Sunteți pe pagina 1din 34

Semiologia si explorarea

aparatului respirator

Notiuni de anatomie

Conductele aeriene: cavitatile


nazala+bucala, faringe, laringe, trahee,
bronsii principale
Doi plamani plamanul drept = trei lobi,
plamanul stang=doi lobi, ambii avand 10
segmente
Cavitatea toracica
Pleura si lichidul pleural

Circulatia pulmonara

Circulatia bronsica

Acinul pulmonar si alveola

Notiuni de fiziologie
Definitie: respiratia este functia prin care se
asigura eliminarea CO2 si aportul de oxigen
la tesuturi
Are trei timpi:
I.
Timpul pulmonar
II.
Timpul sangvin
III. Timpul tisular

Semiologie
Ramur a medicinii care se ocup cu studiul
simptomelor diferitelor boli, precum i cu
metodele de diagnosticare a lor
Simptome = subiective
Semne = obiective

Dispneea
Dispneeaeste dificultatea de a respira; spre
deosebire de respiratia normala, care este
involuntara, respiratia dispneica este
constienta, voluntara, penibila
n stare normala, miscarile respiratorii au o
frecventa constanta, o amplitudine egala si
un ritm regulat, n timp ce n stari
patologice aceste caracteristici se modifica
si apare dispneea

Clasificare dupa
circumstante
Dispneea permanenta insuficienta
cardiaca avansata
Dispnee de efort pleurezii, insuficienta
cardiaca
Dispnee de decubit=ortopnee bolnavul
este obligat sa stea in pericardite
Dispnee paroxistica astm bronsic

Durerea

1.

2.

3.

4.

5.

Clasificare dupa origine:


Pleurala junghiul din pleurezie, durerea
din pneumotorax
Parenchimatoase pulmonare junghiul din
pneumonie
Parietale fracturi costale, herpes zoster,
TBC vertebral
De origine cardiovasculara infarct
miocardic, disectie de aorta
Iradiate de la nivel abdominal

Caractere particulare
Junghiul este o durere vie, localizata, acuta
si superficiala, exagerata de tuse si de
respiratie profunda; se ntlneste n pleurite,
pleurezii, pneumonii
Durerea n umar poate proveni de la o
pleurita diafragmatica
Durerea care se amplifica cu miscarile
respiratorii, sugereaza o fractura costala
Durerile accentuate prin compresiunea
punctului dureros, sunt de obicei parietale

Tusea

Tuseaeste un act reflex sau voluntar, care


are drept rezultat expulzarea violenta a
aerului si n unele cazuri a corpurilor straine
din caile respiratorii

Tipuri de tuse
Tusea
Tusea
Tusea
Tusea
Tusea
Tusea
Tusea

productiva
seaca
chintoasa in tusea convulsiva
bitonala pareza nerv recurent
latratoare
surda afectiuni laringiene
emetizanta

Drenaj postural

Expectoratia

este procesul prin care se elimina produsele


formate n caile respiratorii, n mod curent,
prin expectoratie se nteleg att actul de
expulzie, ct si produsele eliminate(sputa)

Caractere - culoarea

Alte caractere
Cantitatea -n mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare
tuse mai mult de 50 ml. n unele boli (dilatatie
bronsica, abces si gangrena pulmonara, tuberculoza
pulmonara avansata), cantitatea creste, uneori chiar
pna la 300 - 400 ml/24 de ore
Vomica - prin acest termen se ntelege expulzarea
brutala a uneicolectii purulente situate n parenchimul
pulmonar sau n vecinatate, prin deschiderea n caile
respiratorii (abcese pulmonare, pleurezii purulente,
abcese subfrenice)
Mirosul - poate fi fetid n abcesul pulmonar si n
dilatatia bronsica siputrid,respingator, n gangrena
pulmonara

Hemoptizia
Este eliminarea pe gura a unei cantitati de
snge, provenind din caile aeriene
inferioare
Diagnostic diferential cu: epistaxis,
gingivoragie, hematemeza
Bolnavul prezinta o criza de tuse, n cursul
careia elimina snge curat, rosu-viu, aerat
spumos, cantitatea variind ntre 100 si 300
ml

Cianoza
Cianoza sugereaza uneori, tot o tulburare a
functiei respiratorii si se traduce printr-o
coloratie violacee a pielii si a mucoaselor,
datorita prezentei n capilarele sanguine a
unei mari cantitati de hemoglobina (Hb)
redusa (peste 5 g%)
Cianoza poate fidiscreta -cnd se evidentiaza
la lobii urechilor si la extremitatea
degetelormarcata -cnd apare la nas, buze si
n jurul ochilor siintensa,cnd acopera toata
fata, inclusiv limba

Examenul fizic - semne


Inspectie
Palpare
Percutie
Auscultatie

Tipuri de curbe
febrile

Fig. 1 - permanenta
Fig. 2 remitens
Fig. 3 - intermitenta
Fig. 4. - hectica
Fig. 5 - recurenta
Fig 6 - ondulanta
Fig. 7 - inversata
Fig. 8. crisis
Fig. 9. Lysis

Explorarea functiei
respiratorii

Pulsoximetria

Gazometria sangelui
arterial
Se face prin punctie arteriala de preferat
in artera radiala
Ofera mult mai multe informatii decat
pulsoximetria

Radioscopia si radiografia
pulmonara

Opacitate - pleurezie

Hipertransparenta pneumotorax

Bronhoscopia

Spirometria simpla si cu
difuziune

Examenul de sputa

Alte teste
Tomografia cu substanta de contrast CT
Scintigrafia pulmonara de ventilatie si de
perfuzie
Bronhografia
Angiografia

Va multumesc!