Sunteți pe pagina 1din 15

Piata muncii intr-o tara UE

SUEDIA

Analiza comparativa cu alte tari

In Uniunea Europeana, economia sociala, pe care o regasim si sub


diverse alte denumiri precum economia solidara sau al treilea sector, se bucura

de o larga recunoastere atat in statele membre cat si la nivelul institutiilor


europene.
Economia sociala reprezinta aproximativ 10% din ansamblul inteprinderilor
europene, respectiv 2 milioane de intreprinderi, si 6% din totalul locurilor de
munca, avand un potential ridicat de a genera si mentine locuri de munca stabile
datorita specificului activitatilor lor, acestea neputand fi delocalizate, si a
modelului economic pe care se bazeaza in care persoanele sunt mai importante
decat capitalul.
Aceasta economie sociala este parte a modelului social si de bunastare
european care include mecanismele necesare ca acest sector sa genereze un
nivel ridicat de servicii, inclusiv servicii sociale de interes general, produse si
locuri de munca.
Economia social n diverse ri europene
rile europene par a putea s se claseze n trei categorii n funcie de locul pe
care l rezerv economiei sociale.
1) rile n care conceptul de economie social este admis la scar larg sunt:
Spania, Frana, Portugalia, Belgia, Irlanda i Grecia. Conceptul de economie
social se bucur n aceste state de recunoatere maxim din partea autoritilor
publice. S ne amintim c Frana este leagnul acestui tip de economie, iar
Spania a aprobat prima lege naional cu privire la economia social.
2) rile n care conceptul de economie social prezint un nivel de acceptare
mediu sunt: Italia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Suedia, Letonia,
Malta, Polonia, Marea Britanie, Bulgaria i Islanda. n aceste state, conceptul de
economie social coexist cu alte concepte precum cel al sectorului asociativ, al
sectorului de voluntariat sau al ntreprinderilor sociale.

3) rile n care conceptul de economie social este puin recunoscut, deloc


recunoscut sau nc necunoscut sunt: Austria, Cehia, Estonia, Germania,
Ungaria, Lituania, Olanda, Slovacia, Romnia, Croaia i Slovacia.
Conceptele conexe sectorului asociativni al organizaiilor non guvernamentale
se bucur n schimb de o mai mare recunoatere.

n UE-27, peste 207 000 de cooperative au fost active din punct de vedere
economic n 2009. Ele au o bun reputaie n fiecare domeniu al activit ii
economice i sunt importante n special n agricultur, n intermedierea
financiar, n comerul cu amnuntul i n gestionarea locuinelor, iar n calitate
de cooperative de munc, n sectorul industrial, al construciilor i al serviciilor.
Aceste cooperative asigur direct locuri de munc pentru 4,7 milioane de
persoane i au 108 milioane de membri. n concluzie, dincolo de importana sa
cantitativ, n ultimele decenii, economia social nu numai c i-a afirmat
capacitatea de a contribui n mod eficace la soluionarea noilor probleme
sociale, ci i-a consolidat i poziia de instituie indispensabil pentru o cre tere
economic stabil i durabil i pentru o distribuie mai echitabil a veniturilor
i a bogiei, care s adapteze serviciile nevoilor, s sporeasc valoarea
activitilor economice care satisfac nevoile sociale, s corecteze dezechilibrele
de pe piaa forei de munc i, pe scurt, s aprofundeze i s consolideze
democraia economic.
O principala concluzie care poate fi desprins este c economia social din
Europa este foarte important din punct de vedere uman i economic, oferind
locuri de munc remunerate pentru mai mult de 14,5 milioane de oameni sau
aproximativ 6,5% din populaia activ din UE-27. Aceste agregate subliniaz
faptul c economia social este o realitate care nu poate i nu ar trebui s fie
ignorat de ctre societate i instituiile sale. Interesul pentru economia sociala a

coincis, in special, cu criza economica din deceniul 1990 care a avut ca rezultat
aparitia unui unei inalte rate de somaj si agravarea situatiei in sistemul de
asigurare sociala. Deteriorarea unor sectii ale sectorului public a condus la
neincredere, in ceea ce priveste posibilitatea sectorului public sa garanteze
servicii sociale de inalta calitate si accesibile din punct de vedere economic.

n Suedia rata ocuprii este de peste 75%, depind inta strategiei Europa
2020, att nainte de criz (80,4% n 2008), ct i dup criz (78,7% n 2010).
Dac analizm situaia nregistrat n celelalte ri prezentate n figura 1,
observam c efectele crizei economice asupra ocuprii au fost mai puternice n
Bulgaria, Spania i Ungaria. i n Romnia scderea ratei ocuprii determinat
de criz a dus la ndeprtarea rii noastre de inta strategiei Europa 2020 (75%),
cobornd de la 64,4%, n 2008 la 63,3% n 2010. Rata omajului de lung durat
(omaj de peste un an) este de doar 1,4% n Suedia, chiar dac ajutorul de omaj
este generos i se ofer pentru o perioad de peste 300 de zile. Msurarea
accesului la munc, pe baza subindicatorilor rata ocuprii i rata omajului de
lung durat, poziioneaz Suedia pe locul 10 n rndul rilor OECD,
nregistrnd rezultate peste medie. Politicile ocupaionale din Suedia pun un
accent deosebit pe realizarea unui echilibru ntre viaa de familie i activitatea
desfurat la locul de munc. Astfel, suedezii dedic 65% dintr-o zi (15,5 ore)
pentru ngrijire personal i de agrement, iar timpul de lucru este de doar 1.610
ore pe an (Anuarul Statistic al Suediei, 2011).
Piaa muncii din Suedia se caracterizeaz prin protecie a ocuprii ridicat,
ajutor de omaj generos, cheltuieli ridicate cu implementarea programelor pieei
muncii, dar i taxe pe venituri ridicate. Legislaia muncii este aprobat de
parlament, dar este completat prin acorduri colective i negocieri individuale.
Acordurile colective completeaz legea att n stabilirea salariilor, ct i n

realizarea unor asigurri sociale colective, n stabilirea orelor de munc, a


condiiilor de munc, a vacanelor sau a concedierilor. Aceasta nseamn c
legea stabilete anumite condiii de baz cu privire la salariu, timp de lucru,
concedieri i concedii, care sunt valabile dac nu exist acorduri colective sau
care sunt completate prin aceste acorduri, de regul n avantajul angajailor.
Eforturile de susinere a creterii ocuprii i mai ales a eficienei muncii sunt
realizate att la nivel individual, ct i la nivel organizaional i guvernamental.
Dac analizm modificrile anuale ale ocuprii n Suedia nainte i dup criza
atual, prezentate n figura 2, observm o scdere a ratei ocuprii cu mai puin
de 2 puncte procentuale n perioada 2007-2009, scdere ce este recuperate n
perioada urmtoare (2009-2010). Printre rile care au nregistrat cele mai
puternice scderi ale ratei ocuprii n ambele perioade analizate se afl Estonia,
Letonia, Lituania, Irlanda i Spania. rile care au pierdut mai puine locuri de
munc din cauza crizei i care i-au recuperat parial sau total pierderile n
materie de ocupare sunt Suedia, Islanda, Marea Britanie. Alte ri au avut
modificri pozitive ale ocuprii, chiar dac acestea au fost mai reduse dup
declanarea crizei.
Printre aceste ri se numr Elveia, Norvegia, Belgia, Polonia. Grecia,
Bulgaria i Slovacia au nregistrat scderi mai puternice ale ocuprii dup criz,
n perioada 2009-2010.
Suediaa utilizat n mod prioritar termenul nrelaie cu fondurile structural
e, iar recent este folosit n corelaie cu ocuparea comprehensiv i msuri specifi
ce politicilor regionale.n noiembrie 1997,Guvernulsuedez a decis s desemneze
un Grup de Lucru privind economia

Social,

avnd

ca sarcin reanalizarea condiiilor de operare a acestei forme economice


i demonstrarea importanei sale n societate.

modelului anglosaxon

modelului
european de sud
sau
mediteranean

Franta
modelului
corporatist

Italia

Marea
Britan
ie

Suedi
a modelului

scandinav

Principalele state membre ale UE referitoare la functionarea economiei


sociale sunt Marea Britanie, Franta, Italia si Suedia. Selectia acestor tari a
fost realizata pe baza criteriului ca sunt reprezenti clasici ai celor patru
regimuri privilegiate sau si ai modelelor de stat de bunastare care exista
in Europa :

Evoluia activitii remunerate din cadrul economiei sociale din


Suedia comparativ cu alte tari din UE
ara

Austria

Locuri de munc

Locuri de munc

nperioada 2002-2003

nperioada 2009-2010

Cooperati

Asocia

Cooperati

Asocia

ve

ii

ve

ii

62,145

190,00

61,999

170,11

Cooper

-0.23%

Belgia

17,047

249,70

13,547

437,02

-20.53%

Bulgaria

n.a.

n.a.

41,300

80,000

n.a.

Cipru

4,491

n.a.

5,067

n.a.

12.83%

Republica

90,874

74,200

58,178

96,229

-35.98%

39,107

120,65

70,757

120,65

80.93%

Ceh
Danemarca

Estonia

15,250

8,000

9,850

28,000

-35.41%

Finlanda

95,000

74,992

94,100

84,600

-0.95%

Frana

439,720

1,435,3

320,822

1,869,0

-27.04%

30
Germania

466,900

1,414,9

12
830,258

37
Grecia

12,345

57,000

1,541,8

77.82%

29
14,983

101,00

21.37%

0
Ungaria

42,787

32,882

85,682

85,852

100.25%

Irlanda

35,992

118,66

43,328

54,757

20.38%

1,128,381

1,099,6

34.81%

Italia

837,024

499,38
9

Letonia

300

n.a.

29
440

n.a.

46.67%

Lituania

7,700

n.a.

8,971

n.a.

16.51%

Luxemburg

748

6,500

1,933

14,181

158.42%

Malta

238

n.a.

250

1,427

5.04%

rile de Jos

110,710

661,40

184,053

669,12

66.25%

0
Polonia

469,179

60,000

1
400,000

190,00

-14.74%

0
Portugalia

51,000

159,95

51,391

0
Romnia

n.a.

n.a.

194,20

0.77%

7
34,373

109,98

n.a.

2
Slovacia

82,012

16,200

26,090

16,658

-68.19%

Slovenia

4,401

n.a.

3,428

3,190

-22.11%

Spania

488,606

380,06

646,397

588,05

32.29%

0
Suedia

99,500

95,197

6
176,816

314,56

77.70%

8
Regatul Unit

190,458

1,473,0
00

236,000

1,347,0
00

Principala concluzie care poate fi desprins este c economia social din


Europa este foarte important din punct de vedere uman i economic,
oferind locuri de munc remunerate pentru mai mult de 14,5 milioane de
oameni sau aproximativ 6,5% din populaia activ din UE-27. Aceste

23.91%

agregate subliniaz faptul c economia social este o realitate care nu


poate i nu ar trebui s fie ignorat de ctre societate i instituiile sale.
A doua concluzie demn de remarcat este faptul c economia social, cu
unele excepii, este relativ mic n noile state membre ale UE n
comparaie cu cea a Suediei care este vizibil mult mai mare (in cazul
asociatiilor fiind 230.44%). Prin urmare, dac se dorete dezvoltarea
ntregului potenial al economiei sociale n aceste state, este nevoie s se
ating cel puin acelai nivel ca cel din alte state membre ale UE.

Dup cum se observ si n tabel Suedia ca ar membr UE i a Zonei Euro se


prezint foarte bine ca o adevarat economie social de pia cu indicatorii
politicii de ocupare raportai la populaia total a Suediei, ceea ce pentru

laureatul Nobel pentru Economie Jean Tirole din 2014 ca neocolbertist n istoria
gndirii economice a Franei era i este un exemplu demn de urmat i pentru
politica social i de ocupare a Franei.
Suedia

utilizat

mod

prioritar termenul

n relaie

cu fondurile structurale, iar recent este folosit n corelaie cu ocuparea comprehe


nsiv i msuri specifice politicilor regionale. n noiembrie 1997, Guvernul sued
ez a decis s desemneze un Grup de Lucru privind Economia Social, avnd
ca sarcin reanalizarea condiiilor de operare a acestei forme economice i
demonstrarea importanei sale n societate.
Termeni cum ar fi intreprinderea sociala nu au avut un uz comun in
Suedia, pana relativ recent. In ultimii ani, din ce in ce mai mult se dezvolta o
preocupare privind rolul economiei sociale in cadrul sistemului de protectie
sociala. Datorita introducerii relativ recente, a acestui termen de intreprindere
sociala in limba suedeza, este inca neclar daca si in practica, diferitele
organizatii au contribuit la economia sociala, de acum multi ani. In aceasta
perioada, economia sociala este utilizata pentru a descrie multe si diverse
activitati care sunt asumate de organizatii cum ar fi asociatiile, cooperativele
angajatilor si cooperativele de consum. In acest context, exista acordul ca
economia sociala a rezultat in urma nevoilor comunitatii, in opozitie cu nevoile
intreprinderilor, oferind un punct de vedere, bazat pe o viziune, la diversitatea si
consolidarea

utilizatorilor

si

societatii.

Pe parcursul deceniului 1980, in Suedia s-a dezvoltat o miscare in favoarea


cooperativelor, cu scop de consolidare a tinerilor someri si a persoanelor cu
deficiente mintale, astfel incat sa isi asume activitati economice si sa se
reintegreze pe piata muncii. Imboldul a fost dat de catre angajatii in serviciile de
sanatate, care cautau noi solutii la problemele existente si au dezvoltat o
activitate antreprenoriala bazatape structurile cooperativelor de munca.
Interesul pentru economia sociala a coincis, in special, cu criza economica din

deceniul 1990 care a avut ca rezultat aparitia unui unei inalte rate de somaj si
agravarea situatiei in sistemul de asigurare sociala. Deteriorarea unor sectii ale
sectorului public a condus la neincredere, in ceea ce priveste posibilitatea
sectorului public sa garanteze servicii sociale de inalta calitate si accesibile din
punct de vedere economic. Astfel a rezultat un decalaj intre cerintele pentru
servicii sociale si ale unui sector public in declin, cu consecinta ca majoritatea
cetatenilor sa caute modalitati alternative de organizare a bunastarii.
De exemplu, din momentul in care administratiile publice locale la mijlocul
deceniului 1980 nu au raspuns la nevoia de creare a gradinitelor, parintii s-au
unit si au creat centre cooperative de ingrijire pe durata zilei.Aceasta actiune s-a
extins rapid si a condus la in sistem important de ingrijire a copiilor, administrat
de

comunitate.

In anul 1992, o lege privind ofertele sectorului public a permis sectorului privat
sa isi asume furnizarea anumitor servicii. Aceasta tendinta de privatizare a
condus la infiintarea intreprinderilor sociale in Suedia. Functionarea acestora s-a
bazat pe valorile cetatenilor si ale societatii, atat ca receptori, cat si ca
producatori ai serviciilor. Termenul de economie sociala a devenit identic cu
notiunea de miscare sociala si de sector non-profit. Acest fapt evidentia si
definitia data de catre grupul de lucru in ceea ce priveste economia sociala
sustinuta de guvern in anul 1999 si conform careia economia sociala se refera la
activitati antreprenoriale care, in primul rand, au un obiectiv comun, se bazeaza
pe valori de democratie si sunt independente de sectorul public. Aceste activitati
sociale si economice de afaceri, si le asuma, in special, asociatiile,
cooperativele, institutele si organizatii similare. Intreprinderile din economia
sociala au un scop public sau isi propun interesul membrilor acestora si
nuurmarescprofitul.Situatia din cel de-al treilea sector, in Suedia, cu privire la
numere, este urmatoarea: Exista aproximativ 200.000 de cooperative,
intreprinderi sociale, institute, asociatii si alte organizatii similare.

Aproximativ 40.000 de organizatii sunt inregistrate in economia sociala,


50% dintre acestea dispun de personal remunerat, in timp ce restul se bazeaza
pe munca voluntara. In jur de 3 milioane de persoane se ocupa in mod voluntar
in

institute,

organizatii

caritabile,

etc.

In plus, 200.000 de persoane se ocupa in economia sociala, al carei exercitiu de


afaceri atinge 12 de miliarde de euro. Noua din zece suedezi este membru al
unei asociatii sau al unei cooperative. Munca non-profit in asociatii este
echivalenta cu 300.000 de locuri de munca cu norma intreaga, fapt care
corespunde la forta de munca a 10 dintre cei mai mari angajatori din sectorul
privat din Suedia. Cu termeni economici, munca non-profit atinge 7,7 de
miliarde de euro. 10% dintre centrele zilnice de ingrijire a copiilor, dintre
centrele de ocupare creativa, etc., in Suedia, functioneaza ca asociatii ale
parintilor, cooperative ale personalului, corporatii sau institute. In cele din urma,
corporatiile functioneaza 55% dintre instalatiile sportive.
Principalele state membre ale UE referitoare la functionarea economiei
sociale sunt Marea Britanie, Franta, Italia si Suedia. Selectia acestor tari a fost
realizata pe baza criteriului ca sunt reprezenti clasici ai celor patru regimuri
privilegiate sau si ai modelelor de stat de bunastare .Ceea ce este deosebit de
interesant in cazul Suediei este nu numai numarul de masuri adoptate, ci si
beneficiile oferite calitatea servicilor combinata cu capacitatea financiara a
statului suedez de a face fata cheltuielilor.
Sumele primite/vrsate la bugetul UE
Contribuiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate n
mod echitabil, n funcie de mijloacele disponibile. Cu ct este mai dezvoltat
economia unei ri, cu att este mai mare contribuia sa. Bugetul UE nu are
obiectivul de a redistribui bogia, ci mai degrab pe acela de a se concentra
asupra nevoilor tuturor europenilor, n ansamblu.
Relaia financiar dintre Suedia i UE (2013):

Cheltuielile UE n Suedia: 1,661 miliarde EUR

Cheltuielile UE ca procent din VNB-ul Suediei: 0,38 %

Contribuia Suediei la bugetul UE: 3,769 miliarde EUR

Contribuia Suediei la bugetul UE ca procent din VNB-ul su: 0,87 %


Suediei de la un stat falimentar la un model de capitalism i echilibru social

n anii 70, Suedia nu putea fi dat dect ca model de socialism falimentar.


Datoria public depea 70% din PIB, nivel mult mai mare dect al altor
economii avansate, iar aproape 60% din activitatea economic era generat de
guvern sau de companiile de stat. Rata omajului a urcat de la 2% n 1988 la
10% n 1993, sistemul bancar era la pmnt, i chiar companiile renumite pe
plan internaional Saab, Volvo i Electrolux stteau n pragul falimentului.
Guvernul nu a aplicat o terapie radical de oc precum reformele de pia
implementate dup 1989 de fostele state semnatare ale Pactului de la Varovia.
Printre membrii clubului se numr Romnia, Bulgaria, Ungaria, Polonia i
URSS. n schimb, Suedia a ales s recalibreze gradual cheltuielile guvernului i
s reduc cele mai mari taxe fr a renuna la responsabilitatea social, aa cum
au fcut Marea Britanie condus de premierul Margaret Thatcher i SUA n
primele etape ale eforturilor de reformare a pieei. Rezultatul este un stat care a
depit economia socialist de tipul a treia cale de la sfritul anilor 70.
Concluzii :
Pe baza analizei realizate se poate concluziona c Suedia are o experien
pozitiv n domeniul ocuprii forei de munc, n special datorit aplicrii

politicilor active pe piaa muncii, care au pus accent pe investiia n oameni, pe


educaie i inovare.
ntr-adevr, chiar i pentru acelai tip de program, cum ar fi asistena n
cutarea locurilor de munc sau programe de pregtire i recalificare, apar
diferene de la o ar la alta, att n proiectarea, coninutul, ct i n aplicarea
acestora. Cu toate acestea, cunoaterea modului de elaborare i aplicare a
acestor programe n rile dezvoltate, care au obinut rezultate pozitive n
timp,poate fi un punct de reper pentru elaborarea unor politici adecvate n rile
cu experiene mai puin favorabile.