Este folositor a cunoate istoria oricrei tiine.

Importana cunotinei istorice ns se

arat mai ales n disciplinele filosofice, cci aici prezentul nu se nelege fr trecut, trecutul
retriete n prezent. Problemele filosofice astzi discutate snt n mod esenial care s-au
prezentat i gnditorilor antici.

NICCOLO MACHIAVELLI (1469-1527) dorind s scriu ceva folositor pentru cine se

pricepe, mi s-a prut mai potrivit s merg direct la adevrul real al lucrului dect la
nchipuirea lui (cci muli i-au nchipuit republici i principate care nu s-au mai vzut, nici
cunoscut n realitate).
Pentru Machiavelli omul este ru n esena lui: schimbtor, prefcut, lacom de ctig,
temtor de primejdii. Aceste convingeri l determin s nu in cont de ce-i bine i ce-i ru
pentru indivizi, atunci cnd este vorba de fixarea regulilor de conducere ale Principelui.
Misiunea Principelui const numai n meninerea, consolidarea i salvarea Statului, care este
cel mai nalt obiectiv moral. Deasupra Statului nu exist nimic, legea suprem este salvarea
statului, iar Principele, ca personificare a Statului, trebuie s-i consacre toate preocuprile
sale, chiar moralitatea lui personal.
Aadar morala suprem este existena Statului, binele i sigurana lui, n faa crora
morala individual i social nu au nici o valoare. De aceea, Machiavelli recomand
Principelui s fie mai degrab crud dect milos, totdeauna temut dect iubit, s fie leu i vulpe
n acelai timp, s nu se in de cuvnt dac e nevoie, s fie simulator, cci arta de a guverna
nu-i numai arta de a face, ci i de a te preface. Pentru meninerea Statului, Principele va fi
deseori nevoit s lucreze contra bunei credine, contra iubirii, contra omenirii, contra religiei
scopul scuz mijloacele.
Mai trziu Machiavelli, fr a renuna la aceeai concepie general politic, consider c
republica este mai apt dect monarhia de a conserva i dezvolta Statul, mrturisind totodat
mai mult n credere n popor, mai mult respect pentru dreptate, recunoscut ca unul din
fundamentele Statului, pentru lege, care trebuie s fie egal pentru toi - ca una din condiiile
necesare ale unui stat liber, drept i puternic. Or, pentru a preveni comportamentele rele,
oamenii s-au hotrt s fac legi i s dicteze pedepse contra celor care le-ar nclca. n
condiii normale de existen, funcionarea statului e bazat pe domnia legii. Guvernanii
trebuie s se bazeze pe popor, care nu cere dect s triasc sub lege, s nu fie oprimat.

Intra aici pentru restul eseului : https://www.scribd.com/doc/21003236/Istoria-GandiriiPolitice (pag 34)