VENELE I ROLURILE LOR

Ani la rnd, venele au fost considerate simple conducte prin care era asigurat
ntoarcerea sngelui la cord. Rapid ns, a devenit evident c ele au roluri importante n
reglarea circulaiei. Ele sunt capabile de contracie i dilatare, de depozitase a unor
cantiti mari de snge pe care-l pot disponibiliza atunci cnd circulaia o cere,
determinnd mpingerea sngelui spre cord - pompa venoas Ele ajut chiar i la
reglarea debitului cardiac, funcie deosebit de important.
Presiunea venoas - presiunea din atriul drept (presiunea venoas central) i
presiunile n periferie
Sngele din venele sistemice este condus spre atriul drept; de aceea presiunea de
la nivelul atriului drept este frecvent denumit presiune venoas femural. Evident c
orice factor ce afecteaz presiunea de la nivelul atriului drept va afecta i presiunea
venoas.
Presiunea atriului drept este reglat de echilibrul dintre capacitatea cordului de
a pompa sngele din atriul drept i n al doilea rnd, de tendina sngelui de a se
deplasa din venele periferice spre atriul drept.
Presiunea normal de la nivelul auritului drept este de aprox. 0 mm Hg, adic este
aproximativ egal cu presiunea atmosferic. Totui, presiunea din atriul drept poate
crete la valori de 20-30 mm Hg n diverse situaii ca; 1.) insuficiena cardiac sever i
2.) dup transfuzii masive de snge, care vor determina cantiti mari de snge s se
ntoarc din periferie spre cord.
Limita inferioar a presiunii atriului drept este de obicei ntre 3-5mmHg.
Reprezentnd presiunea de la nivelul cutiei toracice, n interiorul creia este coninut
cordul. Presiunea din atriul drept se apropie de aceast valoare cnd pompa cardiac
este foarte viguroas sau cnd sngele ce se ntoarce la cord din periferie este redus
cantitativ, aa cum se poate observa n hemoragii.
Rezistena venoas i presiunea venoas periferic
n stare de distensie. Venele mari aproape c nu prezint nici un fel de rezisten. Totui,
aa cum este ilustrai n fig-12-6. Majoritatea venelor ce ptrund n cutia toracic sunt
comprimate n mai multe puncte de esuturile nconjurtoare. mpiedicndu-se astfel
curgerea normal a sngelui. De exemplu, venele de la nivelul braelor sunt deseori

comprimate datorit angulaiei lut abrupte deasupra coastei nti. n al doilea rnd,
presiunea de la nivelul venelor gtului scade deseori alit de mult. nct presiunea
atmosferic din exterior determin colapsul tor. Venele de la nivel abdominal sunt i