Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE STAT

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT CIVIL

Lucrul individual pe tema:


Circulatia juridical a terenurilor

A elaborat:Scutelnic Liviu
anul ll,grupa 203
A verificat:Tabuncic Tatiana
Chiinu 2015

CUPRINS
Introducere.
Compartiment l

Introducere
Sistemul de drept national a suferit modificari cu privire la regimul circulaiei juridice a
terenurilor,aspect ce a fost determinat de modificrile legislative intervenite n decursul timpului.
n prezent n Republica Moldova loturile de teren sunt recunoscute ca bunuri imobile si se
dezvolt piaa imobiliar funciar,realizndu-se circulaia terenurilor.Pn n anul 1991 terenurile
erau scoase din circuitul civil,la etapa actual circulaia juridic a terenurilor este reglementat
de catre Codul Civil,Codul funciar , Legea privind preul normativ i vnzarea cumprarea
pmntului.
Circulaia juridic a terenurilor se realizeaz prin diferite modaliti de dobndire a dreptului
de proprietate si a altor drepturi reale asupra terenurilor,acestia sunt:-Hotrrea judecatoreasca ;
-Legea; -Contractul translativ sau constituitiv de drepturi reale asupra terenurilor; -Succesiunea.
Codul funciar stipuleaza ca terenurile dobindite in proprietate private se pot transmite prin
mostenire. Instrainarea prin acte juridice intre vii se admite doar in stricta conformitate cu legea.
Se interzice instrainarea terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii in instanta
judecatoreasca, pe toata durata solutionarii acestui litigiu.
Terenurile din extravilan pot fi instrainate, indiferent de suprafata pe care o au, prin acte juridice
intre vii.
Dup cel de-al ll-lea Rzboi Mondial au fost puse anumite restricii circulaiei juridice a
terenurilor,astfel,perioada respectiva poate fi caracterizat printr-o restrictionare progresiv a
dreptului de a dispune de bunurile imobile-terenuri,culminnd cu intezicerea terenurilor prin acte
juridice ncheiate ntre vii.Aceasta perioada,se caracterizeaza prin trecerea terenurilor proprietate
privat n proprietate de stat socialst sau cooperatista,modalitile folosite n acest sens fiind
diverse,precum:preluarea abuziv de ctre stat sau de ctre cooperativele agricole de producie a
unor terenuri,trecerea n proprietatea statului a terenurilor aferente construciilor.
1.2. Clasificarea terenurilor
Fondul funciar al Romniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinaie, de
titlul pe baza cruia sunt deinute, respectiv, de domeniul public ori privat din
care fac parte.
n funcie de destinaie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaie agricol, i anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile,
pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de hamei i duzi, punile, fneele, serele, solariile,
rsadniele i altele asemenea -, cele cu vegetaie forestier, dac nu fac parte din
amenajamentele silvice, punile mpdurite, cele ocupate cu construcii i instalaii
agrozootehnice, amenajrile piscicole i de mbuntiri funciare, drumurile tehnologice i de

exploatare agricol, platformele i spaiile de depozitare care servesc nevoilor produciei agricole
i terenurile neproductive care pot fi amenajate i folosite pentru producia agricol;
b) terenuri cu destinaie forestier, i anume: terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor
de cultur, producie ori administrare silvic, terenurile destinate mpduririlor i cele
neproductive - stncrii, abrupturi, bolovniuri, rpe, ravene, toreni -, dac sunt cuprinse n
amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, i anume: albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele
lacurilor la nivelurile maxime de retenie, fundul apelor maritime interioare i al mrii
teritoriale;

CIRCULAIA JURIDIC A TERENURILOR


d) terenuri din intravilan, aferente localitilor urbane i rurale, pe care sunt
amplasate construciile, alte amenajri ale localitilor, inclusiv terenurile agricole i forestiere;
e) terenuri cu destinaii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare,
navale i aeriene, cu construciile i instalaiile aferente, construcii i instalaii hidrotehnice,
termice, de transport al energiei electrice i gazelor naturale, de telecomunicaii, pentru
exploatrile miniere i petroliere, cariere i halde de orice fel, pentru nevoile de aprare, plajele,
rezervaiile, monumentele naturii, ansamblurile i siturile arheologice i istorice i altele
asemenea.
Terenurile menionate mai sus sunt deinute de diferite persoane fizice i juridice. Prin
deintorii de terenuri se neleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deintori precari.
Proprietatea privat asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca titular persoane fizice
i juridice, iar terenurile care aparin domeniului public sunt proprietatea statului.
1.3. Situaia juridic a terenurilor
Prin regimul juridic al terenurilor nelegem ansamblul de reguli de fond i de forma care
guverneaz actele juridice cu privire la terenuri
Dreptul de proprietate este acel drept real care confer titularului su posesia, folosina i
dispoziia asupra unui bun, exclusiv i perpetuu, n putere proprie i n interes propriu cu
respectarea normelor juridice n vigoare . Dreptul de proprietate asupra terenurilor, precum i
celelalte drepturi reale se nregistreaz n documentele cadastrului general i de publicitate
imobiliar prevzute de lege.
.
1.3.1 Regimul juridic al terenurilor proprietate public
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se nelege c acestea sunt destinate unei utiliti
publice. Astfel, aparin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcii de interes
public, piee, ci de comunicaii, reele stradale i parcuri publice, porturi i aeroporturi,
terenurile cu destinaie forestier, albiile rurilor i fluviilor, lacurilor de interes public, fundurile
apelor maritime interioare ai al marii teritoriale, rmurile Marii Negre, inclusive plajele,
terenurile pentru rezevatii naturale i parcuri naionale, monumentele, ansamblurile i siturile
arheologice i istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile aprrii sau pentru alte
folosine, care potrivit legii, sunt de domeniu public care, prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile
(art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep. i art. 11 din Legea nr. 213/1998). Sunt inalienabile

ntruct, nefiind n circuitul civil, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri nu poate fi
nstrinat. Sunt imprescriptibile sub un dublu aspect:
- imprescriptibilitatea dreptului la aciune n revendicarea terenurilor care fac obiectul
CIRCULAIA JURIDIC A TERENURILOR
domeniului public;
- imposibilitatea dobndirii de ctre teri a terenurilor din domeniul public, prin efectul
prescripiei achizitive (adic al uzucapiunii).
Sunt insesizabile, adic creditorii statului sau unitilor administrativ-teritoriale nu pot urmri, n
vederea ndestulrii creanelor lor, terenurile care fac parte din domeniul public, ntruct bunurile
ce aparin domeniului public, fiind inalienabile, sunt implicit i insesizabile.
Actele juridice ncheiate cu nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al bunurilor
din domeniul public sunt lovite de nulitate absolut (art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998).
1.3.2. Regimul juridic al terenurilor proprietate privat
Terenurile proprietate privat , indiferent de titularul lor , se afl n circuitul civil , adic ele pot fi
dobndite i nstrinate potrivit dispoziiilor legii nr. 247/2005.
Subiecii dreptului de proprietate privat pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul i
unitile administrativ teritoriale , cnd apar n calitate de proprietare ale unor bunuri aparinnd
domeniului privat. Dreptul de proprietate privat este alienabil , imprescriptibil i sesizabil2 .
1.3.2.1. Regimul juridic al terenurilor proprietate privat situate n intravilan i Articolul 2, alin.
1 din lege (247/2005) dispune: Terenurile cu sau fr construcii, situate n extravilan intravilan
i extravilan, indiferent de destinaia sau de ntinderea lor, pot fi nstrinate i dobndite prin acte
juridice ntre vii, ncheiate n forma autentic, sub sanciunea nulitii absolute.
- CAPITOLUL 2 REGIMUL JURIDIC AL CIRCULAIEI
TERENURILOR PROPRIETATE PRIVAT
Categoria de terenuri la care se refer Legea nr. 247/2005 este una foarte larg, cuprinznd:
terenuri din intravilan, terenuri din extravilan, terenuri cu sau fr construcii, indiferent de
destinaia lor sau de ntinderea acestora, singura condiie fiind aceea c ele s fie proprietate
privat.
2.1. Terenurile proprietate privat.
Art. 1 din Legea nr. 247/2005 prevede: Terenurile proprietate privat, indiferent de
destinaie i titularul lor, sunt i rmn n circuitul civil. Ele pot fi nstrinate i dobndite
liber prin oricare din modurile prevzute de lege.
2 A.Circa, Note de curs
4
CIRCULAIA JURIDIC A TERENURILOR
nstrinarea terenurilor i constituirea dezmembramintelor acestui drept, prin acte juridice ntre
vii, trebuie s mbrace forma autentic, fr a fi nsa necesar vreo autorizaie administrativ.
Obligaia de a constitui dezmembramintele dreptului de proprietate n forma autentic constituie
un regres i va crea mari dificulti n practic. Avem n vedere situaiile n care proprietarul
terenului i-a dat consimmntul ca o alt persoan s construiasc pe terenul sau7 i mai ales
ipoteza n care ambii soi construiesc pe terenul proprietatea unuia din ei, cunoscut fiind c pn
n prezent i doctrin i practica judiciara iau recunoscut constructorului neproprietar al terenului
dobndirea unui drept de superficie3
Nu exista diferena de regim juridic, sub aspectul formei actului de nstrinare, dup cum se
nstrineaz terenuri situate n intravilan sau n extravilan sau n funcie de categoria de folosin
a acestora. Ca urmare i actul de nstrinare a unui teren construibil sau pe care exista o
construcie va trebui ncheiat n forma autentic.

Prin dispoziiile art. 6 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, au fost create o serie de mijloace prin
care se nlesnete ncheierea actelor juridice de nstrinare n scopul comasrii parcelelor i
loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care s cuprind
suprafee continue, indiferent de destinaia lor, precum i nstrinrile efectuate de ctre
persoanele ndreptite s obin renta viager agricol.
Aceste nstrinri pot fi efectuate i pe baza schielor care au stat la baza titlurilor de proprietate
emise cu ocazia aplicrii legilor fondului funciar i sunt scutite de taxa de timbru i de timbrul
judiciar.
Excepii. Prin excepie, anumite terenuri au un regim restrictiv al circulaiei lor juridice sau sunt
chiar scoase n afara circuitului civil general. Deoarece a fost instituita printr-o lege special
apreciem c se menine interdicia nstrinrii terenurilor care au fcut obiectul constituirii
dreptului de proprietate n condiiile art. 19 alin. 1, art. 21 i art. 43 din Legea nr. 18/1991
republicata. Conform art. 32 din aceeai lege, aceste terenuri nu pot fi nstrinate prin acte ntre
vii timp de 10 ani, socotii de la nceputul anului urmtor celui n care s-a fcut nscrierea
proprietii, sub sanciunea nulitii absolute a actului de nstrinare, aciunea n nulitate putnd
fi formulat de ctre primrie, prefectura, procuror, precum i de ctre orice persoan interesat.
Fiind o inalienabilitate propter rem, n cazul morii titularului mproprietrit, nici motenitorii
acestuia nu vor putea nstrina terenul nainte de expirarea termenului de 10 ani. Tot astfel,
potrivit art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000, sunt inalienabile terenurile forestiere pentru care li sa reconstituit dreptul de proprietate membrilor formelor asociative de tipul obtilor i altora
asemenea.
i Legea 247/2005 a instituit un caz de inalienabilitate temporar a unor terenuri. Astfel, din
prevederile art. 4 rezulta c litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate privat i
legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, mpiedica nstrinarea
terenului i constituirea altor drepturi reale sau de crean, dup caz.
3 E.Chelaru, Despre circulatia juridica a terenurilor, Universitatea din Pitesti
- CAPITOLUL 3 VNZAREA DE TERENURI I SCHIMBUL DE TERENURI
3.1. Vnzarea de terenuri
Spre deosebire de vechea legislaie, ( art. 2 din Legea nr. 54/1998), Legea nr. 247/2005 a venit cu
un element de noutate n sensul c a precizat c terenurile situate n intravilan i extravilan,
indiferent de destinaia sau de ntinderea lor i indiferent c au sau nu construcii pe ele, pot fi
nstrinate i dobndite prin acte juridice ntre vii, ncheiate n forma autentic, sub
CIRCULAIA JURIDIC A TERENURILOR
sanciunea nulitii absolute. Trbuie observatca legiuitorul a fcut precizarea ca terenurile,
indiferent c au sau nu construcii pe ele vor putea fi nstrinate i dobndite prin acte juridice
ntre vii ncheiate n forma autentic (forma notariala). Apoi, un alt element de noutate este Acela
c Legea nr. 247/2005, n Titlul X, se ocupa de circulaia juridic a terenurilor indiferent de
destinaie, deci inclusiv de circulaia juridic a terenurilor cu destinaie forestier. O alt
modificare a textului de lege se refer la faptul c, indiferent de ntinderea lor, terenurile situate
n intravilan i extravilan pot fi nstrinate i dobndite prin acte juridice ntre vii; astfel, s-a
renunat la una din incapacitile expres prevzute n materia contractului de vnzare-cumprare

a unui teren, mai precis la faptul c, dup apariia noii legi, nu se mai cere c proprietatea
funciar a dobnditorului s nu depeasc 200 ha teren agricol n echivalent arabil, de familie.
Apoi, tot pentru a completa textul de lege, legiuitorul arata ca sanciunea, n cazul nclcrii
cerinei formei autentice pentru actele prin care se nstrineaz i dobndesc terenuri, este
nulitatea absolut; evident c i n vechea legislaie se specific la art. 14 alin. 1 din Legea nr.
54/1998 aceasta sanciune, nsa, avnd n vedere c sanciunea aprea ntr-un articol de lege, iar
dispoziia ntr-un altul, legiuitorul a neles n noua lege s pun laolalt att dispoziia normei,
ct i sanciunea acesteia n acelai articol de lege.
Se poate observa c legea face referire numai la transmiterea prin acte ntre vii, per a contrario,
nstrinarea i dobndirea de terenuri prin acte mortis causa, se poate face n formele prevzute
de art. 858 Cod Civil.
n cazul n care prin acte juridice ntre vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fr
construcie, indiferent de destinaia sau ntinderea acestora, dispoziiile art. 2 alin. 1 din lege
(247/2005) se aplic n mod corespunztor.
Cu excepia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privat i legalitatea titlului
de proprietate, conform legilor fondului funciar, existena unui litigiu privitor la un teren cu sau
fr construcii nu mpiedica nstrinarea acestuia i nici constituirea altor drepturi reale sau de
crean, dup caz; legea nr. 54/1998 interzicea n art. 15 nstrinrile, sub orice form, a
terenurilor cu privire la titlul crora existau litigii la instanele judectoreti, pe tot timpul
soluionrii acestor litigii (sanciunea fiind nulitatea absolut a nstrinrii respective). Legea nr.
247/2005 vine din nou cu o nuanare a textului de lege i arata c numai nstrinrile terenurilor
cu privire la titlul crora exista litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privat i
legalitatea titlului de proprietate -conform legilor fondului funciar- sunt interzise.
nstrinrile realizate sub orice form, n temeiul Legii nr. 247/2005 (Titlul X), nu valideaz
titlurile de proprietate ale nstrintorilor i dobnditorilor, dac acestea erau lovite de nulitate, ca
urmare a nclcrii dispoziiilor legale n vigoare la data ncheierii lor.
3.2. Schimbul de terenuri
Legea nr. 247/2005, n Titlul X nu mai reia dispoziiile din vechea lege referitoare la schimbul de
terenuri; n aceste condiii, referitor la schimbul de terenuri, se aplic dreptul comun (art.1405,
1406 C.civ).
7

Vinzarea-cumpararea terenurilor

Contractul de vinzare-cumparare este reglementat in general de catre normele Codului civil. Apoi de
catre Codul funciar, Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului.
Prin intermediul contractului de v-c vinzatorul lotului de teren se obliga a transmite terenul in
modul stabilit de lege in proprietatea cumparatorului, iar cumparatorul se obliga in modul stabilit de
lege de a primi terenul si a achita o suma de bani prevazuta in contract.
In RM pot fi vindute terenurie aflate in proprietate privata a PF si PJ , precum si cele care apartin
statului si autoritatilor administrativ-teritorilale.
La vinzarea terenului partila nu pot schimba, de sinestatator, destinatia acestora, facind excepte doar
cazurile prevazute expres de legislatie si de aceea cumparatorul poate folosi terenul in conformitate cu
destinatia fixata in actul care determina regimul juridic al acestui teren.
Cumparatorul mai este obligat sa foloseasca terenul in conformitate cu cerintele generale stabilite in
Codul funciar : de a utiliza eficient lotul ; de a nu agrava starea ecologia a solului, de a respecta
normele agrotehnice, de a majora fertilitatea.
Tranzactiile de v-c a terenurilor se efectuiaza prin 2 metode :
- prin contract la pret normativ sau la pret liber ;
- la licitatie.
Pentru incheierea contractului de v-c este necesara vointa manifestata liber a ambelor parti. Apoi la
licitatie determinanta este vointa cumparatorului.
In caz in care starea loturilor nu corespunde conditiilor indicate in contract, cumparatorul este in
drept de a cere acest lucru de la vinzator.
3. Schimbul de terenuri
Contractul de schimb a precedat contractul de vinzare-cumparare, fiind cunoscut sub denumirea de
troc. Codul civil prevede ca partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul
de proprietate asupra unui bun. Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, prin care partile se
obliga ca fiecare sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun, altul decit bani. Asemenea
contractului de vinzare-cumparare, contractul de schimb se prezinta ca un instrument juridic prin
intermediul caruia se asigura circuitul bunurilor materiale si se utilizeaza mai des de catre persoanele
fizice.
Schimbul este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, si translativ de
proprietate. Caracterul consensual prezuma faptul ca contractul de schimb se considera incheiat din
momentul realizarii in forma cuvenita a acordului de vointa dintre partile contractante in privinta
conditiilor esentiale a contractului. Este sinalagmatic, deoarece, odata incheiat acesta da nastere la
obligatii reciproce si interdependente pentru ambii copermutanti. Caracterul oneros fiecare parte in
urma incheierii contractului urmareste scopul de a obtine in proprietate un bun in schimbul unui alt
bun. Caracterul comutativ prezuma ca existenta certa si intinderea determinata ale drepturilor si
obligatiilor reciproce sunt recunoscute de catre copermutanti chiar la incheierea contractului si nu
depind de producerea in viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii. Caracterul
translativ de proprietate presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor
contractante, si potrivit regulii generale, predate bunurile, are loc transferul dreptului de proprietate
asupra acestora.
Adeseori partile sunt interesate in schimbul unor terenuri care pot avea valori diferite, si a caror prt
este diferit, legiuitorul admite posibilitatea efectuarii schimbului de bunuri neechivalente ca valoare,
permitind restabilirea echivalentei contractuale prin plata unei sume de bani, numita sultan. Sulta nu
poate depasi valoarea bunului.
Fiecare parte a contractului de schimb se considera vinzator al bunului pe care il primeste in schimb,
si cumparator in acelasi timp. In cazul in care obiecte ale schimbului sunt terenurile nu poate fi
aplicata regula suportarii cheltuielilor ce tin de intocmirea, autentificarea notariala si de inscrierea
contractului in registrul bunurilor imobile, precum si a cheltuielior ce tin de preluarea documentelor
necesare de catre cumparator. Respectivele cheltuieli sunt puse, in mode gal in sarcina ambilor

comutanti, daca contractul nu prevede altfel. De asemenea, cit priveste terenurile, legea stabileste in
mod imperativ dobindirea dreptului de proprietate asupra acestora la data inscrierii in registrul
bunurilor imobile.
Pentru a fi valabil, contractul de schimb, trbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
partile sa aiba capacitatea juridica de a contracta ; - consimtamintul acestora nu trebie sa fie
viciat ; - cauza obligatiei sa fie licita ; - partile sa fie proprietare ale bunurilor date in schimb ; bunurile sa fie in circuitul civil.
Obiectul material al contractului de schimb in DFun este terenul, care trebuie sa fie licit, sa se afle in
circuitul civil si sa fie determinat.
Contractul de schimb poate fi incheiat in una din trei forme : verbal, scris, autentic.
in forma scrisa se incheie obligator actele juridice dintre persoanele juridice, PJ si PF, daca valoare
obiectului actului juridic depaseste 1000 lei.
4. Donatia terenurilor
Prin contract de donatie, o parte (donator), se obiga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu
titlu gratuit, patrimoniul celeilalte parti(donatar).
Trasaturi caracteristice ale acestuia :
donatia e indreptata spre majorarea patrimoniului donatarului ;
majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului cu titlu
gratuit ;
majorarea patrimoniului donatarului se face cu intentia donatorului de a gratifica.
Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit. Sporind patrimoniul donatarului, donatorul nu
urmareste obtinerea unor foloase patrimoniale.
Datorita faptului ca donatia este un contract si nu un act juridic unilateral, este necesar sa fie obtinut
acordul donatarului de acceptare a darului. Contractul de donatie are un efect translativ de drepturi,
irevocabil si este unilateral obligational, generind obligatii doar in sarcina uneia din parti. Contractul
de donatie se incheie inter vivos si produce efecte doar intre partile lui,in timpul vietii acestora.
Obiectul contractului de donatie urmeaza a fi licit, posibil, si trebuie sa existe sau sa poata exista cu
certitudine in viitor. In cazul dreptului funciar obiectul trebuie obligatoriu sa fie determinat.
Contractele de donatie a terenurilor urmeaza a fi incheiate in forma autentica si inregistrate in
registrul bunurilor imobile in decurs de 3 luni.
Executarea obligatiilor de predare a unui drept se realizeaza prin predarea documentelor
constatatoare de drepturi.
Poat surveni circumstante care sa conduca la imposibilitatea executarii obligatiei de a preda
bunul(terenul) donatarului, aceste circumstante sunt: reducerea veniturilor, cresterea costului vietii,
inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, modificarea statutului starii civile,
nasterea obligatiei de plata a pensiei alimentare s.a.
Contractul de donatie este irevocabil. Odata fiind incheiat, acesta poate fi desfacut numai prin
acordul comun al partilor. Revocarea donatiilor poate opera cu titlu de sanctiune civila, in caz de
ingratitudine si de neexecutare.

5. Arendarea terenurilor.
In RM relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de Codul Civil, de Codul funciar si de
Legea cu privire la arenda in agricultura, precum si tratatele internationale la care RM este parte.
Arenda in agricultura - este darea in posesiune si folosinta, pe baza de contract pe o durata
determinata, contra plata a terenurilor si a altor bunuri agricoale.
Subiectii ai relatiilor de arenda sunt arendatorul si arendasul. Obiecte a relatiilor de arenda sunt
bunurile agricole aflate in proprietate publica sau privata, cu exceptia celor scoase din circuitul civil.

Contractul de arenda a terenurilor se face in forma scrisa. La inceputul si la incetarea arendei, partile
contractante se obliga sa intocmeasca timp de 14 zile, actele de predare preluare a bunului arendat.
Aceste acte din momentul semnarii devin parte integranta a contractului de arenda. Actele de predarepreluare a terenului agricol arendat va contine date privind suprafata, modul de folosinta, starea
terenului, nr.cadastral al terenului viciile juridice, viciile materiale s.a.

CIRCULAIA JURIDIC A TERENURILOR


- CAPITOLUL 4 CONCLUZII
Din ansamblul legislaiei n vigoare, privind terenurile, rezulta intenia legiuitorului de a
statua principiul liberei circulaii a bunurilor, inclusiv n spaiul european. Se poate constata de
asemeneasi intenia legiuitorului de a stimula comasarea terenurilor pe proprietari i destinaii, n
concordan cu structurile de proprietate i cu formele de cultivare a pmnturilor.4

- BIBLIOGRAFIE 1. O.Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de Drept civil-Bunurile.Drepturi


reale principale,
Editura Hamangiu, Bucureti, 2008
2. Codul civil
3. A. Circa, Note de curs- DREPT FUNCIAR
4. Legeanr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma n domeniile proprietii
i justiiei, precum
i unele msuri adiacente, publicat n Monitorul Oficial nr. 653/22.07.2005.