Sunteți pe pagina 1din 8

Gonartroza

Gonartroza sau artroza genunchiului este o afectiune degenerativa ce consta in distrugerea cartilajului
hialin prezent pe extremitatile osoase articulare. Studii recente au aratat ca artroza nu se rezuma doar la
distrugerea cartilajului hialin, ci afecteaza intreaga articulatie, inclusiv osul subcondral. Se produce practic o
uzura progresiva a cartilajului articular, care isi pierde supletea, aparand durerea si limitarea mobilitatii
genunchiului.
Este o problema de sntate frecvent aprut
la pesoanele de peste 40 ani. Aproximativ
25%-30% persoane cu vrsta 45-65ani, 60% cu
vrsta peste 65 ani .
Boala afecteaz cu predilecie femeile (70-80%),
mai ales dup 50-60 de ani, asociind frecvent
suprancrcarea ponderal i tulburri ale
circulaiei de ntoarcere.
Gonartroza are o incidenta superioara
coxartrozei, insa ramane compensata functional o
perioada de timp mai lunga si este mai putin
invalidanta decat aceasta.
Gonartroza se poate impartii in doua forme:

Gonartroza primara - care debuteaz n general ntre 40 i 50 de ani, n special la femei la


menopauz, obeze i cu varice la membrele inferioare. Leziunile artrozice sunt bilaterale i
beneficiaz de tratamente conservatoare.
Gonartroza secundara - care debuteaz mai precoce, sunt n majoritatea cazurilor unilaterale i
necesit frecvent intervenii chirurgicale.

Clasificarea i simptomatizarea gonartrozelor se face pe baza examenului clinic, radiologic si


examenului artroscopic. Astfel gonartroza a fost impartita in 4 stadii:
-

Stadiul I in care modificarile sunt minime, redoare articulara de repaus, durere moderata si uneori
edem local, radiologic nu exista modificari, artroscopic exista semne de degenerare cartilaginoasa.
Stadiul II simptomele sunt moderate, cu durere locala permanenta, de intensitate medie, redoare
articulara matinala, impotenta functionala usoara, tumefactie, radiologic apare ingustarea spatiului
articular, artroscopic apare fibrilarea cartilajului si degenerare meniscala.
Stadiul III simptome moderate,redoare matinala si dupa repaus semnificativa, limitarea mobilitatii
articulare, cracmente osoase (zgomote articulare), radiologic ingustarea spatiului articular,
osteofite, artoscopic frgmentarea cartilajului, corpi liberi intraarticulari, leziuni degenerative
meniscale.
Stadiul IV simptome severe, durere in repaus, noaptea, la schimbari de vreme, deformare
articulara in var sau valg, instabilitate, radiologic spatiu articular redus, scleroza osoasa in punctele
de sprijin, osteofite, dezaliniere, artroscopic dezgolirea osului subcondral pe zone intinse.

Simptome
-

Simptomul principal este durerea. Provocata de


miscare, dispare la repaus, pentru ca in stadiile
avansate sa fie permanenta (inclusiv noaptea).
Durerea este mai intensa dimineata sau dupa o
perioada de inactivitate si este meteosensibila
(se agraveaza la schimbarea vremii)
Genunchiul devine rigid si umflat, ceea ce face
ca mobilitatea sa fie redusa (la indoire sau
indreptare)
Mersul este schiopatat
Genunchiul trosneste la miscarile de
indoire/indreptare

Etiologia gonartrozei - Alterarea degenerativa in gonartroza incepe in cartilajul articular normal ca


rezultat al unei incarcari excesive a unui genunchi, sau prin incarcarea relativ normala al unui genunchi tarat
de alte afectiuni colaterale sau predispozante, supus unor traumatisme minore. Factorii de risc pentru
gonartroza includ:
-

Varsta - proprietatile cartilajului articular se reduc cu varsta, ceea ce duce la aparitia modificarilor
radiologice precum ingustarea spatiului articular, prezenta osteofitilor, resorbtii osoase, leziuni
degenerative la nivelul ligamentelor intraarticulare.
Obezitatea - cresterea stresul mecanic asupra articulatiei genunchiului este strans legata de artroza
genunchiului, dar si de coxartroza. S-a dovedit ca un indice masa corporala (BMI = body mass index)
crescut predispune la redoare articulara a genunchiului. Cresterea stersului mecanic nu este direct
proportionala cu cresterea in greutate. La o crestere a incarcarii cu 2/3 fata de greutatea ideala, fortele
care trec prin articulatia genunchiului cresc de 10 ori.
Traumatismele - pot distruge in mod direct cartilajul articular, sau pot determina leziuni ligamentare
(MENISC, LIA, LIP, ligamente posterioare) care in timp vor determina aparitiagonartrozei.
Diabetul zaharat.
Tulburari hormonale.
Boli neuromusculare.
Afectiuni congenitale - articulatii anormal dezvoltate (genu valgum, genu varum, genu recurvatum),
laxitati ligamentare.
Tulburari sistemice - guta, hemocromatoza, tulburari metabolice.

Profilaxia - Conceptul de profilaxie nseamn ansamblul tuturor msurilor medico-sanitare sau de alt
natur impuse pentru prevenirea apariiei bolilor.
Profilaxia n mod general este clasificat n:
-

profilaxie primar urmrete prevenirea apariiei bolii: scderea in greutate; adoptarea unei diete
sntoase, pentru fortificarea muchilor i articulaiilor; evitarea ridicrii greutii; practicarea
exerciiilor fizice; hidratarea.
profilaxia secundar dup diagnosticul bolii urmrete prevenirea apariiei sechelelor specifice;
profilaxia teriar urmrete prevenirea apariiei unor agravri i complicaii. Profilaxia la
persoanele n vrst este de cele mai multe ori secundar sau degradul II i urmrete prevenirea
agravrii decondiionrii fizice i pshice.

Tratament
2

Tratamentul chirurgical:
-

Osteotomia de tibie - rolul osteotomiei


este de a alinia capetele osoase, de a reda
articulatiei forma anatomica si practic de a
scadea stresul de la nivelul compartimentului
intern al genunchiului

Tratamentul artroscopic - artroscopia


este destinata in special gonartrozei de stadiu
II-III si poate avea rol: de diagnostic,
preventiv, terapeutic. Artroscopia este o
metoda care atenueaza cu 30-40% simptomele
artrozei si ofera pacientilor cativa ani mai buni
pana la protezare.

Tratamentul antroscopic

Artroplastia - este tratamentul chirurgical


prin
care
se
inlocuieste
articulatia
genunchiului cu o proteza (o articulatie
artificiala). Artroplastia totala de genunchi este
indicata in stadiile avansate de gonartroza
(stadiul IV), cand celelalte tratamente nu mai
fac fata in ameliorarea simptomatologie.

Artroplastia

Tratament farmacologic: consta in antiinflamatoare locale (unguent sau gel), cu aplicare locala
fara a masa zona dureroasa. In cazul in care simptomatologia persista se poate trece la folosirea
antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) neselective sau selective. Tratamentul poate fi completat cu un
relaxant muscular.

Tratament fiziokinetic: Cele mai folosite mijloace fizice de combatere a durerii sunt
reprezentate de electrostimularea antalgica (curent DD, TENS, ionizari, medie frecventa redresata sau
interferentiala), de ultrasunet cand durerea este generata mai ales de tesutul periarticular, de termoterapie
(caldura superficiala sau profunda care amelioreaza disconfortul prin combaterea contracturii musculare;
aplicatiile de rece se recomanda mai ales in prezenta fenomenului inflamator).

Masajul cu efectul sau proprioceptiv, trofic, de ameliorare a circulatiei influenteaza durerea,


tonusul muscular lcal si general, circulatia de retur.

Hidro-si balneo-kinetoterapia au rol deosebit in artroza membrelor si lombalgia cronica.


Tratamentul kinetic
3

1. Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului ca extensor i "zvortor" al genunchiului s-a


realizat prin :
a) exerciii izometrice :
- decubit dorsal: se contract puternic cvadricepsul;
- decubit dorsal: kinetoterapeutul cu o mn menine coapsa pe planul patului, iar cealalt mn sub
clci. Pacientul ncearc s ridice, extins, membrul inferior ;
- seznd, cu gamba n extensie, se execut contracii ;
- seznd sau decubit dorsal, cu genunchii flectati, lipii puternic unul de altul; se comanda contracia
pentru extinderea gambei, fr s se execute, continund s se in strns lipii genunchii;
b) exerciii cu rezisten progresiv:
- decubit dorsal, genunchii ndoii, se execut extensia gambei, n timp ce kinetoterapeutul opune
rezisten la nivelul treimei inferioare a gambei. Contrarezistenta se va aplica la diverse grade de flexie a
genunchiului;
- seznd, gamba sntoas peste cea a membrului afectat execut contrarezisten ;
- sprijin pe genunchi si pe palme, se extind genunchii ca sa se ajung in sprijin pe mini i pe vrfurile
picioarelor;
- pacientul n decubit ventral sau seznd, instalaie cu scripete si contragreuti care se prind de glezn;
genunchiul n flexie 90 se execut extensia gambei ;
- pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins, gamba n afara patului, membrul inferior opus flectat, se
sprijin cu piciorul pe pat; priza se face pe faa dorsal a piciorului i pe faa anterioar distal pe gamb;
se execut flexia dorsal a piciorului i n continuare extensia gambei n totalitate - se opune rezistent ;
- pacientul seznd, se fixeaz la nivelul gleznei greuti cu valori progresive i se ridic (extensia
genunchiului ) pn apare oboseala muscular. (exerciii De Lorme).

2. Recuperarea cvadricepsului ca stabilizator n zona de stabilitate critic ntre 60 - 90 flexie,


prin cretere de forta i rezisten.
Tipuri de exerciii globale si selective:
- pacientul in decubit dorsal cu coapsa intins, gamba n afara patului, membrul inferior opus flectat se
sprijin cu piciorul pe pat; kinetoterapeutul, face priz pe faa anterioar a coapsei, distal, i pe gamb tot
distal; pacientul ncearc flexia coxo-femural, blocat de kinetoterapeut, executa n continuare extensia
gambei contra rezistenei;
- pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins gamba n afara mesei; membrul inferior opus flectat se
sprijin cu piciorul pe pat; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsala a piciorului i pe faa anterioar
distal pe gamb; pacientul execut flexia dorsal a piciorului, apoi n continuare extensia gambei;
micrile sunt contrate n aa fel nct flexia dorsal a piciorului s fie complet blocat, dar extensia
gambei sa-i urmeze amplitudinea n totalitate;

- variant - membrul inferior afectat pleac de la poziia de tripl flexie, kinetoterapeutul se opune la
extensia piciorului (flexie plantar), apoi n continuare la extensia gambei care se execut concomitant i
cu ntinderea coapsei;
- decubit dorsal articulaia coxofemural flectat la 90, din aceasta poziie se execut extensia
genunchiului cotra unei rezistene ;
- decubit dorsal membru inferior n uoar flexie a genunchiului (10), kinetoterapeutul apuc rotula
tragnd-o n jos i n afar; se comand extensia complet, cu fracionarea rotulei n sus i nuntru ;
- exerciii la bicicleta ergometric ;
- genuflexiuni (pn la 50 din flexia total).

3. Tonifierea ischiogambierilor se face la nivelul celor 15-20 de final de extensie la genunchiul


instabil.
a.) exerciii izometrice:
- decubit dorsal, kinetoterapeutul aeaz o mn pe faa anterioar a gleznei, iar cu cealalt sub genunchi
ncearc sa-l flecteze, pacientul meninndu-l ns extins;
- decubit ventral, sub glezna anterioar se pune un sac de nisip n aa fel nct genunchiul s flecteze cu
15 - 20; kinetoterapeutul aplic o rezisten cu mna n spaiul popliteu. Pacientul ncearc s extind
genunchiul contra rezistenei minii.
b.) exerciii cu contrarezisten:
- pacientul n decubit dorsal, soldul n flexie, genunchiul extins, se face extensia coapsei cu rezisten la
nivelul talonului;
- pacientul n seznd, gambele ncruciate (cea a membrului afectat deasupra), se execut
contrarezisten cu gamba sntoas din decubit ventral, instalaie la scripei ;
- decubit dorsal, cu coapsa la marginea patului; kinetoterapeutul face priza pe faa dorsal a coapsei i pe
talpa; pacientul execut o flexie de coaps, apoi o extensie de picior, n continuare flectnd genunchiul ;
- decubit dorsal cu coxofemural i genunchiul uor flectat, glezna n poziie indiferent: prizele sunt
aplicate pe faa anterioara a coapsei i dorsal a piciorului, kinetoterapeutul opunndu-se flexiei coapsei
i flexiei dorsale a piciorului ;
- pacientul in decubit dorsal, cu gamba atrnnd la marginea mesei, membrul inferior opus ndoit, cu
piciorul pe masa, articulatia coxofemural este n uoar adducie genunchiul n rotaie intern, iar
piciorul n adductie ; kinetoterapeutul face priz pe condilul intern i pe marginea extern a
antepiciorului; pacientul execut o adducie a coxofemuralei i duce vrful piciorului lateral n adducie ;
- pacientul n decubit dorsal, membrul inferior afectat in flexia genunchiului i coxofemuralei, celalalt n
sprijin pe pat; se pornete de la flexia cu abductia coxofemuralei, extensia genunchiului si adductia
piciorului contra prizelor kinetoterapeutului, pacientul executnd extensia i o uoar adducie a
coxofemuralei, cu flexia i rotaia extern a gleznei i adducia genunchiului ;

- din decubit heterolateral membrul inferior opus flectat, iar membrul inferior afectat n uoara flexie:
pacientul ridic genunchiul prin abducia i rotaia extern a coxofemuralei, apoi ridic antepiciorul prin
rotaia extern a genunchiului i adducia piciorului; contrarezistena se aplic pe faa lateroextern a
piciorului.
4. Antrenarea tensorului fasciei lata i a tricepsului sural.
- pacientul in decubit dorsal, membrul inferior opus in sprijin cu talpa pe pat, gamba celuilalt membru
inferior n afara patului, coapsa n uoar adductie; pacientul execut o flexie cu rotaie intern a CF,
concomitent cu abductia CF, continund cu flexia - rotaia extern a genunchiului si cu abductia
piciorului; priza se aplic distal pe coapsa deasupra genunchiului si pe faa extern a genunchiului;
- n sprijinul unipodal, membrul inferior afectat poart o sanda de reeducare, pe care este fixat o
greutate la partea anterointern; pacientul va duce piciorul n sus si lateral;
- decubit ventral pe un plan nclinat; se ridica corpul n sus prin mpingerea piciorului n flexie plantar;
la nceput cu ambele picioare, apoi numai cu piciorul afectat;
- din stnd, ridicri pe vrfuri. Refacerea mobilitii articulare a genunchiului pn la limite funcionale
este un alt obiectiv important pe lng stabilitate i for, i se realizeaz ntotdeauna n paralel.
Se utilizeaz:
- mobilizri ale rotulei n plan transversal i longitudinal;
- posturri pentru reducerea flexum-ului de genunchi: pacientul n decubit ventral, cu gamba n afara
mesei, cu un scule de nisip sub genunchi; stand pe un scaun cu piciorul ntins pe un alt scaun, se aplic
greuti pe genunchi;
- exerciii autopasive i active cu propria greutate a corpului i cu ngreunri;
- tehnici de facilitare.
Tipuri de exerciii:
- pacientul n decubit ventral, membrul inferior ntins, piciorul in flexie dorsal, vrful sprijinit pe pat;
pacientul execut extensia total a genunchiului;
- pacientul n decubit ventral, membrul inferior ntins, gamba n afara suprafeei de sprijin, pacientul
execut extensia genunchiului la maxim, prin atrnarea liber a gambei la marginea patului, oblignd
astfel genunchiul la maxim de extensie;
- pacientul n decubit dorsal, gamba atrnnd n afara patului; se execut flexii i extensii ale gambei cu
propria greutate;
- decubit dorsal, coapsa la 90, se las gamba sa cada liber apoi se execut extensia complet;
- decubit dorsal, membrul inferior afectat ntins la vertical, pacientul execut flexia din genunchi,
minile apuc de sub genunchi i ajut la meninerea membrului inferior pe vertical, flexia executnduse n virtutea gravitaiei prin greutatea gambei;
- patrupedie, sprijin pe vrful picioarelor i mini, ridicarea genunchilor de pe suprafaa patului pana la
extensia complet;
6

- decubit ventral, genunchii ndoii, gamba membrului inferior sntos va ajuta la efectuarea flexiei
genunchiului afectat impingndu-l i obligndu-l la o flexie accentuat, peste 90;
- decubit ventral, de glezna membrului inferior afectat este prins un cordon elastic, capetele cordonului
sunt n minile pacientului care-l trage, oblignd genunchiul bolnav la o flexie accentuat;
- stnd cu faa la scara fix, ridicarea pe vrful picioarelor cu extensia maxim a genunchiului, coborre
pe clcie, vrfurile n sus, mentinnd extensia genunchilor;
- stnd cu faa la scara fix, ndoirea genunchilor (semiflexie), revenire cu ridicare pe vrfuri. Pentru a
facilita o poziie antalgica se folosesc tehnici de relaxare bazate pe izometrie, tehnica de " relaxare opunere" si tehnica de stabilizare ritmic. Aceste tehnici cu efect de relaxare, decontracturare au ca
rezultat i creterea mobilitii articulare.
- pacientul n decubit dorsal, n decubit ventral (cu coapsa la 90)sau din seznd; pacientul las relaxat
membrul inferior, kinetoterapeutul prinde gamba cu o mn, cu cealalt fixnd coapsa i execut lent dar
ferm o flexie a gambei; n momentul n care pacientul simte durerea de ntindere a genunchiului va
declana o extensie cu toata fora de care este capabil cvadricepsul. Kinetoterapeutul opune rezistenta.
Aceast faz dureaz 5-6 secunde dup care pacientul relaxeaz brusc cvadricepsul, moment n care
kinetoterapeutul mai foreaz cteva grade pe flexie; pauz 2 minute. Pe edina se fac 3-5 ncercri.
Exerciii gestice:
- urcatul si cobortul scrilor;
- pasitul peste un obstacol;
- aplecatul.
Terapia ocupational: not, pedalaj la biciclet sau activiti manuale la diverse utilaje activate de pedal.
Respectarea regulilor de profilaxie secundar care alctuiesc "igiena ortopedic" a genunchiului:
- greutatea corporala normala;
- evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
- evitarea mersului pe teren accidentat;
- mersul cu sprijinul in baston;
- evitarea poziiilor de flexie maxima;
- evitarea meninerii prelungite a unei anumite poziii a genunchiului;
- micri libere de flexie-extensie dup un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism;
- corectarea cu susintoare plantare a piciorului plat;
- evitarea tocurilor nalte;
- evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat in genunchi).
Exercitiile vor fi dozate de la simplu la complex, incepnd cu 3-4 serii a cte 5 repetri in primele dou
sptmni, cu trei sedinte de aproximativ o ora pe sptmn.
Dup aceste dou sptmni se efectueaz o evaluare intermediar, dac pacientul prezint o ameliorare
atunci se vor mri dozrile si complexitatea exercitiilor, de exemplu se vor efectua 4-5 serii a cte 5
repetri. In caz contrar programul va ramane la fel pn ce pacientul va prezenta achizitii.

Bibliografie:
-

http://www.doctorortoped.ro/genunchi-si-gamba/afectiuni/genunchi-si-gamba/gonartrozaartroza-genunchiului.html
ARTROZA/ Rodica Chiriac si Codrina Ancuta, editura Performantica Iasi, 2005
www.sfatulmedicului.ro
http://www.lectiadeortopedie.ro/artroza/gonartroza/