UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT
DIDACTICA SPECIALITATII

Coordonator,

Lect. dr. ing. Costica NITUCA

IASI 2008

Cursant,
ARDELEANU D-tru Daniel

CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)
a. Studiul programei scolare
b. Planificarea calendaristica semestriala
c. Proiectarea unei unitati de nvatare
d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)
III. Bibliografie

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului

didactic
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze
etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie
de ntrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a
fost facut ?
Raspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii
didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de nvatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).

I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:
1. Stabilirea obiectivelor educationale.
Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii
didactice.Acestea sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca
documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul rnd,
obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va
constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De asemenea, obiectivele
trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfrsitul nvatamntului
obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele
didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, n cazurile claselor
capabile
de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.
2. Selectarea si organizarea continuturilor de nvatare.
Aceasta etapa consta n selectarea si organizarea continuturilor n concordanta cu obiectivele
educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe
continuturi, continuturile reprezentnd o punte de legatura ntre obiective si elevi. Un rol important
n selectarea si organizarea continuturilor l constituie identificarea unitatilor de nvatare. Plecnd de
la identificarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale
(capitole, subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare
lectie, prelucrnd si ordonnd logic notiunile n concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor
si cerintele demersului educational.
3. Alegerea strategiilor de predare-nvatare.
Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic
prin concordanta si mbinarea eficienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu
mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ n vederea atingerii
obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul
disciplinei, de particularitatile de vrsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.

4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura
eficienta ntregului proces instructiv-educativ.

Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare

(la nceputul
procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sfrsitul demersului), dar si
metodele si tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate
asigurarea unui feed-back de calitate att pentru elevi, ct si pentru cadrul didactic, care, pe baza
prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.
n privinta instrumentelor de evaluare se pun cteva ntrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare,
pe care trebuie sa le realizeze elevii ?
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?
Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea ?
Cnd si n ce scop evaluez ?
Pentru ce tipuri de evaluare optez ?
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe ct mai
variate,
astfel nct evaluarea sa fie ct mai obiectiva si relevanta ?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
Eventualele blocaje constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar
al fiecaruia
dintre ei ?
Raspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de
elevi, atingndu-se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.

I. 2. Studiul programelor scolare

Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre
profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe
obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa ntr-o
anumita perioada de timp. n acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra
ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor nrudite pentru o
abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tinnd seama de
specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care exista ntre obiectivele
cadru obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.
I. 3. Planificarea calendaristica orientativa
Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza
elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe
parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:
anuale - se ntocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de nvatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare;
3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice continuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de nvatare.
Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar___________

Planificare calendaristica
Semestrul I, II
Unitatea
de
invatare

Obiective
de
referinta/
Competent
e
specifice
2

Continuturi

Nr.d
e
ore

Sapt.

Obs.

I. 4. Proiectarea unitatii de nvatare

O unitate de nvatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta
urmatoarele caracteristici:
determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de
referinta/competente specifice;
este unitara din punct de vedere tematic;
se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;
se finalizeaza prin evaluare [30].
n vederea proiectarii unitatii de nvatare, profesorul trebuie sa identifice elementele
necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape:
1. identificarea obiectivelor/competentelor, (n ce scop voi face ?);
2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?);
3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-nvatare, mijloace
didactice, locul
de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii
didactice, timp,
(Cu ce voi face ?);
4. determinarea activitatilor de nvatare, (Cum voi face ?);
5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Ct s-a realizat).

Proiectul unei unitati de nvatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie;

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________
Proiectul unitatii de nvatare
Unitatea de nvatare________________________________________
Numarul de ore alocate_______
Continuturi

Obiective de
referinta/
Competente
Specifice
2

Activitati de invatare

Resurs
e

Evaluar
e

I. 5. Proiectarea lectiei
Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza
n cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:
1. Formularea clara a obiectivelor operationale.
Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfrsitul lectiei. Pentru a fi atinse,
obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la
nivelul lectiei, n obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate n cele ce urmeaza:
se exprima n functie de elev/clasa de elevi;
indica o modificare concreta de comportament;
descriu efecte observabile;

precizeaza conditii n care se manifesta comportamentul;

pot preciza nivelul realizarii.
2. Selectarea si analiza continuturilor.
ntruct cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a suprancarca
programul elevului prin introducerea a ct mai multe notiuni din ct mai multe domenii. n
consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe
cele utile elevului astfel nct sa atinga obiectivele/competentele prevazute n programa scolara. De
asemenea, tot n sarcina profesorului cade si
estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de
pregatire, interesul nvatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la
un nivel superior de nvatare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea n conformitate cu modelul stiintific,
precum si respectarea logicii didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate
vrstei elevilor nct sa poata fi usor ntelese si asimilate.
Analiza continutului activitatii de nvatare presupune:
identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele specifice din
programa scolara;
divizarea si organizarea continutului;
stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut;
stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.
3. Analiza resurselor.
Aceasta presupune:
a) analiza a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia nvatarii, ritmul de nvatare);
competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele n
specialitate, psihopedagogice si metodice precum si competentele
psihorelationale).
b) analiza a resurselor materiale:
mijloace de nvatamnt;
mediul de instruire;
timpul aferent desfasurarii lectiei.
4. Adoptarea strategiei didactice.
n scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul educational prevede o strategie
didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de
elevi. Alegerea acestor strategii se face n functie de:
obiectivele operationale;
natura continutului;
particularitatile elevilor;
competentele cadrului didactic;
conditii materiale din dotare;
timp disponibil.
5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare.
Instrumentele de evaluare sunt concepute la nceputul activitatii didactice (lectiei) si servesc
la masurarea atingerii obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de
nvatare, sa fie n raport cu obiectivele prevazute n programa scolara si sa evidentieze progresul
nregistrat de elev n raport cu sine nsusi.
Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este
prezentat n cele ce urmeaza:

A. Date generale de identificare

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore/saptamna______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________

Proiect de lectie
Unitatea de nvatare:___________________________________________________________________
Lectia: ______________________________________________________________________________
Tipul lectiei: _________________________________________________________________________________
Durata lectiei: _____________
Locul de desfasurare: _______________________________
Competenta specifica: _________________________________________________________________
Obiective operationale. La sfrsitul lectiei elevii vor fi capabili:
O 1. ____________________________________________________________________________________________
O 2. _____________________________________________________________________________________________
:
O n. _____________________________________________________________________________________________
Continutul activitatii de instruire
Cod
C1
C2
:
Cn

Arii de continut

Sub-arii de continut

Diagrama obiective-continuturi
Obiective/
Continuturi
O1
O2

On

C1

C2

Cn

Metode si procedee de instruire_____________________________________________________________________

Mijloace de nvatamnt:
Cod

B.Continutul stiintific al lectiei

Denumirea resurselor materiale

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
Bibliografie
[1] ________________________________________________________________________________________________________

C. Desfasurarea lectiei
Evenimentele
i nstruirii
Continut/
Obiective

T
i
m
p

Activitatea profesorului
3

Activitatea elevului
4

Metode de
invatamant
5

Strategie didactica
Mijloace de
Forme de
invatamant
organizare
a
activitatii
6
7

D. Evaluarea cunostintelor
1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa
stabilirea tipului de test;
identificarea obiectivelor;
selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;
construirea itemilor.
2. Diagrama obiective/itemi;
3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).

Evaluare

Cunostintele dobndite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la
ntocmirea probelor de
evaluare sa se tina cont pe ct posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel nct procesul de
evaluare sa duca la
culegerea unor informatii ct mai utile n vederea luarii unor decizii ulterioare.

II. Proiectarea demersului didactic

II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE
Clasa a IX-a
Scoala de Arte si Meserii

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA

Specializarea: Lucrator in electrotehnica

AUTOR: prof. ing. Ardeleanu D-tru Daniel

NOTA DE PREZENTARE
In cadrul Curriculum-ului de Dezvoltare Locala a fost elaborata programa la modulul
teoretic pentru Cultura de specialitate la clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii, nivelul
1 de calificare, cu denumirea Electricitate.
Modulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei programa
nu cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte programe de
trunchi comun si uemeaza a fi parcurs intr-un an de studiu. Programa fiind elaborata dupa
modelul celor de trunchi comun, conform OMECT nr.4664/31.03.2003.
Continuturile tematice au o structura axata atat pe caracterul informativ cat si pe cel
aplicativ si experimental, permitand elevilor sa-si poata dezvolta dezvolta, cat mai mult cu
putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor din domeniul electric si tehnic in
general. Prin parcurgerea programei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor
descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului
National de Calificari Profesionale.
Unitatile de competenta si continuturile tematice a acestei programe sunt capitole,
respectiv teme independente care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunchi
comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora. Continutul tematic are drept scop
insusirea cunostintelor asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia, aratanduse ce este electricitatea, cum se produce, cum se transporta si cum poate fi folosita in
diferite scopuri casnice si industriale. Se prezinta elementele componente ale instalatiilor
electrice, materialele folosite pentru constructia lor, conditiile pe care trebuie se le

indeplineasca, modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor, indicandu-se masurile

de protectie sau de siguranta de care trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.
Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea sa-si insuseasca mai bine
necesitatea identificarii problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de rezolvare a
problemelor simple, verificarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii planului de
rezolvare, astfel incat, in final, toate acestea sa conduca spre rezolvarea anumitor situatii
problema intalnite in practica, avand posibilitatea familiarizarii cu diverse rezolvari de
probleme.
Numarul total de ore alocat modulului fiind repartizat dupa cum urmeaza:
- teorie =64 ore (2 ore/saptamanaX32saptamani);
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care
profesorul le poate planifica in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si experimente sau
ore de recapitulare si evaluare.
Profesorul inginer are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale
elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a
deprinderilor specific grupului instruit.

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE

Identifica probleme
simple

CONTINUTURI

Generalitati privind electricitatea:

- materia si structura ei;
- explicarea fenomenului;
- tipuri de campuri electrice si
magnetice;
- modalitati de producere a
electricitatii;
- clasificarea centralelor electrice;
- principalele marimi electrice si
unitatile de masura ale acestora;
- procesele care se intalnesc in
circuitele electrice;
- caracteristicile instalatiilor electrice
de lumina si forta;
Utilizarile energiei electrice:
- probleme generale ale instalatiilor
electrice;
marimi si unitati fotometrice.
Aplicatii cu caracter practic si
experimental:
- realizarea practica a instalatiilor si
circuitelor electric
- alegerea materialelor optime
functionarii si sigurantei in

exploatare;
analiza constructiva si functionala a
diferitelor tipuri de aparate electrice
din structura unei instalatii sau circuit
electric;
- studiul instalatiilor electrice de
iluminat si forta din gospodariile
proprii;
Utilizarile energiei electrice:
- surse electrice de lumina;
- corpuri de iluminat;
- transformatoare si masini electrice;
studiul domeniilor de utilizare a energiei
electrice la diversi consumatori casnici si
industriali.
- identificarea tipurilor de defecte care
apar intr-o instalatie electrica si a
cauzelor;
- conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile electrice;
- instructiuniprivind utilizarea,
intretinerea si repararea instalatiilor
electrice de iluminat si forta;
- instructiuni privind utilizarea,
intretinerea si repararea aparatelor
electrice din structura unei instalatii
electrice;
- masuri de protectia muncii;
masuri de prim ajutor la electrocutare.
-

Alcatuieste si aplica un plan de

rezolvare a unei probleme simple

Verifica rezultatele obtinute in

urma aplicarii planului de rezolvare a
unei probleme simple

VALORI SI ATITUDINI
Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica evolutiei tehnologice
Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii produselor/serviciilor
Manifestarea simtului estetic n design-ul industrial
Manifestarea gndirii critice si creative n domeniul tehnic
Constientizarea importantei standardizarii n domeniul tehnic

SUGESTII METODOLOGICE
Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina
continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a
competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de
predare.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:

- explorative (vizite de documentare, observarea independenta, studiul de caz,

problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
- metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul de rol, simularea)
Continuturile programei modulului Electricitate trebuie sa fie abordate intr-o
maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de
nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se vor parcurge continuturile
in urmatoarea ordine:
-

Cunostinte generale despre electricitate

Ce este electricitatea;
Campuri electrice, magnetice si electromagnetice;
Cum se produce electricitatea. Surse electrice;
Marimi electrice principale si unitati de masura;
Curentul continuu si curentul alternativ;
Scheme de legaturi electrice;
Scurtcircuitul electric;
Efectele curentului electric;
Cum se transporta energia electrica.
Instalatii electrice la consumator
Generalitati;
Bransamentul;
Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;
Materiale folosite in instalatiile electrice;
Diferite tipuri de instalatii electrice;
Masuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice.
Aplicatiile electricitatii
Generalitati;
Aplicatiile efectului termic;
Aplicatiile efectului magnetic;
Aplicatiile efectului chimic;
Utilizarile energiei electrice:
- marimi si unitati fotometrice
- surse electrice de lumina
- corpuri de iluminat

MATERIALE NECESARE
Folii pentru retroproiector, planse didactice, modele, cataloage de
componente sau extrase de catalog, fise de activitate independenta, ndrumar
de laborator, manuale de utilizare, colectii de componente si dispozitive

electronice, platforme de lucru/module experimentale, osciloscop cu doua

spoturi, multimetre, generatoare de semnal, surse de c.c., elemente de
conectica.

II. 2. Planificarea calendaristica semestriala

Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 ore
Specializarea: Electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008

Planificare
calendaristica
30 sapamani X 2 ore/sapt = 60 ore
Unitatea de
Obiective de
invatare
referinta/
Competente
specifice
1
2

Rezolvare de
probleme
Identifica probleme
simple

Alcatuieste si aplica un
plan de rezolvare a unei
probleme simple

Continuturi
3

Generalitati
1. Ce sete electricitatea;
2. Campuri electrice,magnetice si electromagnet
3. Cum se produce electricitatea. Surse electrice
4. Marimi electrice principale si unitati de masu
5. Curentul continuu si curentul alternative;
6. Scheme de legaturi electrice;
7. Scurtcircuitul electric;
8. Efectele curentului electric;
9. Cum se transporta energia electrica
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Instalatii electrice la consumator

Generalitati;
Bransamentul;
Descrierea instalatiei electrice. Parti compone
Materiale folosite in instalatiile electrice;
Diferite tipuri de instalatii electrice;
Masuri de protectie impotriva tensiu
3

7. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

electrice;
Aplicatiile electricitatii
Verifica rezultatele obtinute
in urma aplicarii planului de
rezolvare a unei probleme
simple

1.
2.
3.
4.
5.

Generalitati;
Aplicatiile efectului termic;
Aplicatiile efectului magnetic;
Aplicatiile efectului chimic;
Utilizarile energiei electrice

marimi si unitati fotometrice;

surse electrice de lumina;

corpuri de iluminat

Recapitulare:
semestriala si
finala

Instalatii electrice la consumator

Aplicatiile electricitatii

II. 3. Proiectarea unitatii de nvatare

Unitatea scolara: : Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 ore
Specializarea: Lucrator in electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008

Proiectul unitatii de

nvatare
Unitatea de nvatare: Rezolvarea de peobleme
Numarul de ore alocate: 56 ore
Continuturi

Generalitati
1. Ce sete
electricitatea;
2. Campuri
electrice,magnetice
si electromagnetice;
3. Cum se produce
electricitatea.
Surse electrice;
4. Marimi electrice
principale si
unitati de masura;

Obiective
de
referinta/
Competent
e
Specifice
2

CS 1

CS 2

Activitati

Resurse

de invatare

3
Cunostinte generale despre
electricitate;
Explicarea fenomenelor de
producere a electricitatii;
Caractrizarea campului
electric: definire, marimi
caracteristice;
Caractrizarea campului
magnetic: definire, marimi
caracteristice;
Caractrizarea campului
electromagnetic: definire,
marimi caracteristice;
Clasificarea surselor electrice
(ideale si reale):
generatoare de current;
generatoare de tensiune;

Evaluare

Folii pentru
retroproiector
;

Retroproiecto
r;
Manuale;
Tabla;
Markere

Observar
ea
curenta;

Intrebari
orale

5. Curentul continuu
si curentul
alternative;
6. Scheme de legaturi
electrice;
7. Scurtcircuitul
electric;
8. Efectele curentului
electric;
9. Cum se transporta
energia
electrica.

CS 3

Producerea electricitatii prin

transformarea diferitelor
forme de energie
(chimica, mecanica);
Centrale electrice:
clasificare, constructie,
functionare;
Definirea si caracterizarea
marimilor electrice:
(cantitatea de electricitate,
curentul electric,
conductibilitatea si rezistenta
electrica,
Potentialul electric, legatura
dintre tensiune, current si
rezistenta, caderea de
tensiune, puterea electrica,
energia electrica.
Curentul contunuu:definitie,
mod de producere;
Tipuri de current alternative.
Generarea curentului
alternative;
Legarea in serie, paralel si
derivatie a componentelor
unui circuit electric
Definitia si producerea
scurtcircuitului electric;
Efectul termic; efectul chimic;
efectul magnetic;
Transformatoare electrice;
Linii electrice de transport si
distributie.
3

Planse;

Instalatii electrice
la
consumator
1. Generalitati;
6. Bransamentul;
7. Descrierea
instalatiei electrice.
Parti componente;
8. Materiale folosite
in instalatiile
electrice;
9. Diferite tipuri de
instalatii electrice;
6. Masuri de protectie
impotriva
tensiunii
7. Conditiile pe care
trebuie sa le
indeplineasca
instalatiile electrice

Definirea notiunilor de: retea

electrica, instalatie electrica,
circuit electric, consummator
electric, receptor electric;
Descrierea unei instalatiei
electrice. Parti componente.
Tablouri de distributie;
Circuite de lumina;
Circuite de forta;
Materiale electroizolante;
Conductoare electrice (isolate,
neizolate);
Alegerea conductoarelor
pentru instalatiile interioare;
Tuburi protectoare;
Izolatoare;
Retele de distributie:
descrierea elemntelor
structurale (stalpi, aparate,
tablouri de distributie,
contoare, materiale);
Instalatii de lumina;
Instalatii pentru circuite
casnice;
Protectia prin legarea la
pamant;
Protectia prin legarea la nul;
Folosirea de tensiuni
nepericuloase

Stand cu
lucrari de
laborator
Receptoare
de lumina si
de forta
Tablouri de
distributie
Conductoare
electrice
Folii pentru
retroproiector
;

8. Generalitati;
9. Aplicatiile efectului

Lampa electrica cu
incandescenta;
Lampi fluorescente tubulare;
Lampi electrice cu vapori de
mercur de mare presiune si
joasa presiune;
Aparate electrotehnice:

Intrebari
orale
Lucrari
scrise

Activitati
practice
de
laborator

Retroproiecto
r;
Manuale;
Tabla;
Markere
Planse;

Aplicatiile
electricitatii

Observar
ea
curenta;

Stand cu
lucrari de
laborator
Folii pentru
retroproiector
;

Observar
ea
curenta;

Intrebari
orale

termic;
10. Aplicatiile efectului
magnetic;
11.
Aplicatiile
efectului chimic;
12. Utilizarile energiei
electrice

marimi si
unitati
fotometrice;

surse
electrice de
lumina;

corpuri de
iluminat

clasificare, constructie,
utilizare;
Casificarea masinilor electrice;
Regimurile de functionare ale
masinilor electrice;
Elemente galvanice;
Acumulatoare electrice;
Principalele marimi
fotometrice si unitatilor lor de
masura: (fluxul luminos,
intensitatea luminoasa,
iluminarea si legile ei,
excitanta luminoasa,
luminanta, cantitatea de
lumina, expunerea luminoasa)

Retroproiecto
r;

Lucrari
scrise

Manuale;
Tabla;
Markere

Activitati
practice
de
laborator

II. 4. Proiectul de lectie

A. Date generale de identificare
Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a
Programa scolara: nr. C.D.L
Nr.ore pe saptamna: 2 ore
Anul scolar 2007 / 2008

Proiect de lectie

Unitatea de nvatare: Rezolvarea de probleme

Lectia: Lampi electrice cu incandescenta
Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte
Durata lectiei: 50 minute
Locul de desfasurare: Laboratorul de electronica
Competenta specifica: CS 3
Continutul activitatilor de instruire:
Cod

C1

C2
C3

Arii de continut

Sub-arii de continut
Definitie. Emisia de lumina
Lampa cu incandescenta normala si
cu ciclu regenerativ de iod
Parametrii caracteristici
Rolul functional al elementelor
componente
Reactii si fenomene chimice si
fizice
Fiabilitatea lampilor cu
incandescenta
Avantajele si dezavantajele
lampilor cu incandescenta

Clasificare

Elemente constructive.
Principiu de functionare.
Analiza comparative a
lampilor cu incandescenta

Obiectivele operationale: La sfrsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O 1. Sa explice emisia de lumina la lampile cu incandescenta;
O 2. Sa clasifice lampile cu incandescenta;
O 3. Sa defineasca parametrii fotometrici ai lampilor cu incandescenta;
O 4. Sa cunoasca elementele constructive ale lampilor cu incandescenta;
O 5. Sa explice functionarea lampilor cu incandescenta;
O 6. Sa explice avantajele si dezavantajele lampilor cu incandescenta;

Diagrama obiective-continut:
Obiective/Continut
O1
O2
O3
O4
O5
O6

C1
X
X

C2

C3

X
X
X
X

Metode si procedee de instruire: Conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.

Mijloace de nvatamnt de uz general: Flipchart (FC), markere (MK), tabla ecologica
(TE), pixuri, creioane colorate, caiete de notite.
Mijloace de nvatamnt specifice:
Cod
M
R
W
Ln
Lci

Denumirea resursei materiale

Manual de specialitate
Retroproiector
Filament de Wolfram
Lampi cu incandescenta normale
Lampi cu incandescenta cu ciclu
regenerative de iod

Evaluare: Observare curenta; Evaluare orala; Evaluare scrisa.

B Continutul stiintific al lectiei
C 1: Clasificare. Emisia de lumina.
Emisia de lumina a acestor izvoare se datoreste aducerii la incandescenta a unui
filament metallic parcurs de current.
Ca element de circuit, lampa cu incandescenta este un rezitor neliniar, inertial, cu
o caracteristica dinamica volt-amper simetrica.
Se disting doua tipuri de lampi electrice cu incandescenta:
- lampi incandescente normale;
- lampi incandescente cu ciclu regenerative de iod.
Parametrii fotometrici.
- randamentul optic; este raportul dintre fluxul energetic emis in domeniul vizibil al
spectrului si fluxul total al sursei;
- efectul vizual util; se defineste ca fiind raportul dintre fluxul luminos estimate in wati
luminosi si fluxul energetic corezpunzator domeniul vizibil al
spectrului;
- eficacitatea luminoasa a sursei; reprezinta raportul dintre fluxul luminos exprimat
in lumeni si fluxul energetic al sursei.
Pentru o sursa reala, indifferent de legea dupa care functioneaza, eficacitatea
luminoasa se defineste ca raportul dintre fluxul luminos si puterea totala Pa absorbita de
retea:
Unde, Pa = Pe + DP, cu
Pe-puterea efectiva a sursei;
DP-pierderi de putere pe elementele conexe de circuit (startere, balasturi, etc.)
C 2: Elemente constructive.Principiul de functionare.
Din punct de vedere constructive, lampa cu incandescenta prezinta trei parti
principale:

1- Balonul de sticla; care poate avea forme diferite(in functie de destinatia lampii)
si se realizeaza din sticla clara, mata (cu asperitati de natura chimica sau mecanica),
laptoasa (cu suspensii din oxizi de thoriu, fosfor), opala (cu incluziuni de ipsos, talc, oxizi
de plumb) sau de tip solar (cu spectru corectat).
2- Soclul; care asigura legatura, mecanuca si electrica, cu suportul lampii (fasung) si
poate fi de tip cu filet (Edison) sau baionet (Swan).
3- Filamentul; se realizeaza din wolfram care, comparative cu alte metale greu
fuzibile, prezinta o serie de avantaje si anume:
- temperatuara de topire ridicata (3600gr.K);
- rezistenta mecanica buna;
- volatizare redusa la temperature inalte.
Pentru evitarea oxidarii filamentului baloanele lampilor cu incandescenta de putere
mica se videaza.
Lampile cu puteri mai mari de 40W au balonul umplut cu gaz (Ne, Ar, Kr, N) si
filament dublu spiralat, ceea ce permite cresterea temperaturii de lucru (circa 3000gr. K)
si implicit diminuarea sectiunii filamentului.
Lampile cu incandescenta utilizat in mod current in instalatiile de iluminat au balonul
de forma unei suprafete izoterme si se construiesc pentru tensiuni de 127, 220, 230 V cu
puteri unitare de maximum 2000W. Eficacitatea luminoasa este de cel mult 2324 lm/W,
ceea ce corespunde la un randament al sursei de circa 3,5%, durata de functionare fiind de
1000 ore.
Pentru a diminua volatilizizarea filamentului, in conditiile ameliorarii sensibile a
caracteristicilor de functionare, in balonul lampii se introduce un halogen (iod, in ultimul
timp brom), obtinandu-se lampa incandescenta cu halogeni.
Daca in balon se introduce, de exemplu, iod se obtine o lampa cu incandescnta cu
ciclu regenerativ de iod, functionarea fiind urmatoarea.
- la temperatura (2000gr.C) relative ridicata a filamentului, moleculele de iod
disociaza in atomi:
I2 -------2I,
ce se rqaspandesc in balonul de sticla.
- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in vecinatatea acestuia, la
temperaturi relative scazute (200gr.C) se combina cu atomii de iod,
W + 2I = WI2
rezultand iodura de wolfram volatila.

- in vecinataea filamentului iodura se descompune eliberand wolframul ce se depune

pe filament, iodul ramanand liber pentru o noua reactie.
Ciclul descris de ecuatia:
W + 2I =========== WI2
Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura, separate de o suprafata
izoterma de circa 1300gr. C. In exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de
formare a iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe balonul lampii. In
interiorul suprafetei izoterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea
wolframului in zona filamentului.
C 3: Analiza comparativa a lampilor cu incandescenta
Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu regenerative de iod, prezinta o serie
de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
- flux luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii;
- durata de functionare mare (de circa 2000 de ore)si eficacitatea luminoasa ridicata (2226lm/W) la
puteri unitare pana la 10kW;
- temperature de culoare ridicata (2900gr.K) ce asigura o mai buna redare a culorilor.

D Desfasurarea lectiei:
Evenimentele
i nstruirii
Continut/
Obiective

T
i
m
p

Activitatea profesorului
3

Activitatea elevului

M
in

Secventa
organizatorica

Face prezenta elevilor, noteaza elevii absenti n catalogul

clasei; face observatii si recomandari, daca este cazul.

Raspund la ntrebarile puse de profesor, si

nsusesc observatiile si recomandarile primate.

Verificarea
temelor

Prin sondaj, solicita caietele de teme.

Face aprecieri, corectari, unde este cazul.

Cei solicitati prezinta caietele de teme.

Ceilalti elevi asculta aprecierile si eventual si
corecteaza raspuns urile n caietele de teme.

C
E

Propune elevilor o noua lectie.

Lampi electrice cu incandescenta
Prezinta obiectivele lectiei.
n prima etapa prezinta definitia lampii cu incandescenta
si clasificarea acestora.
n continuare prezinta si explica parametrii fotometrici.

Asculta si devin interesati de propunerea

facuta.
Noteaza n caietele de notite definitia si
clasificare lampilor cu incandescenta.
Aplicand cunostintele anterioare, dup ace-si
noteaza definitia parametrilor fotometrici, deduc
relatiile matematice de definitie.
Noteaza explicatiile primite si deseneaza n
caietele de notite schemele proiectate pe tabla
.

E
E
O
C

Solicita un elev sa prezinte clasificarea lampilor electrice

cu incandescenta.
Solicita alti elevi din clasa sa defineasca parametrii

Elevul solicitat prezinta clasificare ceruta.

Ceilalti elevi sunt atenti si intervin unde este
cazul.

Transmiterea
noilor
cunostinte

10

Dirijarea
nvatarii
C 1 O 1, O 2

Obtinerea
performantei

fotometrici.

Asigurarea
FEED-BACKului

Dirijarea
nvatarii
C 2 O 3, O 4,
O5

14

Obtinerea
performantei

Asigurarea
FEED-BACKului

Fixarea si
consolidarea
noilor
cunostinte
Evaluarea
performantei
Secventa
finala.
Aprecierea
desfasurarii
lectiei si a
asimilarii
cunostintelor
Prezentarea
temei de lucru
individuale

De asemenea, elevii prezinta explicatiile ce li saucerut.

Confirma si apreciaza raspunsurile corecte ale elevilor.

Face observatii si corectii, daca este cazul.

Prezinta partile principale ale unei lampi electrice cu

incandescenta si rolu acestora.
Explica functionarea filamentului si prezinta proprietatile
acestuia, materialele utilizate.
Explica modul de obtinere a lampilor electrice cu
incandescenta cu ciclu regenerative de iod si
functionarea acestora.
3

Solicita un elev sa realizeze la tabla schema unei lampi

cu incandescenta normale.
Solicita alti elevi din clasa sa explice modul de
functionare a celor doua tipuri de lampi electrice cu
incandescentat.
Solicita clasa de elevi sa explice cum se regenereaza
ionii de iod.. Restul clasei sunt solicitati
sa faca observatii sau completari pe marginea celor
discutate.

Retin aprecierile si explicatiile suplimentare.

Observa schema facuta pe tabla.

si noteaza n caiete schema si explicatiile
primite.
Deduc mpreuna cu profesorul functionarea
lampilor cu ciclu regenerative de iodi si noteaza
relatiile de calcul si reactiile chimice n caiete.

E
O
C
E

Elevii solicitati realizeaza la tabla schemele

cerute si le explica.
Elevii solicitati suplimentar comenteaza si
apreciaza raspunsurile colegilor verificati.

C
E

Prezinta din nou schemele oferind elevilor

posibilitatea sa-si corecteze schemele realizate, precum
si eventualele greseli facute.
Apreciaza raspunsurile corecte. Ofera, daca este cazul,
explicatii suplimentare.

Corecteaza eventualele greseli din caietele de

notite.
Retin aprecierile si explicatiile suplimetare.

Prezinta, pe scurt, notiunile predate, punnd accent pe

notiunile mai dificile si reproiectnd foliile transparente.
Solicita elevilor sa raspunda la unele intrebari.
Dup ace elevii au raspuns discuta mpreuna cu elevii
raspunsurile acestorat. Corecteaza, daca este
cazul, raspunsurile gresite.

Elevii si nsusesc nca o data notiunile predate,

fixndu-le mai bine.
Elevii raspund la intrebarile primite.
Retin explicatiile suplimetare. Corecteaza
raspunsurile gresite.

Formuleaza aprecieri, observatii si recomandari.

Apreciaza prin note raspunsurile elevilor motivndu-le.

Retin aprecierile, observatiile si recomandarile.

Prezinta continutul unei ntrebari.

Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile

profesorului.

C
E

C
E

Prezentarea
temei de lucru
individuale
1 Prezinta continutul unei ntrebari.
Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile
profesorului.
Explicatia,
Conversatia
Caietul de
teme
Frontala,
Individuala Tema pentru acasa
ntrebare:
Cum vor fi polarizate jonctiunile j1, j2, si j3, la polarizarea inversa, respectiv polarizarea directa ?
Raspuns:
La polarizarea inversa jonctiunile j 1, si j3, sunt polarizate invers, iar j2, este polarizata direct. La polarizarea directa, jonctiunile
j1, si j3, sunt polarizate direct, n timp ce jonctiunea j2, este
polarizata invers.

DIDACTICA SPECIALITATII
21
Test de evaluare
Cititi cu atentie ntrebarile si raspundeti n scris prin ncercuirea raspunsurilor corecte, respectiv completarea spatiilor libere:
I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;
a). capacitiv;
b). semiconductor;
c). rezistiv.
I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;
a). 4 straturi semiconductoare si 3 jonctiuni;
b). 3 straturi semiconductoare si 2 jonctiuni;
c). 2 straturi semiconductoare si o jonctiune
I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;
a). b). c).
I4. Ce se ntmpla cu tiristorul daca se aplica o tensiune UAK < 0 la bornele anod-catod ?
1,5 puncte;
I5. Avnd la dispozitie folia retroproiector f) stabiliti expresia curentului anodic: 4 puncte;
I6. Identificati marimile electrice ce caracterizeaza circuitul din plansa de mai sus: 2 puncte;
Din oficiu 1 punct;
Total 10 puncte = 10 (zece).
Diagrama obiective/itemi
Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6

O1
O2
O3
O4
O5

xx
x
x
x
x

A
C
PROIECT - DIDACTICA SPECIALITATII
22
Raspunsuri si baremul de notare:
1. b) 0,5 puncte;
2. a) 0,5 puncte;
3. b) 0,5 puncte;
4. Daca se aplica o tensiune UAK < 0 ntre anod si catod, tiristorul se considera blocat, prin el circulnd doar un curent rezidual
invers IR de valoare foarte mica. Daca tensiunea UAK creste peste o anumita valoare notata cu USTR numita tensiune de
strapungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,
1,5 puncte;
5. Tinnd cont de folia f) se pot scrie relatiile:
IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG;

2
0
22
C
CK

I
I M I ;

2
0
11
C
CA

I
I M I

Eliminnd ntre cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:

1 2
02

M
MII
I CG
A,

La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul anodic are expresia:

1 2

02

C G
A

II
I,
4 puncte;
6. A Anod;
K Catod
G Grila de comanda;
UAK Tensiunea aplicata ntre anod si catod;
IA Curentul care circula prin anod;
IK Curentul care circula prin catod;
IG Curentul injectat prin grila de comanda;
T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;
T2 Tranzistor bipolar de tip npn;
1, 2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;
IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.
IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.
IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.
2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.

III : Bibliografie
[6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003.
[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.
[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.
[30] Consiliul National pentru Curriculum Ghid Metodologic pentru aplicarea programelor scolare, Tehnologii, Liceu
tehnologic, profil tehnic,
Editat de Aramis Print, 2002.