ANUL I 42 saptamani de scoala

- 15 sapt teorie si tehnica

- 6 sapt stagiu clinic (practica spital)
SEM I :
o Anatomia si fiziologia omului
o Modulul de biochimie

Anatomia si fiziologia omului

Date care prezinta corpul uman ca pe un ansamblu de structura cu functii
specifice interdependente si care contribuie la realizarea unui totunitar,
adica a organismului viu.
Compozitia chimica a corpului uman
Notiuni despre cellule, tesuturi, organe si sisteme
Sistemul osos, nervos, endocrine, cardiovascular, respirator
Organe de simt
Sange, sist. digestiv, excretor, reproductor
Metabolis
Anatomia este stiinta care studiaza structura organismului este o ramura a
biologiei care studiaza forma si structura organismelor si ale partilor componente.
Studiul anatomiei este strans legat de cel al fiziologiei, fiziologia fiind
stinta care studiaza functiile normale ale organelor :
- Nutritia
- Locomotia
- Reproucerea
- Simturile, etc

Fiziologia umana studiaza functiile organismului uman atat in

intregitatea sa, cat si din perspectiva nivelurilor de organizare (celule, tesuturi,
organe si sisteme de organe). Studiaza interactiuea dintre organism si mediu,
precum si dintre comp. organismului.

BIOCHIMIA
Este stiinta care studiaza compozitia chimica a organismelor vii.
Celula este cel mai mic component al organismului viu si care prezinta toate
structurile cu ajutorul carora poate sa-si duca viata independent.
Omul ee un organism pluricelular. Corpul omenesc este format di
aproximativ 50.000 miliarde de cellule cu dimensiuni microscopice isolate sau
grupate in tesuturi.
Celulele au o serie de proprietati generale si specific care le asigura
indeplinirea rolului in organism.
Corpul uman este alcatuit din componente de diferite nivele de
complexitate care formeaza un intreg prin conexiunile structural si functionale
dintre ele.
Este un system biologic deschis capabil sa transforme factorii mediului
inconjurator, in conditii proprii existentei sale. Fiind un sistem biologic deschis,
corpul uman are urmatoarele insusiri :
o Integralitatea
o Echilibru dinamic
o Capacitatea de autoreglare
o Programul
INTEGRALITATEA
Este rezultatul interdependentei structurale si functionale a organismului si
sistemului de organe care constituie organismal uman.

ECHILIBRUL DINAMIC
Reprezinta starea stationara a organismului in coditiile pemanentului,
schimb de materie, energie si informatie cu mediul. Toate procesele fiziologice ale

organismului oscileaza in jurul unor valori medii, iar rezultatul pozitiv e echilibrul
dinamic.
AUTOREGLAREA
Capacitatea de receptive, acumulare si prelucrare a informatiei si de selectie
a raspunsului adecvat. Se bazeaza pe asa numita conexiune inversa sau feedback
care reprezinta principalul mod de reglare a proceselor metabolice caracteristice
organismului viu.
PROGRAMUL
Reprezinta una dintre starile care le poate realiza sistemul in limitele premise
de organizarea sa.
In cazul organisului uman ca sistem biologic exista o ierarhie a
subsistemelor component. Acestea reprezinta nivelele de organizare ale
organismului (celula, tesuturile, organelle, sistem de organe, organismul).
Celula este unitatea structural, functionala si genetica a organismului.
Ea este capabila de metabolism de extacibilitate, crestere, diferentiere,
autoreproducere, si autoreglare.
Tesutul este forma de existent a celulelor in corpul uman. Este o grupare de
celule diferentiate si interdependente care au aceleasi origini si structura si
indeplinesc aceeasi functie.
Organele grupari de tesuturi identice sau diferite care actioneaza impreuna
pentru indeplinirea unei anumite functii.
Se grupeaza in sistem de organe ce indeplinesc functii similar.
Principalele functii ale organismului uman sunt :
- De relatie
- De nutritie
- De reproducere
Organismul este supus actiunii unor factori externi si interni in permanenta
schimbare si in acest sens prezinta o serie de mecanisme care ii pot asigura
echilibrul necesar.
Starea de echilibru care este baza vietii poarta numele de homeostazie.
Asigurarea starii de normalitate a organismului uman care este starea de
sanatate, se realizeaza prin pastrarea constanta a parametrilor, structurilor si
functiilor sale. Orice deviere de la valorile normale care caracterizeaza functiile
organismului uman poate duce la instalarea unor stari patologice (boli) mai mult
sau mai putin grave, in functie de marirea devierii.

Feedback ul prin feedback valoarea unui raspuns este comparata cu

comanda. Creeaza posibilitatea compararii, aceea ce efectuiaza concret sistemul in
ceea ce trebuie sa faca.
1. Negativ care tinde sa mentina o anumita valoare a efectului fara ca aceasta valoare
sa devina fixa (mentinerea temperaturii corpului, reglarea glicemie, a presiunii
sanguine)
2. Pozitv in care prin semnalele de la efector la receptor se realizeaza o intensificare
treptata a efectului.