TGD - SIMONA CRISTEA

Legea nu se aplica situatiilor dupa iesirea sa din vigoare. Exista insa exceptii si anume normele except sau
temporale, sunt anumite norme adoptate pt rezolvarea unor situatii de urgenta a unor stari exceptionale,
calamitati/deastre.
Exceptii: n exceptionale sau temporare
Iesirea din vigoare a normei juridice:
A) Ajungerea la termen (ex normele exceptionale)
B) Desuetudinea invechirea normei, obiectul de reglementare nu mai este de actualitate, relatiile
sociale surpinse de norma de drept s-au stins, nu se mai practica (ex majoritatea legilor pana in
1989)
C) Abrogarea: expresa si implicita. La randul ei, abrogarea expresa poate fi expresa directa si expresa
indirecta
Expresa atunci cand legiuitorul prevede in mod concret printr-un text de lege separate ca legea
iese din vigoare, abrg exprese se claif in: directa legiuitorul enumera in mod concret dispozitiile
legale sau actele normative care ies din vigoare odata cu noua lege sau indirecta leguitorul nu
enumera in mod concrret dispozitiile sau actele normative care se abroga, ci reglementeaza o
formulare generala care dispune ca se abroga orice alte dispozitii contrare legii noi (exp: La data
intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare) Abrg expresa indirecta se
confunda uneori cu abrogarea implicita sau tacita, abrogarea implicita sau tacita rezulta din
contrarietarea dispozitiilor legale (legea noua este total opusa legii vechi in aceeasi materie
reglementata) Se considera ca legea noua este cea care reprezinta ultim vointa a leguitorul.

Actiunea nj in spatiu si asupra personelor

1
-

Principiul teritorialitatii
Nj este teritoriala si personala legea ca regula generala se aplica pe intregul teritoriul al statului si
asupra tuturor persoanelor aflate pe acest teritoriu, eexista anumite reguli particulare cu priv la
legea plicabila actelor juridice, bunurilor (exp: mai jos)
Locus regit actum in material actelor juridice, actul jur este supus legii locului incheierii acestuia,
lex fori legea instantei competente, lex rei sitae legea locului aflarii bunurilor (bunuri in franta, se
aplica lega locului), lex personalis regula de baza de la aplicarea supra persoanelor
Exceptia extrateritorialitatii legea sau norma juridical nu se aplica pe intregul teritoriu national (exp
nu se aplica pe teritoriul misiunilor diplomatie si consulare) pe ter acestor misiuni se aplica legea
statelor pe care le reprezinta
Statutul personal, cu exceptia statutul personalului diplomatic si consulare (cei cu statu e diplomat
au imunitate de jurisdictie, vor fi judecati dupa legea statului lor)
Regimul juridical al strainilor: regimu national, special, clauza natiunii celei mai favorizate

Legat de lex personalis s-a pus problema reglemntarii regimului juridical al strinilor, exista 3 categorii de
regimuri juridice ale strainilor:
-

Regimul national = acordarea pt cet straini aflati pe teritoriul unui stat a acelorasi drepturi ca si
pentru cetatenii proprii (dreptul economice, cultural, social) minus drepturile politice (dreptul de a
allege sau a fi ales)
Regimul special inseamna acorddare anumitor drepturi strainilor expres prevazute in acorduri sau
conventii bilaterale, intr-o anumita materie (exp in materie culturara), ele trebuie enumerate express

Clauzanatiunii Celei mai favorizate acordarea de drepturi cetatenilor unui stat in aceleasi conditii
cu unul tert considerat favorizat, aceasta clauza se acorda prin incheierea unuor conventii intre state
in materii specific. (exp Romania e beneficiat de acesta clauza din parte SUA)

Interpetarea normei juridice

Notiune
Metoda de interpretare
Clasificare

1 Notiunea de interpretare
Interpretare normei juridice numita si hermeneutica juridica (zeul hermes, patronal interpretilor, al
comertului , dar si mesagerul zeilor)
A interpreta = a intelegem a explica si a exprima. Interpetare implica un process psihologic si logic
A interpreta norma juridical inseamna a desprinde sensul normei sau care a fost voint reala leguitorului
atunci cand a emis-o
Premisa interpretarii: textul de lege sa fie neclar sau prezinte lacune
Interpetarea nu se face cand legea e clara, principiul Interpretation cessat in claris = interpretare inceteaza
atunci cand legea este clare. Acest lucru este pentru a se evita abuzurilor din parte celor care aplica legea
In privinta interpretarii ne intereseaza 3 probleme: cine interpreteaza (cine este titularul); ce anume se
interpreteaza (legea, hotararea judecatoreasca, faptele, actele juridice) si cum se interpreteaza (metodele)
Cand interpretare este facuta de autorul normei ea se numeste interpretare autentica.
Titularul interpretarii: legiuitorul, judecatoru, autaritatile adm publice. Regula: interpretarea nj o face
autoritate de la care a emanate norma interpretarea revine celui care a creat norma/dreptul == ejus est
interpretari cujas est condere
Ce se interpreteaza? Se interpreteaza legea de catre leguitor judecator, aut adm, jurisprudenta ( se
cerceteaza care e sesnul regulilor stabilite in hotararile judecatoresti, prin raportarea la motivele retinute de
judecator) intr jurist se face de catre judecator sau doctrina (comentariul sau nota de jurisprudenta)
Se interpreteaza faptele, doar cele de care legea leaga producerea de consecinte, efecte juridice,
interpretarea se face de catre judecator si administratia publica;
Actele juridice se interpreteaza, interpretarea se face de catre judecator si inseamna a desprinde vointa
reala a partilor ( doua teorii, teoria autonimiei de vointa, conform careia odata realizat acordul de vointa
judecatorul doar constata acest lucru neavand putere mare de implicare in interpretare actului juridic
( pacta sund servanda ) si teoria ratiunilor superioare vointei partilor, aceasta presupune acordarea de puteri
sporite judecatorului in sensul ca el nu mai este cheamat daor sa respecte si sa interpreteze actul in limita
vointei partilor, ci are libertatea sa faca interpretare in lumina unor valori superioare vointei partilor, cum ar
fi echitatea, princ buneiredinte, uzantele juridice. Cea de a doua este teoria actuala, valabiala, judeca
poate interpreta luad in considerare aceste valori, asta nu inseamna neaparat nulitatea actului.

2 METODE DE INTERPRETARE

Trei probele: teorii care stau la baza interpretarii; principia de interpretare; analiza metodelor; analiza
metodelor
! Teorii/ Scoli de drept in materie
a) Scoala exegetica (bonnecase, E Gaudemet) Scoala a fundamentat Teoria exegenzelor si metoda
exegetica: interpretarea consta in a arata sensul atribuit de leguitor textului de lege, iar in cz de text
incomplete sa obscure (Fr. T. p. 435), sa se aate vointa leguitorului
b) Scoala liberului drept sau cercatarii libere a dreptului (Fr. Genny) teori lierului drept, metoda liberei
cercetari stiintifice : interpetul nu trebuie sa se limiteze la vointa leguitoruluisau cand nu exista lege
aplicabila trebuie sa se interpreteze sau situatia sa se solutioneze pe baza cercatarii stiintifice
struind o solutie intocmai ca leguitorul pornind de la anumite daturi ale dreptului sau pe
considerente de echitate, oportunitate
c) Scoala scopului social - teoria scopuli social: sensul normei juridice se desprinde prin raportare la
scopul social umarit de leguitor, adica ea releva o semnificatie noua fara ca forma ei sa fie
modficata, are in veder aratarea vointei reale a leguitorului dar in functie de scopul social urmarit de
el

2 Principii de interpretare ( doctrina franceza: maxime de interpretare)

A) Ubi lex non distinguit, neac nos distinguere debamos = unde lege nu distinge nici noi nu trebuie sa
distingem, semnifica : este interzis sa distingem acolo unde legea nu distinge. Interpretul nu poate
indeparta sau aplica unui text general de lege.
B) Specialia genralibus derogate si generalia specialibus non derogate : se aplica legea cea mai
apropiata de cazul respeectiv
C) Cessante ratione legis cessat ejus disposition = (legea inceteaza acolo unde inceteaza ratiunea de a
fi, de a exista) legea nu se aplica daca ipoteza, chiar daca vizata de litera textului este contrara
spiritului ei, legea trebuie aplicata atat in litera cat si in spiritual ei. Prin urmare, daca o ipoteza este
contrara spiritului legii, acestea nu se poate aplica pe cale de interpretare.
D) Exceptio este strictissimae - dispozitiile restrictive ale legii nu trebuie extinse si la alte ipoteze decat
cele expres prevazute

3 A naliza metodelor de interpretare : metoda gramaticala, istoria, logica, teleological, sistematica ( metoda
ine de la grecescul metodo= cale drum, procedeu urmat pentru a atinge un scop)
a) Met gramaticala arataea sensului normei prim analizica morfologica si sintactica, inclusive al
regulilor de punctuatie ale textului de lege. Se analizeaza enumerarile, sunt enumerari exemplicative
cu caracter ilustrativ, ceea ce inseamna ca pe cale de interpretare pot fi cumprinse si alte situatii
decat cele enumerate de leguitor sau pot fi enumarari limitateive, restrictive, la aceasta categorie nu
se pot aplica pe cale de extindere dispozitiile legii si la ate situatii deca cele scrise acolo.
b) Metoda Istoria (dezbaterile parlamentare, presa vremii, amendamentele propuse etc) aceasta
metoda presupune analiza contextului adoptarii normei de drept, inclusive a actelor premergatoare
normei a amendamentelor propuse, a dezbaterilor parlamentare sau discutiile din presa vremii.
c) Metoda Sistematica : incadrarea in economia actului normative sau rapotarea la alte acte normative
- Deci contextual adoptarii sau aparitiei normei de drept, met sistematica, o analiza din parte
interpretului care consta in incadrare in economia actului normative a textului de lege interpretat sau
raportarea la alte acte normative, fiecare dispozitie legala supusa interpretarii trebuie analizata in
intregul context al actului normative din care ea face parte sau uneori, cand este necesar , prin
raportare la alte acte normative asemanatoare din aceeasi materie.
d) Metoda teleologica scopul urmarit de leguitor, aratare sensului normei prin raportare la scopul
prevazut de leguitor

e) Metoda Logica (ratio legis): - cea mai importante metoda, s-a spuns ca misiunea ei este aceea de a
arata ratio legis, aceasta metoda presupune aplicare mai multor argumente : argumente ad
absurdum argumentul reducerii la absurd, inseamna stabilirea devarului tezei de demonstrate
prin infirmarea tezei care o contrazice( infirmarea tezei care o contrazice = exp ar fi absurd sa
credem ca orice parinte nu ii datorieaza copilului drepturile); per a contrario = arg tertului exclus,
se demonstreaza ca o teza fie este adevarate fie este falsa, a treia cale nu exista ( tertium non
datur); a majori ad minus ( cine poate mai mult poate si mai putin), daca o persoana poate vinde
sau instraina un bun poate ingheia si acte de conservare de inchiriere sau administrare; a minori ad
majus ( daca legea interzice mai putin, atunci ea interzice si mai mult) = daca este interisa
vatamare corporala cu atat mai mult este interzis omorul, e interzis furtul, normal ca e interzisa si
talharia (furt prin violenta) ; a fortiori = norma juridical se aplica cu attat mai mult sau mai puternic
intr-o alta ipoteza decat cea indicate expres, daca se aplica intr-o ipoteza de relatii sociale mai mici
se aplica si in relatii sociale mai importate.(aplicarea n j e mai puternica intr-o alta ipoteza decat cea
indicate expres)

3 Clasificare interpretarii

Interpretare: oficiala ( cand e facuta de organul emitent, = autentica), neoficiala ( simpla interpretare
facute de catre orice persoana)
De caz, legala interpretare facuta jurisprudentei
Ad litteram, extensive, restrictive ad litteram = (trebuie facuta si in spiritual ei )interpretarea care
se incadreaza perfect pe textul legii interpretate, deci este un caz fericit, legea prevazand in mare
parte toate situatiile la care se aplica, extensi = interpretarea obtinuta prin extinderea dispozitiilor
legale si la alte cazuri decat cele expres reglementate e lege, obtin o extindere a legii asupra altor
cazuri nespecificate, prin interpretare, restrictiva =o restrangere a textului legii doar la anumite
situatii, astfel ca aplicarea este facuta in mod limitativ
Analogia in drept: analogia legis, analogia juris = problema nalogiei in st dreptuluil, in general inst
analogiei nu este foarte agreata pentru ca poate da nastere la abuzuri in interpretarea si aplicarera
legii, cu toate acestea exista situatii cand fie legea este lacunara sau exista un vid legislative,
judecatorul este insa obligat sa judece, nu are voie sa refuse solutionarea cazului cu care a fost
investit pentru ca ajunge sa face denegare de dreptate, in stiinta dreptului s-au undamentat 2
posibilitati de solutionare a cazurilo cand intalnim vid legislative sau texte lacunare ale legii :
a) Analogia legis = solutionare cauzelor prin aplicarea unor dispozitii din legi asemanatoare cu
problma de drept din speta respective.
b) Analogia juris = In ipoteza care nu exista nici macar o lege asemanatoare cu problema de drept
dedusa judecatii, cazul se solutioneaza prin aplicarea principiilor generale ale dreptului sau prin
invocarea unor valori precum echitatea, rezonabilitatea si buna-credinta.