Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
se sprijin direct pe cele patru boli. Tipul de plan patrulob (sau quadriconc) se ntlnete,
dup cum arat Cyril Mango n Architettura bizantina sau Carlo Perogalli n Architettura
dellaltomedioevo occidentale, fie n bisericile Panaghia-Atena, Resafa-Siria, Sf. GrigoreAni-Armenia din secolelel V i VI, fie n arhitectura evului mediu timpuriu de pe teritoriul
Italiei, la baptisteriile din Biella, Galliano lng Cantu sau Vescovado di Como din secolele
IX, X i XI. Edificiul din Gura Sada, ale crui boli snt modelate cu o cuceritoare libertate
formal, i-a adugat n timp alte mici ncperi i un turn clopotni cu foior de lemn,
specific bisericilor de piatr din ara Haegului. Pictura mural actual este executat n 1765
de zugravii Nicolae de Piteti i Ion din Deva.
O strns legtur cu prototipuri realizate n ara Romneasc (ncepnd cu Vodia
clugrului Nicodim, cel pregtit la muntele Athos, i continund cu Tismana i Cozia), o
prezint biserica mnstirii Prislop, ctitorie din 1564 a domniei Zamfira, fiica lui Moise
Vod. De plan triconc i cu turla pe naos, biserica zidit din piatr brut, pstreaz piatra de
mormnt a ctitoriei, piatr decorat cu stema rii Romneti (+1580). Fragmentele de pictur
mural snt din 1759.
n sfrit, biserica mnstirii Smbta de Sus, nceput n 1657 de vornicul Preda i
terminat de Constantin Brncoveanu, se nscrie n grupul ctitoriilor de peste munte, cu forme
specifice pentru arhitectura munteneasc de epoc, prin planul tricon, turla pe naos, decoraia
exterioar cu ocnie sub strein i bru marcat prin iriuri de crmizi aezate n zimi. Pictura
de tip brncovenesc a fost executat n 1766 de zugravii Ionacu, Pan i Mihai.
Nu ne vom mai opri acum asupra altor vechi edificiii reprezentative ca bisericile din
Crcior, Ribia sau Rme (din secolele XIV i XV), romneti prin ctitori i pictori zugravi,
prin tradiia structurilor i a formelor. Socotim ns c, pe lng datele istorice sau cele ce
privesc tipologia, influenele i performanele tehnice (ndeobte studiate), este necesar s fie
subliniate calitile spaiale-arhitecturale ale acestor inconfundabile monumente.
Concentrate n plan, cu dimensiuni care snt de multe ori extrem de reduse, bisericile
amintite au o nfiare rustic i pitoreasc dar se impun cu for, fie prin turnul din piatr de
o geometrie simpl i clar ca la Strei sau Densu, fie prin masa unitar, compact dar zvelt,
ca la Prislop. Spaiul interior de la Gura Sada este intim i nvluitor, cu un aer de mister.
Respectarea strict a canonului de orientare ctre rsrit, determin, la Smbta de Sus, ca
ultimele raze ale apusului s lumineze odoarele altarului. Siluetele inedite ale fiecrui
monument se afl n relaii de foarte bun nelegere cu natura nconjurtoare.
Pstrarea tradiiei a condus la practicarea unor deschideri mici n zidurile groase, la
rezervarea unor suprafee mari pentru pictur, la crearea unei atmosfere de rug, cu lumin
puin, cu amintirea unor forme de arce i boli smerite.
Privind i retrind aceste monumente, constatm nc o dat c n orice lor i n orice
treapt de alctuire arhitectural fie c e vorba de case, sate i centre de orae, fie de
monumente izolate sau aezri istorice fiecare parte contribuie la precizarea i la
mbogirea ntregului, numai n msura n care i pstreaz netirbit individualitatea, cu
propriile trsturi de valoare i particip astfel la dialogul comun al culturilor i al culturii.
Bisericile romneti la care ne-am referit ndeplinesc aceast rnduial.
Ele trebuie s fie, desigur, aprate, pentru toate elementele pe care le conin i pe care
le sugereaz, dar n egal msur pentru c fiecare constituie un ndemn de a continua zidirea
n lumina tradiiei, respectnd canoanele i imprimnd cu msur spiritul zilelor noastre, aa
cum ne-o demonstreaz nsi continua lor evoluie.
*Materialul de fa a fost elaborat pentru simpozionul Multiculturalitate n arhitectura ecleziastic din
Transilvania organizat de Liga Pro Europa la 10-11 iunie 1994 la Trgu-Mure.