Sunteți pe pagina 1din 7

IDEALE PRIME S

I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT


II.
Pe parcursul acestui capitol, daca nu se mentioneaz
a altfel, prin inel se va ntelege
inel comutativ si unitar iar morfismele de inele vor fi unitare.
1. Ideale prime si ideale maximale.
Definitia 1.1. Fie R un inel. Un ideal P al lui R se numeste ideal prim daca
P = R si daca oricare ar fi a, b R astfel nc
at ab P rezult
a a P sau b P .
Notatie: Spec(R) = {P R : P ideal prim}.
Propozitia 1.2. Fie R un inel. Un ideal P al lui R este ideal prim daca P =
R si
dac
a oricare ar fi idealele I, J R astfel nc
at IJ P rezult
a I P sau J P .
Remarca 1.3. Pe multimea Spec(R) se poate defini o topologie astfel: o submultime
C a lui Spec(R) este nchisa daca exista un ideal I al lui R astfel ncat C = V (I),
unde V (I) = {P R : P ideal prim, P I}. Aceasta topologie se numeste
topologia Zariski pe Spec(R).
Propozitia 1.4. Fie R un inel si P ( R un ideal. Atunci P este ideal prim daca
si numai daca R/P este inel integru.
Exemplul 1.5. (i) Idealul (0) este prim daca si numai daca R este inel integru.
(ii) In Z idealele prime sunt (0) si pZ cu p numar prim.
(iii) Daca K este corp comutativ, atunci (0) este singurul sau ideal prim.
Analog teoremei de corespondenta pentru ideale avem si o teorema de corespondenta
pentru ideale prime.
Propozitia 1.6. Fie f : R R un morfism de inele comutative unitare.
(i) Daca P este ideal prim n R , atunci f 1 (P ) este ideal prim n R.
(ii) Daca, n plus, f este surjectiv si P este ideal prim n R care contine Ker f ,
atunci f (P ) este ideal prim n R .
Exemplul 1.7. Idealele prime ale lui Zn (n 2) sunt de forma pbZn , unde p este
numar prim si p | n.
Exercitiul 1.8. Fie R1 , . . . , Rn inele comutative si R = R1 Rn . Aratati ca
idealele prime ale lui R sunt de forma P = R1 Ri1 Pi Ri+1 Rn ,
1 i n, unde Pi Spec(Ri ).
Exercitiul 1.9. (i) Determinati Spec(Q[X]), Spec(R[X]) si Spec(C[X]).
*(ii) Determinati Spec(Z[X]).
Definitia 1.10. Fie R un inel. Un ideal M al lui R se numeste ideal maximal daca
M = R si daca oricare ar fi I ideal al lui R astfel nc
at M I R rezult
aI=M
sau I = R.
Notatie: Max(R) = {M R : M ideal maximal}.
1

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

Remarca 1.11. Idealele maximale ale lui R sunt elementele maximale ale multimii
idealelor proprii ale lui R ordonata cu incluziunea.
Propozitia 1.12. Fie R un inel si M ( R un ideal. Atunci M este ideal maximal
dac
a si numai daca R/M este corp.
Corolarul 1.13. Orice ideal maximal este ideal prim, adica Spec(R) Max(R).
Remarca 1.14. Reciproc este fals: de exemplu, (0) este ideal prim n Z, dar nu
este ideal maximal.
Exemplul 1.15. (i) Idealul (0) este maximal daca si numai daca R este corp.
(ii) In Z idealele maximale sunt pZ cu p numar prim.
(iii) Daca K este corp comutativ, atunci (0) este singurul sau ideal maximal.
Avem si pentru ideale maximale o teorema de corespondenta.
Propozitia 1.16. Fie f : R R un morfism surjectiv de inele comutative unitare.
(i) Daca M este ideal maximal n R , atunci f 1 (M ) este ideal maximal n R.
(ii) Daca M este ideal maximal n R care contine Ker f , atunci f (M ) este ideal
maximal n R .
Remarca 1.17. In (i) din propozitia de mai sus este necesar sa consideram f
surjectiv. Daca f este morfismul de incluziune Z , Q, atunci imaginea inversa a
idealului maximal (0) din Q este idealul (0) din Z care nu este ideal maximal.
Exemplul 1.18. Idealele maximale ale lui Zn (n 2) sunt de forma pbZn , unde p
este numar prim si p | n. Asadar Spec(Zn ) = Max(Zn ).
Exercitiul 1.19. Fie R1 , . . . , Rn inele si R = R1 Rn . Aratati ca idealele
maximale al lui R sunt de forma M = R1 Ri1 Mi Ri+1 Rn ,
1 i n, unde Mi Max(Ri ).
Ne punem acum ntrebarea daca n orice inel comutativ si unitar exista ideale
maximale. Raspunsul este afirmativ si este dat de urmatorul rezultat datorat lui
Krull.
Teorema 1.20. Fie R un inel comutativ si unitar. Atunci orice ideal propriu al lui
R este continut ntr-un ideal maximal.
Proof. Fie I un ideal propriu al lui R si
T = {J : J este ideal propriu al lui R si J I}.
Deoarece I T avem ca T = . Ordonam multimea T cu incluziunea si aratam ca
este inductiv ordonata, adica orice submult
ime a sa total ordonata este majorata.
Fie (J ) o astfel de submultime si J = J . Se arata usor ca J T si n
mod evident J J pentru orice , deci J este un majorant pentru (J ) .
Din lema lui Zorn rezulta ca T are (cel putin) un element maximal si acesta este un
ideal maximal al lui R care-l contine pe I.

Corolarul 1.21. Orice inel comutativ si unitar are cel putin un ideal maximal.

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

Remarca 1.22. Corolarul de mai sus nu mai este valabil daca inelul nu este unitar
dupa cum arata urmatorul exemplu: fie (R, +) un grup abelian care nu are subgrupuri maximale proprii. Introducem pe R o operatie de nmultire astfel: a b = 0
pentru orice a, b R. In acest caz idealele lui R coincid cu subgrupurile sale si cum
R nu are subgrupuri maximale nu are nici ideale maximale.
Exercitiul 1.23. Aratati ca grupul (Q, +) nu are subgrupuri maximale proprii.
Exercitiul 1.24. Dati un exemplu de inel comutativ integru (neunitar) care nu are
ideale maximale.
Exercitiul 1.25. Fie R = C[0, 1] inelul functiilor continue definite pe [0, 1] cu valori
n R. Aratati ca idealele maximale ale lui R sunt de forma Ma = {f R : f (a) = 0},
a R.
Exercitiul 1.26. (i) Fie R = C[X]. Aratati ca idealele maximale ale lui R sunt de
forma Ma = {f R : f (a) = 0}, a C.
*(ii) Fie R = C[X, Y ]. Aratati ca idealele maximale ale lui R sunt de forma Ma,b =
{f R : f (a, b) = 0}, (a, b) C2 .
Exercitiul 1.27. Fie K corp comutativ si R = K N inelul functiilor definite pe N
cu valori n K. Aratati ca idealele lui R de forma Mn = {f R : f (n) = 0}, n N
sunt maximale, dar exista ideale maximale ale lui R care nu sunt de aceasta forma.
Definitia 1.28. Un inel care are un singur ideal maximal se numeste inel local.
De exemplu, orice corp este inel local.
Propozitia 1.29. Fie R un inel. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) R este inel local.
(ii) R \ U (R) este ideal al lui R.
(iii) Pentru orice a, b R \ U (R) avem ca a + b R \ U (R).
Exemplul 1.30. Fie p un numar prim. Multimea Z(p) = { ab Q : (a, b) = 1 si p - b}
este un inel local n raport cu operatiile uzuale de adunare si nmultire a numerelor
rationale.
Exercitiul 1.31. Aratati ca:
(i) Zn este inel local daca si numai daca n = pk , p prim, k 1.
(ii) Z2 [X]/(X 2 + 1) este inel local.
(iii) Daca R este inel local, atunci R[[X]] este inel local.
(iv) R[X] nu poate fi inel local.
(v) Inelele locale au doar idempotenti triviali (adica doar pe 0 si 1).
2. Inele de fract
ii
O metoda de a obtine inele locale este localizarea unui inel comutativ. Aceasta
este un caz particular de constructie a inelelor de fractii.
Definitia 2.1. Fie R un inel comutativ unitar si S o submultime nevida a sa cu
proprietatea ca 1 S si oricare ar fi a, b S rezult
a ab S. Atunci S se numeste
sistem multiplicativ (nchis) al lui R.

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

Exemplul 2.2. Exemple de sisteme multiplicative:


(i) S = {1}.
(ii) S = {1, a, a2 , . . . }, unde a R.
(iii) S = U (R).
(iv) S = multimea non-divizorilor lui zero din R.
(v) S = R \ P , unde P este un ideal prim al lui R.
Sa observam ca daca I este un ideal al lui R, atunci S = R \ I este sistem
multiplicativ daca si numai daca I este ideal prim. In acest caz, n mod evident,
I este maximal printre idealele lui R cu proprietatea ca intersectia lor cu S este
multimea vida. Are loc nsa si o reciproca foarte utila datorata lui Krull.
Teorema 2.3. Fie S R un sistem multiplicativ, 0
/ S. Atunci exista un ideal
P maximal cu proprietatea ca P S = . Mai mult, orice astfel de ideal este ideal
prim.
Proof. Ca si la demonstatia teoremei 1.20 folosim lema lui Zorn pentru a dovedi
existenta unui astfel de ideal considerand de data aceasta multimea
T = {J : J este ideal al lui R si J S = }.
Fie acum P un element maximal al lui T . Sa aratam ca P este ideal prim. Fie a, b
R cu proprietatea ca ab P . Presupunem ca a
/ P si b
/ P . Atunci P ( P + (a)
si P ( P + (b). Deoarece P este maximal n T deducem ca (P + (a)) S = si
(P + (b)) S = . Asadar exista s, t S de forma s = x + au, t = y + bv, unde
x, y P , u, v R. Atunci st = xy + abv + yau + abuv P , deci P S = ,
contradictie.

Remarca 2.4. Analog putem demonstra ca daca S R este un sistem multiplicativ
si I R un ideal cu proprietatea ca I S = , atunci exista un ideal prim P astfel
ncat I P si P S = .
Exercitiul 2.5. (i) Fie I un ideal al lui R care nu este finit generat si maximal cu
aceasta proprietate. Demonstrati ca I este ideal prim.
(ii) Fie I un ideal al lui R care nu este principal si maximal cu aceasta proprietate.
Demonstrati ca I este ideal prim.
Fie S R un sistem multiplicativ. Vom construi acum un inel n care elementele lui S sunt inversabile si care este minimal cu aceasta proprietate. (Aceasta
constructie generalizeaza constructia corpului de fractii al unui domeniu de integritate.) Mai precis, definim pe R S o relatie astfel:
(a, s) (b, t) daca si numai daca exista u S cu proprietatea ca u(at bs) = 0.
Daca S este format din non-divizori ai lui zero, atunci (a, s) (b, t) daca si numai
daca at = bs.
Relatia este o relatie de echivalenta. Vom nota cu S 1 R (sau cu RS ) multimea
factor R S/ si cu as clasa de echivalenta a perechii (a, s) R S. Asadar
S 1 R = { as : a R, s S}. Pe S 1 R definim doua operatii algebrice astfel:
a b
at + bs
+ =
,
s t
st

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

ab
a b
= .
s t
st
Se verifica usor ca aceste operatii sunt bine definite (adica nu depind de reprezentanti)
si ca (S 1 R, +, ) este inel comutativ. Sa notam ca elementul nul n S 1 R este 01 iar
elementul unitate este 11 .
Definitia 2.6. Inelul S 1 R se numeste inelul de fractii al lui R n raport cu S.
Remarca 2.7. Sa observam ca daca 0 S, atunci S 1 R = 0 (si reciproc).
Exemplul 2.8. (i) Daca S este multimea non-divizorilor lui zero ai lui R, atunci
S 1 R se noteaza Q(R) si se numeste inelul total de fractii al lui R. In particular,
daca R este domeniu de integritate, atunci S = R \ {0} iar inelul total de fractii
Q(R) este corp si se numeste corpul de fractii al lui R. De exemplu, Q(Z) = Q.
(ii) Fie S = {1, a, a2 , . . . }, unde a R. Inelul de fractii S 1 R se noteaza Ra (sau
R[a1 ]).
(iii) Daca S = R \ p, unde p este ideal prim al lui R, atunci S 1 R se noteaza Rp si
se numeste localizatul lui R n p.
Exercitiul 2.9. Aratati ca orice element din Q(R) este divizor al lui zero sau
inversabil.
Exercitiul 2.10. Aratati ca Ra R[X]/(aX 1).
Exercitiul 2.11. Aratati ca (Z/6Z)2 Z/3Z.
Propozitia 2.12. Inelul Rp este inel local si idealul sau maximal este pRp = { as :
a p, s
/ p}.
Proof. Un element as Rp este inversabil daca exista bt Rp cu proprietatea ca
a
bt = 11 . De aici rezulta ca exista u R \ p astfel ncat u(ab st) = 0. Cum
s
ust R \ p deducem ca a R \ p, deci U (Rp ) = { as : a
/ p, s
/ p}. Atunci
/ p}. Sa aratam acum ca suma a doua elemente din
Rp \ U (Rp ) = { as : a p, s
Rp \ U (Rp ) este tot un element din Rp \ U (Rp ). Fie as , bt Rp \ U (Rp ). Atunci
a
+ bt = at+bs
Rp \ U (Rp ). Deducem astfel ca Rp este un inel local al carui ideal
s
st
maximal este Rp \ U (Rp ) = pRp .

Remarca 2.13. Inelul Z(p) din exemplul 1.30 coincide cu ZpZ , localizatul lui Z n
idealul prim pZ, iar idealul sau maximal este pZ(p) = { ab : p | a, p - b}.
Exercitiul 2.14. Fie S R un sistem multiplicativ.
(i) Daca I este ideal al lui R, atunci S 1 I = { as : a I, s S} este ideal al lui
S 1 R. Mai mult, S 1 I = S 1 R daca si numai daca I S = .
(ii) Daca J este ideal al lui S 1 R, atunci exista I ideal al lui R cu proprietatea ca
J = S 1 I.
(iii) Aratati ca p 7 S 1 p este o corespondenta bijectiva si care pastreaza incluziunile
ntre multimile {p Spec(R) : p S = } si Spec(S 1 R).
Exercitiul 2.15. Fie R1 , . . . , Rn inele comutative si R = R1 Rn .
(i) Fie Si Ri sistem multiplicativ si S = S1 Sn . Aratati ca S R este
sistem multiplicativ si S 1 R S11 R1 Sn1 Rn .

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

(ii) Aratati ca daca P = R1 Ri1 Pi Ri+1 Rn cu Pi Spec(Ri ),


atunci RP (Ri )Pi .
Definitia 2.16. O proprietate P a unui inel R se numeste proprietate locala daca
este ndeplinita urmatoarea conditie: R are P dac
a si numai daca Rp are P oricare
ar fi p Spec(R).
Exercitiul 2.17. Aratati ca proprietatea unui inel de a fi redus (adica N (R) = 0)
este locala.
Exercitiul 2.18. Fie K corp comutativ.
(i) Daca R = K K, atunci Rp este corp oricare ar fi p Spec(R).
(ii) Fie R = K N inelul functiilor definite pe N cu valori n K. Aratati ca Rp este
corp oricare ar fi p Spec(R).
Aplicatia S : R S 1 R definita prin S (a) = a1 este morfism unitar de inele
unitare si S (s) este inversabil oricare ar fi s S. Mai mult, Ker S = {a R :
s S, sa = 0}. In particular, S este injectiva daca si numai daca S nu contine
divizori ai lui zero.
Definitia 2.19. Aplicatia S se numeste morfismul canonic de la R la S 1 R.
Exercitiul 2.20. Fie R inel comutativ finit si S R sistem multiplicativ. Aratati
ca aplicatia S este surjectiva.
Teorema 2.21. (Proprietatea de universalitate a inelelor de fractii) Fie R inel
comutativ unitar si S R sistem multiplicativ. Daca f : R T este un morfism
unitar de inele (comutative unitare) astfel nc
at f (s) U (T ) pentru orice s S,
atunci exista f : S 1 R T morfism unitar, unic cu proprietatea ca f S = f .
Proof. Sa vizualizam aceasta proprietate cu ajutorul urmatoarei diagrame:
S

RE
E

/ S 1 R

EE f
EE
EE
E" 

Definim f ( as ) = f (a)f (s)1 oricare ar fi a R si s S.


Pentru nceput aratam ca f este bine definita: daca as = bt , atunci exista u S cu
u(at bs) = 0 si aplicand f acestei egalitati obtinem f (u)f (a)f (t) = f (u)f (b)f (s).
Cum f (u), f (s), f (t) U (T ) deducem ca f (a)f (s)1 = f (b)f (t)1 .
Sa aratam acum ca f este morfism de inele:
a b
at + bs
f( + ) = f(
) = f (at + bs)f (st)1 = f (a)f (t)f (s)1 f (t)1 +
s t
st
a
b
+f (b)f (s)f (s)1 f (t)1 = f (a)f (s)1 + f (b)f (t)1 = f ( ) + f ( )
s
t
a b
ab
a
b
f ( ) = f ( ) = f (ab)f (st)1 = f (a)f (s)1 f (b)f (t)1 = f ( )f ( )
s t
st
s
t
a
Sa verificam si ca f S = f : pentru a R avem f S (a) = f ( 1 ) = f (a).

IDEALE PRIME S
I IDEALE MAXIMALE. INELE DE FRACT
II.

Sa presupunem acum ca ar mai exista un morfism


ca g S = f si sa aratam ca g = f : pentru a
g( a1 1s ) = g( a1 )g( 1s ). Dar g( a1 ) = g S (a) = f (a).
g( 1s 1s ) = g( 1s )g( 1s ) = g( 1s )f (s), deci g( 1s ) = f (s)1 .
f (a)f (s)1 = f ( as ), adica g = f .

g : S 1 R T cu proprietatea
R si s S avem g( as ) =
Pe de alta parte, 1 = g( 11 ) =
Putem concluziona ca g( as ) =


Corolarul 2.22. Fie R inel integru si K corp comutativ cu proprietatea ca R este


subinel unitar al lui K. Atunci Q(R) este izomorf cu un subcorp al lui K.


R  Dp

/ Q(R)
DD
DDi
DD
DD  i
"

Remarca 2.23. Corolarul de mai sus ne arata ca pentru un inel integru corpul sau
de fractii este cel mai mic corp care l contine.
Exercitiul 2.24. Fie S R un sistem multiplicativ. Aratati ca S 1 (R[X])
(S 1 R)[X].