Sunteți pe pagina 1din 5

VASCULARIZATIA ARTERIALA

Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere
carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un
teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza
creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de
alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos (mai ales necesitatile mari de
oxigen), corelate eu modalilatea de distributie (de tip terminal) a arterelor dupa ce au patruns
in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor
intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase.
In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme:
-

sistemul carotidian si
sistemul vertebro-bazilar.

Sistemul arterial carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale
colaterale si terminale. Artera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide
comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid (anterior) si
procesului transvers al vertebrei C4 (posterior).
Aportul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei
carotide interne in numar de patru. (Fig.1):
-

Fig. 1 Circulatia arterial cerbral


Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din:

artera bazilara, vas nepereche, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la
nivelul santului bulbo-pontin.
artera cerebeloasa anterioara inferioara ia nastere din 1/3 proximala a arterei
bazilare.
artera cerebeloasa superioara ia nastere inaintea bifurcatiei
Arterele celor dou jumti simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea
ramurilor terminale, realiznd un poligon arterial descris de WILLIS dispozitiv unic n
organism (Fig.2).
1

Fig.2. Poligonul arterial Willis


Circulatia venoasa
Venele creierului nu posed valve, iar pereii lor sunt extrem de subiri din cauz c nu
au strat muscular. Ele formeaza 2 sisteme:
-

un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor,

un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.

Aceste vase penetrez arahnoida i stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena n
sinusurile venoase.
FIZIOLOGIA CIRCULAIEI CEREBRALE
Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica,
determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. Astfel ea se desfasoara intr-un
parenchim suspendat in interiorul (procesele expansive endocraniene), circulatia sangelui este
deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale.
Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in
ortostatism, la aproximativ 50 de cm deasupra cordului. Se apeciaza ca la o presiune
sistemica medie de 100 mm Hg ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie
de 62 mm Hg. Prin interventia mecanismelor nervoase si chimico-umorale de regenerare se
mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor
cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu
vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod
diferit.
2

Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii


dintre artera carotida interna si vena jugulara. Cum presiunea sanguina jugulara este de 8
10 mm Hg, poate fi neglijata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala
cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei humerale. Comparata
cu presiunile de perfuzie ale altor important depinde de gradul hipoxiei cerebrale acute. In
cazul unei hipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin cerebral se mentine la un nivel
constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si, deci, rezistentei la curgere. Dar in
aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor vaselor sanguine cerebrale care apoi nu
mai posibilitatea unei reactii prompte si adecvate la modificari tensionale.
Citeste si pe

ASPECTE GENERALE ALE ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

S-ar putea să vă placă și