 9i

Art.

- Activitatea privind evidenfa, plstrarea, conservarea, restaurarea gi valorificarea bunurilor culturale mobile gi
55

"u

rp.iffi

qi modul de utilizare a fondurilor

alo_
cate de la bugetul O" t-r-ul, pe principiul
pen_
f.-opoaionaitilii,
tru acdvitdfile prevdzure tJanicotut
S5

pentru amplasarea gi extinderea acestora. Pentru confesiunile

care nu au cimitire proprii, se vor rezerya spatii in cimitirele
comunale existente.
Persoanele fizice qijuridice, in afara cultelor religioase, nu
pot

,irr;,

de crrre Ministerur

; ;;

stabili gi controla

Culturii, secreturraiu-t ol stut pentru

Curte,

impreunl cu alte organe abilitate

d; I"r",; consultarea pro_
prietarului bunului in cauz6.
Art. 57 * in cazul in care majoritatea
sau toli
credinciogii

rl

unui cult religios trec-la un alt culiJigi"r,

p".r*oniul unitdli_
Ior locale de cult trece_in proprietatealultuiui
religios adoptat.
DacI numirul credinclosilor care
,."" iu uo alt cult religios
este mai mic de jumdtate plus
uru, put.imonirf .a.ar"

i,

ir"_
qriegtel cultului plrdsit,iar
despdgubifi in coti parte, propo4ional.
"."di""i;;ii'J*" u,, ptecat vor fi
lf. 5E - Situalia juridici a patrimoniului cultelor a ciror
activitate a incetat sau a,cdror;"";;$,;;
a fost retrasl se
stabilegte potrivit sratutelor propriiJ"irguiriru."
9i de func-

fionare.

Secfiunea 6 - Relafii externe

ale cultelor religioase

Art. 59 - Cultele religioase din RomAnia

sunt libere si

trefinl retagi ecumenice gl frllegti

JiiriiJ"

in_

Biserici gi culte

religioase din strIinXtate, pr.:c:lm ",

oig"rirafii inter_creg_
tine gi inter-religioase mondiul", Si "u
."unif"r-,'u,"

prin

vizite reci_
proce, participiri la consfltuiri,
congrese gi simpozioane teo_
logice,
conferin(e, schimburi

d;
stuaeng, sprijin
cultural qi material. De asemenea,;;"?;;;; ei
cultele religioase din Ro-

mdnia sunt libere sd facd.parte

ai"'orgiriutii, r"O"ru1ii pi con_
sau taice intemalionai-e O" proiir,
dup[ specifi_
:i,i[:l,ra"se

168
169

2. Expunere de motive asupra temeiurilor care justificl cererea de infiintare a asociatiei;

3. Statutul de organizare gi funclionare, care va cuprinde 9i
doctrina religioas[ qi formele ei de manifestare.

Cultele religioase din Romdnia igi exercitd jurisdiclia canonic[ spirituali qi fa$ de unitdlile lor de peste hotare,

Art.

60

potrivit canoanelor gi legiuirilor proprii'

Cultele religioase din Romdnia care au autoritatea canonicfl superioard in strdin[tate respectl 9i p[streaz[jurisdictia
canoniid-spirituali potrivit canoanelor qi legiuirilor proprii,
dac[ nu contravin Constituliei qi legilor din RomAnia sau celor

Art. 64 - Dupd obfinerea autorizdrii prealabile a Secretariatului de Stat pentru Culte asocialiile cu caracter integral religios vor urma procedura legal5 de recunoaqtere ca persoand
. juridic[. Aceste asociafii vor beneficia de prevederile prezentei legi numai dupl dobdndirea calitilii de persoani juridic[.
Art. 65 - Secretariatul de Stat pentru Culte poate tefiiza
autorizarea prealabil[ a constituirii unei asocialii religioase
prevEzute laaut.62 numai in cazul neindeplinirii dispoziliilor
art.64 qi art. 63 ale prezentei legi.

din lara respecdvd.

Art. 61 - Bunurile bisericegti din strdinltate, proprietate a
Statului romdn sau a cultelor religioase din Romffnia, pot constitui obiectul unor inlelegeri intemalionale, la solicitarea cul-

telorin cauzd.
Capitolul

Art.

62

III -

Retragerea autoriz[rii unei asocialii religioase se poate face

Asocia{iile religioase

numai in cazul incilclrii de c6tre aceasta a prevederilor art.6

din prezenta lege, constatatl prin hotbrdre jude'c[toreascd r[masd definitivd, urmdndu-se aceeaqi procedur[ prev[zut[ la

tn cadrul cultelor religioase recunoscute 9i cu

aprobarea acestora, credincioqii se pot organizain asociafii 9i

fundalii cu caracter integral sau pa(ial religios, flrd scop lucrativ, putAnd dobAndi personalitate juridic[ in condiliile legii'
,Asocialiile cu caracter rintegral religios din afara cultelor
care au cel pufin 300 de membri, dintre care cel pufin 213 svnt
cetbteni romdni, dobAndesc statutul de persoand juridic[, po-

trivit dreptului comun qi numai cu autorizarea'prealabil[

Instanlajudecdtoreascl poate fi sesizati de c[tre Secretariatului de Stat pentru Culte sau cle orice persoan[ ale c[rei
drepturi $i interese legitime sunt lezate.
De la r[mdnerea definitiv6 a hotlr6rii judecf,toreqti de constatare a incdlc[rii dispoziliilor art. 6 din prezenta lege, asocialia religioas6 in cauz[ nu mai poate exercita drepturile previzute in prezenta lege.
Art. 66 - Asociafiile religioase autorizate in condiliile
prezentei legi se bucur[ de drepturile acordate cultelor religioase prinlegea de fa![, cu exceplia celor de la articolele 1 1
alin.3; 12; 18 alin. 2;19;29 alin.2;35;36;39 alin.2;41;43
alin. 1; 45i 47 alin.2; 49 50 alin.2; 5l; 52 alin.2;53 qi 70;

Secretariatului de Stat pentru Culte.

Asocialiile religioase strline care doresc sI desfhqoare activitdli social-religioase in Rom6nia, vor respecta prevederile
prezentei legi referitoare la activitatea asocialiilor religioase'
Art. 63 - in cazul in care un grup de credincioqi, avdnd
identitate doctrinar[ proprie, doreqte'sd se constituie intr-o
asocialie cu caracter integral religios se va adresa Secretariatului de Stat pentru Culte, depunind, in vederea autorizlrii
prealabile, urmbtoarele documente:
' 1. Listd cu numele, prenumele, vdrsta, adresa qi semn[tura
adeplilor;
170

autorizare.

iiti
i:i-,,ir"

.,,. t
:,il!,i

Asociaflile religioase cu caracter integral sau parttal religios

din cadrul Qultelor recunoscute au dreptul, cu aprobarea acestora, sd asigure asisten![ sociald 9i religioas[ credinciogilor
cultelor religioase respective in spitale, azile, centre de plasament gi unitdti de executare a m[surilor privative de libertate.
171

Art.67 - Desfdgurarea de activitdfi religioase de cdtre asocialiile care nu au dob6ndit statutul de persoandjuridici, conform art. 62 alin.2,63 qi 64, din prezenta lege, constituie contravenfie ;i se sancfioneazi cu amendl de la 50.000.000lei la
150.000.000 lei qi cu dizolvarea acesteia in condiliile legii.
Art. 68 - Denumirea asocialiilor cu caracter integral religios, autorizatein condi{iile prezentei legi, nu poate s[ fie
identici, sau si creeze confuzie, cu denumirea unui cult religios recunoscut sau a unei asocialii sau fundalii de acelagi tip.
Asocia{iile sau fundaliile religioase care funclioneazl in
cadrul cultelor religioase recunoscute se pot constitui numai cu
acordul prealabil al cultului religios in cauzi.

Capitolul IV - Dispozi{ii finale

in acelagi termen asocia(iile cu caracter integral religios gi
care aveau personalitate juridicd la data intr6rii in vigoare a
prezentei legi vor urma procedura prev[zutd in alineatul precedent.

Art. 70 - Personalul hirotonit sau ordinat precum 9i personalul inchinqviat in mdnlstiri, care aparline cultelor religioase
recunoscute este scutit de indeplinirea serviciului militar.
Art. 71 - Cet[1enii care, din motive religioase, refuz[ s[ indeplineasc[ seviciul militar sub arme, execut[ serviciul utili-

tar alternativ, potrivit legii.

Lrt. 72 - Prin unitili de cult centrale gi locale, in sensul
prezentei legi, se infeleg: mitropolia, arhiepiscopia, episcopia,
protopopiatul, parohia, comunitatea, biserica, mAnlstirea, congregafia qi altele asimilate acestora.
Art. 73 - La data intrdrii in vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 777 din 4 august 1948 privind regimul general al cultelor religioase, precum gi orice alte dispozilii contrare prezen-

tei legi. se abrog6.

172

La editura SCRI'PT4 au ap6nrt:

1. Sub redacfia, Dr. Mircea BEIIRAN:

- Ghid de Urgenfe irr Medicina Interrri

- Ghid,de Manevre Medicale si Colaborare
Medic-AsistentA

8. Paul MICI.,{U - Au bord du temps. Sonnets

3. Victor SIMION - Un romf,n pe urmele faraonilor. De la Paralela 451aTr6picu1 Racului
4. Patrick KARAM - Revenirea Islarnului iI1
vechiul irnperiu, rrrs
5. Carol aI Il-lea, Regele RomAniei' insernndri
ztTnice. Vohmele 7,2,3
6. Virgil MATEI -Dic{ionar de maxirne, reflec{ii,
texte latine comentate

7. CaTnehaMARINESCU - Limba latini. Addcnda

la manualul de clasa a X[-a. Parteal
La editura SCRPi4 vor apdrea:
1. Camelia MARINESCU - Limba latin6' Addenda
la manualul de clasa a X[-a. Partea a II-a
2. Radu SORESCU - Petre Ju,tea. Via{a Ei opera
3. Carol al Il-lea, Regele Rorn6niei. insemndri
zrlnice. Vol. 4