CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

1.2. Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat
1.4. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu
CAPITOLUL II. Inventarierea patrimoniului turistic
2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale
2.2. Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice
CAPITOLUL III . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Lacu
Rosu
3.1. Unitatile de cazare
3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament
CAPITOLUL IV. Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii
Lacu Rosu

Capitolul I
Asezarea geografica
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic
Statiunea Lacu Rosu, componenta a orasului Gheorghieni,
este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu Rosu si Cheile Bicazului.
Uramarind configuratia terenului, statiunea este dispusa
intr-un amfitetru, de la 980m la 1000-1100 m altitudine,pe versantii

Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre NNV si Munt 24224r1723y ele Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati
montane apartinatoare Masivului Hasmas.
Intre aceste limite statiunea apartine judetului Harghita, dar, prin
cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile
Bicazului, pe teritoriul judetului Neamt.

1.2. Scurt istoricul statiunii

Odata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a deventi o atractie
turistica importanta pentru acasta arie montana,formand impreuna
cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania.
Lipsa cailor de acces rutier a facut ca abia in anii'30 ai secolului al
XX-lea sa se construiasca primul edificiu turistic- Caminul
Turistilor. Dupa 1931, apar unele case locuite permanent si cateva
vile, conturandu-se actuala statiune, apartinatoare administrativ
orasului Gheorghieni.
Statiunea dupa al II-lea razboi mondial s-a dezvoltat continuu,
ajungand la circa 800 locuri in vile si cabane in anul 1989,
profilandu-se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si
pe alpinism .

Dupa anul 1990, statiunea montana Lacu Rosu a cunoscut un impas

in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din economia de piata si a
restructurarii proprietatii imobiliare si a terenurilor, dar si
degradarii fizice a unitatilor, unele dintre acestea depasind 80 de ani
de existenta. Lipsa dotarilor de agrement sportiv si cultural si mai
ales a amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a
drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico-edilitare au facilitat
acest regres.
In ultimii 3-4 ani se remarca un reviriment in dezvotarea
statiunii prin modernizarea si construirea de unitati de cazare si
alimentatie pentru turism (circa 340 unitati de cazare in hotel si
vile ), iar administratia locala a initiat un program de revigorare si
relansare in turism a acesteia.
Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac
de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului la o altitudine de 980
m. Este in forma de L, adanc de 10 m(adancimea maxima fiind de
10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837, atunci s-a
intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz
stancos pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand
drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj
natural.

Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor

goale ale brazilor de odinioara care ies din apa, strapungand
imaginea Micului Suhard reflectat in
olinda lacului.
Numele de Lacu Rosu provine de
la gresia rosie tertiara, usor dezagreabila,
transportata de Paraul Rosu

care a vopsit in rosu

imprejurimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea

cantitate de aluviuni, transportata de paraurile afluente (Rosu,
Licas,

Oii,

Traditia

Suhard

si

Ghilcos).

populara

pastreaza

doua legende legate de

originea

lacului :
Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita
care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la targ la Gheorghieni.
A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum
s-au vazut s-au si indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa.
Dar cununia nu s-a putut face caci flacaul a fost luat in armata. Fata
il astepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in
sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Aceasta canta
atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii .

Era intr-o duminica dupa- amiaza

cand, trecand pe

acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a

ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre
stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a promis fetei
aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia
nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-o oblige sa se
casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti
implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse de strigatele
indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala
maturand tot ce intalnea in cale.
Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si
talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor, formand
Lacu Rosu(Ucigasul).
O a doua legenda spune ca : Pe pajistea dintre versantii
muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand apropierea furtunii,
au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se,
i-a ingropat impreuna cu oile.

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat

Vecinii statiunii Lacu Rosu sunt :
Gheorgieni (26 km)

Lazarea (32km)
Joseni (32km)
Danesti (62km)
Racu (73km)
Miercurea Ciuc (83km)

Obiectivele turistice de vizitat sunt :

Lacu Rosu- lac

de baraj natural
Raritati ale

naturii :

Altarului

Piatra

este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor

Bicazului.
Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din
jur, dar este frumos si atragator.

Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpinistii

brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08
septembrie 1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara
echipament de alpinist n port popular a fost Keresztes Zoltan
din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.

Cheile Bicazului. Situat n

valea rului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al
Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est
muntii alctuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus n marile
triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si
avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capalat de la
rul Bicaz. avnd o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub
numele de "paradisul alpinistilor".
n aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se
apropie doar la ctiva metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa
care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se
largesc, pna la stncile Turnului Negru. De aici porneste poteca ctre
Pestera Neagra care are intrarea de 15 m naitime si 3 m latime. De la
intrare n pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa
25 de m se strmteaza, iar dupa nca 10 m se termina.
Inainte de varsarea Bicajelului n Bicaz se afla un pod neterminat, care
se numeste Podul Ungurilor, nceput n anii 1940. Initial. podul a fost
proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gtul

ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stnga

podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gtul ladului.
De la vrsarea prului Bicajel ncepe cea mai spectaculoas zona a
cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gtul ladului, care se strecoara ntre
Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gtului
ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide
Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de strmta nct
se viziteaza numai trs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor
carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste
drum, prul Bardos coboara de sus ntr-o rigola strmta. De aici valea
se largeste treptat, si n aval ntlnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km
mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a
Munticelului, care ncepnd din 1971 este declarata zona ocrotit pe
o

ntindere

de

90

hectare.

Cheile Bicajelului. Afluentul cel mai important al Bicazului din

zona, este Bicajelul, care se formeaza sub Poiana Tarcaului, si are o
lungime de 20 km. La capatul aval al prului cca.2 km parcurge
prul o zona de chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la
confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase mici
cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai
frumoasa si salbatica zona a acestei chei se afla ntre Fagetul
Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care n amonte
parcurge Bicajelul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai

mult de 3 km n amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei

mai mici: primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu
lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu
Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, avnd o lungime de
350 m. Cheile Dururtoarei are de asemenea mici cascade.
Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este prul
Lapos, care de asemenea parcurge o zona stncoasa deosebit de
frumoasa.
Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de
mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este nsa
partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala
a cheilor este de 1800 m, ceea mai mare cascada are naltimea de 25
m.
Cheile Sugaului. in partea superioara a satului Bicaz Chei, n
Suteni, n avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului- 0 zona
stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime
de 350 m pe care se afla un sir de cascade. Pana la construirea
drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Brnadu a
fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii
au construit pod n chei, pe barne transversale care a fost o
capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se
afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas n

urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar,

din Muntele Surducului.
Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei
Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului Bicaz.
Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid
poate fi parcursa n 30 de minute. Pestera este rezervatie naturala,
unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, n
ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube n pestera.

1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

Zona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul
Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata Brasov-Deda
si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o
distanta de 26 km drumul national 12/C ce leaga orasul de statiunea
Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin
Bicaz) dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C
putem atinge statiunea.
Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pna n orasul
Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posibil cu autobuzul.
Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori
autobuze. Zona este accesibila si din comuna Sndominic (22 km)
prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda

automobilistilor, starea drumului fiind nesatisfacatoare. Dinspre

comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se
poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai
biciclistilor si iubitorilor de drumetie, datorita starii sale
necorespunzatoare.

Capitolul II
Inventarierea patrimoniului turistic
2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale
Statiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural
cu un potential turistic de mare valoare peisagistica.
Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si
calcare, se impun prin forme de relief si peisaje dintre cele mai
spectaculoase din tara. Remarcam, astfel :
domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje
carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele Postei,
Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii,
Piatra Suhardului etc. ) ;

peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri

de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor,
Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. )
paduri masive de molid etc.
domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile Bicazului
si pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative
din tara, cu 47 de trasee pentru catarare si escalada ;
relief carstic spectaculos cu abrupturi, stancarii, grohotisuri
si pesteri cu valoroase concretiuni si vizitabile, aflate in
apropierea statiunii ca :pesterile Suhard, Bardos si Cascadei,
iar la circa 12 km pestera Munticelul ;unele dintre acestea pot
fi amenajate pentru vizitare (Suhard si Munticelul ). Pe
versantul sud-vestic al Muntilor Hasmasul Mare, in perimetrul
comunei Voslobeni, se afla pestera Sugo (41 km de statiune),
care este declarata monument al naturii si se preteaza pentru
amenajare spre vizitare ;
Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele
Mici si Mari si abrupturile de 200-340 m inaltime, cu
numeroase rupturi de panta in albia raului Bicaz ; remarcabile
prin peisagistica sunt si vaile afluente Bicazului cu cascade,

chei si mici canioane (vaile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugau la

circa 8km spre Bicaz Chei ) etc ;
Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine
naturala din tara, cu pitorestile Cioate de molid ce zvacnesc
din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland
(orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat pentru turismul
stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei
(licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rate salbatice,
reptile, raci, insecte etc.) ;
domeniu schiabil se intinde pe o suprafata mare in cele trei
areale montane puse in evidenta si anume: Suhardul MareSuhardul Mic-Cabana Suhard-statiune (vila Bucur), domeniul
ce se dispune altitudinal de la 980m pana la 1500m, ceea ce
permite o amenajare in releu a dotarilor pentru sporturi de
iarna si practicarea skiului pana in luna mai (120-150 zile/an) ;
Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in
prezent (200m/40m) ;varful Pangarati- Saua Pangarati la
intrarea in statiune ;
domeniu pentru drumetie montana, cu peste 29 de poteci
montane, ce pornesc/ acced din/in statiune, in mare parte
amenajate si marcate ;

fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta

zona a tarii ;
bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o
aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil odihnei si
recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru
nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de
debilitate, hipertiroida benigna etc.
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele
trei rezervatii naturale.

2.2

Caracterizarea

si

descrierea

resurselor

antropice
Statiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind
conturata ca localitate, dar imprejurimile constituie destinatii
certe in acest sens.
Resursele antropice din zona limitrofa sunt urmatoarele :
Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca
(secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu cu sectii
de istorie, etnografie, stiintele naturii ;

Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul

Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si grafica; parcul
adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ;
manastire franciscana (secolul XV) ;
Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia
de etnografie;
Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica
neagra, tesaturi, cusaturi ;
Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIV-XV),
capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;
Miercurea
1621),refacuta

in

Ciuc

(84km) :cetatea

1714;

adaposteste

Miko

Muzeul

(1611judetean;

complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun

Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica baroca
(1804), biserica Sf. Petru (1817).

Capitolul III
3.1 Unitatile de cazare
Statiunea Lacu Rosu participa cu 10,54% la capacitatea de cazare
existenta in judetul Harghita.

In anul 2002,Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor 691 de locuri

de cazare repartizate in : hoteluri-176 locuri (25,47% din total ),vile371 locuri (53,69%), cabane turistice-36 locuri (5,21%) si camping108 locuri (15,63%).
Tipuri de structuri de primire turistica in statiunea Lacu
Rosu in anul 2002
Tabel

Sursa : Capacitati de cazare turistica existente la 31 iulie in

anul 2002
Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul
de confort se observa ca structurile de primire au confort modest,
ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele (51,3%) urmata de
cea a structurilor de primire neclasificate (46,9%).

3.2. Unitatile instalatiilor de agrement,

divertisment, tratament
Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport,
precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii

isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple

pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei
Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.
Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii
deosebit de atragatoare :
Circuitul

Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)

Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe

DN 12C).
Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de
nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru)
Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel
524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai
departe fara marcaj).
Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401
m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).
Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua
zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc. ii
deosebit de atragatoare:

Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra

organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni rasinosi,
favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau
curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual,
stari de debilitate hipertiroida benigna etc.

Capitolul IV
Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu
Rosu
In

cadrul

amenajarea

planificarii

turistica,

si

respectiv

dezvoltarii
procesul

de

turismului,
planificare

teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de fapt,

strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei turistice,
inclusiv a celei montane.
Procesul de amenajare turistice reflecta interactiunea
dintre particularitatile conditiilor naturale si ansamblul
activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit
teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in contextul unei
arii emitente de turisti.In principiu, amenajarea turistica va
tine cont atat de caracteristicile teritoriului(resurse, activitati,
functiune etc.) cat si de posibilitatile de exploatare in conditii
de eficienta a acestuia.

In cadrul strategiei de amenajare turistica se urmaresc

urmatoarele elemente comune si pentru statiunea Lacu Rosu si
anume :
localizarea statiunilor turistice/complexe/cabane in functie de
cantitatea si calitatea resurselor turistice, de atractivitatea acestora,
exprimata prin capacitatea de a trezi interesul turistilor ;
crearea unei oferte cu caracter specific, original sau
chiar unic, prin valorificarea tuturor resurselor zonei
(scoala internationala de alpinism, n cazul nostru);
diversificarea dotarilor, produselor si serviciilor turistice
oferite n scopul asigurarii unei varietati de prestatii
turistice si satisfacerii nevoilor unei clientele diverse;
conditiile

naturale

posibilitatea

ale

realizarii

statiunii

unor

variate

Lacu

Rosu

produse

ofera

turistice

montane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel

hivernal;
integrarea

armonioasa

structurilor

turistice

ansamblul cadrului natural al statiunii, creiindu-se o

anumita ambianta si specificitate (in aria montana si pe
malul lacului) etc.
Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte
morfometrice:

vatra

Bicazului

depresiunii
si

alimentatie,
comerciale,

Lacu

(culoarul

Rosu:

agrement,
culturale

si

cu

depresionar)

structuri

sportiv
sanitare,

si

de

cazare

nautic,
de

Valea
si

dotari

infrastructura

generala, centru de informare turistica etc.;

. . versantii favorabili amenajarilor turistice, pna la 1100
- 1120 m, pentru structuri de cazare si alimentatie, partii
de schi si teleferice (Cabana Suhard, Raza Soarelui);
. . versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m - 1500
m),
cu un domeniu schiabil valoros, este favorabil amenajarii
pentru
sporturi de iarna si dotarile aferente.
Intreaga arie montana limitrofa trebuie reintrodusa in
circuitul
drumetiilor montane.

Cercetatorii si practicienii francezi n amenajarea

muntelui au stabilit cateva principii care trebuie sa stea la
baza dezvoltarii unei statiuni montane), principii aplicabile
si n cazul reproiectarii si amenajarii statiunii Lacu Rosu si
anume:
satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un
studiu de marketing pe pietele potentiale cu investigatii

sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali n

ceea ce priveste: domeniul schiabil, preturi, pretentiile
schiorului,

activitatile

aprs-schi,

cerintele

turistilor

neschiori etc.
asigurarea calitatii factorilor naturali: conditii climatice,
morfologia reliefului, configuratia pantelor de schi etc.;
amenajarea optima a partiilor: categoriile de dificultate si
varietatea lor, schiul practicat (alpin - slalom, coborare),
nordic (fond, schi randonne), trambulina, biatlon, patinaj
etc.;
modul

de

organizare

si

amenajare

statiunii

(urbanizarea):
accesul n

statiune

si

domeniul schiabil,

parcaje,

deplasarea n statiune, dotari edilitare, servicii, animatie,

comert,

cultura,

tipul

de

amenajare

statiunii

(in

"potcoava", "in terasa"), separarea functiunilor (circulatia

schiorilor - pietonilor - vehiculelor) etc. De asemenea,
gradul de impadurire este luat n calcul, fiind astfel
favorabil statiunii Lacu Rosu, permitand o urbanizare
dispersata pe versanti benefica si n sezonul estival, iar
conditiile de clima rece si zapada abundenta impun si o
urbanizare concentrata n depresiunea -culoar.

Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru

amenajarea si dezvoltarea statiunii montane Lacu Rosu.

Bibliografie
1. Paul Decei Lacuri de munte , Editura Sport- Turism ;
2. Petre Gastescu Lacurile din Romania , Editura SportTurism ;
3. Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri, Ed.
Sport-Turism, 1978, Bucuresti