Decizia manageriala a fost definita in mod diferit, de la formulari simple

actul prin care se hotaraste o anumita linie de conduita pentru atingerea unui
obiectiv pana la altele tot mai complexe procesal prin care o persoana face o
alegere ce afecteaza comportamentul altor titulari de functii din ntate si
contributia lor la realizarea obiectivelor.
Decizia ca act in care se includ actiunea, mijloacele si caile de atingere a
obiectivului, este rezultatul unui proces marcat uneori de discutii contradictorii si
in foarte multe cazuri de incertitudini. Intr-o asemenea situatie este alegerea
uneia dintre mai multe solutii posibile, optiunea rationala a unei linii de actiune
dintr-un numar de variante elaborate. Solutia constient aleasa dintre mai multe
posibile, in scopul de a ajunge la rezultatul asteptat, presupune adaptarea ei pe
baza de ample informatii, pentru a inlatura riscul si starea de incertitudine a
decidentului.
Decizia manageriala la nivelul organizatiilor economice se manifesta sub doua forme:

act decizional;

proces decizional.

Decizia manageriala se manifesta sub forma unui act decizional, in situatiile in care se refera la
probleme de o mai mica complexitate, cu caracter repetitiv si cand pentru adoptarea ei nu este necesara o
pregatire de lunga durata si o analiza temeinica a situatiei de fapt. Managerul, pe baza competentei si a
cunostintelor sale legate de problema in cauza, ia decizia intr-un timp foarte scurt.
Decizia manageriala imbraca forma de proces decizional in situatii de complexitate sporita, care
necesita o abordare si o analiza serioasa a problemei, iar luarea deciziei in acest caz se poate extinde pe o
perioada lunga de timp, de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.
Procesul decizional constituie un complex de activitati si operatii prin care se culeg si se
prelucreaza informatiile necesare, se determina variabilele posibile prin calcule de optimizare, se alege
varianta optima tinandu-se cont de utilitatea alternativei, iar in final se transmite decizia si se urmareste
modul de realizare a acesteia.
Datorita faptului ca factorii determinanti in procesul de luare a deciziei sunt numerosi, cu influente
diferite de la caz la caz, si pentru ca alegerea unei variante presupune utilizarea mai multor criterii de
evaluare, atingerea scopului propus devine deseori deosebit de complexa. Din acest motiv nici teoria si
nici practica nu pot oferi un model standard pe baza caruia sa se solutioneze problemele care fac obiectul
deciziei. Pentru ca procesul decizional sa se desfasoare intr-un cadru cat mai adecvat si sa se realizeze o
fundamentare stiintifica a alegerii variantei optime, au fost elaborate modele specifice proceselor
decizionale.
Orice proces decizional se realizeaza prin parcurgerea catorva etape specifice, care la randul lor
contin o serie de faze si subfaze ce trebuie atinse pentru derularea sa in bune conditiuni.
Pe scurt modelul unui proces de luare a deciziei este prezentat in tabelul 4.2.

Pentru ca un proces decizional sa se desfasoare in bune conditiuni este necesara parcurgerea

intotdeauna a acestor etape si faze si luarea in considerare a tuturor problemelor specifice ce apar.
Etapa I-a a procesului decizional, aceea de pregatire a deciziei, este o etapa deosebit de
importanta , dar careia, de cele mai multe ori, in practica nu i se acorda importanta cuvenita, trecandu-se
la fazele mai avansate ale procesului. Acest mod de lucru nu aduce beneficii activitatii de management,
deoarece aceasta este o etapa de care depinde amploarea activitatii cadrelor de conducere si modul de
tratare a etapelor urmatoare.
Etapa a II-a in care are loc alegerea solutiei optime si luarea deciziei este, din punct de vedere al
rezultatului, etapa cea mai importanta si care trebuie sa fie fundamentata cel mai bine.
Etapa a III-a, aceea de aplicare si control a modului de realizare a deciziei, presupune un numar
mare de activitati legate de transmiterea deciziei, care comporta lucrari de redactare a deciziei. Aceasta
trebuie sa fie concisa, clara si sa fie pe intelesul celor care o pun in aplicare. O data cu redactarea
continutului deciziei trebuie sa se faca si precizarea responsabilitatilor.
In faza de transformare a deciziei in actiune un rol foarte important il au metodele si stilul de
management.
Se considera ca procesul decizional se incheie prin controlul asupra modului de realizare a
deciziei, adica urmarirea indeplinirii prevederilor deciziei.
De modalitatea in care s-a aplicat decizia si de rezultatele obtinute va depinde daca decizia se
aplica intocmai, daca se va modifica continutul deciziei prin corectare sau adaugare, existand chiar si
posibilitatea ca decizia sa fie eronata si sa se abroge. Corectarea unor decizii proprii sau abrogarea lor
trebuie sa aiba loc prin hotararea managerilor.
Tabelul 4.2.
Modelul unui proces de luare a deciziei
Etapele procesului decizional
Fazele procesului decizional
Elemente specifice ale fiecarei etape
I. Pregatirea deciziei
A) Clarificarea problemei ce face obiectul deciziei
-

realitatea problemei

categoria de probleme in care se incadreaza

gradul de prioritate

B) Separarea problemei de sarcina curenta

-

reglementarea problemei

C) Determinarea gradului de noutate al problemei

-

problema noua

problema de metoda

problema de rutina

D) Precizarea in timp si spatiu si definirea problemei

-

definirea completa a problemei

redefinirea problemei (dupa caz)

II. Alegerea solutiei optime si luarea deciziei

A) Analiza faptelor cu ajutorul informatiilor si elaborarea variantelor
-

culegerea si prelucrarea informatiilor

elaborarea variantelor

analiza faptelor pe baza principiului argumentarii selective

B) Alegerea solutiei optime si luarea deciziei

-

alegerea solutiei optime avand in vedere utilitatea alternativei, factorul timp, riscuri

III. Aplicarea si controlul modului de realizare a deciziei

A) Transmiterea deciziei
-

redactarea clara a deciziei

stabilirea sarcinilor si a responsabilitatilor, cu indeplinirea lor

transmiterea deciziei

B) Transformarea deciziei in actiune

-

realizarea actiunilor pentru atingerea obiectivului deciziei

C) Controlul asupra modului de realizare a deciziei

-

urmarirea indeplinirii prevederilor deciziei

conexiune inversa

corectarea deciziei (daca este necesar)

Modul de realizare a procesului decizional depinde foarte mult si de felul deciziilor.

Astfel, in cazul deciziilor programate, in care modul de actiune este cunoscut dinainte se face o
aplicare a etapelor procesului decizional prin aprobare sau negare.
In cazul deciziilor semiprogramate, pe langa programele existente se impun si o serie de procese
de analiza, urmand o combinare a elementelor existente.
Atunci cand avem de a face cu decizii strategice neprogramate, procesul decizional se desfasoara
in totalitate, pana la cele mai mici detalii.
Procesul decizional se diferentiaza si dupa cum decizia este unipersonala sau de grup.
La deciziile de grup apar probleme legate de evaluarea utilitatii diferitelor variante (a nivelului
calitativ a unora in raport cu altele) trebuind ca alegerea sa se faca de o maniera care sa tina seama de
optiunea grupului si nu de anumite pareri ale membrilor grupului.

WORD 1
Procesal decizional se desfasoara pe baza mai multor etape. O prima etapa
este reprezentata de identificarea (stabilirea) problemei, adica sesizarea
necesitatii, gasirea adevaratei probleme, definirea ei, delimitarea scopului de
mijloace.
Urmatoarele
doua etape sunt culegerea, prelucrarea si sistematizarea
informatiilor necesare elaborarii deciziei si analiza acestora. Decidentul are nevoie
de o imagine a intregii situatii , creste importanta diagnozei, iar aranjarea
rationala a datelor si informatiilor evoca si existenta unei logici proprii acestui
proces. Tratarea datelor si a informatiilor inseamna de fapt toate operatiile de la
culegere pana la prelucrare prin mijloacele de care se dispune- automate,
mecanice sau manuale- procese desfasurate dupa legi, principii, norme si
procedee inclusiv experienta proprie si a altora.
Etapele patru si cinci sunt: construirea variantelor de actiune, a solutiilor
posibile si analiza si compararea acestora. Are loc analiza fiecarei variante, cu

avantajele si dezavantajele respective. Elaborarea mai multor variante de solutii

este un deziderat: cu cat numarul acestora este mai mare, cu atat este mai dificila
alegerea variantei optime, dar se creeaza avantajul pentru mai bune rezultate. Se
impun a fi depuse eforturi pentru evidentierea avantajelor si dezavantajelor,
precum si a consecintelor fiecarei variante, la aceasta o contributie avand
pregatirea si experienta decidentului precum si angajarea gandirii colective.
Evaluarea variantelor are in vedere: experienta trecuta, cercetarea stiintifica
ce ofera metode si tehnici evoluate, tehnica de calcul cu ajutorul careia se pot
pune in valoare tehnici generale ca modelarea, stimularea si programarea,
masurari cu unitati de masura banesti, rate de investitii etc.
Alegerea variantei optime este a sasea etapa a procesului decizional
semnificand retinerea uneia din variante, urmarind optimul decizional. Aceasta
optiune aduce rezultate bune cu cheltuieli mici daca analiza patrunde adanc in
investigarea avantajelor si dezavantajelor. Criteriile de selectie se cer ierarhizate
pentru usurarea alegerii variantei care va deveni decizie. In aceasta etapa sunt
hotaratoare competenta profesionala a decidentului in alegere, dar si o bogata
experienta, capacitate de a judeca logia, curajul si necesitatea respectarii
principiului economiei de timp, efort si conditiile de risc, ca si raspunderea pentru
desfasurarea viitoare a activitatilor.
Urmatoarea etapa este transmiterea deciziei catre cei ce urmeaza sa o
execute, ceea ce presupune o pregatire in acest sens. Decidentii trebuie sa
coordoneze desfasurarea actiunilor potrivite deciziei, sa o motiveze pentru cae a
sa devina accesibila, inteleasa si acceptata. Se indica procedeele si metodele
adecvate celor cuprinse in continutul acesteia, asigurandu-se cadrul organizatoric
operacional menit sa finalizez decizia.
Urmatoarele etape sunt aplicarea deciziei si urmarirea si controlul aplicarii ei,
cu stabilirea programului de masuri si supravegherea aplicarii lui, evaluarea
cheltuielilor, delimitarea responsabilitatilor.
In final are loc prevenirea, corectarea si evaluarea rezultatelor in care
decidentul intervine in cazul observarii unor greseli sau probleme in
implementarea variantei optime alese si evaluarea rezultatelor finale.

Etapele procesului decisional

I. Pregtirea deciziei

Fazele procesului decisional

Elemente specifice ale fiecrei etape

A) Clarificarea problemei ce faceobiectul deciziei

realitatea problemei

categoria de probleme in care se

incadreaza
-

gradul de prioritate

B) Separarea problemei de sarcina - reglementarea problemei

curenta

C) Determinarea gradului de
noutate al problemei

D) Precizarea in timp si spatiu si

problema noua

problema de metoda

problema de rutina

definirea completa a problemei

redefinirea problemei (dupa caz)

definirea problemei

II. Alegerea soluiei optime i luarea

deciziei

A) Analiza faptelor cu ajutorul

informatiilor si elaborarea
variantelor

culegerea si prelucrarea
informatiilor
-

elaborarea variantelor

analiza faptelor pe baza principiului

argumentarii selective

B) Alegerea solutiei optime si

luarea deciziei
III. Aplicarea i controlul modului de
realizare a deciziei

A) Transmiterea deciziei

- alegerea solutiei optime avand in

vedere utilitatea alternativei, factorul
timp, riscuri
-

redactarea clara a deciziei

stabilirea sarcinilor si a
responsabilitatilor, cu indeplinirea lor

B) Transformarea deciziei in
actiune

C) Controlul asupra modului de

realizare a deciziei

transmiterea deciziei

realizarea actiunilor pentru

atingerea obiectivului deciziei.
urmarirea indeplinirii prevederilor
deciziei
-

conexiune inversa

corectarea deciziei (daca este

necesar).