Sunteți pe pagina 1din 105

STRATEGIA LOCALA DE

DEZVOLTARE DURABILA A
COMUNEI BLEJOI
2008-2015

COMITETUL DE COORDONARE
DUMITRU ADRIAN primar
EFTEMIE ION consilier personal
LIXANDRU VASILICA inspector principal urbanistic
BRATU DANIELA-NICOLETA insp.spec.resurse umane si integrare europeana
MAINEA PAUL consilier juridic
VASILESCU DOINA consilier local director scoala
BATIESCU STELIANA educatoare gradinita
STOICA IULIAN jurist
DEDIU ION administrator, om de afaceri

CONSULTANTUL PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI


S.C. MAGNA DEVELOPMENT S.R.L.

GRUPURILE DE LUCRU

INFRASTRUCTURA
MEDIU

BASAG-COJOCARU
CAMELIA referent IA
urbanism
STOICA PAUL-ION
referent superior 1
mediu
VLAD PETRE om de
afaceri administrator
firma
CALOTA CONSTANTIN
- om de afaceri
administrator firma
BURLACU MARIAN OM DE AFACERI
ADMINISTRATOR
FIRMA (Ploiestiori)

ECONOMIC

SOCIAL SI
ADMINISTRATIE
PUBLICA

REPREZENTANTII
SPECTRULUI POLITIC

S.C. STAR T.D.


BLEJOI

Viceprimarul comunei - BURTEA


ION
PREDESCU VIOREL
membru PNL;

S.C. HANUL
SOFERILOR BLEJOI

Secretarul comunei
LUPU SORIN;

S.C. KAPRONI BLEJOI

Asistenta sociala
NEAGU ELENA

- DRAGOMIR
GHEORGHE membru
PNL;
-

TOADER MARIN
Materiale constructie membru PNL;
ION
DANIEL
- Director gradinita Tantareni;
IORDACHIOIU ANICA
PAVEL CONSTANTIN
Transport
- Medic dispensar - membru PDL;
TANASESCU ALICA
ALEXANDRU CARMEN GRIGORE IULIA

- Blejoi;
membru PDL;
Bibliotecar
comuna
Constructii Blejoi POPESCU GEORGETA
CONSTANTIN ION
UNGUREANU
GHEORGHE
membru PSD;
Sport
si
activitati
Imobiliare - ENACHE sportive - IVANCIU COJOCARU VASILE
FLORIN - Bucuresti;
BOGDAN
membru PSD;
Auto - PLESA DAN Motormania;

Biserica Blejoi - preot TURCEA CONSTANTIN


SAVELOVICI ANTON
membru PSD;

Administratie locala Biserica Ploiestiori - MARZEA ELENA


DRAGOMIR
TODERASCU membru PSD.
GHEORGHE - Blejoi. preot
NELUTU-DAN

Serv.pt. Situatii de
urgenta Blejoi - NICA
ADRIAN

Cuvant inainte
Preocupata de bunastarea comunitatii locale, Primaria a procedat la constituirea
unui grup de initiativa avand ca scop declansarea procesului consultativ privind elaborarea
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.
Sarcina de a elabora Strategia de Dezvoltare Durabila pentru urmatorii 7 ani apare
intr-un context favorabil dat de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si
disponibilitatea fondurilor nationale si europene (fonduri structurale) pentru reducerea
decalajelor economice si sociale existente intre statele membre.
Ca membrul al Uniunii Europene, Romania are sansa de a dispune de resurse
suplimentare pentru a construi orase mai frumoase, mai curate si mai sigure, locuri unde
activitatile economice trebuie sa balanseze degradarea mediului si inechitatile sociale.
Strategia elaborata cu ajutorul efectiv al comunitatii locale prin dezbaterile din
sedintele publice, participarile in Comitetul de Coordonare si Grupurile de Lucru, precum si
sugestiile din actiunea 3 idei pentru dezvoltarea comunei reprezinta un document
complex care prezinta vizunea de dezvoltare a comunei nostru in context european.
Domeniile strategice (infrastructura, mediul, economia, socialul si administratia
publica locala) abordate in acest document sunt prioritati pe termen scurt si mediu si sunt
detaliate prin masurile si actiunile propuse.
Este sarcina noastra principala de a implementa strategia intr-un mod pragmatic
care vizeaza adaptarea permanenta la noile conditii date de evolutia comunitatii locale
avand in vedere orizontul mare de timp - de 7 ani. Pentru aceasta, Comitetul de Coordonare
si Grupurile de Lucru infiintate pentru fiecare din domeniile strategice trebuie sa aiba o
activitate permanenta de actualizare a strategiei si de adaptare astfel incat resursele sa fie
concentrate in directia realizarii prioritatilor asa cum decide comunitatea locala. Ramane in
responsabilitatea noastra sa ne adaptam evolutiei societatii si economiei, iar Comitetul de
Coordonare si Grupurile de Lucru sa faca fata provocarilor ce vor veni.
Comuna noastra ofera oportunitati foarte bune pentru dezvoltarea de activitati
economice in industria prelucratoare, industria chimica, comert, servicii si turism, constructii
sau agricultura. Avem nevoie de personal calificat in toate domeniile. Numai asa putem
atinge productivitatea la calitatea ceruta de piata unica europeana.

Trebuie sa investim in viitor, in generatia de maine si sa exploatam avantajele


competitive pe care le avem: pozitionarea geografica si asocierea intercomunitara pentru
dezvoltare locala, terenuri extravilane si intravilane.
Un instrument principal al dezvoltarii durabile si coerente a comunei este Planul de
Urbanism General care va fi refacut si actualizat, astfel incat dezvoltarea pe care o vizam sa
nu afecteze mediul, sa nu produca dezechilibre sociale sau sa afecteze arhitectura
traditionala a comunei.
Strategia ne ajuta sa construim viitorul. Un viitor mai bun pentru noi si copii nostri.
Un viitor in care fiecare locuitor isi va gasi locul unde se poate dezvolta si performa pe piata
muncii, isi va gasi locuinta dorita, va beneficia de servicii sociale de calitate si va gasi
placerea spatiilor publice pentru recreere si refacere.
De abilitatea si determinarea noastra in procesul de punere in practica a acestui
document depinde atingerea obiectivului final: o comuna ospitaliera mai curata si mai
sigura.

In numele Grupului de Initiativa,


Adrian Dumitru
Primar Blejoi
Ianuarie 2008

CUPRINS
CAPITOLUL 1 DEZVOLTAREA DURABILA ............................................................................................... 9
1.1 Istoric............................................................................................................................................ 9
1.2 Concept ..................................................................................................................................... 14
1.3 Agenda Locala 21 ....................................................................................................................... 16
1.4 Principii....................................................................................................................................... 17
1.5 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................................... 17
1.6 Scopul Strategiei ........................................................................................................................ 18
1.7 Metoda de elaborare a Strategiei .............................................................................................. 18
1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC) .................................................................................................... 19
1.7.2 Grupurile de Lucru (GL) ............................................................................................................... 20
1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii ............................................................................... 22
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA COMUNEI ............................................................................................. 23
2.1

Istorie, traditii si asezarea geografica ................................................................................... 23

2.2

Clima ..................................................................................................................................... 24

2.3

Resurse primare si secundare ............................................................................................... 25

2.3.1 Resurse hidrografice ................................................................................................................... 25


2.3.2 Flora si fauna ............................................................................................................................... 25
2.3.3 Solul ............................................................................................................................................. 25
2.4

Organizarea spatiala............................................................................................................. 27

2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului ......................................................................... 27


2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric ....................................................................................... 29
2.4.3 Serviciile comunitare de interes public ....................................................................................... 30
2.5

Mediu .................................................................................................................................... 36

2.5.1 Aerul ............................................................................................................................................ 36


2.5.2 Apa ............................................................................................................................................... 37
2.5.3 Solul.............................................................................................................................................. 37
2.5.4 Deseuri ......................................................................................................................................... 37

2.6

Economia locala .................................................................................................................... 37

2.6.1 Forta de munca ............................................................................................................................ 38


2.6.2 Industrie ....................................................................................................................................... 38
2.6.3 Agricultura.................................................................................................................................... 39
2.6.4 Turism .......................................................................................................................................... 39
2.6.5 Comert si servicii .......................................................................................................................... 39
2.7

Capitalul social ...................................................................................................................... 40

2.7.1 Populatia ...................................................................................................................................... 40


2.7.2 Starea de sanatate ....................................................................................................................... 40
2.7.3 Educatia formala si informala ...................................................................................................... 41
CAPITOLUL 3 ANALIZA SWOT ............................................................................................................. 43
3.1 SWOT Infrastructura .................................................................................................................. 44
3.2 SWOT Mediu .............................................................................................................................. 45
3.3 SWOT Economie ......................................................................................................................... 46
3.4 SWOT Social ............................................................................................................................... 47
3.5 SWOT Administratie publica locala ............................................................................................ 48
CAPITOLUL 4 PROBLEMELE COMUNITATII ......................................................................................... 49
4.1 Infrastructura si Mediu ............................................................................................................... 49
4.2 Economic .................................................................................................................................... 50
4.3. Social si Administratia Publica Locala (APL) .............................................................................. 50
4.4 Rezultatele analizei problemelor comunitatii ............................................................................ 51
CAPITOLUL 5 VIZIUNEA ...................................................................................................................... 53
CAPITOLUL 6 OBIECTIVELE STRATEGICE ............................................................................................ 54
6.1 Consideratii generale .................................................................................................................. 54
6.2 Obiectivele strategice ................................................................................................................. 55
6.2.1 Obiectivul 1 - Cresterea nivelului de competitivitate si atractivitate ......................................... 56
6.2.2 Obiectivul 2 Reducerea poluarii aerului, solului si a apelor ..................................................... 59
6.2.3 Obiectivul 3 Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului .............................. 60

de afaceri .............................................................................................................................................. 60
6.2.4 Obiectivul 4 Dezvoltarea sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatii .................. 64
6.2.6 Obiectivul 5 - Imbunatatirea capacitatii APL pentru atragerea de fonduri si ............................. 69
management de proiecte, inclusiv planificare strategica .................................................................... 69
6.3

Principii ................................................................................................................................. 73

6.4

Cadrul legislativ considerat in elaborarea strategiei ............................................................ 81

6.5

Strategia de atragere fonduri pentru proiecte ..................................................................... 82

CAPITOLUL 7 PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ......................................................................................... 83


7.1 Domeniile Strategice .................................................................................................................. 83
7.2 Grupurile de Lucru constituire si primele activitati ................................................................ 90
CAPITOLUL 8 STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE ...... 95
CAPITOLUL 9 PORTOFOLIU DE PROIECTE......................................................................................... 101
9.1 Domeniul strategic Infrastructura ......................................................................................... 102
9.2 Domeniul strategic Mediu ..................................................................................................... 104
9.3 Domeniul strategic Economic ............................................................................................... 104
9.4 Domeniul strategic Social ...................................................................................................... 104
9.5 Domeniul strategic Administratia Publica Locala.................................................................. 105

CAPITOLUL 1 DEZVOLTAREA DURABILA


1.1 Istoric

Fondatorul Institutului International pentru Mediu si Dezvoltare IIED (International


Institute for Environment and Development cu sediul la Londra - Marea Britanie) Barbara
Word a creat si introdus termenul de dezvoltare durabila in 1971.
Prima intalnire a comunitatii internationale a fost in 1972 la Conferinta de la
Stockholm privind mediul uman (Stockholm Conference on Human Environment), pentru a
dezbate problema mediului global si a necesitatilor de dezvoltare. In urma conferintei au
rezultat: Declaratia de la Stockholm, ce contine 26 de principii si Planul de Actiune pentru
Mediul Uman, cu cele trei componente: (i) programul pentru evaluarea mediului global
(Earthwatch), (ii) activitatile pentru managementul mediului si (iii) masurile de sprijin.
La Stockholm s-a stabilit ca pentru a realiza un management mai rational al
resurselor, care sa conduca astfel la imbunatatirea mediului, statele trebuie sa adopte o
abordare integrata si coordonata a planurilor lor de dezvoltare, pentru a se asigura ca
dezvoltarea lor este compatibila cu necesitatea de a proteja si imbunatati mediul in
beneficiul propriei populatii.
Necesitatea reorientarii eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a
concretizat dupa 11 ani de la Conferinta de la Stockholm, respectiv in 1983, cand Natiunile
Unite au infiintat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare, cunoscuta sub denumirea
de Comisia Brundtland.
In anul 1987, Comisia Brundtland, abordand temele: interdependenta omului cu
mediul inconjurator; nevoia pentru o viziune globala si pentru principii comune; legaturile
dintre dezvoltarea economica, sociala si protectia mediului, a creat un document intitulat
Viitorul nostru comun, unde se precizeaza:
Dezvoltarea durabila este un proces al schimbarii, in care se exploateaza resursele,
se alege directia de investitie, se orienteaza tehnologiile de dezvoltare si in care institutiile au
actiuni convergente, sporind un viitor potential pentru nevoile si dorintele umane.
In iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite pentru
Mediu si Dezvoltare, la care au participat reprezentanti ai 170 de state (dintre care 115 sefi
de stat) printre care si Romania. Cu aceasta ocazie, pe plan international, a fost recunoscuta
oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economica si protectia mediului in obiectivul de
dezvoltare durabila si s-a afirmat importanta, in continua crestere, a dreptului international
al mediului, ca mecanism de codificare si promovare a dezvoltarii durabile.

In urma conferintei au rezultat Declaratia de la Rio, care contine 27 de principii si


Agenda 21, care constituie un plan de actiune pentru dezvoltarea durabila cu incepere din
secolul al XXI-lea. Agenda 21 are 40 de capitole destinate unor domenii de programe
specifice, structurate in termenii: bazei de actiune, obiectivelor de realizat, activitatilor care
trebuie efectuate si modalitatilor de implementare.
Cele 40 de capitole ale Agendei 21 si cele 27 de principii ale Declaratiei de la Rio au
definit dezvoltarea durabila ca fiind dezvoltarea care indeplineste necesitatile generatiei
prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si indeplini propriile
necesitati.
Prin Planul de implementare se urmareste aplicarea de masuri concrete la toate
nivelurile si intarirea cooperarii internationale, in baza responsabilitatilor comune, dar
diferentiate, exprimate in Principiul 7 al Declaratiei de la Rio si integrarea celor trei piloni ai
dezvoltarii durabile: dezvoltare economica, dezvoltare sociala si protectia mediului la nivel
local. In acest sens, eforturile sunt cu precadere axate pe:
eradicarea saraciei;
modificarea modelelor de productie si consum;
protejarea sanatatii;
protejarea si managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea
economica si sociala.
Capitolul 28 al Agendei 21 contine un apel catre toate comunitatile locale ca acestea
sa-si creeze propria lor Agenda 21 (Agenda Locala 21), care preia scopurile generale ale
Agendei 21 si le transpune in planuri si actiuni concrete pentru propriile localitati.
Conform prevederilor stabilite in cadrul Conferintei de la Rio, fiecare autoritate
locala are obligatia de a elabora propria strategie locala de dezvoltare durabila.
In acelasi an in multe state s-au infiintat comisii si s-au intocmit strategii pentru
dezvoltarea durabila. In ciuda acestor consecinte pozitive, obiectivul global al Agendei 21,
care a facut apel la o schimbare radicala a sistemelor de valori conventionale dominante
existente si a proceselor institutionale, nu a putut fi atins.
Evaluarea progresului realizat la 5 ani de la Conferinta de la Rio (New York, 1997) a
evidentiat o serie de deficiente, legate in particular de echitatea sociala si saracie. Aceste
aspecte au fost evidentiate prin:
reducerea asistentei oficiale acordate pentru dezvoltare si cresterea datoriilor
internationale;
esecul imbunatatirii transferului de tehnologie, constructiei capacitatilor pentru
participare si dezvoltare;
esecul coordonarilor institutionale;
incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de productie si consum.
10

Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Natiunilor
Unite pentru dezvoltare (PNUD), suntetizeaza patru componente esentiale ale paradigmei
dezvoltare durabila:
a) Productivitatea - populatia trebuie sa-si sporeasca productivitatea si sa participe deplin la
procesul de generarea veniturilor, cresterea economica reprezentand un subsistem al
modelelor de dezvoltare umana;
b) Echitatea - populatia trebuie sa aiba acces echitabil la optiuni;
c) Durabilitatea - accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile prezente, ci
si pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie
reintregite;
d) Imputernicirea - omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica
viata. Pentru realizarea conditiilor compatibilitate a celor patru cerinte, strategia dezvoltarii
durabile include, ca un element esential, simultaneitatea progresului in toate cele patru
dimensiuni.
Pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta Uniunea Europeana,
statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24
martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora
politicile comunitare, pe fondul a doua provocari majore care afectau economia si
societatea: globalizarea si dezvoltarea cu repeziciune a societatii informationale. Strategia
propune o dezvoltare dubabila propunand o Europa fondata pe cunoastere, competitivitate
si cooperare inter-regionala, concentrarea eforturilor asupra planurilor nationale de
dezvoltare, integrarea pietelor financiare si coordonarea politicii macroeconomice,
modernizarea si intarirea modelului social european.
Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este
reflectarea gandirii strategice pentru economie si societate la nivel comunitar. Gandit initial
pentru a ajuta Europa sa devina cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere pana
in 2010, Agenda Lisabona a suferit in martie 2005, la jumatatea drumului, o revizuire prin
care accentul a fost mutat pe cresterea economica bazata pe progres tehnologic si pe
ocuparea fortei de munca.
Activitatea de cercetare dezvoltare-inovare ramane insa cea mai cunoscuta
componenta a Agendei Lisabona si principala actiune-cheie a acesteia, careia ii este atasata
cea mai cunoscuta dintre actiunile concrete ale Agendei, si anume angajamentul luat de
tarile membre UE de a cheltui din bugetul public 1% din PIB pentru cercetare dezvoltare si
de a facilita cheltuieli private pentru cercetare dezvoltare de 2% din PIB.

11

Noua Agenda Lisabona urmareste acum trei obiective majore:


sa promoveze cresterea economica bazata pe cunoatere si inovare;
sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru investitii si munca;
sa ofere locuri de munca mai multe si mai bune.
Cercetarea-dezvoltarea-inovarea raman asadar in centrul Agendei Lisabona ca factor al
cresterii economice.
In 16 iune 2001 la Gteborg Consiliul European a subliniat importanta cruciala a
capacitatii tarilor candidate de a implementa si aplica acquis-ul si a adaugat ca tarile
candidate trebuie sa depuna eforturi substantiale pentru consolidarea si reformarea
structurilor lor administrative si juridice. Pe baza progresului inregistrat pana la acea data,
Consiliul European a reafirmat rolul foii de parcurs ca un cadru de lucru pentru finalizarea
cu succes a negocierilor de extindere.
Agenda Gteborg defineste orientarile Uniunii Europene care fac referire la politica
de coeziune economica si sociala: principiile strategiei de extindere, adoptarea strategiei de
dezvoltare durabila si reforma politicii de coeziune economica si sociala, directiile politicii de
coeziune economica si incurajarea reformei structurale, principiile de orientare a politicii de
coeziune economica si sociala in Orientul Mijlociu si Balcanii Occidentali.
In anul 2001, Parlamentul si Consiliul Europei au adoptat Decizia nr.1411/2001/EC
pentru a crea cadrul privind cooperarea in vederea promovarii unei dezvoltari durabile in
mediul urban. Aceasta decizie se adreseaza atat tarilor membre ale Uniunii Europene cat si
celor din Europa Centrala si de Est (art.6).
In perioada 26 august 6 septembrie 2002 s-a desfasurat la Johannesburg, Summitul
Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila unde s-au reunit aproximativ 21.000 de
participanti: sefi de state si guverne (104 sefi de state), delegatii nationale, lideri ai unor
ONG-uri, oameni de afaceri etc. Scopul acestui eveniment major a fost sa atraga atentia
asupra necesitatii demararii unui plan de actiune pentru conservarea resurselor naturale ale
planetei si imbunatatirea standardelor de viata, in conditiile in care lumea se confrunta cu
degradarea continua a mediului inconjurator si cresterea populatiei, si implicit cresterea
nevoilor de hrana, apa, locuinte, energie, asistenta sanitara si securitate economica.
Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabila ca fiind un element
central al agendei internationale si a dat un nou impuls pentru aplicarea practica a masurilor
globale de lupta impotriva saraciei si pentru protectia mediului. S-a aprofundat si intarit
intelegerea conceptului de dezvoltare durabila, in special prin evidentierea importantelor
legaturi dintre saracie, mediu si utilizarea resurselor naturale.
Principalele rezultate ale summit-ului au fost:
Declaratia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabila;
12

Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabila.


Prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru
progresul si intarirea celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea
economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel local, national, regional si
global.
In data de 10 aprilie 2009, la Palatul Parlamentului Sala Drepturilor Omului, s-a
desfasurat conferinta cu tema Strategia Lisabona principala platforma de promovare a
reformelor structurale, eveniment organizat de Departamentul pentru Afaceri Europene al
Guvernului (DAE).
Conform prevederilor Cadrului Strategic National de Referinta, peste 56% din totalul
fondurilor structurale si de coeziune pentru perioada 2007-2013 sunt alocate sustinerii
obiectivelor Lisabona si, implicit, prioritatilor Programului National de Reforme (PNR) ceea ce reprezinta un sprijin consistent acordat implementarii acestora.
Conferinta a atras atentia asupra capacitatii scazute de adaptare a administratiei
publice romanesti la cerintele mediului socio-economic, precum si la standardele impuse de
statutul de stat membru al Uniunii Europene (UE).
Datorita ritmului lent de implementare in cursul anului 2008, recomandarile
specifice pentru Romania, publicate la 28 ianuarie 2009, au ramas practic aceleasi cu cele
formulate in decembrie
2007. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:
Imbunatatirea eficientei, eficacitatii si a gradului de independenta a administratiei publice
atat la nivel central, cat si local, prin consolidarea capacitatii de control si aplicare a
reglementarilor;
Inasprirea politicii fiscale (in sensul limitarii cheltuielilor) si implementarea de
urgenta a unui cadru financiar pe termen mediu (programare bugetara multi-anuala),
revizuirea structurii cheltuielilor bugetare si orientarea lor catre domenii ce asigura crestere
economica, printre altele prin reducerea si redirectionarea ajutorului de stat catre obiective
orizontale si cresterea salariilor in functie de cresterea productivitatii;
Implementarea urgenta de masuri prin care sa se reduca substantial procedurile
administrative si intarzierile in procedurile de obtinere a autorizatiilor, pentru a
imbunatati mediul de afaceri si a elimina sursele de coruptie;
Asigurarea calitatii si a corelarii sistemului educational si de formare profesionala cu
nevoile pietei muncii, diminuarea fenomenului de abandon scolar si facilitarea accesului
persoanelor tinere la piata fortei de munca, inclusiv prin instruire la locul de munca.

13

Conferinta a decis continuarea celore patru domenii prioritare ale Strategiei Lisabona:
investitiile in capitalul uman si modernizarea pietei muncii
Pentru a asigura faptul ca fiecare (tanar) european are capacitatea de a reusi intr-o lume
globalizata, UE trebuie sa puna un accent mai mare pe accesul la invatamantul de inalta
calitate. In acelasi timp, nevoile tot mai dinamice ale pietei muncii impun oamenilor sa
investeasca tot mai mult in dezvoltarea propriilor abilitati si competente.
Un nivel sporit de mobilitate in spatiul comunitar precum si o migratie reglementata
UE va trebui sa creasca participarea forOei de munca prin consolidarea stimulentelor si prin
investitii in politici favorabile familiei, de exemplu prin stimulente financiare si/sau o mai
buna conciliere a vietii cu munca. Cresterea ratelor de ocupare va constitui o prioritate a
Uniunii Europene si a statelor membre.
Deblocarea potentialului de afaceri
Pentru ca noile idei sa fie transformate in crestere economica si locuri de munca, UE va
trebui sa devina un loc si mai atractiv pentru demararea si desfasurarea unei afaceri,
precum si pentru activitati si investitii in cercetare.
Investitiile in cunoastere si inovare
Dintr-o perspectiva pe termen lung, cea mai buna cale pentru a mentine si a spori
standardul nostru de viata pe baza activitatii a mai putine persoane este aceea de a creste
productivitatea.
Energia si infrastructura
Prin urmarirea politicilor sale in domeniul schimbarilor climatice si al energiei, UE a
transformat aceasta provocare intr-un obiectiv de politici cheie. A anticipat deja mutatia
structurala intre cerere si oferta, angajandu-se la o reducere substantiala a emisiilor de gaze
cu efect de sera, prin promovarea eficientei energetice si printr-o crestere considerabila a
ponderii surselor regenerabile in mixul energetic.

1.2 Concept

Dezvoltarea durabila este un concept holistic, care combina aspectele sociale,


economice si naturale, fiind implicata in doua probleme mari ale omenirii: capacitatea de a
crea si cea de a distruge.

14

Domeniile principale ce caracterizeaza dezvoltarea durabila sunt:


- domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele: veniturile
familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate si eficienta
- domeniul natural (mentinerea unei baze naturale a vietii, prin reducerea incarcarilor cu
deseuri a eco-sistemului) care are reperele: sanatatea ecosistemului, prevenirea poluarii,
biodiversitate si resursele naturale
- domeniul social (nevoile societatii) care are reperele: participare, consultare, egalitate,
mobilitate sociala si dezvoltarea institutiilor.
Conceptul de dezvoltare economica durabila reprezinta acea forma de dezvoltare
economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente, de consum, sa
nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare. Preocuparile tot mai
accentuate privind dezvoltarea economica durabila sau viabila, sunt legate de un complex
de probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume: saracia in mijlocul
belsugului; degradarea mediului inconjurator, extinderea necontrolata a urbanizarii;
nesiguranta ocuparii unui loc de munca; instrainarea tineretului; inlaturarea valorilor
traditionale; inflatia, somajul, crize monetare, economice si geografice etc.
Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de largire a posibilitatilor prin
care generatiile prezente si viitoare isi pot manifesta pe deplin optiunile in orice domeniu
economic, social, cultural sau politic, omul fiind asezat in centrul actiunii destinate
dezvoltarii. Dezvoltarea economica durabila presupune existenta unor conditii economice,
culturale si de mediu favorabile. Daca din perspectiva istorica, conditiile economice au avut
un rol covarsitor in evolutia speciei umane, celelalte conditii nu mai pot fi, astazi, ignorate,
componenta economica reprezentand, insa factorul esential al dezvoltarii.
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de
interactiunea dintre populatie, progres economic si potentialul de resurse naturale,
evidentiindu-se ca probleme esentiale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de
atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitatii lor reciproce in timp si spatiu. Trebuie sa
fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrarile si iesirile sale, se
afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale
generatiilor care coexista si se succed.
Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua
aspiratii umane: necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si
protectia si imbunatatirea starii mediului, ca singura cale pentru bunastarea at at a
generatiilor prezente, cat si a celor viitoare.

15

1.3 Agenda Locala 21


O lume mai buna. Agenda 21 reprezinta un document programatic care traseaza
liniile de dezvoltare, astfel ca fiecare generatie sa beneficieze de o lume, daca nu mai buna,
cel putin la fel de buna ca a noastra.
Procesul aplicarii Agendei Locale 21 incurajeaza participarea intregii comunitati
(mediul de afaceri, organizatii guvernamentale si neguvernamentale si participarea
individuala a cetatenilor), intrucat dezvoltarea durabila se refera la o planificare pe termen
lung, ce recunoaste interdependenta dintre factorii sociali, economici si de mediu, care
afecteaza sanatatea si calitatea vietii.
Principiile care stau la baza intocmirii strategiei de dezvoltare durabila sunt:
progresul social, conditionat de recunoasterea si admiterea nevoilor fiecarui individ;
protejarea eficienta a mediului;
utilizarea rationala a rezervelor naturale;
pastrarea unui nivel ridicat de crestere economica si ocupare a fortei de munca
Avantajele Agendei Locale 21 sunt:
dezvoltare descentralizata
promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locala
asigurarea cadrului pentru finatarea proiectelor locale de infrastructura
promovarea parteneriatului public-privat
implicarea tuturor actorilor locali
Instrumentele programului Agenda Locala 21 sunt:
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila
Planul Local de Actiune
Portofoliul de Proiecte Prioritare
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila este un document pe termen lung, realizat prin
efortul participativ al administratiei publice, institutiilor si societatii civile, mediului de
afaceri, intr-un cuvant comunitatea locala.
Planul Local de Actiune reprezinta planificarea reala pe termen mediu si lung in vederea
indeplinirii obiectivelor prevazute in strategia locala. Masurile respective se concretizeaza
prin actiuni, programe si proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor si planificarea in
timp.
Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe si proiecte care raspund la
problemele comunitatii locale, si care pot contine indicatorii de implementare, ce urmeaza a
fi realizati in viitorul apropiat.

16

1.4 Principii

In aplicarea Agendei Locale 21 pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare


Durabila a comunei Blejoi am aplicat urmatoarele principii:
respectul acordat individului, a demnitatii sale, apararea drepturilor individuale,
asigurarea unui climat de dezvoltare a personalitatii si calitatilor individuale;
protectia drepturilor copilului si ale adolescentului;
crearea unui mediu social citadin care sa dezvolte conditii de perfecta egalitate in
fata legii si sanse egale in toate domeniile, in special in educatie-formare si cultura;
acceptarea diversitatii individuale, etnice, rasiale ca baza a multiculturalismului local
si a pluralismului religios;
organizarea si amenajarea teritoriului, prin care sa se asigure protectia sanatatii si
integritatii fizice si psihice a locuitorilor; respectarea naturii si a biodiversitatii;
cunoasterea, respectarea si cultivarea traditiei istorice locale;
realizarea coeziunii sociale la nivelul comunitatii locale si a solidaritatii morale intre
generatii;
facilitarea accesului la informare corecta si completa; transparenta informationala;
responsabilitate sociala si politica, implicand atragerea tuturor actorilor socialieconomici, politici, culturali, educationali in proiectarea si implementarea Agendei
21;
coeziunea sociala ca factor fundamental al dezvoltarii
realizarea de parteneriate intre institutiile publice, intre institutiile publice si
organizatii si institutii private care vizeaza dezvoltarea durabila a comunei si
elaborarea de politici publice pe domenii in cadrul acestor parteneriate
sprijinirea initiativei private in domeniile sanatatii, culturii, artei, sportului
principiul sanselor egale in accesul la educatie, cultura, sanatate, privind accesul la
munca, sport si agrement; intre femei si barbati si incurajarea integrarii in munca a
persoanelor cu nevoi speciale
principiul sanselor egale in accesul la utilitatile si serviciile urbane, indiferent de locul
de rezidenta
grija pentru persoanele cu nevoi speciale, pentru copii, pentru persoanele de varsta
a treia
promovarea interesului comunitar astfel ca nimeni sa nu poate utiliza pozitia sa
publica pentru a-si sustine interesele personale in detrimentul interesului altui
individ / grup / sau al comunitatii in ansamblul ei.
1.5 Planul National de Dezvoltare (PND)
PND este instrumentul fundamental prin care Romania isi propune sa recupereze
ramanerile in urma in domeniile socio economice fata de Uniunea Europeana
reprezentand un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare.
PND reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara
multianuala elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio
17

economica a Romaniei in conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene.


Prin PND au fost stabilite sase prioritati nationale de dezvoltare:
cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
protejarea si imbunatatirea mediului
dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative
dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii
PND reflecta prioritatile stringente de dezvoltare ale Romaniei la nivel national,
regional si local si propune sustinerea acestora prin investitii publice concentrate, alocate pe
baza de programe si proiecte.
1.6 Scopul Strategiei
Strategia locala de dezvoltare durabila a comunei Blejoi reprezinta un document
complex care ofera viziunea si drumul pe care il parcurge comunitatea locala pentru a crea
o lume mai buna. Este un document de lucru flexibil si dinamic elaborat printr-un proces
participativ al comunitatii locale in concordanta cu prioritatile nationale de dezvoltare
cuprinse in PND. Aici ne regasim aspiratiile, dorintele si eforturile in transformarea comunei
in cel mai dorit loc in care oricine ar dori sa traiasca o viata sanatoasa, indreptata spre
valorile de familie, cu grija si respect pentru viitorul generatiilor urmatoare.
Strategia a fost elaborata pe experienta acumulata in cadrul proiectului Agenda
Locala 21, aplicand o metodologie proprie administratiei publice locale a comunei Blejoi si
reprezinta un document programatic care raspunde nevoilor cetatenilor si ii
responsabilizeaza atat in faza de conceptie cat si in cea de implementare a lui.
In actiunile noastre privind transformarea comunei Blejoi vom folosi strategia pentru
a demonstra finantatorilor locali, nationali, europeni sau internationali coerenta actiunilor
noastre si convergenta proiectelor pentru care vom primi co-finantare.
Strategia este documentul care ne arata calea spre o dezvoltare durabila. De
abilitatea in a folosi capacitatatea comunitatii noastre, perseverenta, profesionalismul,
reconcilierea indiferent de convingerile politice sau confesionale si indiferent de varsta,
educatie sau pozitie sociala, va depinde succesul punerii in practica a strategiei si realizarea
obiectivului o lume mai buna.
1.7 Metoda de elaborare a Strategiei
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioda 2008 2015 a
fost elaborata pornind de la principiul de baza conform caruia acest document trebuie sa
raspunda aspiratiilor comunitatii locale. Astfel procesul de elaborare a strategiei a fost bazat
18

pe participarea comunitatii inca din prima faza de elaborare, printr-o larga implicare si
dezbateri publice.
Primul pas in elaborarea strategiei a fost constituirea unui Grup de Initiativa (GI) la
nivelul Primariei Blejoi care a procedat la selectarea unui consultant extern cu experienta in
elaborarea de strategii de dezvoltare.
In numele GI, Primarul comunei Blejoi a lansat prin mass-media locala (presa scrisa si
vorbita) Indemnul la Participare care reprezinta o chemare adresata comunitatii locale
pentru a participa la procesul de elaborare a strategiei, specificand importanta strategiei si
viziunea de dezvoltare durabila.
Faza principala a elaborarii strategiei a fost implicarea si responsabilizarea
comunitatii locale care s-a facut prin interviuri structurate purtate de Consultant cu actorii
principali implicati in viata comunei, precum si prin intermediul unor chestionare adresate
potentialilor repondenti din randul institutiilor locale (agentii, institutii, ONG-uri, sectorul
particular). Chestionarele au fost elaborate special pentru cele trei domenii strategice:
infrastructura si mediu, economic, social si administratie publica locala.
Cercetarea de birou (care s-a focalizat pe studierea istoriei comunei si a statisticilor
socioeconomice), urmata de interviuri, chestionare, actiunea 3 idei pentru dezvoltarea
comunei si intalnirile publice cu comunitatea locala sunt reperele elaborarii strategiei.
Prima intalnire publica a fost prilejul ideal pentru prezentarea primei schite de
strategie si un prilej de dezbateri pentru imbunatatiri si optimizari. De asemenea, cea de-a
doua intalnire publica a fixat obiectivele strategice si optiunile comunitatii pentru
dezvoltarea durabila pe termen lung.
Un rol important in elaborarea strategiei l-au jucat si Comitetul de Coordonare (CC),
ales la prima intalnire publica, precum si Grupurile de Lucru (GL) constituite cu acelasi prilej.
1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC)
Componenta
CC are in componenta sa reprezentanti ai institutiilor de pe plan local implicate in
dezvoltarea comunitatii, precum si persoane fizice cu renume in comunitatea locala. In el siau gasit locul toti cei care au dorinta de a crea ceva pentru comuna Blejoi inainte de a avea
vreun beneficiu din apartenenta in sine. CC este format din membri neretribuiti si s-a
constituit in prima sedinta publica organizata de Grupul de Initiativa de la nivelul Primariei
Blejoi.
Este o organizatie consultativa a Autoritatii Publice Locale, fara inregistrare juridica.
Nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant de venituri si cheltuieli.

19

Rol
CC are rolul de a coordona procesul de elaborare participativa a Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 2008 2015 si de a facilita implementarea
ei. Dezvoltarea comunitara este un proces orientat spre satisfacerea nevoilor comunitatii in
baza utilizarii resurselor existente in comunitate si a implicarii pe larg a membrilor
comunitatii in procesul de identificare a necesitatilor prioritare si de solutionarea lor.
Dezvoltarea comunitatii trebuie sa duca la o dezvoltare economica echilibrata,
echitabila din punct de vedere social si care induce degradari de mediu minime.
Obiective
Mobilizarea comunitatii in participarea la procesul de elaborare a Strategiei.
Coordonarea Grupurilor de Lucru (responsabile de elaborarea directiilor strategice de
dezvoltare a comunei Blejoi si strategiile sectoriale).
Validarea strategiei, a planului de actiune (pentru implementarea strategiei) si a
portofoliului de proiecte prioritare.
Mediatizarea pe scara larga a strategiei si colectarea recomandarilor comunitatii locale
asupra documentului final.
Secretariat
CC si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de comunicare
(telefon, fax, internet, calculator, etc). Aceasta este Sala de consiliu, pusa la dispozitie de
catre Consiliul Local. Secretarul CC este Dna. Raluca Fricosu. Secretarul este persoana care
convoaca sedintele CC, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. CC se
poate intruni trimestrial, ori prin vointa a din membrii sai. CC ia decizii valide numai in
plen, prin vot majoritar (majoritate simpla, adica +1 din numarul celor prezenti la sedinta).
Sedintele CC sunt valide daca participa +1 din numarul de membri initial declarat. Daca
aceasta participare nu se realizeaza, sedinta se reprogrameaza prin grija Secretarului CC.
Deciziile se inscriu si se arhiveaza prin grija Secretarului in procesele verbale.
CC activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de
elaborare a strategiei cat si in cea de implementare. CC are o organizare flexibila si deschisa.
In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare, precum si Presedintele CC. Functia
de Presedinte este o functie onorifica si nu este remunerata. Activitatea pe care o
desfasoara CC este o activitate bazata pe voluntariat desfasurata in beneficiul comunitatii
locale (comuna Blejoi).
1.7.2 Grupurile de Lucru (GL)
Componenta
GL sunt formate din specialisti in domeniul in care activeaza GL. GL este format din
membri neretribuiti care desfasoara o activitate pe baza de voluntariat in beneficiul
comunitatii locale (comuna Blejoi). GL nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant de
venituri si cheltuieli.
20

Rol
GL are rolul de a dezbate intr-un mediu avizat problemele comunitatii locale si de a
identifica solutii.
Obiective
Mobilizarea specialistilor pentru a participa la sedintele GL
Elaborarea Schitelor Strategice Sectoriale care stau la baza intocmirii Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 2008 2015.
Secretariat
Fiecare GL si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de
comunicare (telefon, fax, internet, calculator, etc). Secretarul GL este persoana care
convoaca sedintele GL, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. GL se
intruneste ori de cate ori este cazul.
GL activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de
elaborare a Schitelor Strategice Sectoriale, cat si in cea de implementare a Strategiei. GL are
o organizare flexibila si deschisa. In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare
ale GL.
Pentru inceput se recomanda organizarea a trei Grupuri de Lucru:
1) Infrastructura si mediu (cai de comunicatie si transport, comunicatii si tehnologia
informatiei, fondul imobiliar, organizarea spatiala si infrastructura edilitara, servicii publice,
calitatea factorilor de mediu: apa aer sol subsol, spatii verzi, managementul deseurilor
urbane, industriale, epurarea apei);
2) Economic (mediul de afaceri, forta de munca, industrie, agricultura, turism, comert,
servicii, zone functionale rezidentiala institutii publice si servicii comert industrie);
4) Social si Autoritatea Publica Locala (populatie, protectia sociala, starea de sanatate,
educatia formala si informala, cultura si arta, confesiuni, societatea civila, sport si agrement,
siguranta si pacea sociala, optimizarea activitatii APL in vederea apropierii de nevoile
cetateanului si imbunatatirea vizibilitatii APL in comunitate);
GL Infrastructura si mediu studiaza sectorul de infrastructura (infrastructura rutiera CF,
telefonie, servicii publice, etc.) si mediu (calitatea factorilor de mediu: apa aer sol
subsol, spatii verzi, managementul deseurilor urbane, industriale, epurarea apei) si va
elabora Schita strategica sectoriala pentru imbunatatirea acestor sectoare.
GL Economic studiaza stadiul economiei locale prin prisma imbunatatirii competitivitatii in
familia europeana. Schita strategica sectoriala va cuprinde imbunatatiri in domeniile:
agricultura, afaceri, turism, etc.
GL Social si Autoritatea Publica Locala studiaza situatia privind starea membrilor
comunitatii comunei Blejoi, situatia din educatie, cultura, culte, arta si sport, precum si
21

optimizarea activitaii APL in vederea apropierii de nevoile cetateanului si imbunatatirea


vizibilitatii APL in comunitate. GL va propune imbunatatiri in aceste doua sectoare prin
Schita Strategica Sectoriala.
Dupa elaborare si discutare in sedinte publice, Strategia Locala de Dezvoltare
Durabila a comunei Blejoi va fi dezbatuta si aprobata in sedinta Consiliului Local, devenind
astfel documentul de baza in transformarea comunei.
1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii
O parte dintre actorii implicati in dezvoltarea locala (administratia publica locala,
institutii, mediul de afaceri, organizatiile neguvernamentale, societatea civila, asociatiile
profesionale) au participat in mod activ la procesul de elaborare a Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.
Lista acestora este urmatoarea:
1.
2.
3.
4.
5.

Membrii Consiliului Local


Personal primarie Blejoi
Pensionarii din comuna Blejoi
Intreprinzatori privati (nu exista o asociatie la nivel local)
Profesori si invatatori din scolile generale

22

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA COMUNEI


2.1

Istorie, traditii si asezarea geografica

Istorie
Primul document care atesta asezarea de la Blejoi dateaza din perioada 1 septembrie
1486 31 august 1487. Este vorba de un hrisov al lui Vlad Calugarul prin care ratifica unui
anume Stan Costisatul si fratelui sau Vlaicu o jumatate din mosia Ogretin cumparata de la
Baico din Blejoi. Urmatorul document refertitor la Blejoi este din toamna anului 1582.
Voievodul Mihnea Turcitul intarea prin el o ocina in Manailesti-Blejoi, lui Serban si fiilor lui,
din partea vatafului Dumitru, din Valea Blejoi, pana in malul Teleajenului. In 6 septembrie
1594, un act de la Mihai Viteazul confirma unui anume Staico o ocina la Blajoiu de Sus si la
Blajoiu de Jos.
Satul Tantareni isi trage numele de la romanii macedoneni stabiliti o data cu bulgarii
din orasul Sliven, prin 1831, pe mosia boierului Cantili, romani porecliti tantari pentru ca
pronuntau te in loc de ce.
In timpul razboiului Crimeii (1853-1856), Blejoiul a avut si el de suportat
repercusiunile acestuia. Venirea si instalarea generalului Burlo, comandantul unei brigazi
austriece, a determinat rechizitii masive de locuinte ale locuitorilor. Dupa plecarea trupelor
straine, in 1862, se infiinteaza la Ploiestiori o rafinarie rudimentara. Inzestrata cu un
sistem nou de alambic de incalzire cu aburi si injector, fabrica isi procura materia prima din
cele doua puturi ce existau la Baicoi.
In 1865 ia fiinta Fabrica de gaz si comerciu cu pacura, proprietatea primei
Companii romane de petrol, infiintate de catre Ion Ghica si T.Mehedinteanu.
Prin 1872 satul Strambeni, aflat undeva in nordul actualului sat Blejoi, era mentionat
in DTSR Frunzescu doar ca o mosie impadurita, cu o locatie izolata. In primavara lui 1887,
in urma unor inundatii catastrofale provocate de topirea precipitata a zapezilor, satul
Strambeni a fost maturat de furia apelor.
In 1890 se construieste la Ploiestiori o fabrica de petrol ce aducea titeiul de prelucrat
de la Poiana Varbilau. Fabrica detinea o tehnologie noua la acea vreme, constand dintr-un
un sistem american de alambic incalzit cu pacura si un sistem de depuratie cu aer.
De retinut este ca intr-o vreme asezarea purta numele Strambeni-Blejoi si facea
parte din plasa Targsor. Ploiestiorii aveau doua catune: Ploiestiorii Dimitriului (Bereasca de
Jos) si Ploiestiorii Eforiei (ai Manastirii Margineni), care impreuna cu Targsoreanca si Moara
Noua formau o comuna de sine statatoare cu resedinta in Ploiestiori si faceau parte, de
asemenea, din plasa Targsor.

23

Incepand din 1908 la Blejoi functiona o statie de cale ferata a liniei Ploiesti Valeni,
care functiona sub auspiciile Directiei Cailor Ferate prahovene, iar in 1907 a fost construit
Podul de peste Teleajen. De amintit este ca prin anii 1950-1960 Ploiestiorii figurau drept
cartier al Ploiestiului.

Asezare geografica
Comuna Blejoi este plasata in zona de
centru-sud a Romaniei, dezvoltata intre limitele
administrative reprezentate la E de comuna
Bucov, la N de orasul Boldesti-Scaieni, la NV de
comuna Paulesti, la V de comuna Aricestii
Rahtivani si la SV de comuna Targusorul Vechi. In
sud, la o distanta de circa 2 km, se invecineaza cu
municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova.
Avand in componenta 3 sate (Blejoi resedinta, Ploiestiori si Tantareni), comuna Blejoi are o suprafata de 2024 ha, din care 1612
ha reprezinta suprafata agricola. Beneficiaza de o amplasare strategica, aflandu-se la doar
70 km de Bucuresti, capitala tarii si 55 km de cel mai mare aeroport al Romaniei - Aeroportul
International Henri Coanda Otopeni si la 113 km de municipiul Brasov.
Ca organizarea administrativa, comuna Blejoi face parte din judetul Prahova, judet
pe a carei suprafata de 4.716 km (1,97% din suprafata tarii) se afla 2 municipii, 12 orase si
86 comune. Prahova se margineste la nord cu judetul Brasov, la vest cu judetul Dambovita,
la est cu judetul Buzau, iar la sud cu Ilfov.
Judetul este strabatut in lung de meridianul 26, care trece prin Ploiesti si comuna
Maneciu, si de paralela 45, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi.
2.2

Clima

Desi clima este temperat-continentala, diferenta de nivel de peste 2400m intre


varful Omu si altitudinea joasa din campie determina variatii de temperatura. Zona este
ferita insa de viscolele excesive ale iernii si de caldurile caniculare ale verii.
Vanturile dominante sunt cele de nord-est si de sud-vest iar precipitatiile
atmosferice sunt de 550 - 600 mm. Temperatura medie anuala a aerului este de peste 9C.
Temperaturile min -27 grade C si max 36.5 grade C.

24

2.3

Resurse primare si secundare

2.3.1 Resurse hidrografice


Lungimea
totala
a
raurilor
cadastrate pe teritoriul comunei Blejoi
este de 4.412 km. Corpurile de apa de
suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei
sunt: Teleajan, care izvoraste din Masivul
Ciucas si are confluenta cu Iazul Morilor si
Dambul, afluent al Teleajen.
Blejoi se afla deasupra corpului de
apa subterana Conul Prahovei.

2.3.2 Flora si fauna


Flora este caracteristica zonei de ses; aflate la o altitudine de 170 m, satele fac
trecerea de la zona de deal la cea de campie.
In padurile de campie intalnim fazanul, caprioara, cerbul dar si mistretul. Arealul
silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. Fauna piscicola este
reprezenata de: pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar,
boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul
apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze s.a. O prezenta
neobisnuita care atrage atentia prin frumusetea ei o reprezinta lebedele aflate intr-un
numar destul de redus pe Teleajen.
2.3.3 Solul
Pe teritoriul comunei Blejoi principalele tipuri de sol sunt :
a)
Luvisoluri
albice
pseudogleizate
- Textura : Lutonisipoasa
- Suprafata: 576 ha
b) Protosoluri aluviale
- Textura : Textura variata
- Suprafata: 290 ha
c)Soluri brune argiloiluviale
tipice (inclusiv slab luvice)
- Textura : Lutoasa
25

- Suprafata: 60 ha
d) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente
- Textura : Lutoargiloasa
- Suprafata: 88 ha
e) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente
- Textura : Textura variata
- Suprafata: 56 ha
f) Soluri brun-roscate luvice tipice
- Textura : Lutoasa
- Suprafata: 88 ha
g) Soluri brun-roscate tipice (inclusiv slab luvice)
- Textura : Lutoasa
- Suprafata: 420 ha
h) Soluri cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine-litice (prundice) si soluri brune eumezobazice rendzinice (prundice)
- Textura : Lutonisipoasa
- Suprafata: 298 ha
Tectonica si seismicitatea. Comuna Blejoi este situata foarte aproape de zona seismica
Vrancea, care de-a lungul timpului a creat numeroase probleme, mai grave si mai putin
grave (seismele din 1940, 1977, 1986 si 1990). Zona este una de seismicitate A (intensitate
seismica VIII).

26

2.4

Organizarea spatiala

2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului

Conform datelor interpretate din imaginile de teledetectie (anul culegerii 2000) prin
metodologia FAO, utilizarea
terenului in comuna era:
a) constructii in agricultura
- Suprafata : 30 ha
b) Sol dezgolit/Pasuni
- Suprafata : 65 ha
c) Terenuri arabile cu suprafata
mica (<2 ha)
- Suprafata : 108 ha
d) Vegetatie specifica luncilor de riuri
- Suprafata : 12 ha
e) Suprafete rezidentiale cu densitate mica a populatiei
- Suprafata : 498 ha
f) Terenuri arabile cu suprafata foarte mare (>50 ha)
- Suprafata : 356 ha
g) Terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha)
- Suprafata : 24 ha
h) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si medie (2-5 ha)
- Supraata : 5 ha
i) Terenuri arabile cu suprafata medie (2-5 ha)
- Suprafata : 55 ha
j) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mica (<2 ha) si pasuni
- Suprafata : 10 ha
k) Asociatii de copaci si pasuni
- Suprafata : 15 ha

27

l) Paduri
- Suprafata : 3 ha
m) Pasuni
- Suprafata : 116 ha
n) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si foarte mare (>50 ha)
- Suprafata : 562 ha
o) Zone rezidentiale cu densitate medie a populatiei
- Suprafata : 5 ha
In momentul de fata, conform datelor furnizate de raportarile statistice locale,
utilizarea terenului este:
a) Suprafata agricola: 1623 ha
- arabil : 1443 ha
- livezi : 10 ha
- vii : 25 ha
- pasuni : 145 ha
b) Suprafata vetrelor satelor componente: 470 ha
c) Suprafata locuibila: 11,63 ha

Reteaua de strazi
In 2006 s-au atribuit denumiri unui numar de 8 cartiere situate in satul Blejoi. Este
doar primul pas din reimpartirea administrativa a comunei pe cartiere.
Cartierul Crizantema
Cartierul Rozelor
Cartierul Nufarul
Cartierul Magnolia
Cartierul Hortensia
Cartierul Orhideea
Cartierul Crinul
Cartierul Parc
In 2007 a fost realizata o asociere cu Consiliul Judetean Prahova pentru elaborarea
unui studiu de circulatie necesar pentru realizarea unei retele stradale care sa asigure
decongestionarea traficului de pe DN1 in zona complexelor comerciale construite in partea
de nord-vest a comunei Blejoi.
Tot in 2007 s-a realizat trecerea din domeniul public al comunei Blejoi in domeniul
public al judetului Prahova a drumului vecinal DE 67 pana la limita cu localitatea Paulesti,
28

avand o lungime de 821 m, in vederea realizarii Proiectului Drum de legatura intre DN 1 B


(Ploiesti-Buzau) si DN 1 (Bucuresti-Brasov). Acesta are ca scop fluidizarea traficului din
partea de vest a comunei (zona complexelor comerciale) prin separarea traficului de tranzit
de traficul din zona comerciala.
In aprilie 2008 au fost finalizate modernizarile drumurilor de interes local situate in
satul Blejoi, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie implementat si obiectivul de investitii
Modernizare drumuri interioare in satele Ploiestiori si Tantareni (proiect ce acopera o
lungime totala a drumurilor de 3.556 m si o suprafata totala de 38.388 mp).
Printre cele mai importante investitii in infrastructura ce se afla in derulare sau se
vor finaliza pana la finele anului 2009, se numara:
ranforsarea sistemului rutier pe strada Islazului si intre Cimitirul Ploiestiori si Poarta 2
Vega (proiectare si executie)
extindere drumuri in sat Tantareni - Cartierul Zavoiului (proiectare si executie)
amenajare intersectie semaforizata si acces la Piata Agroalimentara
fluidizarea traficului rutier pe DN 1A (studiu de fezabilitate si proiectare)
2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric
La sfarsitul anului au fost finalizate un numar de 29 locuinte, urmanda ca in urma
proiectelor de investitii Irish Town si Impact sa fie finalizate un numar total de 215 locuinte
noi.
Astazi, comuna are un numar de 2940 gospodarii. In ceea ce priveste suprafata
fondului locativ, estimam circa 120 mp pe casa.
Se afla in discutii aprobarea PUZ in vederea crearii cartierului Parc, unde se doreste
constructia unui numar de unitati intre 8000 si 14400 locuinte.
In 2006 Primaria a primit solicitarile de acordare a subventiei prin Programul
National privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala, conform OUG nr.
51 din 28.06.2006.
In comuna Blejoi exista un numar de 2 biserici, fiecare avand aferent cate un cimitir.
In comuna Blejoi exista un numar de 3 biblioteci, dintre care numai una este publica.
Cu ocazia implinirii unui secol de la nasterea scriitorului Geo Bogza in Blejoi, in 2008
autoritatile au mai facut un pas inainte spre construirea identitatii culturale a comunitatii
locale atribuind bibliotecii numele scriitorului.
In Lista monumentelor de cultura (1956), la pozitia 2320 Monumente de
Arhitectura, figureaza Casa Cantili Obrocea (azi, in ruina(?)) din Ploiestiori, ridicata pe la
1570, formata din conac si zidul de incinta cu poarta. Istoricul N.Iorga spunea despre aceasta
casa ca este o veche cladire din secolul al XVII-lea, avand zidurile ei puternice de palat,
29

impartirea odailor, scarile ei ascunse, formidabile pivnite. Cladirea a fost distrusa de


bombardamentele aeriene din 31 mai 1944.
In aceeasi lista, la pozitia 2319 Monumente de Arhitectura, gasim si Biserica
Sfantul Visarion, din cimitirul satului Ploiestiori (azi, in ruina), ctitorita de Constantin
Candescu, fiul marelui stolnic Mihalcea Candescu, intre 1745-1760 si amintita de Bauer in
Memoires historiques et geographiques sur la Valachie (1788). Fatadele la exterior sunt
tratate in stil brancovenesc. Din fresca initiala se mai pastreaza portretele ctitorilor.Tampla
este in pastrarea Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova.
In satul Blejoi mai exista astazi un Conac al Comanestilor, ridicat la inceputul
secolului al XX-lea (1909), cu camere dispuse pe parter inaltat si inconjurate de o prispa cu
parapet si stalpi de lemn in stil popular. In interior se afla decoratii in stil eclectic.
2.4.3 Serviciile comunitare de interes public

2.4.3.1 Transportul public local


Datorita amplasarii comunei Blejoi in imediata vecinatate a municipiului Ploiesti, nu
s-a impus necesitatea organizarii unui transport public local, ci organizarea unui transport
public care sa asigure legatura cu municipiul Ploiesti. Fiind o legatura intre doua unitati
administrativ-teritoriale distincte, transportul public este unul de interes judetean, fiind
organizat de Consiliul Judetean. Traseul care face legatura intre comuna Blejoi si municipiul
Ploiesti este asigurat de doi operatori licentiati de Autoritatea Rutiera Romana, castigatori al
licitatiei organizate de Consiliul Judetean Prahova in anul 2008. Contractul se va incheia in
anul 2011.
Conform graficelor curselor oferite de Programul Judetean de Transport Persoane
prin Servicii Regulate pana la data de 30.06.008, transportul public pe ruta Blejoi-Ploiesti
este asigurat prin intermediul a 2 masini, care realizeaza un numar de 33 curse planificate
pe zi, cu o estimare de 24 minute pentru fiecare transport.
Traseele actuale care fac legatura intre comuna Blejoi si municipiul Ploiesti prezinta
incovenientul ca are ca punct terminus intrarea in Ploiesti, determinand un timp indelungat
de deplasare pentru legatura cu centrul sau cu alte zone ale Ploiestiului si costuri
suplimentare ocazionate de necesitatea folosirii transportului public local al municipiului
Ploiesti. Astfel se creaza o stare de disconfort pentru cetatenii care sunt nevoiti sa se
deplaseze zilnic catre locurile de munca, scoala sau alte puncte de interes.
Pentru rezolvarea problemei Primaria ia in considerare posibilitatea achizitionarii
unui numar de autobuze pentru crearea unui sistem propriu de transport public pe ruta
Blejoi-Ploiesti si retur, care sa actioneze pe fostele trasee 9 si 29. Acesta ar avea ca beneficii
nu doar reducerea costurilor pe care localnicii le platesc pentru parcurgerea traseului, dar si
fluidizarea traficului rutier transportul in comun devenind o alternativa a transportului cu
30

autovehiculul personal. Acest proiect nu va putea fi insa realizat fara un parteneriat cu


Primaria Ploiesti.
2.4.3.2 Serviciul de alimentare cu apa si canalizare
Administrarea si gestionarea serviciului public de alimentare cu apa si canalizare la
nivelul comunei Blejoi se realizeaza prin gestiune indirecta (gestiune delegata), de catre
JOVILA Construct SRL.
Reteaua de distributie a apei potabile masoara 29 km de conducte, de acest serviciu
beneficiind un procent de 99.5% din populatia comunei. Prin investitiile efectuate in ultimii
ani s-a realizat modernizarea sistemului de alimentare cu apa, prin inlocuirea conductelor de
alimentare cu apa din metal cu conducte din PVC, pentru imbunatatirea calitatii apei
distribuite. Modernizarile au fost efectuate pentru circa 83% din reteaua existenta.
Totodata, s-a realizat obligativitatea monitorizarii calitatii apei potabile de catre operatorul
serviciului de apa si canalizare.
Datorita problemei pe care o reprezinta insuficienta surselor de apa necesare
alimentarii populatiei, in 2006 administratia publica locala a dobandit in urma unei licitatii
organizate de AVAS o statie de captare apa in satul Blejoi. Astfel, comuna beneficiaza acum
de 8 puturi cu apa, proprietate a comunei, asigurand circa 80% din necesarul de apa, restul
fiind asigurat de la Apele Romane.
Reteaua de canalizare masoara 1.2 km, fiind introdusa in anul 2005, odata cu aparitia
centrelor comerciale in zona de vest a comunei. De acest serviciu beneficiaza doar centrele
comerciale si aproximativ 20 de locuinte din zona.
APA POTABILA
Total

CANALIZARE

Din care cota de dezvoltare

Total

Din care cota de dezvoltare

2006 1.68 lei/mc

0.05 lei/mc

0.46 lei/mc

0.02 lei/mc

2007 1.83 lei/mc

0.05 lei/mc

2.4.3.3 Sistemul de alimentare cu gaze naturale si termoficare


Sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizeaza prin intermediul GDF SUEZ
ENERGY Romania SA, unui total de 2645 locuinte.
In comuna Blejoi nu exista o retea de termoficare.

31

2.4.3.4 Serviciul de salubrizare


Administrarea si gestionarea serviciului public de salubrizare la nivelul comunei
Blejoi se realizeaza prin contract de prestari servicii de catre Servicii Salubritate Bucuresti
SRL.
In comuna Blejoi, concomitent cu implementarea serviciului public de salubrizare, a
fost initiata o campanie de instiintare a persoanelor fizice si juridice privind modul de
gestionare a deseurilor in comuna, precum si obligatiile ce revin acestora. Astfel, s-au adus
la cunostinta cetatenilor si agentilor economici masurile privind interzicerea depozitarii
deseurilor in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile
urbanistice, precum si obligativitatea de a incheia contracte cu operatorul serviciului de
salubrizare pentru colectarea deseurilor.
In prezent, desi toate persoanele fizice si juridice pot beneficia de seviciul de
salubritate, doar circa 60% dintre gospodarii beneficiaza de serviciul de salubritate, pentru
restul ducandu-se inca o campanie de educare si convingere privind necesitatea contractarii
acestui serviciu. Astfel, autoritatile locale au reusit sa asigure un grad de acoperire a
populatiei cu servicii de salubritate, in procent de 93% pana in anul 2009, conform
angajamentelor din dosarul de negociere capitolul 22 Mediu.
In prezent, la nivel local, deseurile nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii
materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decat intr-o foarte
mica masura. Astfel, se pierd mari cantitati de materii prime secundare si resurse
energetice.
Conform metodologiei si pe baza mediilor nationale, cea mai probabila valoare a
cantitatilor generate pe zi de catre populatie sunt 0,4 kg/locuitor.zi in mediul rural. Pentru
necesitati de calcul au fost utilizate aceste valori, deoarece nu exista masuratori specifice in
judetul Prahova. Astfel se poate estima o cantitate de 1.152.000 kg deseuri produse anual in
comuna Blejoi. Acestea se impart astfel:
%
Deseuri ambalaje de hartie si carton

5.55

Deseuri ambalaje sticla

3.99

Deseuri ambalaje metalice

1.95

Deseuri ambalaje plastic

6.26

Deseuri ambalaje lemn

2.24

Deseuri biodegradabile

70.17

Deseuri reciclabile altele decat ambalajele, din care:

9.42

32

- hartie si carton
-metale
-deseuri periculoase
-DEEE
-altele
TOTAL

1.04
1.52
0.03
0.5
6.22
100.00

Depozitarea deseurilor menajere colectate din judetul Prahova se realizeaza in 4


depozite conforme, amplasate in judetul Prahova. Situatia depozitarii deseurilor in depozite
conforme inregistrata este prezentata in continuare:
Depozit conform /
localitate

Boldesti-Scaieni
Baicoi
Banesti
Valenii de Munte

Capacitate
proiectata
(m3)
1.250.000
63.000
135.600
170.000

Capacitate disponibila
(m3)
2005
363.616
45.000
77.500
0

2006
220.000
11.300
22.000
0

An sistare
activitate
2007
76.000
0*
2.885
150.000

2016
2012
2012
2017

* Depozitare sistata ca urmare a epuizarii capacitatii.


Sursa: Planul judetean de gestiune a deseurilor Prahova

Se poate observa astfel problema deosebita cu care se confrunta judetul Prahova,


volumul de depozitare disponibil urmand a se va epuiza in 2-3 ani. Chiar si in ipoteza
realizarii integrale a extinderii planificate cu noi alveole, a introducerii rapide si eficiente a
colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa,
capacitatea de depozitare va fi epuizata pana in 2010-2011. In cazul in care nu se impune
adoptarea urgenta la nivel judetean a unei optiuni de eliminare finala a deseurilor, si
comuna Blejoi va fi afectata de aceasta problema.
Daca in momentul de fata operatorul comunei ce gestioneaza acest serviciu
utilizeaza depozitul de la Boldesti, amplasarea geografica ii permite accesul la oricare dintre
cele 4 depozite (teritoriul deservit de statiile de transfer este pe o raza intre 30 si 50 de km).

33

34

Estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,


valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora revine autoritatilor locale,
ca parte din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si din Planul Regional de Gestionare
a Deseurilor (MASTER PLAN).
La nivel local, Art. 5, Legeea 101/2006 privind salubrizarea localitatilor prevede
urmatoarele Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,
elaboreaza si aproba strategiile locale cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen
mediu si lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legislatiei in vigoare,
de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului, precum si de
programele de dezvoltare economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste
strategii trebuie sa fie elaborate in conformtiate cu PJGD.

2.4.3.5 Iluminatul public


Administrarea si gestionarea iluminatului public in comuna Blejoi se realizeaza prin
contract de prestari servicii incheiat cu SC General M.EL. Electric SRL Baicoi.
Serviciul de iluminat public asigura in mare masura satisfacerea cerintelor si a
nevoilor comunitatii locale, contribuind la ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a
calitatii vietii cetatenilor. Astfel, a crescut gradul de securitate individuala si colectiva pe
teritoriul comunei, precum si a gradului de siguranta a circulatiei rutiere si pietonale.
Totodata, s-a realizat marcarea unor evenimente si sarbatori, prin introducerea iluminatului
festiv.

35

In ultimii 3 ani s-a realizat inlocuirea unui numar mare de corpuri vechi de iluminat, cu
consum mare de energie cu corpuri de iluminat economice, conform normelor in vigoare
pentru asigurarea unui iluminat public corespunzator, cu costuri cat mai reduse.
In prezent circa 95% din reteaua stradala beneficiaza de iluminat public, doar unele
zone nou introduse in intravilan nebeneficiind inca de un iluminat public adecvat.
O analiza comparativa a costurilor cu iluminatul public arata o reducere semnificativa
in conditiile cresterii considerabile a numarului de corpuri de iluminat prin extinderea retelei
de iluminat public:
RON / an

2.5

2004

93.024

2005

105.915

2006

98.298

Mediu

2.5.1 Aerul

In vederea amplasarii unei statii automate de monitorizare a calitatii aerului,


Consiliul Local al comunei Blejoi a aprobat in 2006 darea in folosunta gratuita Agentiei de
Protectie a Mediului Prahova, a unui teren in suprafata de 30 mp apartinand domeniului
public al comunei. Aceasta este si astazi pozitionata in imediata apropiere a Primariei.
Sursa pentru graficele prezentate: Agentia Protectia Mediului Prahova

36

SO2

NO2

2.5.2 Apa

Nu exista inregistrate probleme de poluare si calitate a apei.


2.5.3 Solul

Se inregistreaza o mica suprafata contaminata cu nitrati aflata in atentia Agentiei de


Mediu
2.5.4 Deseuri

Nu exista deseuri periculoase.


Nu se aplica colectarea selectiva a deseurilor.
Nu exista vreo prelucrare a deseurilor.
2.6

Economia locala

In comuna activeaza cca. 350 de societati comerciale, din care peste 90% sunt
intreprinderi familiale si microintreprinderi. In fapt, economia locala este dominata de
activitatile de desfacere a marfurilor cu amanuntul si servicii, in fapt de polul comercial creat
pentru a deservi municipiul Ploiesti (Carrefour, concesionari auto). Contributia celor mai
mari contribuabili reprezinta 60% din veniturile prprii la bugetul local. Alaturi de activitatile
de comert, industria prelucratoare este prezenta prin productia de materiale de constructii.

37

Dupa 1996, activitatile agricole s-au diminuat in mod dramatic. Activitatile


traditionale, cum ar fi cresterea pasarilor si a bovinelor devenind nesemnificative, desi
resursele locale ar permite dezvoltarea acestor activitati.
In acelasi timp, pozitionarea geografica a comnunei a determinat aparitia si
dezvoltarea unui sector de activitate, logistica pentru activitati de comert (depozite, spatii,
platforme).
In vederea promovarii investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in
2006 au fost scutite de la plata impozitului pe teren pentru terenul aferent investitiilor
derulate. Scutirea s-a acordat pe toata perioada executarii investitiei, pana la punerea in
functiune.
In vederea realizarii unor investitii publice de interes local sau judetean, Consiliul
Local Blejoi a aprobat asocierea cu Consiliul Judetean Prahova si alte consilii locale din judet,
pentru constituirea unei societati comerciale pe actiuni, astfel Consiliul participand cu un
aport de 6600 RON.
In 2006 consilierul juridic din cadrul aparatului propriu al Consiliului Local este
desemnat ca reprezentant al comunei Blejoi in Adunarea Generala a Actionarilor Societatii
Comerciale Infrainvest Prahoha.

2.6.1 Forta de munca

Intrucat astazi nu exista date statistice credibile, ne propunem ca in viitor sa


executam o minitorizare a fortei de munca.
2.6.2 Industrie

Domeniu activitate
Comert produse alimentare
Fabricare si productie
Transporturi
Constructii
Altele
Total

Nr.firme
80
43
33
18
117
344

38

Alte forme de comert


Comert produse alimentare

53
80

2.6.3 Agricultura
Islazurile comunale situate in comuna Blejoi sunt deschise pentru pasunatul
bovinelor ce apartin locuitorilor comunei contra unei taxe stabilite anual de catre Consiliul
Local.

2006
2007

Bovine mature
30
35

Junici
20
25

Exista in continuare o ferma de pasari cu un efectiv de pana la 90 mii capete.


2.6.4 Turism
In comuna Blejoi functioneaza un numar de doua hoteluri:
Petrom, 24 camere,
Regina Noptii, 30 camere.
Acestea inregistreaza un grad de ocupare de 76%.
Constatam ca oferta turistica este practic inexistenta, obiectivele turistice locale
nefiind puse in valoare. Apropierea de municipiul Ploiesti eclipseaza obiectivele locale si
creeaza dificultati in articularea unei oferte turistice specifice.
2.6.5 Comert si servicii
Apropierea de municipiul Ploiesti si DN1 au favorizat aparitia polului comercial ce
deserveste municipiul Ploiesti a atrage clienti de pe o raza de cca. 30 km. Aceleasi
considerente au dus la concentrarea concesionarilor auto. Dupa dezvoltarea
hypermaketurilor, se pare ca etapa urmatoare va apartine centrelor comerciale (mall-uri),
mai multe proiecte importante fiind demarate, insa puse in acest moment in asteptare.
In anul 2006 s-a aprobat receptia finala a lucrarii Piata Agroalimentara in satul
Blejoi, in valoare totala de 1.189.660,56 lei, investitia fiind cuprinsa in lista de inventar a
bunurilor ce apartin domeniului public al comunei. Peridiocitatea pietei este permanenta, cu
39

un orar de functionare zilnic. Piata beneficiaza de un numar de 34 locuri de parcare si este


sectorizata in patru zone, in functie de specificul produselor comercializate. Suprafata totala
este de 3100 mp, din care este acoperita 768 mp.
Respectarea conditiilor privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata
in zonele publice se face si prin existenta unui cantar de control, a unui spatiu de inchiriere a
cantarelor si echipamentului de protectiie, a unui grup sanitar public, instalatii interioare de
alimentare cu apa si canalizare si a containerelor metalice pentru depozitarea gunoiului
menajer.

2.7

Capitalul social

2.7.1 Populatia

Comuna Blejoi are o populatie de 8151 locuitori, distribuita astfel:


Sat
Blejoi
Ploiestiori
Tantareni

0 14 ani
630
409
193
1232

Populatie
15 59 ani
60 ani si peste
2567
615
1918
431
1238
150
5723
1196

Total
3812
2758
1581
8151

Se observa ca persoanele in varsta sunt grupate in Blejoi si Ploiestiori, si tot aici este
concentrata si populatia tanara.
2.7.2 Starea de sanatate
In fapt, furnizorii de servicii medicale pentru populatia comunei se gasesc in
municipiul Ploiesti. Distanta pina la Spitalul Judetean Prahova, mai mica de 3 km, face ca
asistenta medicala locala sa fie doar o extensie a serviciilor acestuia. Se constata insa lipsa
de asistenta pentru persoanele netransportabile si a a celor aflate in dificultate.
Spatiile medicale din satele Blejoi si Ploiestiori au fost trecute din domeniul public in
domeniul privat al comunei, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 110/2005 aprobata cu modificari
prin Legea nr. 236/2006. Astfel, cele 2 dispensare in care isi desfasoara activitatea un numar
de 4 medici de familie si un stomatolog sunt propuse pentru a fi vandute medicilor in urma
unei licitatii.
Farmacia Ploiestiori a fost supusa procedurii de scoatere la licitatie pentru
concesionare, cu obligativitatea realizarii de catre concesionar a modernizarii si extinderii
acesteia.

40

2.7.3 Educatia formala si informala


In comuna se afla 2 scoli generale si 3 gradinite, dar nici un liceu. Aceeasi apropiere
de municipiul Ploiesti face ca preferintele elevilor sa se indrepte catre scoli si licee de la
oras.
In 2006 Consiliul Local a realizat un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Blejoi, in
vederea realizarii proiectului Ne place sa ne petrecem timpul liber in mod divers.
Obiectivul vizat a fost dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a copiilor, in formarea unei
personalitati autonome si creative. Astfel, Consiliul a cofinantat cu un procent in cuantum
de 10% din valoarea de maxim 10.000 $ a proiectului.
Tot in acelasi an s-a realizat si un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Ploiestiori, in
vederea realizarii proiectului Revista scolara Micul jurnalist, scoala obtinand o
cofinantare cu un procent in cuantum de 10% din valoarea de maxim 7000 $ a proiectului.
2.8 Adminstratia publica locala

Comnuna Blejoi este o unitate adminstrativ teritoriala parte a Judetului Prahova,


compusa din 3 sate: Blejoi, Ploiestiori, Tantareni.
Adminstratia este exercitata de catre Primarie.

41

Primar

Viceprimar

Secretar
Conducere = 1

Compartiment Juridic
Cons. juridic contr. IV = 1

Compartiment
Administratie Publica
Consilier sup. I =1
Inspector sup. II = 1
Referent sup. II =3
Referent I contr. = 1
Agent agr. deb. contr. =1
Agent agr. contr. = 1

Compartiment Urbanism,
Amenjarea Teritoriului,
Disciplina in Constructii,
Protectia Mediului
Inspector contr. = 1
Referent sup. II = 1
Referent sup. III =1

Cabinet primar

Audit Public Intern

Consilier contr. = 1

Auditor sup. II = 1

Compartiment Buget,
Finante,Contabilitate,
Impozite si Taxe
Inspector asistent III = 1
Inspector spec. contr. gr.I = 1
Inspector spec. contr. = 1
Referent sup. II = 2
Referent contr. gr.I = 1
Referent contr. = 1
Casier gr.I = 2

Compartiment
Integrare Europeana
Consilier contr. = 1

Birou Politie
Comunitara

Personal Deservire
Pers. ingrijire = 1
Paznic = 2
Munc. calif. III = 3
Pers. spec. protectia impotriva
incendiilor = 1

Cultura
Bibliotecar gr.II = 1

Sef birou gr. asist. III = 1


Referent asist. gr. III (ag.
comunitari) = 8
Referent debutant = 2
Pers. contr. = 9

Compartiment Piata
Agroalimentara
Administrator II = 1
Muncitor calif. = 1
Pers. deserv. ingrij. = 3

Oficiu Protectie
Plante si Gospodarire
Comunala
Inspector = 2
Magazinier = 1
Muncitor calif. = 3
Muncitor necalif. = 3
Paznic = 2
Sofer = 1

42

CAPITOLUL 3 ANALIZA SWOT


Analiza SWOT (strengths = puncte tari, weaknesses = puncte slabe, opportunities =
oportunitati, threats = amenintari) permite identificarea si definirea obiectivelor strategiei,
pornind de la influenta mediului extern orasului, factori ce creaza oportunitati si amenintari
pentru dezvoltare, impreuna cu factorii interni ai dezvoltarii, identificati ca punctele tari si
punctele slabe ale orasului. Imaginea obtinuta are avantajul de a fi suntetica si expresiva.
Pentru o eficienta analiza, aplicarea ei s-a facut pe sectoare de activitate, chiar daca
in chestionarele aplicate, din motive sociologice, sectoarele au fost grupate in mod diferit.
In urma prelucrarii a 42 de chestionare structurate pe sectoarele:
(i)
infrastructura si mediu,
(ii)
social si adminstratie publica
(iii) economic
precum si a unui numar de 22 de interviuri structurate desfasurate cu persoane
reprezentative din comunitatea locala, au rezultat urmatoarele privind analiza SWOT:

43

3.1 SWOT Infrastructura

Puncte tari

Retea dezvoltata de strazi si drumuri

Puncte slabe

Functionarea dificila a intersectiilor, in special la


iesirile spre DN1 si DN ? (Buzau)

Apa curenta pentru 99,5% dintre


locuitori
Starea drumurilor
Situarea in apropiere de Ploiesti

Transport auto numai pana la intrarea in Ploiesti

Amplasarea la intersectia rutelor (DN si Lipsa pasaj peste calea ferata


DJ) catre Brasov, Bucuresti, Buzau,
Lipsa trotuare si alei pietonale
Urziceni si Targoviste
Traversarea comunei de catre traficul greu
Transportul in comun foarte slab (2 linii 9 si 29)
Amenintari
Obligativitatea de respectare
normelor UE privind habitatul

Oportunitati
a Coordonarea proiectelor in cadrul PIDU
Extinderea DN1A la 4 benzi

Aglomerarea zonei rezidentiale si de


Construirea pasaj rutier intersectie DN1A cu
tranzit
DJ102, cale ferata la Paulesti
Infiintarea unui serviciu local de transport (al
APL)
Realizare sosea de centura a comunei

44

3.2 SWOT Mediu

Puncte tari
Asezarea
geografica,
hidrografica, relieful

Puncte slabe
reteaua Doar 0,01% dintre gospodarii beneficiaza de
canalizare
Doar 67% dintre gospodarii beneficiaza de
serviciul de salubritate
Epuizarea capacitatii de stocare deseuri la cele 4
depozite
Infestarea raurilor Teleajen, Bleaja si Stramba cu
deseuri
Lipsa spatii verzi (sub norma UE
26mp/locuitor) si a parcurilor de recreere

de

Lipsa rampa ecologica si selectia deseurilor


Calitatea deficitarea a aerului langa rafinaria
VEGA
Amenintari

Oportunitati

Obligativitatea de respectare a Utilizarea islazului comunal pentru eventuale


normelor UE privind puritatea aerului, investiii
solului si subsolului
Nivelarea taluz pe Teleajen si creare unei liziere
Obligativitatea de respectare a
Construirea uneia sau mai multor statii de
normelor UE privind spatiile verzi si
epurare
managementul deseurilor
Regularizare raurile Bleaja si Stramba
Reimpadurirea terenurilor accidentate

45

3.3 SWOT Economie

Puncte tari

Puncte slabe

Situarea la mica distanta de Ploiesti


Prezenta
hypermarket-urilor
deservesc municipiul Ploiesti

Predomina sectorul comercial si productie


ce Lipsa spatiilor comerciale / de productie
Lipsa unui stoc de locuinte sociale

Prezenta sedii companii internationale


GDF, altele.

Amenintari

Oportunitati

Transformarea zonei in piata de Investitii in cultura vegetala si zootehnie


desfacere si consum, si in consecinta
Extinderea retelei de servicii
pauperizarea populatiei
Dezvoltarea sectorului manufacturier
Instrainarea patrimoniului (terenuri si
constructii)
Dezvoltarea sectorului de divertisment
Constructia de locuinte
Zona de nord a comunei zona de dezvoltare
economica
Zona de vest a comunei zona de dezvoltare
rezidentiala pentru municipiul Ploiesti
Infiintarea unei Asociatii Agricole
Tehnologii noi si calificarea personalului
Consultanta pentru initierea si dezvoltarea
afacerilor

46

3.4 SWOT Social

Puncte tari

Puncte slabe

Grad mare de implicare a comunitatii

Lipsa sala sport si insuficienta terenurilor de joaca

Omogenitate sociala si religioasa

Lipsa gradinita cu program prelungit


Lipsa centrelor de servicii
Servicii medicale insuficiente
Lipsa unei strategii de incluziune a grupurilor
dezavantajate (romi)

Amenintari

Oportunitati

Obligativitatea respectarii normelor Zona de agrement pe raul Teleajen


privind egalitatea de sanse in tratarea
grupurilor dezavantajate

47

3.5 SWOT Administratie publica locala

Puncte tari
Personal competent in APL

Puncte slabe
Management la nivelul APL si lipsa unui Birou
Unic

Comuna este membru in Asociatia de


Dezvoltare Intercomunitara Polul de Taxe locale considerate mari
crestere Ploiesti Prahova
Grad de colectare in jur de 80%
Comuna este membra a Asociatiei
Vizibilitatea redusa (pagina web modesta)
Comunelor din Romania
Amenintari
Asteptari mari ale comunitatii locale.

Oportunitati
Utilizarea fondurilor europene pentru reforma
APL.

48

CAPITOLUL 4 PROBLEMELE COMUNITATII

Problemele comunitatii au fost identificate atat prin mijloace de cercetare de birou,


dar mai ales din interviurile structurate purtate cu actorii locali implicati in dezvoltarea
municipiului si din prelucrarea chestionarelor lansate pe plan local catre institutii, agenti
economici si ONG-uri.
Problemele au fost structurate pe trei domenii strategice ale strategiei de dezvoltare
durabila a comunei Blejoi.
Pentru problemele principale ale fiecarui domeniu strategic s-au analizat efectele si
cauzele, rezultand urmatoarele:

4.1 Infrastructura si Mediu


MANAGEMENTUL TRAFICULUI SI CANALIZAREA - PRIORITATILE NOASTRE
Efectele identificate:
- traficul auto si CFR intense
- colectarea neselectiva a gunoiului menajer
- acces limitat la reteaua de canalizare
- gropi de gunoi neconforme
- lipsa deponeului ecologic
- capacitate depozitare deseuri (deponeu neconform) - epuizata
Probleme principale
- Functionarea nesatisfacatoare a intersectiilor, in special la iesirile spre DN1 si Buzau
- Starea drumurilor
- Transport auto in comun numai pana la intrarea in Ploiesti
- Lipsa pasaj peste calea ferata
- Lipsa trotuare si alei pietonale
- Traficul greu traverseaza comuna
- Transportul in comun foarte slab (2 linii 9 si 29)
- Starea proasta a drumului din spatele Rafinariei Vega (legatura intre cele doua DN)
Cauze identificate:
- fonduri reduse raportat la nevoile existente
- capacitate redusa in administrare
- PUG neactualizat si neadaptat situatiei existente
49

educatie cetateneasca redusa privind problemele de mediu


fonduri insuficiente, chiar si pentru proiectele existente
poluarea aerului de catre rafinaria Vega

4.2 Economic
SA DEZVOLTAM INDUSTRIA MANUFACTURIERA SI SERVICIILE !
Efecte identificate:
- bugetul local mic fata de nevoi
- migratia fortei de munca
- lipsa locurilor de munca
- lipsa competitivitatii in sectorul manufacturier si servicii
- mediul economic lipsit de coeziune, neancorat in viata comunei
Probleme principale:
- mediu economic slab
- resursele reale locale (teren agricol, terenuri disponibile) nevalorificate
- predomina sectorul comercial si in mai mica masura serviciile
- lipsa spatiilor comerciale / de productie
- lipsa locuinte sociale
- lipsa investitiilor in pomicultura, agricultura, cultura vegetala si zootehnie
- slaba dezvoltare a sectorului manufacturier
- inexistenta sectorului de divertisment
- lipsa de tehnologii noi si programe coerente privind calificarea personalului
- absenta consultantei pentru initierea si dezvoltarea afacerilor
Cauze identificate:
- lipsa unei strategii de dezvoltare locala coerenta
- lipsa stimulentelor pentru crearea IMM in special in domeniul manufacturier si al
serviciilor
- lipsa constientizarii situatiei actuale

4.3. Social si Administratia Publica Locala (APL)


DIVERTISMENTUL SOCIAL SI VIZIBILITATEA APL NECESITATE SAU LUX ?
Efectele identificate
- nepotrivire intre cerere si oferta pe piata fortei de munca
- migratia tinerilor
- pericolul de a nu absorbi maximul de fonduri structurale
- calitatea nesatisfacatoare a vietii sociale

50

Probleme principale
- lipsa divertismentului, a actiunilor sportive si a locurilor de joaca
- lipsa vietii culturale
- lipsa identitatii locale
- slaba incluziune sociala a comunitati de rromi si lipsa unei strategii de incluziune a
acestora
- Lipsa gradinita cu program prelungit
- Lipsa centrelor de servicii
- Servicii medicale insuficiente
- Lipsa Casa de Cultura in Blejoi
- capacitatea administrativa insuficienta raportata la nevoile comunitatii
- lipsa comunicarii eficiente cu comunitatea si exteriorul comunei
- capacitate redusa de planificare si management strategic
- lipsa actualizarilor pe site-ul Primariei
- utilizare conjucturala a patrimoniului Primariei
- lipsa facilitatilor locale pentru incurajarea initiativei private
- deficit financiar in administrarea activitatilor auto-finantabile (chirii, concesiuni)
Cauze identificate
- inexistenta cadrului institutional pentru actiune civica
- lipsa medicilor specialisti
- activitate redusa la Casa de Cultura
- lipsa baza de divertisment si agrement
- slaba manifestare a spiritului civic
- implicare slaba a comunitatii de rromi
Detalierea problemelor s-a facut pornind tot de la informatiile colectate pe plan local
si sunt guvernate de opinia unanima ca problema majora a comunei este CALITATEA VIETII.
Pe baza interviurilor, a chestionarelor si a discutiilor din cadrul intalnirilor publice s-au
structurat problemele comunitatii, pe cele trei sectoare strategice (infrastructura si mediu,
economic, social si administratie publica locala).

4.4 Rezultatele analizei problemelor comunitatii


INFRASTRUCTURA SI MEDIU
Salubrizarea deficitara in zonele periferice
Drumurile de legatura cu DN1, necorespunzatoare
Slaba diversificare a serviciilor publice
Groapa de gunoi neconforma
Colectarea neselectiva a deseurilor
51

Lipsa utilitatilor (canalizare)


Lipsa regularizarii raurilor Teleajen si Stramba
Buget limitat fata de nevoile comunitatii
Accesare redusa a finantarilor internationale
Lipsa dotarilor in infrastructura sociala si edilitara
Poluare aer in zona rafinariei Vega

ECONOMIC
Lipsa locurilor de munca, in special pentru femei (majoritare in structura populatiei 52%)
Productivitate slaba
Produs Intern Brut Local slab
Lipsa pregatirii pentru meseriile cerute
Nu este incurajata initiva locala prin facilitati, taxe si impozite la cei care demareaza
afaceri
Forta de munca calificata redusa numeric
Comunicare insuficienta intre sectorul privat si autoritatea publica locala (APL)
SOCIAL
Putine locuri de agreement
Migratia fortei de munca in tara si strainatate
Mentalitate neadaptata schimbarilor economice
Absenta vietii culturale
Protectie sociala slaba pentru cetateni de varsata a treia (in satel Blejoi si Ploiestiori)
Poluarea nu este studiata in ansamblu

ADMINITRATIA PUBLICA LOCALA


Comunicarea cu comunitatea locala redusa
Grad relativ scazut la colectarea obligatiilor locale (2004 78%, 2007 82%, 2008
87%).

52

CAPITOLUL 5 VIZIUNEA

Dezvoltare durabila inseamna progres economic echilibrat, echitate si coeziune


sociala intr-un mediu cu poluare minima.
Construim o comuna pentru noi si urmasii nostri si ne preocupa cum va arata acesta
peste 20 de ani. Responsabilizarea la nivel local ne indreptateste sa ne imaginam o comuna
mai curata, mai sigura, mai prietenoasa. Menirea noastra este de a crea un loc in care
oamenii sa se bucure de beneficiile unei vieti armonioase si prospere.
Ne propunem sa construim o comuna admirata, unde prosperitatea si calitatea vietii
ii vor determina pe copiii nostri sa-si doreasca sa ramana si sa dezvolte mai departe ce
construim impreuna.
Ne dorim o comuna in care cetatenii sa aiba un loc de munca atractiv si motivant, o
locuinta decenta, servicii publice de calitate si locuri de petrecere a timpului liber prin
activitati de socializare si recreere.
Refacerea infrastructurii de baza, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii si
domeniul manufacturier si a serviciilor, imbunatatirea serviciilor sociale si preocuparea
permanenta privind mediul sunt reperele care ne conduc la o dezvoltare durabila a
comunei. In famila europeana vom pastra valorile culturale si traditia de popor ospitalier,
construind o comuna cu identitate puternica prin refacerea siturilor istorice si a
patrimoniului cultural.
Pozitionarea comunei (in apropiere de municipiul Ploiesti) ofera excelente
oportunitati pentru dezvoltarea de parteneriate (ex. Asociata de Dezvoltare Intercomunitara
Polul de crestere Ploiesti Prahova) in proiecte de interes comun cum ar fi infrastructura,
mediul, energia neconventionala si domeniul social.
Vom schimba impreuna peisagistica comunei printr-o arhitectura care pastreaza
traditia si impune modernul in sistemul de locuit, de munca si de recreere.
Modernizarea cailor de circulatie, a infrastructurii edilitare, marirea numarului de
utilizatori ai computerului si internetului, promovarea de tehnologii performante in
sectorul manufacturier si agricol, promovarea parteneriatelor public privat si a celor de
afaceri, impunerea standardelor de calitate in serviciile publice, sunt reperele viziunii
noastre.
Sa transformam impreuna comuna Blejoi dintr-o comuna pe harta Romaniei, intr-o
comuna de renume, in care romanii ar vrea sa traiasca o viata sanatoasa, indreptata spre
valorile de familie, cu grija si respect pentru generatiile urmatoare.

53

CAPITOLUL 6 OBIECTIVELE STRATEGICE


6.1 Consideratii generale
Obiectivele strategice deriva din analiza facuta pe baza procesului consultativ al
comunitatii, considerand pe de o parte resursele locale, iar pe de alta parte viziunea pe
orizontul de timp considerat (2008 2015).
Dezvoltarea comunei Blejoi este in mod substantial influentata de aplicarea unui
management adecvat si axat pe mai multe directii:
(i) dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la aceasta infrastructura,
(ii) asigurarea unor servicii publice de calitate si rezolvarea problemelor de mediu,
(iii) dezvoltarea sectorului manufacturier si al agriculturii,
(iv) dezvoltarea facilitatilor de petrecere a timpului liber in paralel cu dezvoltarea
turismului
(v) cresterea vizibilitatii autoritatii publice locale si marirea procentului de incasari la
bugetul local.
Totodata, dezvoltarea trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (de
capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate
problemele comunitatii, precum si de alocarea echilibrata a acestora, avand in vedere
efectul de evictiune potrivit caruia o crestere a cheltuielilor publice determina o reducere a
consumului sau investitiilor private.
Nu in ultimul rand, dezvoltarea comunei este determinata de redefinirea regulilor de
arhitectura locala, reguli cuprinse in Planul de Urbanism General (PUG) cu detaliere in
planurile de urbanism zonale (PUZ) si de detaliu (PUD).
Strategia de dezvoltare durabila a comunei Blejoi se bazeaza pe patru repere:
parteneriat, concentrare, integrare, includere / inovare.
Parteneriatul este vital pentru implementarea unei strategii de o asemenea
complexitate. Este vorba atat de parteneriatul local, prin antrenarea in viata comunitatii a
tuturor membrilor ei (agenti economici, institutii, ONG-uri, persoane fizice), dar si de cel
regional si european.
Pentru realizarea strategiei, principiul concentrarii asigura dirijarea tuturor
resurselor spre zonele cu necesitati si oportunitati sporite si pe activitati care conduc la
reducerea disparitatilor si la cresterea impactului si beneficiilor economice.
54

Strategia vizeaza dezvoltarea pe termen lung a comunei Blejoi (8 de ani) si este in


concordanta cu strategia de dezvoltare si directiile strategice ale regiunii Sud- Muntenia.
In cadrul strategiei a fost abordat si capitolul de inovare tocmai pentru a stimula
dezvoltarea unei culturi inovative si aparitia de idei si initiative locale.
Obiectivele strategice au fost identificate prelucrand informatiile obtinute din
urmatoarele surse:
cercetarea de birou si a documentelor similare elaborate anterior
interviurile structurate purtate cu actorii locali implicati in dezvoltarea comunitatii
chestionarele distribuite spre a fi completate de majoritatea institutiilor si
companiilor din municipiu
actiunea 3 idei pentru dezvoltarea comunei Blejoi
Strategia de Dezvoltare pe perioada 2007 2013 a Regiunii Sud - Muntenia
6.2 Obiectivele strategice
Obiectivele strategice ale dezvoltarii comunei Blejoi tin cont de resursele naturale,
istoria urbei, resursele financiare, capitalul uman, abilitatile actorilor implicati in dezvoltarea
comunitatii, precum si de necesitatea de a pastra un echilibru intre investitiile publice si
investitiile sectorului privat, astfel incat acestea din urma sa nu fie afectate printr-un grad de
impunere fiscala ridicat pe plan local.
Obiectele strategice urmaresc reducerea inegalitatilor cu privire la nivelul cresterii
economice, concentrandu-se pe problemele coeziunii economice si echitatii sociale.
Totodata, obiectivele strategice pun in valoare avantajele care furnizeaza oportunitati de
dezvoltare pe termen lung a comunitatii, prin utilizarea judicioasa in primul rand a
resurselor locale.
Obiectivele strategice sunt rezultate din analiza sectoriala a domeniilor strategice
principale: (i) infrastructura si mediu, (ii) economic si (iii) Social si Administratia Publica
Locala.
Este de subliniat ca motto-ul pentru fiecare domeniul strategic din cele cinci este
cel spus de actorii locali implicati in dezvoltarea comunitatii locale, cu ocazia interviurilor
organizate cu acestia.
INFRASTRUCTURA
Motto: Managementul traficului si canalizarea prioritatile noastre
Obiectivul 1 Cresterea nivelului de competitivitate si atractivitate

55

MEDIU
Motto: Un mediu mai curat !
Obiectivul 2 Reducerea poluarii aerului, solului si a apelor
ECONOMIC
Motto: Sa dezvoltam industria manufacturiera si serviciile
Obiectivul 3 Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului de afaceri
SOCIAL
Motto: Cum si unde ne petrecem timpul liber?
Obiectivul 4 Dezvoltarea sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatii
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA (APL)
Motto: Ce facem astazi sa reziste in viitor !
Obiectivul 5 - Imbunatatirea capacitatii APL pentru atragerea de fonduri si management de
proiecte, inclusiv cu privire la planificarea strategica
6.2.1 Obiectivul 1 - Cresterea nivelului de competitivitate si atractivitate

INFRASTRUCTURA
Motto: Drumurile si canalizarea prioritatile noastre
Masura 1. 1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
Masura 1. 2 Dezvoltarea utilitatilor, serviciilor publice si a infrastructurii sociale
Masura 1. 3 Modernizarea sitului comunal

Masura 1.1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport


Competitivitatea comunei si cresterea gradului de atractivitate al acestuia, sunt
influentate si depind de existenta unei infrastructuri de transport moderne, eficiente si
capabile, care sa faciliteze deplasarea de marfuri si persoane in conditii de siguranta.
Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de transport are un rol major in
atragerea si retinerea investitiiilor in comuna, in dezvoltarea cooperarii interregionale si
europene, contribuie la cresterea mobilitatii fortei de munca si a bunurilor, favorizeaza un
acces sporit la noi piete, toate acestea constituind bazele cresterii economice durabile a
regiunii.
Apropierea de Ploiesti confera comunei Blejoi o buna deschidere si comunicare
interna (cu Brasov spre nord, Targoviste spre vest, Bucuresti spre sud si Buzau spre est) si
europeana (prin parteneriate).
56

Transportul rutier
Reteaua de drumuri publice care tranziteaza si leaga comuna Blejoi de principalele
orase si municipii din regiune se prezinta astfel:
Reteaua stradala a comunei cu o lungime de 31,40 km
DN 1 si DN1A Bucuresti Ploiesti - Brasov
DN 1 B Ploiesti - Buzau
DN 72 DJ 72 Ploiesti Targoviste (deseori denumit ca cel mai prost drum din tara)
In perioada elaborarii strategiei de dezvoltare a comunei Blejoi (2009) s-au demarat
procedurile pentru realizarea drumului de centura DJ 236 si a pasajului peste DN1.
Masura se va focaliza pe urmatoarele:
Optimizarea intersectiilor prin sisteme de supraveghere video si unda verde;
Realizarea de trotuare si alei pietonale, impreuna cu canalizarea
Refacerea drumului din spatele Rafinariei Vega (legatura intre cele doua DN)
Refacerea drumului de centura actual (prin realizarea DJ 236);

Masura 1.2 Dezvoltarea utilitatilor, serviciilor publice si a infrastructurii sociale


O economie competitiva are nevoie de o infrastructura sociala, servicii publice si
utilitati care sa vina in intampinarea necesitatilor comunitatii la standarde de calitate si
costuri corelate.
Utilitatile publice, datorita rolului major pe care il au in revigorarea comunei si
cresterea performantelor economice ale acesteia, necesita o atentie deosebita, asigurarea si
imbunatatirea acestora contribuind la dezvoltarea economica si la cresterea standardului de
viata a locuitorilor si la protejarea mediului.
Daca alimentarea cu energie electrica nu este o problema pentru comuna,
canalizarea si managementul deseurilor par sa fie problemele majore ale sectorului.
Furnizarea unor servicii publice de o calitate buna are meritul de a spori
atractivitatea regiunii, de a crea locuri de munca si de a imbunatati competitivitatea fortei
de munca.
In prezent activitatea agentilor economici din zona este orientata cu precadere spre
comert, astfel ca servicii precum: financiar-bancar, asigurari, transport, tranzactii imobiliare,
posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala, consultanta etc.
reprezinta oportunitati ce trebuie exploatate.
In cadrul acestei masuri o atentie deosebita este acordata infrastructurii sociale.
Astfel, investitiile vor fi directionate spre reabilitarea si modernizarea infrastructurii
de sanatate, educationala, culturala si recreationala, care se afla intr-o stare de degradare
57

fizica si slaba dotare tehnica, satisfacand intr-o masura din ce in ce mai mica nevoile
populatiei.
Masura se va focaliza pe urmatoarele:
Extinderea retelei de canalizare;
Realizarea statiilor de epurare
Realizarea unui serviciu de transport in comun modern si adecvat cerintelor
comunitatii locale (inclusiv legatura cu municipiul Ploiesti)
Reabilitarea si extinderea retelelor de apa potabila;
Modernizarea si extinderea retelelor in domeniul tehnologiei informatiei;
Reabilitarea si modernizarea cu asigurarea dotarilor specifice a institutiilor de
invatamant;
Reabilitarea si modernizarea gradinitei;
Realizarea unei gradinite cu program prelungit;
Sustinerea orientarii profesionale a absolventilor prin parteneriat si colaborare cu
Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor;
Masura 1.3 Modernizarea sitului comunal
Mediul comunal are meritul de a cataliza multe din elementele de baza ale unei
dezvoltari economice de succes, si anume creativitate, inovare, cultura si spirit
antreprenorial.
Mai mult, zonele dezvoltate detin avantajul de a atrage cu usurinta o forta de munca
superior calificata, ceea ce reprezinta un factor cheie intr-o economie competitiva la nivel
global.
La momentul actual, in urma traversarii unei lungi perioade de restructurare
economica ce a avut drept efect scaderea veniturilor populatiei si reducerea investitiilor
publice in infrastructura de baza, comuna se confrunta cu o scadere a standardului de viata
cu efecte directe asupra atractivitatii si competitivitatii regiunii.
In cadrul acestei masuri, se va acorda prioritate imbunatatirii conditiilor de locuit si
agrement prin reabilitarea constructiilor de interes public, refacerea spatiilor verzi precum si
refacerea sit-urilor istorice care dau farmecul comunei.
Masura se va focaliza pe:
Reabilitarea constructiilor de interes public;
Lucrari de adaptare a infrastructurii urbane pentru asigurarea accesului persoanelor
cu dizabilitati;
Refacerea spatiilor publice;
Extinderi si amenajari de spatii verzi;
Modernizarea spatiilor de joaca pentru copii existente si infiintarea unor spatii noi;
Amenajare zona de agrement raul Teleajen;
Extinderea si modernizarea sediului Primariei si al altor imobile aflate in proprietatea
Consiliului Local;
Reabilitarea zonelor si obiectivelor cu valoare culturala si istorica;
Extinderea si modernizarea iluminatului public;
58

Sustinerea activitatilor Casei de Cultura si ale Bibliotecii Comunale;


Organizarea unor manifestari culturale care sa marcheze ziua Comunei Blejoi;
Actualizarea PUG, PUZ, PUD pentru a raspunde stadiului de dezvoltare vizionara pe
termen lung (intocmirea de studii de trafic si poluare sonora in colaborare cu
municipiul Ploiesti).
6.2.2 Obiectivul 2 Reducerea poluarii aerului, solului si a apelor

MEDIU
Motto: Un mediu mai curat !
Masura 2.1 - Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului
Masura 2.2 - Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural
Masura 2.1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului
Problema majora a comunei este lipsa unui deponeu conform pentru deseurile
menajere. Gropile de gunoi actuale, pe langa faptul ca nu indeplinesc normele UE din
domeniu, au capacitatile epuizate sau la limita. Trebuie initiat de urgenta un proiect privind
realizarea unei gropi de gunoi conforme, precum si declansarea unei campanii pentru
colectarea seectiva a deseurilor (pe hartie, plastic, sticla, metal, etc.).
Masura se va focaliza pe:
Realizarea unui deponeu conform pentru desurile menajere, electronice,
electrocasnice si periculoase;
Implementarea sistemului de gestiune integrata a deseurilor comunale.
Masura 2.2 Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului
natural
Albia Teleajenului si raul Stramba sunt zone poluate, afectate din ce in ce mai mult
de dezvoltarea economica si lipsa grijei pentru mediu. Avand in vedere ca zonele respective
pot constitui zone de agrement si atractie turistica, trebuie initiate proiecte care sa permita
o dezvoltare durabila.
Masura se va focaliza pe:
Dezvoltarea colaborarii cu agentii economici pentru reducerea poluarii;
Realizarea unor perdele forestiere in jurul localitatii;
Ecologizarea cursurilor de apa Teleajen si Stramba;
Educarea populatiei si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a
mediului;
59

Definirea zonei de restrictie pentru traficul autoturismeor personale;


Facilitati fiscale pentru operatorii de taximetre care utilizeaza combustibili
considerati curati (GPL, GN, Alcooli, Uleiuri vegetale);
6.2.3 Obiectivul 3 Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului
de afaceri

ECONOMIC
Motto: Sa dezvoltam industria manufacturiera si serviciile
Masura 3.1 - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Masura 3.2 - Stimularea infiintarii de noi IMM-uri si cresterea competitivitatii celor existente
Masura 3.3 - Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice
Masura 3.4 - Stimularea investitiilor sectorului privat in economia comunei
Masura 3.5 - Dezvoltarea infrastructurii de turism
Masura 3.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Majoritatea actrorilor locali intervievati vad in intreprinderile mici si mijlocii
solutia dezvoltarii economice a comunei, in corelare cu valorificarea resurselor locale
insuficient exploatate pana acum (ex. potentialul agricol, zonele de agrement si turism,
etc.).
Una dintre barierele care influenteza dezvoltarea si performantele sectorului de
intreprinderi mici si mijlocii o constituie lipsa locatiilor si a facilitatilor adecvate.
Importante locatii cu potential de dezvoltare sunt caracterizate de lipsa unor servicii
de baza - utilitati, cai de acces, etc., sau in conditiile existentei, acestea nu corespund in
totalitate nevoilor legate de sustinerea procesului de productie.
In contextul in care puterea financiara locala pentru investitii este scazuta trebuie
intreprinse masuri de atragere a investitorilor romani si straini in zona prin facilitati acordate
acestora.
Cresterea gradului de atractivitate al comunei pentru investitori impune
reamenajarea si reorientarea locatiilor si zonelor nefolosite spre domenii de activitate
competitive, contribuind astfel la crearea de noi premise pentru afaceri si la regenerarea
economica.
Masura urmareste cresterea competitivitatii mediului de afaceri prin investitii care
urmaresc dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de afaceri, introducerea de tehnologii
noi sau modernizarea celor existente precum si reabilitarea sau construirea de noi locatii.

60

Totodata se are in vedere sustinerea activitatilor care pe termen lung pot genera un
cadru si un climat in care sectorul privat va creste si va fi suficient pregatit pentru a-si
asigura propria dezvoltare, eliminandu-se necesitatea unor interventii de sustinere.
Masura va aborda intr-o maniera strategica dificultatile cu care se confrunta comuna
in vederea eliminarii acestora si pentru a raspunde la necesitatile cheie ale mediului de
afaceri, focalizandu-se pe:
Constituirea unei asociatii agricole;
Dezvoltarea parteneriatului public privat;
Facilitarea existentei in zona a institutiilor de baza in pornirea si dezvoltarea
afacerilor (centre de consultanta, fonduri de garantare, fonduri de investitii, etc.)
Masura 3.2 Stimularea infiintarii de noi IMM-uri si cresterea competitivitatii celor
existente
Este unanim recunoscut ca aportul IMM la produsul intern brut este majoritar. Cu o
medie de aproximativ 43 societati la 1000 de locuitori, comuna Blejoi se plaseaza in urma
mediei inregistrate in Uniunea Europeana (56).
Majoritatea IMM activeaza in sfera comertului, mult mai putine in sectorul
productiv, iar sectorul servicii este cel mai putin reprezentat.
Integrarea Romaniei in UE impune sectorului de IMM rigori de functionare
deosebite, rigori care in Ungaria si Polonia au dus la inchiderea a 50% din numarul acestora
existent inainte de integrarea respectivelor tari.
IMM au avantajul unei flexibilitati privind orientarea catre noi piete, asimilarea de
noi produse sau exploatarea de noi tehnologii performante.
In contextul larg urmarit de strategie si anume cel al dezvoltarii durabile, masura contribuie
la cresterea si intarirea sectorului IMM - sector determinant pentru regenerarea economica
a municipiului.

Scopul principal al acesteia este stimularea infiintarii de noi IMM-uri, imbunatatirea ratei de
supravietuire si cresterea competitivitatii acestora.
Pe fondul restructurarii economice a zonei, dezvoltarea viitoare a acesteia este dependenta
de competitivitatea performantelor sectorului IMM, acest aspect impunand o abordare
integrata si concentrata care sa faciliteze dezvoltarea capacitatii acestuia de a se adapta si
concura intr-un mediu economic schimbator.
Cresterea semnificativa a ratei de infiintare de noi afaceri constituie o etapa esentiala in
ceea ce priveste restructurarea si cresterea competitivitatii economiei regiunii.

61

Masura se va focaliza pe:


Sprijin acordat infiintarii unor noi IMM-uri prin alocarea de facilitati prin Hotariri ale
Consiliului Local;
Dezvoltarea culturii antreprenoriale
Cresterea oportunitatilor de angajare
Imbunatatirea accesului la finantare (infrastructura de comunicare si consultanta
specifica)
Facilitarea serviciilor de consultanta si instruire
Activitati de sustinere si promovare a afacerilor
Facilitarea accesului la informatii
Asistenta necesara accesarii pietelor de desfacere
Activitati de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica
Masura 3.3 Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice
Situatia socio-economica a comunei impune incurajarea cercetarii si inovarii ca un
factor cheie pentru succesul si prosperitatea economiei locale.
In urmatoarea perioada, caracterizata de o evolutie crescanda a economiei globale si
competitivitatii, sectorul public si privat vor depinde de modul de implicare in economia
bazata pe tehnologii moderne.
Succesul mediului de afaceri necesita o adaptare continua la schimbarile rapide ale
tehnologiilor si conditiilor de piata.
Activitatile planificate sa se desfasoare sub acesta masura au ca scop intarirea
competitivitatii si capacitatii inovative a mediului de afaceri prin investitii in domeniul
inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice.
Necesitatea acestei abordari este data de nivelul scazut al capacitatii financiare a
mediului de afaceri de a investi in tehnologii moderne si inovare, precum si de gradul redus
de cooperare dintre acesta si mediul stiintific.
Imbunatatirea cooperarii intre centrele de cercetare si mediul de afaceri in ceea ce
priveste transferul de tehnologie si cunostinte este un factor esential pentru cresterea
economica durabila a regiunii.
Activitatile specifice acestei masuri se vor baza si vor fi intreprinse in contextul
obiectivelor cuprinse in Strategia de inovare regionala.
Masura vizeaza cresterea nivelului de implicare al mediului de afaceri in finantarea si
desfasurarea de activitati in inovare, cercetare-dezvoltare si transfer de tehnologie.
Acesta implica asistarea IMM pentru a identifica propriile nevoi legate de inovare,
cercetare si dezvoltare, in vederea cresterii competitivitatii. Un rol limportant in succesul
implementarii acestei masuri il reprezinta dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de
sustinere a mediului de afaceri in activitati de inovare si promovarea inovarii ca element
cheie al cresterii economice.
62

Masura se va focaliza pe:


Facilitarea accesului la informatii si perfectarea de parteneriate
Punerea in valoare a tehnologiilor noi (existente atat la nivel national cat si la nivelul
UE)
Sustinerea activitatilor care urmaresc dezvoltarea infrastructurii necesare inovarii,
cercetarii si dezvoltarii tehnologice
Sustinerea activitatilor care urmaresc imbunatatirea standardelor de calitate
Masura 3.4 Stimularea investitiilor sectorului privat in economia comunei
Intr-o economie crescatoare, atragerea investitiilor si nivelul acestora constituie un
factor cheie in imbunatatirea competitivitatii comunei si crearea de noi locuri de munca.
Masura urmareste crearea unui mediu favorabil aparitiei si dezvoltarii investitiilor
sectorului privat in dezvoltarea afacerilor si se focalizeaza pe:
sustinerea investitiilor orientate spre prelucrarea produselor agricole, dezvoltarea
sectorului manufacturier si dezvoltarea serviciilor
sustinerea de activitati menite sa accelereze dezvoltarea sectoarelor economice cu
potential de crestere
activitati privind accesarea retelelor de transfer tehnologic (de tip Innovation Rely
Centers)
Masura 3.5 Dezvoltarea infrastructurii de turism
Avind in vedere concurenta facuta de Ploiesti, prin operatorii sai de turism si
atractiile turistice (muzee, monumente, situri), Blejoi poate spera la dezvoltarea unui turism
de tranzit, focalizat prin punerea in valoarea a Vaii Telejenului si a siturilor istorice (biserica
ortodoxa construita in 1732 si restaurata intre anii 1984 - 1987, cu picturi interioare si
exterioare finalizate in 1990).
Infrastructura de turism s-a dezvoltat extrem de putin dupa `89. Nu s-au exploatat
nici oportunitatile Teleajenului (turism, pescuit sportiv), nici zonele limitrofe pentru
organizarea de modalitati de petrecerea timpului liber, luind in considerare potentialul
oferit de populatia din Ploiesti si imprejurimi.
Pe plan local nu s-a dezvoltat nici industria de turism, dar nici parteneriatul sau
structurile de genul asociatiilor profesionale in domeniu.
Trei motive majore au stopat dezvoltarea industriei de turism in zona: (i) poluarea,
(ii) lipsa unei infrastructuri adecvate si (iii) potentialul financiar redus al investitorilor
romani.
Turismul are o contributie importanta in ceea ce priveste regenerarea zonelor
economice in declin, crearea de locuri de munca si sustinerea indirecta a altor sectoare.

63

Divers si fragmentat, turismul este caracterizat in general de un numar mare de


afaceri mici si mijlocii si de o adaptare relativ lenta a acestora la conditiile schimbatoare ale
pietei, la noile tehnologii si practicile managementului performant.
In contextul unor investitii sustinute si orientate spre dezvoltarea si diversificarea
produselor turistice si a infrastructurii de sustinere, zona comunei si imprejurimile isi poate
imbunatati semnificativ nivelul de atractivitate si perceptie externa.
Masura urmareste reducerea si eventual eliminarea constrangerilor existente, pe
baza unei abordari care are drept scop cresterea contributiei turismului la dezvoltarea
economica durabila a comunei intr-o maniera care sa raspunda cerintelor turistilor si de
protejare a conditiilor de mediu.
Dezvoltarea turismului pe baza unei abordari integrate implica o calitate ridicata a:
serviciilor, conditiilor de transport si comunicare, cazare, alimentatie, tratament si recreere,
fortei de munca, mediului si ambiantei generale.
Totodata masura urmareste sa asigure ca turismul prin dezvoltarea sa contribuie la
bunastarea economica si sociala a comunei, protejand in acelasi timp mediul si mostenirea
culturala.
Masura se va focaliza pe:
Reabilitarea monumentelor si zonelor verzi aferente, in vederea includerii acestora
intr-un circuit turistic zonal;
Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice;
Dezvoltarea oportunitatilor de marketing pentru produsele turistice;
Protejarea mostenerii istorice si culturale;
Dezvoltarea unor zone de agrement pentru petrecerea agreabila a sfarsitului de
saptamana si promovarea ecoturismului pe valea Teleajenului.
6.2.4 Obiectivul 4 Dezvoltarea sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatii

SOCIAL
Motto: Cum si unde ne petrecem timpul liber
Masura 4.1 Protejarea mostenirii culturale
Masura 4.2 Cresterea gradului de participare a comunitatii la viata sociala
Masura 4.3 Eficientizarea potentialului fortei de munca

Masura 4.1 Protejarea mostenirii culturale


Monumentele istorice din comuna precum bisercile otodoxe (Blejoi si Ploiestiori sau
Casa Iulia Bostina) sunt lacasuri care merita protejate, refacute si mediatizate.
Protejarea mostenirii culturale prin restaurarea acestor lacasuri si a monumentelor
sau crearea de muzee si dezvoltarea unor activitati culturale si sociale, sunt actiuni care
64

contribuie la pastrarea si imbunatatirea identitatii comunei, cresterea gradului de


atractivitate chiar pentru oamenii de afaceri si nu in ultimul rand incurajeaza turismul.
Dezvoltarea turismului trebuie planificata cu grija, astfel incat sa existe un echilibru intre
impactul economic, social si de mediu.
Viata culturala si spirituala are mult de recuperat incepand chiar cu descoperirea
identitatii comunei si promovarea valorilor seculare ale monumentelor istorice.
Masura se va focaliza pe:
Reabilitarea zonelor si obiectivelor cu valoare culturala si istorica;
Activitati pentru pentru pastrarea identitatii culturale a comuneii;
Program de reabilitare interioara si exterioara a bisericilor.
Masura 4.2 Cresterea gradului de participare a comunitatii la viata sociala
Din consultarea membrilor comunitatii locale (agenti economici, institutii, ONG-uri) a
reiesit implicarea slaba a acestora in activitati comunitare, dar pe de alta parte un grad
mare a dorintei de a participa la astfel de activitati. Mai mult, membrii comunitatii locale au
declarat in majoritate, cu ocazia interviurilor organizate pentru eleborarea acestei strategii,
ca Blejoi este locul unde doresc sa locuiasca, sa munceasca si sa-si petreaca timpul liber.
Este un atasament evident la comunei si valorile ei.
Masura vizeaza constientizarea spiritului civic si cresterea gradului de participare a
comunitatii la viata sociala. Membrii comunitatii trebuie sa aiba atitudine fata de viata
sociala, sa participe la elaborarea proiectelor cu impact asupra calitatii vietii lor si sa-si
aduca aportul la realizarea obiectivelor pe care le considera oportune pentru dezvoltarea
socio economica a municipiului.
Masura se va focaliza pe:
Cultivarea spiritului civic prin actiuni de socializare a membrilor comunitatii;
Antrenarea pensionarilor si a altor grupuri in dezbateri publice privind elaborarea de
idei de proiecte;
Sprijinirea publicatiilor locale Buletinul informativ Info Blejoi;
Organizarea unor manifestari culturale care sa marcheze ziua comunei Blejoi.
Masura 4.3 Eficientizarea potentialului fortei de munca

Sub-Masura 4.3.1 Adaptarea sistemului educational si de pregatire profesionala la


cerintele pietei Muncii
Sub-Masura 4.3.2 Adaptabilitatea fortei de munca si dezvoltarea antreprenoriala
Sub-Masura 4.3.3 Politici active pentru angajare
Sub-Masura 4.3.4 Promovarea dezvoltarii si incluziunii sociale

65

Sub-Masura 4.3.1 Adaptarea sistemului educational si de pregatire profesionala la


cerintele pietei muncii
Nivelul educational si de pregatire profesionala a fortei de munca, sunt factori cheie
privind competitivitatea si oportunitatile de dezvoltare a comunei. Acest aspect constituie
motivul pentru care sistemul educational, de pregatire profesionala si de instruire al regiunii
trebuie sa fie in concordanta si sa reactioneze adecvat la schimbarile, cerintele si
necesitatile pietei muncii si economiei locale.
Dezvoltarea si cresterea competitivitatii economiei locale se poate obtine in
conditiile existentei unei forte de munca calificata si bine pregatita. Acest aspect implica,
imbunatatirea si dezvoltarea capacitatii sistemului educational, de pregatire profesionala si
de instruire si cooperarea acestuia cu mediul de afaceri in vederea identificarii si formularii
celor mai adecvate interventii si activitati necesare cresterii nivelului de competitivitate,
flexibilitate si educatie al fortei de munca.
Modernizarea si performanta sistemului educational, de pregatire profesionala si de
instruire impreuna cu promovarea capacitatii de invatare permanenta, va conduce pe de o
parte la cresterea nivelului calitativ si profesional al fortei de munca, iar pe de alta parte la
echilibrarea gradul de ocupare al fortei de munca locale.
Masura prin activitati inovative urmareste modernizarea sistemului educational, de
pregatire profesionala si de instruire, in vederea diminuarii neconcordantei intre cererea si
oferta pietei muncii si facilitarii accesului la oportunitatile de instruire, contribuind astfel la
cresterea si imbunatatirea nivelului de integrare si ocupare a fortei de munca, la limitarea
excluziunii sociale si a fenomenului de somaj.
Sprijinirea activitatilor acoperite de masura, va conduce atat la dezvoltarea
capacitatii institutionale a structurilor locale implicate in procesul de educatie, pregatire
profesionala si instruire cat si la modernizarea sistemului si structurilor de furnizare a
educatiei, instruirii, consilierii si culturii cu privire la invatarea permanenta.
Masura de va focaliza pe:
cresterea nivelului educational, de pregatire si instruire profesionala
imbunatatirea accesului si integrarii in munca
imbunatatirea conditiilor necesare invatarii permanente
activitati de informare, consiliere si orientare profesionala
activitati de sprijin privind colaborarea structurilor de furnizare a educatiei, instruirii
si pregatirii profesionale cu parteneri economici si sociali
studii specifice pietei fortei de munca
Sub-Masura 4.3.2 Adaptabilitatea fortei de munca si dezvoltarea antreprenoriala
Transformarile de natura economica, sociala si politica, componente caracteristice
perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, constituie factori generatori ai
schimbarilor in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore asupra mediului
66

economic si social. In acest context si avand in vedere ca forta de munca are un rol crucial in
ceea ce priveste cresterea economica si dezvoltarea durabila a comunei, este deosebit de
importanta pregatirea acesteia in ritmul si cerintele pietei muncii.
Procesul de restructurare si modernizare a economiei locale reclama o permanaenta
pregatire si adaptare a fortei de munca, de o maniera care sa-i permita satisfacerea
solicitarilor crescande si schimbatoare de pe piata muncii si accesul la oportunitatile de
agajare.
Dezvoltarea si mentinerea unei economii locale competitive depinde de cresterea
nivelului de pregatire si adaptabilitate al fortei de munca si se bazeaza pe o mai buna
concordanta si interdependenta intre munca si procesul de formare.
Instruirea, pregatirea, identificarea si dezvoltarea de oportunitati, constituie
necesitati stringente privind reducerea diferentelor economice si sociale si cresterea
nivelului de angajare al somerilor.
Imbunatatirea nivelului de pregatire si calificare al fortei de munca in acord cu
necesitatile specifice privind promovarea inovarii si antreprenoriatului si transferul de
cunostinte, constituie un element cheie pentru cresterea potentialului fortei de munca si a
sanselor individuale de acces pe piata muncii.
Masura vizeaza crearea unui cadru optim de oportunitati de pregatire si instruire a
fortei de munca in concordanta cu cererile de pe piata muncii. Numai asa se pot exploata
oportunitatile de angajare si reducere a ratei somajului.
Masura se va focaliza pe:
Cresterea gradului de adaptabilitate al fortei de munca
Cresterea oportunitatilor de angajare
Imbunatatirea nivelului calitativ al fortei de munca
Cresterea nivelului de participare al fortei de munca la programe de instruire
Cresterea potentialului si culturii antreprenoriale a fortei de munca
Cresterea nivelului de pregatire al fortei de munca
Sustinerea orientarii profesionale a absolventilor prin parteneriat si colaborare cu
Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor, activitati de instruire pentru
angajati si angajatori
Activitati de identificare a necesitatilor de instruire
Activitati de orientare si consiliere pentru muncitori
Activitati de instruire si consiliere pentru crearea de noi afaceri
Sub-Masura 4.3.3 Politici active pentru angajare
Dezvoltarea durabila a comunei reclama crearea unei piete performante a fortei de
munca, flexibile si puternic ancorata in cerintele angajatorilor. Un parteneriat cu AJOFM
reprezinta cheia succesului in acest domeniu.
67

Schimbarile economice au un efect direct pe piata fortei de munca iar accesul la


informatii privind oportunitatile de angajare si posibilitatile de instruire profesionala sunt
elemente vitale.
Masura vizeaza dezvoltarea si promovarea de politici active pe piata muncii pentru
prevenirea si combaterea somajului si pentru a facilita integrarea tinerilor si reintegrarea
somerilor pe termen lung pe piata muncii.
In acest sens se urmareste furnizarea unor instrumente de operare integrate care sa
conduca la cresterea volumului si a calitatii activitatilor specifice acoperite de masura si care
sa raspunda cerintelor de pe piata muncii.
Masura se va focaliza pe:
programe de instruire si reinstruire adresate somerilor
cresterea oportunitatilor de angajare si imbunatatirea accesului la acestea
reducerea somajului si prevenirea somajului pe termen lung
cresterea gradului de integrare al fortei de munca pe piata muncii
imbunatatirea nivelului de calificare al fortei de munca
servicii de asistenta si sprijin pentru persoane supuse riscului somajului pe termen
lung
activitati de instruire vizand cresterea nivelului pregatirii de baza
activitati de sprijin necesare integrarii si reintegrarii pe piata fortei de munca
programe de facilitare a accesului la oportunitatile de ocupare
activitati de informare si constientizare a populatiei cu privire la problemele pietei
muncii
activitati vizand crearea si dezvoltarea de parteneriate si retele de cooperare pe
probleme specifice pietei muncii
Sub-Masura 4.3.4 Promovarea dezvoltarii si incluziunii sociale
Integrarea sociala a tuturor categoriilor populatiei (si in special a romilor) si
participarea acestora la activitati de natura economica si sociala in contextul principiului
privind egalitatea sanselor, joaca un rol esential in dezvoltarea durabila a comunei.
Societatea la nivelul comunei este caracterizata de existenta anumitor grupuri
sociale, care datorita unor cauze reale precum: lipsa locurilor de munca, venituri reduse,
pregatire insuficienta, lipsa experientei de munca, situatia familiala, lipsa accesului la
Tehnologia Informatie si Comunicare (TIC), disabilitati, sunt supuse pericolului excluziunii
sociale, integrarea lor pe piata fortei de munca necesitand o abordare speciala pentru
identificarea si eliminarea barierelor si discriminarilor, concomitent cu furnizarea de actiuni
adecvate.
In contextul unei competitii crescande pe piata fortei de munca, integrarea pe piata
muncii a populatiei cu probleme este afectata de serie de obstacole.
68

Problema sensibila si cu implicatii majore in ceea ce priveste calitatea si


competitivitatea pietei fortei de munca, promovarea incluziunii sociale trebuie abordata la
nivelul persoanelor supuse riscului excluziunii sociale precum: persoane cu disabilitati, tineri
cu nivel scazut de pregatire, someri, persoane iesite din inchisoare, persoane fara familie,
familiile cu multi copii, persoane apartinand minoritatilor etnice, persoane cu dificultati de
invatare, persoane dependente de droguri, tineri vulnerabili si persoane care locuiesc in
zone izolate, etc.
Masura urmareste eliminarea barierelor si sustinerea persoanelor supuse riscului
excluziunii sociale (in special rromii) si este orientata spre cresterea sanselor de integrare a
grupurilor de persoane mentionate, prin imbunatatirea nivelului de pregatire si formare
profesionala.
Masura se va focaliza pe:
imbunatatirea accesului la instruire;
cresterea nivelului de integrare a persoanelor supuse excluziunii sociale;
programe de instruire si pregatire profesionala bazate pe necesitati specifice
activitati de promovare a TIC
programe de instruire specializate si servicii de consiliere pentru persoane cu
disabilitati
dezvoltarea de noi tehnici de invatare si metode de instruire
instruirea persoanelor cuprinse in activitati sociale
dezvoltarea de organizatii sociale
6.2.6 Obiectivul 5 - Imbunatatirea capacitatii APL pentru atragerea de fonduri si
management de proiecte, inclusiv planificare strategica
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA (APL)
Motto: Ce facem astazi sa reziste in viitor !
Masura 5.1 Imbunatatirea capacitatii APL pentru accesarea Fondurilor Structurale
Masura 5.2 Dezvoltarea abilitatilor de management de proiecte si planificare strategica
Masura 5.3 Promovarea si dezvoltarea parteneriatelor public-privat (PPP)
Masura 5.4 Inventarierea patrimoniului si politici de eficientizare a administrarii acestuia
Masura 5.5 Imbunatatirea vizibilitatii APL in comunitate
Masura 5.1 Imbunatatirea capacitatii APL pentru accesarea Fondurilor Strucurale
Pentru perioada 2007 2013, Fondurile structurale reprezinta principala sursa de
finantare a proiectelor elaborate si implementate de autoritatile publice locale. Pentru
accesarea acestor fonduri, APL trebuie sa aiba capacitatea de a pregati proiectele si a gasi
resurse financiare si manageriale locale pentru implementarea lor.

69

Fondurile structurale au urmatoarele programe destinate autoritatilor publice locale:


Programul Operational Regional
Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere
Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale
Axa prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale
Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local
Axa prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Axa prioritara 1: Un sistem inovativ de productie
Axa prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public
Axa prioritara 4: Imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sectorului
energetic
Programul Operational Sectorial de MEDIU
Axa prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea
siturilor istorice contaminate
Axa prioritara 3: Reducerea poluarii provenite de la sistemele de incalzire urbana in
localitatile cele mai afectate
Axa prioritara 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia
Naturii
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Axa prioritara 1: Intarirea interventiilor de politici publice in administratie centrala
Axa prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare
Axa prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale
Atat in faza de concepere de proiecte, dar mai ales in cea de implementare a
ascestora precum si in promovarea parteneriatelor, crearea unui departament al Primariei
de Strategii Programe Proiecte, poate constitui un instrument eficace in dezvoltarea
comunitatii locale.

Multitudinea si diversitatea programelor de finantare reclama structuri


complementare APL in efortul de a realiza cereri de finantare si management de proiecte.
Aceste structuri pot fi identificate printr-un parteneriat local sau regional.

70

Masura se va focaliza pe:


Elaborarea unui program de pregatire/instruire (cursuri) pentru functionarii publici;
Absorbtia fondurilor structurale puse la dispozitie de catre U.E;
Asigurarea unor finantari prin parteneriat public privat;
Infiintarea unei structuri pentru Strategii Programe Proiecte (serviciu intern sau
externalizat)
Masura 5.2 Dezvoltarea abilitatilor de management de proiecte si planificare strategica
Implementarea proiectelor finantate prin fondurile structurale necesita personal
calificat si onest. APL trebuie sa-si pregateasca personalul pentru a genera idei de proiecte si
a le dezvolta prin forte proprii, dar recomandabil prin parteneriate locale / regionale
(marind astfel sansa de finantare a unui proiect).
Fondurile structurale finanteaza proiecte multianuale pe principiul N+3 sau N+2
(unde N este anul angajarii finantarii, iar 2 sau 3 reprezinta anii pana la care se pot cheltui
respectivele fonduri, dupa care se pierd) asa ca planificarea strategica este un instrument
mai mult decat necesar.
Fondurile Structurale fac obiectul procedurilor de achizitii publice (caiete de sarcini,
licitatii, etc.), proceduri care trebuie sa fie cunoscute si aplicate de functionarii publici.
Abilitati precum lucrul in echipa, parteneriate locale / europene si planificare
multianuala sunt cerinte care trebuie indeplinite de cei care asigura managementul
proiectelor finantate din fondurile europene.
Masura se va focaliza pe:
Imbunatatirea managementului intern al autoritatii locale;
Elaborarea unei strategii coerente pentru recrutarea functionarilor publici;
Cresterea capacitatii functionarilor de a lucra pe proiecte europene;
Elaborarea unei strategii de colectare a taxelor si impozitelor la bugetul local;
Instruiri privind procedurile aplicate la achizitiile publice.
Masura 5.3 Promovarea si dezvoltarea parteneriatelor public privat (PPP)
PPP reprezinta un instrument la indemana APL pentru a eficientiza exploatarea pe
baze economice atat a patrimoniului privat propriu cat si a celui public aflat in administrarea
APL.
Activele (terenurile, echipamentele, cladirile, utilajele, etc..) detinute sau in
administrarea APL pot constitui, in concordanta cu legile in vigoare, subiecte de angajare in
PPP pentru realizarea de venituri pentru bugetul local.

71

Masura vizeaza dezvoltarea PPP ca sursa de venit pentru bugetul local si se focalizeaza
pe:
Instruirea functionarilor publici si familiarizare cu PPP si a cadrului legal
Identificarea posibililor parteneri pentru PPP
Masura 5.4 Inventarierea patrimoniului si politici de eficientizare a administrarii acestuia
Odata incheiate operatiunile de cadastru si rezolvarea litigiilor privind retrocedarile
de bunuri imobile (terenuri, imobile) sau despagubiri catre proprietarii de drept, APL isi
poate face inventarul bunurilor aflate atat in proprietate privata cat si cele din proprietatea
publica aflate in administrarea acesteia.
Masura se va focaliza pe:
Inventarierea patrimoniului Primariei si identificarea oportunitatilor de PPP
Instruirea personalului APL in tehnici de management de firma
Intarirea capacitatii institutionale printr-un management eficient al administratiei
locale, definirea si restructurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare,
cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu cerintele comunitatii locale
Masura 5.5 Imbunatatirea vizibilitatii APL in comunitate
Legatura APL cu comunitatea reprezinta cheia succesului in progresul socio
economic al urbei. De modul in care APL reuseste sa asculte comunitatea, sa transmita
mesaje de informare si mobilizare sau de arta de a-si forma liderii de opinie, depinde
calitatea vietii in comuna.
Din interviurile organizate pentru pregatirea strategiei a rezultat o slaba informare a
cetatenilor urbei privind activitatea APL.
Pentru informarea cetateanului care are dreptul de liber acces la informatiile
publice, APL trebuie sa aiba un mecanism de informare periodica si consultare a comunitatii,
mecanism transparent si fara discriminari (sex, etnie, religie sau afiliere politica).
Actiuni, activitati, programe sau proiecte care afecteaza viata cetatenilor trebuie
mediatizate si dezbatute public, la fel si rezultatele inregistrate in activitatea APL. Pentru
acesta trebuiesc antrenate toate canalele de comunicare: presa scrisa, mass-media (audio si
video), INTERNET, panouri publicitare, intalniri periodice ale comunitatii, actiuni de
socializare, evenimente de comemorare sau sarbatoare, etc.
Masura se va focaliza pe:
Revizuirea si actualizare site-ului Primariei
Sprijinirea Buletinului Informativ Info - Blejoi pentru o mai larga distributie
Postarea panourilor publicitare in locuri cu eficienta de comunicare maxima
72

Intalniri periodice cu liderii de opinie (inclusiv din grupurile dezavantajate sau cu


grad de excludere sociala)
Organizarea de evenimente de comemorare si sarbatoare sub egida Cine nu are
istorie nu are viitor
Crearea unui sistem de comunicare adecvat privind schimbul de informatii intre
administratia locala si comunitatea de cetateni, asociatii profesionale, civice si de
proprietari
6.3

Principii

Elementul de cotitura in dezvoltarea economica si sociala a Uniunii Europene,


inclusiv in ceea ce priveste prioritatile strategiilor si politicilor acesteia (PAC, Politica de
coeziune), il constituie Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, unde a fost
lansata Strategia de la Lisabona.
Cunoscuta si sub numele de Agenda Lisabona, Strategia de la Lisabona reprezinta
planul de actiune adoptat de statele membre ale Uniunii in anul 2000, cu scopul de a
transforma economia europeana, in cea mai dinamica si competitiva economie din lume,
bazata pe cunoastere, capabila de dezvoltare durabila, oferind locuri de munca mai multe si
mai bune, cu o mai mare coeziune sociala si care respecta mediul, pana in anul 2010.
Prin intermediul strategiei au fost identificate cinci domenii-cheie in care se impune
aplicarea de reforme, respectiv: societatea cunoasterii, piata interna, mediul de afaceri,
piata fortei de munca si protectia mediului inconjurator.
Ca urmare a unei evaluari pe termen mediu a rezultatelor obtinute de catre Statele
Membre, Strategia de la Lisabona a fost revizuita in februarie 2005, iar tintele ei au fost
reorientate.
Astfel, noile tinte ale Strategiei Lisabona revizuite, pentru anul 2010 sunt :
mentinerea unei cresteri medii anuale a PIB de aproximativ 3%
rata de ocupare totala a fortei de munca de 70% (67% in 2005)
rata de ocupare a fortei de munca feminine de 60% (57% in 2005)
50% rata somajului in randul varstnicilor (55-64 ani)
o crestere de cinci ani in varsta medie la care persoanele parasesc piata muncii
(pensionare medie efectiva pentru a asigura media UE de 65)
pentru 90% dintre copiii cu varsta intre 3 ani si varsta obligatorie pentru scoala
disponibilitatea de servicii de ingrijire si pentru 33% dintre copiii cu varsta sub 3 ani
reducerea numarului de abandonuri scolare cu 50% (fata de anul 2000)
cel putin 85% tinerii de 22 ani si 80% din grupa de varsta 25-64 ani in Uniunea
Europeana ar trebui sa fie absolventi de liceu
nivelul mediu al Uniunii Europene de participare la formarea continua ar trebui sa fie
de cel putin 12,5% din populatia adulta cu varsta de munca (grupa de varsta 25-64
ani)
73

o rata medie a UE nu mai mare de 10% din abandonuri scolare


cresterea numarului absolventilor MSTE (tehnologie si inginerie) cu cel putin 15%
cheltuielile totale pentru Cercetare-Dezvoltare sa atinga 3% din PIB (1% cheltuieli
sustinute de Guvern si 2% cheltuieli sustinute de firme)
cheltuielile din intreprinderi pentru cercetare-dezvoltare sa atinga 67% din total
cheltuieli
conectarea locuintelor la internet sa atinga 30%
administratiile sa furnizeze servicii 100% online
Strategia de dezvoltare durabila, cunoscuta si sub numele de Strategia Gteborg,
este considerata dimensiunea de mediu a strategiei Lisabona, avand ca prioritati:
schimbarile climatice, sistemele de transport, sanatatea publica si gestionarea responsabila
a resurselor naturale.
Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD) reprezinta o strategie coerenta privind modul
in care UE intelege sa contribuie la respectarea principiului dezvoltarii durabile si are drept
obiectiv identificarea si realizarea actiunilor in vederea imbunatatirii continue a calitatii
vietii, prin crearea comunitatilor durabile capabile sa gestioneze si sa utilizeze eficient
resursele disponibile si sa valorifice potentialul social si de mediu, asigurand astfel
prosperitatea, protejarea mediului si coeziunea sociala.
Cele 3 dimensiuni ale dezvoltarii durabile (economica, sociala si de mediu) au
inceput sa se dezvolte ca un nou concept ce conduce la transformari profunde ale modului
de viata actual. Se doreste ca cele 3 coordonate ale dezvoltarii durabile sa aiba o contributie
echilibrata cu un impact similar asupra performantelor actorilor economici, performanta si
profitul acestora trebuind sa aiba sursa in fiecare din aceste domenii.
Directiile strategice ale SDD sunt:
combaterea schimbarilor climatice;
asigurarea unui transport durabil;
combaterea amenintarilor aduse sanatatii publice, cum ar fi poluarea chimica,
nesiguranta alimentelor, bolile infectioase;
gestionarea cat mai responsabila a resurselor naturale si stoparea, pe cat posibil, a
declinului biodiversitatii;
combaterea saraciei si a excluziunii sociale;
raspunsul la provocarea reprezentata de imbatranirea populatiei.
Comisia Europeana este in curs de elaborare, pe baza contributiilor statelor membre
UE, a noii Strategii de Dezvoltare Durabila.
Si Romania a elaborat in anul 1997, Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila
(SNDD) pe baza documentelor rezultate in urma Summitului mondial pentru dezvoltare de
la Rio (1992), Strategie care a fost revizuita in cursul anului 2008.
Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila (SNDD) reflecta o viziune coerenta asupra
viitorului Romaniei in urmatoarele doua decenii prin prisma conceptului generos si realist al
dezvoltarii durabile. Astfel, obiectivele strategice pe termen scurt, mediu si lung sunt:
74

Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in


ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei, ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al
UE-27 potrivit indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al
tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.
Directiile principale ale SNDD sunt:
Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale
in profil inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului
natural;
Modernizarea accelerata a sistemelor de educatie si formare profesionala, sanatate
publica si servicii sociale, tinand seama de evolutiile demografice si de impactul acestora pe
piata muncii;
Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic si ecologic, in deciziile investitionale; introducerea ferma a criteriilor de ecoeficienta in toate activitatile de productie si servicii;
Anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea din timp a unor planuri de
masuri pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice;
Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative ale Romaniei, fara a face rabat de la exigentele privind mentinerea fertilitatii
solului, conservarea biodiversitatii si protejarea mediului;
Identificarea unor surse suplimentare de finantare pentru realizarea unor proiecte si
programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului,
sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale;
Protectia si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural national;
racordarea la normele si standardele europene privind calitatea vietii.
Alaturi de cele doua politici prezentate mai sus cea de coeziune si cea agricola,
Uniunea Europeana a elaborat o serie de alte politici care vin in sprijinul conceptului de
dezvoltare durabila, adica, asa-numitele politici orizontale la obiectivele carora trebuie sa
contribuie finantarile prevazute a se realiza prin fonduri europene. Aceste politici sau
principii orizontale se refera la:
Egalitatea de sanse. Principiul egalitatii de sanse s-a dovedit a fi deosebit de
important vizand asigurarea ca toti cetatenii au dreptul la munca, precum si cu afirmarea
femeilor in conditii sociale egale cu barbatii, beneficierea de un volum egal de munca, de
salarii egale, precum si de masuri de protectie speciale.
Achizitii publice. Presupune aplicare si respectarea prevederilor legislatiei in vigoare
si acordarea contractului ofertantului care ofera cel mai bun raport pret-calitate, in
conformitate cu principiile transparentei si tratamentului egal al potentialilor contractori.
Principiul poluatorul plateste. Principiul poluatorul plateste, inspirat din teoria
economica, prevede ca poluatorul (persoana fizica ori persoana juridica) trebuie sa achite o
taxa echivalenta cu eforturile de contracarare a efectelor negative pe care le produc
activitatile sale asupra mediului. Cu alte cuvinte, cel care produce poluare si poluanti
75

(externalitati) trebuie sa plateasca (deci trebuie sa le internalizeze in costul productiei).


Internalizand externalitatile in costul productiei, poluatorul in cauza isi diminueaza
competitivitatea pe piata. Astfel, poluatorul trebuie sa se echipeze cu cea mai buna
tehnologie disponibila ca sa nu plateasca taxe prea mari.
Ca urmare a obiectivelor Strategiei Lisabona, Uniunea Europeana si-a adaptat
instrumentele de punere in practica a politicilor de coeziune si agricola comuna, care in
prezent sunt politici complementare. Motivele care justifica necesitatea unei abordari in
aceasta directie sunt, in primul rand, proportia foarte mare pe care o detin suprafetele
agricole in totalul suprafetei Uniunii Europene si in al doilea rand, obiectivul de coeziune
economica si sociala al Uniunii Europene, a carui realizare ar deveni nerealista fara
acordarea atentiei necesare dezvoltarii armonioase a zonelor rurale.
Pentru implementarea fiecarei politici au fost reglementate fonduri de dezvoltare, cu
obiective si reguli precise de gestionare finantate de la bugetul Uniunii Europene.
Fondurile sunt rezultatul contributiei financiare proportionale a fiecarui stat membru al UE,
in concordanta cu nivelul sau de dezvoltare economica si redistribuite ulterior catre acele
state si regiuni ale UE ramase in urma din punct de vedere economic si social.
Acestea sunt o forma de finantare nerambursabila, care functioneaza pe principiul
cofinantarii. Proiectele sunt cofinantate in special din fonduri publice ale Statului Membru,
dar pot fi atrase si fonduri private.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) are ca scop cresterea
competitivitatii in sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural si imbunatatirea calitatii vietii
in zonele rurale prin promovarea diversificarii activitatilor economice si prin actiuni specifice
destinate protectiei mediului inconjurator.
De asemenea, prin proiecte de tip LEADER, FEADR finanteaza si implementarea
strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de actiune din zonele rurale si a abordarilor
experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurala.

76

Fondul European pentru Pescuit (FEP) sprijina investitiile pentru dezvoltarea resurselor
acvatice vii, modernizarea ambarcatiunilor de pescuit si imbunatatirea prelucrarii si
comercializarii produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijina si implementarea strategiilor
pentru promovarea dezvoltarii durabile a zonelor de coasta.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Din punct de vedere al resurselor
financiare alocate, este cel mai important fond structural acordand ajutoare financiare
zonelor defavorizate, constituindu-se astfel intr-un important instrument de corectie a
dezechilibrelor regionale.
FEDR sprijina investitii in diferite domenii, astfel:
Investitii in diferite tipuri de infrastructura, dezvoltarea de facilitati de productie si
prelucrare, structuri institutionale pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului, regenerare
urbana, unitati medicale, unitati de invatamant, imbunatatirea calitatii mediului, precum si
dezvoltarea retelelor locale si regionale de transport si a mijloacelor de transport in comun,
etc.
Investitii de tip sprijin financiar si consultanta pentru IMM-uri, dezvoltarea de servicii
pentru afaceri, cercetare si dezvoltare, initiative de transfer tehnologic, crearea capacitatilor
pentru comunitatile locale, etc.
FEDR sprijina, de asemenea, investitii in contextul initiativelor speciale de cooperare
transfrontaliera, transnationala si inter-regionala in cadrul Obiectivului Cooperare
Teritoriala Europeana.
Fondul Social European (FSE) este principalul instrument creat pentru a reduce
diferentele cu privire la standardele de viata si prosperitate in regiunile si statele membre
ale UE si, prin urmare, pentru a promova coeziunea economica si sociala.
FSE se dedica promovarii ocuparii fortei de munca in UE. El ajuta statele membre sa
echipeze mai bine companiile si forta de munca din Europa cu abilitati, cunostinte si
aptitudini pentru a face fata noilor provocari mondiale. Pe scurt:
finantarea se acorda in toate regiunile si statele membre, in special in cele mai putin
dezvoltate economic
este un element cheie al strategiei europene pentru dezvoltarea si ocuparea fortei
de munca, avand scopul de a imbunatati viata cetatenilor UE oferindu-le sustinere pentru
dezvoltarea abilitatilor si perspective mai bune pentru obtinerea unui loc de munca
in perioada 2007-2013, aproximativ 75 de miliarde de euro vor fi alocate regiunilor si
statelor membre ale UE pentru a-si realiza obiectivele
Fondul de coeziune (FC) contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructura cum ar
fi constructia si modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) si investitiile
majore in infrastructura de mediu (apa, canalizare, deseuri etc.).

77

Principiile strategiei locale de dezvoltare durabila a comunei Blejoi sunt:


1. Durabilitate conditii mai bune de trai pentru populatia comunei precum si un minimum
de conditii necesare pentru un trai decent si pentru sanatatea si bunastarea tuturor;
2. Competitivitate permite dezvoltarea economiei proprii in context regional, national si
chiar international, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;
3. Sprijin financiar putere financiara care sa faciliteze accesul la o varietate de surse
financiare pentru a satisface nevoile de investitii si dezvoltare.
4. O buna administrare reactia eficienta si efectiva la problemele comunitatii prin
responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea civila.
5. Realizarea unor programelor si proiectelor prin parteneriat public privat;
6. Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;
7. Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare,
in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;
8. Executarea politicilor de dezvoltare sau/si regenerare urbana prin planul de urbanism
general;
9. Publicarea datelor esentiale din planul de urbanism general si zonal, pentru a facilita
atragerea de investitii si corelarea acestora cu necesitatile de dezvoltare ale comunei;
10. Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;
11. Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obtinute;
12. Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre
lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;
13. Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii comunei de a asigura accesul
acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;
14. Protectia mediului;
Obiective urmarite in elaborarea si implementarea strategiei de dezvoltare:
1. Sa directioneze comunitatea spre dezvoltare economica cu scopul de a crea mai multe
locuri de munca;
2. Sa dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritatile comunitatii,
strategia si actiunile sale;
3. Sa sprijine autoritatile publice locale in prezentarea strategiilor financiare si de investitii;
4. Sa determine eficientizarea managementului.
Strategiile de dezvoltare locala sunt caracterizate de cel putin sapte trasaturi care se
recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele sapte
caracteristici ale strategiilor sunt urmatoarele: imagine asupra viitorului, creativitate,
flexibilitate, activitate, orientarea catre actiune, orientare spre schimbare, orientare spre
castig durabil.
Strategia de dezvoltare locala este atat un proces de planificare, cat si un produs
care promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori de pe plan local:
1. administratia publica locala;
2. comunitatea locala;
3. sectorul privat;
78

4. reprezentantii societatii civile,


Cu scopul de a analiza impreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea
creata pentru viitor /previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea
strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si
evaluarea acestora.
Orice strategie de dezvoltare locala are o etapa introductiva care consta in diagnoza
si analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizeaza strategia de
dezvoltare.
Realizarea strategiei de dezvoltare locala are la baza raspunsurile a 4 intrebari
fundamentale:
1. Unde ne situam in acest moment?
2. Unde ne-ar placea sa ajungem?
3. Ce probleme trebuie sa ridicam si cum ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie sa actionam pentru a atinge acel nivel?
Obtinerea raspunsurilor necesare necesita parcurgerea etapelor prezentate mai jos.
ETAPA I. Colectarea si analiza datelor.
Colectarea datelor trebuie sa vizeze informatii privind:
1. scurta prezentare a zonei;
2. datele fizico-geografice;
3. caracteristicile generale ale economiei;
4. domeniul social;
5. domeniul starea mediului.
Analiza acestora vizeaza:
1. evaluarea nevoilor;
2. examinarea oportunitatilor si a constrangerilor;
3. examinarea/evaluarea capacitatii administratiei publice locale.
Etapa culegerii datelor este una extrem de importanta pentru intreg procesul elaborarii
strategiei de dezvoltare locala.
Plecand de la aceasta baza de date, urmatorul pas pentru elaborarea strategiei de
dezvoltare este analiza SWOT. Specificul analizei SWOT este ca ea studiaza concomitent
caracteristicile interne si influentele mediului extern, tinand cont atat de factori pozitivi cat
si de cei negativi.
ETAPA II. Stabilirea strategiei de dezvoltare locala
1. stabilirea obiectivelor si a criteriilor de dezvoltare;
2. identificarea posibilitatilor de actiune;
3. dezvoltarea unei strategii pe obiectivele operationale de dezvoltare

79

ETAPA III. Selectarea proiectelor de dezvoltare locala.


In aceasta etapa, pe baza mai multor scenarii (metoda utilizata in cazul comunei Blejoi fiind
analiza multicriteriala a proiectelor) se vor grupa proiectele in functie de necesitatea lor,
prioritizare si de perioada de implementare.
ETAPA IV. Pregatirea planului de dezvoltare si implementarea
Aceasta etapa presupune :
1. stabilirea calendarului pentru implementarea programului de dezvoltare;
2. precizarea nevoilor de natura financiara;
3. derularea programului de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare locala a comunei Blejoi va fi instrumentul de lucru al
administratiei publice locale, agreat de intreaga comunitate locala, care va orienta gandirea,
decizia si actiunea catre obiective superioare sau catre premisele obiectivelor, fara ca pe
parcurs sa existe abateri datorate urgentelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot
interveni in anumite momente.
De asemenea, Strategia de dezvoltare locala a comunei Blejoi se doreste a fi, in
aceeasi masura, un instrument de lucru pus la dispozitia tuturor factorilor interesati in
progresul economico-social al comunei, iar pe de alta parte, tiparul traseului armonios
pentru orizontul de timp propus pana in 2015.
Strategia de dezvoltare locala se doreste a fi un ghid de prezentare a tuturor
obiectivelor de dezvoltare indicand totodata directiile de dezvoltare specifice, si in final
detaliate in actiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administratiei
publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunitatii locale a determinat adaptarea
tuturor propunerilor de actiuni, in final, strategia de dezvoltare locala fiind in consens cu
aspiratiile locuitorilor comunei Blejoi. Importanta acestui aspect este data atat de
certitudinea implicarii viitoare a comunitatii locale in implementarea strategia de dezvoltare
locala, cat si de posibilitatea asumarii depline si constiente a acesteia.
In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala administratia publica locala
lanseaza procedura de consultare a comunitatii locale din localitatea Blejoi asupra
propunerii finale.
Metodologic, prezenta strategie are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele
instrumente si proceduri de lucru:
analiza de continut;
analiza de date statistice din surse organizate si realizate de consultant si
compararea lor;
interviuri de profunzime cu factori decizionali si de opinie din structura domeniilor
cheie analizate in cadrul studiului;
analiza SWOT;
interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetari, documente de politica, strategie
si norme actionale europene, nationale, regionale, judetene si locale.
80

6.4

Cadrul legislativ considerat in elaborarea strategiei

Legislatia europeana care a guvernat procesul de evaluare a strategiei locale de


dezvoltare durabila a comunei Blejoi au fost:
Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuita
Agenda Locala 21, 1992;
Agenda Sociala 2005 2010
Politica de coeziune in sprijinul cresterii economice si al locurilor de munca Orientari
Strategia Europeana de Ocupare
Noua Strategie de Sanatate a Comunitatii Europene
Programul de Actiuni al Comunitatii Europene in domeniul sanatatii si protectiei
Agenda Sociala 2005 2010
Carta Sociala Europeana Revizuita
Carta Drepturilor Fundamentale in Uniunea Europeana
Declaratia Universala a Drepturilor Copilului
Directiva pentru Tratament Egal
Directiva pentru Securitate Sociala
Directiva Ocupationala pentru Securitate Sociala
Strategia Europeana de Ocupare
European Charter of Local Self-Government
Alte reglementari si documente comunitare relevante avute in vedere la elaborarea
strategiei sunt:
Al treilea raport de Coeziune Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europenenr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor si Documentelor de
Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and
Programming Documents)
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate
pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 in ceea ce priveste eligibilitatea
cheltuielilor aferente operatiunilor co-finantate de catre Fondurile Structurale
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul
European de Dezvoltare Regionala
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social
European
Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale
si de Coeziune in perioada 2007-2013
Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul
Social European
Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul
European de Dezvoltare Regionala
Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul
Social European
81

Din legislatia nationala amintim:


Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana - 2005
Planul National de Dezvoltare 2004 2006 si 2007 2013
Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Programarea financiara indicativa PND 2007-2013
Programul de guvernare 2005 2008 si 2009 - 2012

6.5

Strategia de atragere fonduri pentru proiecte

Portofoliul de proiecte al comunei Blejoi este impresionant, atat prin numarul


acestora, cat mai ales prin dimensiunile si valoarea acestora. Raportat la aceasta uriasa
nevoie de finantare, bugetul local se dovedeste mai putin decat insuficient. Se naste din
aceasta realitate nevoia de atragere a unor finantari diversificate si a unei proiectari
bugetare multianuale, adecvate implementarii unor proiecte de mari dimensiuni si lunga
durata.
Primaria si Consiliul Local au facut pasi importanti in aceasta directie, prin
transformarea nevoilor comunei in proiecte orientate spre finantare in conformitate cu
programele operationale structurale, si printro buna colaborare cu ADR Sud Muntenia.
Privind insa Planul National de Dezvoltare pe perioada 2006-2013, Cadrul National
Strategic de Referinta si continutul fiecarui Program Operational Sectorial (documentele
directoare pentru absorbtia fondurilor europene), vom remarca procuparea pentru
cresterea capacitatii adminstrative si a capacitatii de absorbtie a fondurilor europene.
Atat la nivel national, cat si la nivel regional si local, autoritatile publice fac toate
eforturile pentru a putea absorbi finantarile disponibile. Dificultatile pe care le intimpina
aceste autoritati, dificultati pe care le regasim si la comune Blejoi, sunt cele privind
resursele umane disponibile, pregatirea si experienta acestora, motivarea si fidelizarea lor.
De altfel nu intimplator chiar si la nivelul autoritatilor de management si
implementare POS exista fonduri alocate in mod exclusiv pentru asisitenta tehnica.
Doua sunt aspectele asupra carora APL trebuie sa gaseasca solutii optime:
- Informarea (surse credibile in timp real)
- circulatia informatiei in interiorul APL si in exterior, concomitent cu prelucrarea ei
Solutiile utilizate deja cu succes de catre alte autoritati publice, atat la nivel local cat si la
nivel judetean, respectind cadrul legal existent, sunt urmatoarele:
infiintarea unui ONG al Consiliului Local respectiv (sau al mai multor CL invecinate
impreuna, respectiv CJ), avind ca singur obiectiv atragerea de finantari pe proiecte si
gestionarea acestor proiecte;
82

externalizarea acestor activitati, prin angajarea unor consultanti pe proiecte; este


solutia aleasa in general de catre Consiliile Locale, care nu reusesc sa atraga resurse
umane in regim full-time si nu dispun nici de o componenta de co-finantare care sa
permita un numar suficient de proiecte, care sa justifice o structura permanenta;
intarirea echipei proprii de management de proiect, prin detasarea sau utilizarea in
regim part-time a resurselor din cat mai multe compartimente ale Primariei.
O structura de dezvoltare locala are ca obiectiv principal identificarea finantarilor
disponibile si potrivite nevoilor municipiului, tinind cont ca numarul programelor de
finantare si co-finantare, fie de la bugetul de stat, fie din surse europene, fie din programele
bilaterale internationale.
Avantajul acestei structuri este flexibilitatea, modul ei de functionare fiind hotarit de
catre asociatul/asociatii Consiliul/Consiile Local/e. Aceasta inseamna ca se poate stabili o
remunerare stimulativa, bazata pe competenta si performanta, inseamna o organigrama
adaptata managamentului de proiect, inseamna specializare si continuitate in activitate.
Un alt avantaj este ca o astfel de Agentie va putea aplica pentru proiecte de interes
public deschise numai sectorului ne-guvernamental, proiecte pentru care Primaria nu este
eligibila, maximizind astfel fondurile atrase in municipiu.
Prin actul constitutiv si regulamentul de functionare al unei astfel de agentii se pot
asigura transparenta in utlizarea fondurilor si controlul eficient din partea Consiliului Local.
Acestea ajuta si la marirea vizibilitatii CL in relatia cu comunitatea locala si pot constitui
premise pentru promovarea parteneriatelor public privat (domeniu insuficient dezvoltat in
comuna Blejoi).

CAPITOLUL 7 PLANUL LOCAL DE ACTIUNE


7.1 Domeniile Strategice
Domeniile strategice pe care Strategia de Dezvoltare a comunei Blejoi le detaliaza sunt:

INFRASTRUCTURA
MEDIU
ECONOMIC
SOCIAL
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

83

DOMENIUL STRATEGIC INFRASTRUCTURA urmareste:


- dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si
consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa, canalizare, comunicatii, distributie
gaze, cai de transport)
- imbunatatirea serviciilor publice
- optimizarea si modernizarea infrastructurii edilitare
- regenerarea locala (regenerarea capitalului natural, in special a terenurilor si a resurselor
de apa contaminate)
DOMENIUL STRATEGIC MEDIU urmareste:
- protectia mediului
- monitorizarea si imbunatatirea calitatii factorilor de mediu (apa aer sol subsol)
- amenajarea si modernizarea spatiilor verzi
- managementul deseurilor locale
- epurarea apelor uzate
DOMENIUL STRATEGIC ECONOMIC urmareste:
- reducerea saraciei prin crearea de noi locuri de munca
- dezvoltarea echilibrata: industrie agricultura comert servicii - turism
- facilitati acordate zonelor functionale: rezidentiale institutii publice industrie, servicii,
comert
DOMENIUL STRATEGIC SOCIAL urmareste:
- reducerea dezechilibrelor sociale
- masuri de protectie sociala pentru grupurile defavorizate ( rromi, batrani)
- imbunatatirea infrastructurii si serviciilor de sanatate
- incurajarea si sprijinirea culturii, artei si mediului confesional
- dezvoltarea infrastructurii si activitatilor sportive si de agrement
- perfectarea de programe pentru siguranta si pace sociala
DOMENIUL STRATEGIC ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA urmareste:
Managementul resurselor umane
- cresterea nivelului de pregatire profesionala
- identificarea necesitatilor si oportunitatilor de training si instruire
- corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent
- identificarea unui sistem de training permanent
- utilizarea eficienta a resurselor umane
- identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului
- actualizarea permanenta a fisei postului
- cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale
- constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat
- acordarea unor stimulente financiare in functie de eficienta activitatii depuse

84

Unitati de coordonare
- imbunatatirea politicilor de personal si de conducere
- imbunatatirea colaborarii dintre birourile si serviciile primariei
- reinnoirea politicilor de functionare a birourilor
Legislatie si regulamente
- realizarea compatibilitatii institutionale cu UE
- armonizarea capacitatii institutionale si a structurilor de implementare pentru preluarea
aquis-ului comunitar
Strategii, politici, planuri
- schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean
- serviciul public in folosul cetateanului
- consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional
- fondarea unui sistem de management al calitatii
- elaborarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice
Probleme financiare
- gestionarea mai eficienta a banului public
- cresterea veniturilor prin proiecte si programe cu finantare nerambursabila
- cheltuirea eficienta a veniturilor
Managementul informatiilor
- corelarea si integrarea bazelor de date din institutie
- analiza nevoilor in domeniul software-lor
Nr.
crt.

Domeniul de
activitate

Obiectul
propus

Actiunea

Termen

Responsabili

INFRASTRUCTURA
1.1

Amenajarea
teritoriului

Implementarea
strategiei de
dezvoltare
durabila in
contextul
dezvoltarii
regionale
Dezvoltarea si
reabilitarea retelei
de utilitati

1. Elaborarea
planului de Urbanism
General
si a regulamentului
de urbanism
2. Dezvoltarea de
parteneriate public
privat
1. Extinderea retelei
de canalizare
2. Constructia statiei
de epurare
3. Extinderea retelei
de distributie apa
potabila
4. Extindere
conducta gaze

85

5. Imbunatatirea
Iluminat public
Ameliorarea
conditiilor de trai
si constructia de
locuinte
Reabilitarea si
modernizarea
infrastructurii de
strazi si cai de
acces

1.2

Infrastructura
de transport

1.3

Comunicatii si
tehnologia
inofrmatiei

Modernizarea si
extinderea
retelelor

1.4

Servicii publice

Modernizarea
serviciilor publice

1. Facilitarea
accesului spre
zonele de dezvoltare
economica
2. Facilitaterea
accesului spre
zonele de dezvoltare
rezidentiala
3. Imbunatatirea
transportului de
bunuri si persoane
4. Modernizarea
transportului public
1. Marirea numarului
de utilizatiori ai
INTERNET-ului
2. Realizarea
sistemului informatic
integrat al Primariei
1. Modernizarea si
optimizarea
serviciilor de apa,
canalizare, gaze
2. Optimizarea
transportului public
3. Modernizarea
serviciului de
salubritate (colectare
selectiva)

MEDIU
2.1

Factorii de
mediu: apa
aer sol subsol

Imbunatatirea
factorilor de
mediu

2.2

Spatiile verzi

2.3

Managementul
deseurilor
urbane

Refacerea si
extiderea spatiilor
verzi
Infrastructura
serviciului

2.4

Managementul
deseurilor

1. Programe de
management al
calitatii aerului
2. Realizarea de
perdele forestiere
3. Promovarea
energiei
neconventionale
(solare)
Modernizarea
parcurilor
1. Dotarea cu utilaje
corespunzatoare
2. Crearea de
depozite conforme

Reducerea
poluarii istorice

86

industriale

ECONOMIC
3.1

Mediul de afaceri

Imbunatatirea
mediului de
afaceri local

1. Stimularea
aparitiei de noi firme
2. Atragerea de
investitii straine

Completarea
infrastructurii de
afaceri

1. Infiintarea de
asociatii profesionale
2. Atragerea de
Fonduri de garantare

3.2

Forta de munca

Adaptarea
cererii cu oferta

1. Programe
adecvate de formare
2. Marketing-ul
locurilor de munca

3.3

Agricultura

Dezvoltarea
agriculturii

3.4

Turism

Dezvoltarea
turismului

1. Infiintarea
asociatiei agricole
2. Extinderea
irigatiilor
1 Refacerea
monumentelor si
siturilor istorice

SOCIAL
4.1

Protectie sociala

Protectia
somerilor

Protectia
pesoanelor cu
dizabilitati
Protectia
grupurilor
dezavantajate
4.2

Starea de
sanatate

Imbunatatirea
actului medical

4.3

Educatie

Generalizarea
invatamantului
gimnazial
Dezvoltarea
sistemului de
invatamant

4.4

Cultura

4.5

Cultele si viata

Dezvoltarea
institutiilor
cultural artistice
Promovarea

1. Inventarierea
somerilor
2. Masuri active de
combatere a
somajului
1. Programe de
protectie sociala
2. Rampe de acces
1. Programe de
reintegrare a rromilor
2. Programe pentru
batrani
Facilitati pentru
atragerea
specialistilor

1. Construire sali de
sport
2. Informatizarea
sistemului de
invatamant
1. Organizarea unor
manifestari cultural artistice

87

religioasa

4.6

Politica in
domeniul
tineretului

4.7

Educatie si sport

4.8

Agrement

dialog
permanent cu
reprezentantii
vietii religioase
Sprijinirea culte
religioase

Marirea
capacitatii de
sustinere
financiara a
politicilor de
tineret
Prevenirea si
combaterea
marginalizarii si
excluziunii
sociale

Sportul pentru
toti
Exploatarea
oportunitatilor
date de
Teleajen

1. Refacerea
lacasurilor de cult
2. Acordarea de
ajutoare pentru
construirea de noi
lacasuri de cult
Actiuni de atragere
de fonduri

1. Initierea de
programe pentru
stimularea de
comportamente
prosociale
2. Dezvoltarea de
programe pentru
protectia tinerilor
impotriva factorilor
de risc specifici
Construire structuri
pentru sport
1. Amenajare plaja
2. Amenajare strand

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA


5.1

Reforma
administratiei
publice locale

Stoparea
birocratiei AP

1. Rationalizarea
procedurilor
administrative,
scurtarea termenelor
de solutionare a
cererilor
2. Rationalizarea
circuitului
documentelor
3. Organizarea
Ghiseului unic pentru
avize si acorduri
4. Promovarea
Centrului de
informare a
cetateanului
Perfectionarea
1. Eficientizarea
managementului raporturilor dintre
in administratie
Consiliul Local,
Primarie, Consiliul
Judetean

88

Intarirea
controlului
gestionarii
banului public

Intarirea
capacitatii
institutionale

5.2

Relatii interetnice

Sprijinirea si
consolidarea
dezvoltarii
identitatii etnice

5.3

Politica financiar
fiscala

Imbunatatirea
colectarii
impozitelor si
taxelor locale

2. Participarea la
programul eadministratie
1. Informarea publica
a contribuabilor
asupra veniturilor si
cheltuielilor asociate
bugetului local
Intarirea structurii de
audit intern
2. Eficientizarea
activitatilor din autofinantare
1. Extinderea
serviciului de
programe / proiecte
2. Facilitarea aparitiei
unei structuri de
dezvoltare locala
1. Sprijinirea unor
proiecte pentru
activitati specifice
comunitatii rromilor
2. Informarea
comunitatilor de
rromi cu privire la
drepturi si obligatii
cetatenesti
3. Sprijinirea
membrilor comunitatii
in vedera obtinerii
documentelor de
identitate si de stare
civila
1. Amenajare centre
de colectare si
informare fiscalitate
(concomitent cu
dezvoltarea
sistemului informatic
aferent)
2. Reevaluarea
zonelor de fiscalitate
pentru impozitarea
reala a proprietatii

89

7.2 Grupurile de Lucru constituire si primele activitati


Prima intilnire publica in vederea elaborarii Strategiei de Dezvoltare Durabila a
Comunei Blejoi, organizata de catre Grupul de Initiativa, a permis comunitatii sa valideze
componenta Comitetului de Coordonare si metodologia de elaborare a Strategiei. Conform
acestei metodologii, Comitetul de Coordonare a propus persoanele care prin expertiza si
experienta profesionala dovedite vor avea un aport semnificativ in elaborarea strategiilor
sectoriale. Aceste strategii sectoriale coordonate constituie baza Strategiei de Dezvoltare
Durabila.
Cele trei Grupuri de Lucru constituite sunt: Infrastructura si Mediu, Economic, Social
si Administratie Publica. Grupurile de Lucru au avut un numar de 3 membri, acesta fiind
stabilit in baza bunelor practici, in corespondenta cu numarul de locuitori al comunei, astfel
incit Grupurile sa fie operationale si sa acopere in acelasi timp fiecare domeniu de interes.
Grupurile de Lucru si-au inceput activitatea analizind informatiile colectate prin
intermediul chestionarelor si interviurilor structurate prin care un numar semnificativ de
reprezentanti ai comunitatii si-au exprimat opiniile asupra problemelor existente si asupra
unor solutii posibile. In mod natural, volumul si tipologia informatiilor disponibile au variat
semnificativ de la un Grup la altul, astfel incit activitatile acestora s-au pliat pe nevoile
declarate ale comunitatii iar actiunile s-au concentrat in functie de faza de dezvoltare a
fiecarei strategii sectoriale, fie pe prioritizarea proiectelor propuse, fie pe propunerea unor
proiecte care sa raspunda acestor nevoi, acolo unde acestea nu exista inca.
Activitatile Grupurilor au o structura secventiala, urmand fluxul de informatii
provenind de la comunitate. Avind in vedere ca in special actiunea 3 idei pentru
dezvoltarea comunei Blejoi nu s-a incheiat, Grupurile isi vor organiza urmatoarele sedinte
dupa colectarea pachetului urmator de informatii si incheierea acestei actiuni.
Reamintim ca membrii Grupurilor desfasoara o activitate neremunerata, iar rolul
Grupurilor se incheie odata cu aprobarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.
Comitetul de Coordonare, care isi continua activitatea pe toata durata implementarii
Strategiei, va putea convoca oricind va considera necesar Grupurile, in componente care sa
corespunda fiecarei etape.
Grupul de Lucru - Infrastructura si Mediu
Componenta este urmatoarea:
1)
2)
3)
4)
5)

BASAG-COJOCARU CAMELIA referent IA urbanism


STOICA PAUL-ION referent superior 1 mediu
VLAD PETRE om de afaceri administrator firma
CALOTA CONSTANTIN - om de afaceri administrator firma
BURLACU MARIAN - om de afaceri administrator firma (Ploiestiori)

90

Grupul s-a reunit in sedinte in lunile septembrie si octombrie 2008. Analizind nevoile
exprimate de comunitate, solutiile propuse si portofoliul de proiecte existent in domeniu, a
rezultat ca directiile de dezvolare sunt clare, iar dificultatea principala consta in prioritizarea
proiectelor pentru finantare si implementare, si comunicarea acestor prioritati comunitatii.
Utilizind bunele practici in domeniu, instrumentul ales pentru a realiza o prioritizare
acceptata si in cea mai mare masura posibila obiectiva, este analiza multicriteriala. Prin
intermediul acesteia, fiecare proiect va fi judecat prin prisma unui set de criterii care sa
asigure respectarea dorintelor si nevoilor tuturor membrilor comunitatii.
Activitatea Grupului s-a concentrat pe identificarea criteriilor care vor asigura o analiza
comprehensiva in deplina transparenta. Iata setul de criterii stabilit de catre Grup:
DOMENIUL

INFRASTRUCTURA

MEDIU

SOCIAL

ECONOMIC

ADMINISTRATIE PUBLICA
LOCALA

Contributia PIB
Echitatea
Valoarea
investitiei
Sustenabilitate
Relevanta
Impact
Mediu
Urgenta

DEFINITII
CONTRIBUTIA LA PIB

nivelul de trai, bogatia comunei

ECHITATEA

accesul reprezentativ

VALOAREA
INVESTITIEI
SUSTENABILITATEA

suma necesara proiectului

RELEVANTA

auto-finantabila dupa finalizarea


proiectului
incadrarea in strategia de
dezvoltare regionala

IMPACT

impactul concret, vizibil

MEDIU

impactul asupra mediului

Aceste criterii au fost discutate in sedinta comuna a Grupurilor de Lucru


Infrastructura si Mediu, Social si Administratie Publica, si adoptate in unanimitate.
Diferentierea intereselor in functie de sectorul de activitate este facuta prin alocarea de
ponderi fiecarui criteriu, ponderi ce difera semnificativ pentru fiecare domeniu. S-a hotarit
ponderile sa fie exprimate in unitati si zeci, suma ponderilor fiind 100.
91

Revenind la Grupul de Lucru Infrastructura si Mediu, iata ponderile alocate pentru


fiecare criteriu:
DOMENIUL

INFRASTRUCTURA MEDIU SOCIAL ECONOMIC

ADMINISTRATIE PUBLICA
LOCALA

Contributia PIB

30

Echitatea

30

30

30

30

Valoarea
investitiei
Sustenabilitate

20

15

15

25

15

10

20

20

20

Relevanta

20

Impact

25

15

25

10

25

Mediu

10

Urgenta

20

10

10

Se constata ponderea majora acordata criteriului Echitate, care certifica


preocuparea pentru imbunatatirea vietii pentru toti locuitorii comunei si greutatea
criteriului Relevanta, care dovedeste grija pentru atragerea cat mai multor finantari
externe.

TOTAL

URGENTA

MEDIU

IMPACT

RELEVANTA

SUSTENABILITATE

INVESTITIEI

VALOAREA

ECHITATE

PIB

CONTRIBUTIA

Odata criteriile si ponderile acestora definite, Grupul de Lucru a trecut la aplicarea


scoring-ului. Prin aceasta operatie, fiecare proiect a fost evaluat si a primit un scor. Notarea
este de la 1 la 10, unde 1 este cea mai mica, iar 10 cea mai mare nota. Fiecare nota se
acorda unui proiect o singura data. Iata, cu titlu de exemplu, notarea pentru doua proiecte:

Canalizarea in
comuna

10

52

10

49

Proiect pentru
varsta a treia

92

Grupul de Lucru isi continua activitatea si va prezenta rezultatele finale ale analizei
multicriteriale dupa incheirea actiunii 3 idei pentru dezvoltarea durabila a comunei Blejoi.
Grupul de Lucru Social si Administratie Publica

Componenta Grupului este urmatoarea:


1) VICEPRIMARUL COMUNEI Predescu Viorel
2) SECRETARUL COMUNEI - Lupu Sorin;
3) ASISTENTA SOCIALA - Neagu Elena
4) DIRECTOR GRADINITA Iordachioiu Anica
5) MEDIC DISPENSAR Alexandru Carmen
6) BIBLIOTECAR COMUNA Popescu Georgeta
7) SPORT SI ACTIVITATI SPORTIVE Ivanciu Bogdan
8) BISERICA BLEJOI preot Savelovici Anton
9) BISERICA PLOIESTIORI preot Toderascu Nelutu-Dan
10) SERV.PT. SITUATII DE URGENTA BLEJOI Nica Adrian
Grupul de Lucru Social si Administratie Publica s-a reunit in plen in prima sedinta pe 29
sept 2008. Din analiza nevoilor exprimate de comunitate, a solutiilor propuse si a
portofoliulului de proiecte existent in domeniu, a rezultat ca cel mai interesant proiect este
de tipul unui club pentru pensionari.
Si in acest caz, membrii Grupului au aplicat metoda scoring-ului, pentru ca exista un
numar important de proiecte care isi asteapta finantarea si implementarea.
Analiza nevoilor si dorintelor exprimate de catre comunitate a produs surpriza in rindul
membrilor, intrucit a rezultat o perceptie publica foarte superficiala a activitatii Primariei si
Consiliului Local pe de o parte, si o comunicare de o eficienta scazuta a proiectelor si
rezultatelor pozitive obtinute in administratia publica pe de alta parte. Din acest motiv,
activitatea Grupului s-a concentrat pe analiza relatiei cetatean-functionar public si cetateanpersoana aleasa.

93

Concluziile acestei analize se vor transforma in proiecte:


infiintarea unui Birou de Consiliere a Cetateanului integrat in reteaua nationala deja
existenta, si revizuirea activitatii compartimentului de Relatii Publice
este necesara imbunatatirea editarii si distributiei publicatiei Info Blejoi, care in
formula actuala nu satisface exigentele cetatenilor
este necesara o abordare structurata in scopul crearii mai multor infratiri
internationale, profitind de mostenirea culturala bogata si deschiderea europeana
actuala
in forma actuala a organigramei Primariei, utilizarea fondurilor europene se va
dovedi foarte dificila, numarul de persoane direct implicate fiind insuficient. Solutia
poate fi infiintarea unei Agentii ad-hoc sau externalizarea unei parti importante a
acestor activitati
este necesar un plan de participare la activitati de formare continua, dincolo de cele
impuse de diferite ministere cu ocazai schimbarii legislatiei. Exista o mare dorinta si
potential pentru imbunatatirea performantelor profesionale
este necesara crearea unui compartiment pentru viata culturala si sportiva a
municipiului
Intrucit sunt asteptate rezultatele actiunii 3 idei pentru Dezvoltarea Durabila a
Comunei Blejoi, membrii Grupului au decis amanarea analizei multicriteriale pentru acel
moment.
Grupul de lucru - Economic
Componenta propusa a Grupului a fost urmatoarea:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)

S.C. STAR T.D. BLEJOI


S.C. HANUL SOFERILOR BLEJOI
S.C. KAPRONI BLEJOI
Materiale de constructie - Ion Daniel Tantareni;
Transport Tanasescu Alica Blejoi;
Constructii Ungureanu Gheorghe Blejoi;
Imobiliare Enache Florin Bucurestu;
Auto Plesa Dan Motormania;
Administratie locala - Dragomir Gheorghe Blejoi.

94

CAPITOLUL 8 STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE,


MONITORIZARE SI EVALUARE
Pentru a monitoriza progresele inregistrate prin implementarea proiectelor,
administratia publica locala (APL) trebuie sa-si puna la punct un sistem coerent si concret de
urmarire a modului in care sunt realizate si mai ales a impactului pe care acestea le au
asupra comunitatii.
Abordarea acestei maniere implica insa si participarea altor institutii guvernamentale
si neguvernamentale, fara de care monitorizarea nu ar fi completa. In acest sens,
recomandata Agentie/structura de dezvoltare locala poate juca un rol determinant.
Este de preferat ca cele trei domenii (implementare, monitorizare si evaluare) sa
reprezinte preocuparea unor structuri diferite, evitandu-se cazurile in care aceleasi structuri
indeplinesc concomitetnt rolurile de implementare si evaluare.
La nivelul APL trebuie sa functioneze un mecanism de monitorizare a implementarii
proiectelor pe axa: Primar Viceprimar Consiliul Local. De asemenea directiile din Primarie
trebuie sa aiba sarcini precise in activitatea de monitorizare a proiectelor implementate.
Partea de evaluare trebuie sa fie asigurata de organisme independente (de preferat
din afara APL) care urmaresc gradul de realizare a indicatorilor pentru fiecare din proiectele
implementate. Pe langa aceasta, foarte importanta este evaluarea impactului produs de
respectivele proiecte asupra comunitatii locale. Este de subliniat ca acest impact se poate
evalua dupa o perioada relativ mare dupa implementarea proiectelor.
Indicatorii socio economici structurati pe domeniile strategice care trebuie urmariti
anual sunt urmatorii:
Domenii

Indicator

Institutii
responsabile
surse de date

INFRASTRUCTURA
Drumuri

Lungimea totala de drumuri europene, nationale,


judetene (Km)
Lungimea totala de strazi (Km)

Retele de distributie

Sporul anual de drumuri (%)


Lungimea totala retele de distributie apa (Km)

Comunicatii

Lungimea totala retea canalizare (Km)


Sporul anual retele de distributie apa (%)
Sporul anual retele de distributie caldura (%)
Sporul anual retea de canalizare (%)
Numar total abonati retele de comunicatii

AND
Primaria
Primaria

Furnizorii de
servicii

95

Sporul anual al conectarii la retele de comunicatii (%)


Servicii publice
Locuinte

Numarul total de cetateni deserviti (anual)


Numarul de reclamatii
Numar de persoane fara locuinta
Persoane fara locuinta (% din totalul populatiei
rezidente in comuna)
Pretul mediu al unei locuinte, raportat la venitul mediu
anual pe gospodarie
Locuinte fara acces la infrastructura de baza (energie,
apa, canalizare) (%)

Suprafata de locuit pe locuitor (m )


Rezidenti care achizitioneaza si detin locuinte in
proprietate
Populatie care locuieste in locuinte sociale (%)
Populatie care locuieste in locuinte inchiriate (%)
Numar de locuinte conventionale
Locuire in case (%)
Locuire in apartamente (%)
Locuire in alte tipuri de locuinte (%)
Numarul de locuinte nou construite anual (locuinte
sociale sau particulare)
Locuinte conectate la reteaua de distributie a apei
potabile (%)
Locuinte conectate la reteaua de canalizare (%)

Furnizorii de
servicii
Primaria
Primaria
DJS, Directia
patrimoniu
DJS, Directia
patrimoniu
DJS, Directia
patrimoniu
Directia
Urbanism,
Companiile locale
de distributie
Directia Urbanism
DJS
DJS
DJS
Directia Urbanism
Directia Urbanism
Directia Urbanism
Directia Urbanism
Primaria

Locuinte conenctate la reteaua de energie electrica (%)

ELECTRICA

Numarul de zile in care concentratia de SO2 depaseste


3
valoarea maxima admisibila (125g/m ) (media pe24h)

IPM

Numarul de zile in care concentratia de NO2 depaseste


3
valoarea maxima admisibila (200mg / m ) (media pe
24h)
Numarul de zile in care concentratia de O3 depaseste
3
valoarea maxima admisibila (125g / m ) (media pe 8h)
Emisiile de CO2 / locuitor

IPM

Populatie expusa nivelului de zgomot superior valorii de


65 db (media pe 24h)
Numarul de determinari privind parametrii chimici ai
apei potabile efectuate in decursul unui an care
depasesc
valorile
prescrise
in
standardele
internationale (OMS)
Numarul de determinari privind parametrii biologici ai
apei potabile efectuate in decursul unui an care
depasesc
valorile
prescrise
in
standardele
internationale (OMS si Directiva 80/778/EEC)
Numarul de determinari privind parametrii biologici ai
apei recreationale (de imbaiere) efectuate in decursul
unui an care depasesc valorile prescrise in standardele
internationale (OMS)

IPM

MEDIU
Aer

Zgomot
Apa

IPM
IPM

DJST

DJST

DJST

96

Numarul de determinari privind parametrii chimici ai


apei recreationale (de imbaiere) efectuate in decursul
unui an care depasesc valorile prescrise in
standardele internationale (OMS)
3
Consumul anual de apa pe locuitor (m )
Clima

Managementul
deseurilor

DJST

AQUA TUR

Numarul de zile cu precipitatii (media pe an)

IPM

Zile cu soare (media pe an)

IPM

Cantitatea de deseuri solide (menajere si industriale)


colectata anual (tone / locuitor)

IPM
Serviciul de
Salubritate

Deseuri solide (menajere si industriale) procesate la


gropile de gunoi, incineratoare si unitati de reciclare
(%)

IPM
Serviciul de
Salubritate

Volumul materialelor reciclate

Serviciul de
Salubritate

Cantitatea de deseuri solide colectate anual

Serviciul de
Salubritate

Procentul deseurilor reciclate in unitati specializate

Serviciul de
Salubritate

Numarul de arbori plantati anual

Primaria
Directia Silvica

Utilizarea terenurilor

Cresterea suprafetei spatiilor verzi, anual

Primaria

Numarul de terenuri de sport in fiecare cartier

Primaria

Transportul local

Energia

Spatii verzi cu acces public (m /locuitor)

Directia Urbanism

Distributia utilizarii terenurilor (%) si terenuri neutilizate


(%) in intravilan
Suprafata urbana destinata activitatilor specifice de
amenajare a teritoriului si conservare (%)
2
Densitatea populatiei (locuitori / km )

Directia Urbanism

Distributia utilizarii mijloacelor de transport, autobuz,


autoturism, bicicleta (%)
Caracteristici ale transportului (scop, distanta si mijloc
de transport)
Numarul de automobile inregistrate local /1000
locuitori
Numarul de accidente rutiere cu consecinte grave
(decese, raniri grave)/1000 locuitori
Nr. mediu de pasageri in vehicule motorizate
Consumul total pe categorii de surse de energie
(carbune, gaz, electrica, petrol)
Consumul anual de energie electrica pe locuitor (kw /
locuitor)

Compania Locala

Directia Urbanism
DJST

Compania Locala
Politia Rutiera
Politia Rutiera
Politia Rutiera

DJS

97

Consumul anual de gaze naturale pe locuitor (m^/


locuitor)
Consumul anual de energie pe domenii de activitate
(industrie, transport, locuinte) (%)

DJS

Distributia fortei de munca (femei / barbati) pe


sectoare
PIB/locuitor la nivel local
Numarul de companii cu sediul in municipiu
Numarul de firme inregistrate anual
Spatii comerciale si birouri neocupate
Numarul de turisti/an inregistrati in unitatile de cazare
Cifra de afaceri a companiilor private (Euro)
Numarul de firme pe domenii de activitate (productie
comert servicii)
Aportul la PIB al firmelor functie de domeniul de
activitate (industrie agricultura turism)
Volumul investitiilor anuale (Euro)
Volumul investitiilor straine (Euro)

AJOFM

DJS

ECONOMIC
Adm. Financiara
ONRC
ONRC
Primaria
IJT
ONRC
ONRC
ONRC
ONRC
ONRC

SOCIAL
Populatia

Gospodarii

Forta de munca

Veniturile populatiei

Cultura si recreere

Populatia totala distribuita pe sexe si grupe de varsta


Populatie cu varsta sub 16 ani (%) si populatie cu
varsta peste varsta medie de pensionare (%)
Numarul de persoane care parasesc orasul
Numarul de persoane care intra in oras
Populatia de origine romana (% din total)
Alte nationalitati (% din total)
Total gospodarii
Marimea medie a gospodariilor
Gospodarii cu o persoana (%)
Gospodarii cu familie (%)
Gospodarii detinute de pensionari
Populatia activa (femei, barbati, total)
Personal angajat (femei, barbati, total)
Rata activitatii (femei/barbati/total)
Numarul total de someri
Rata somajului (pe sexe)
Someri barbati/femei (%)
Someri pe o perioada mai mare de 1 an (%)
Someri cu varsta sub 25 ani (%)
Numarul de locuri de munca nou create
Venitul mediu pe gospodarie
Distributia veniturilor (femei/barbati)
Numar de familii cu venit peste valoarea medie a
veniturilor corespunzatoare unui trai decent
Numar de familii cu venit sub valoarea medie a
veniturilor
corespunzatoare unui trai decent
Gospodarii cu venituri mai mici de jumatate din venitul
mediu pe economie
Gospodarii fara autoturism proprietate personala
Rata anuala de vizionare a spectacolelor

DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
DJS
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
AJOFM
DJS
DJS
DJS
DJS

DJS
DJS
Directia Cultura

98

Numarul de sali de concert si numarul de spectatori pe


an
Muzee si numarul de vizitatori pe an

Directia Cultura

Numarul de biblioteci publice si carti imprumutate


anual
Facilitati recreationale pe cap de locuitor (Parcuri,
instalatii sportive acoperite si in aer liber)

Directia Cultura

Directia

Primaria
Directia
Judeteana pentru
Tineret si Sport

Rata anuala de utilizare a facilitatilor recreationale

Numarul operelor comemorative de razboi si a celor


de arta existente in municipiu
Sanatate

Securitatea si pacea
sociala

Educatie

Numar de policlinici pe 1000 locuitori


Numar de medici la 1000 locuitori
Frecventa si specificul bolilor
Numarul total de persoane in evidenta
Speranta de viata la nastere (femei/barbati)
Rata mortalitatii infantile
Rata mortalitatii datorate afectiunilor cardiovasculare si
respiratorii, pentru persoane sub 65 de ani
Numarul total de infractiuni inregistrate/1000 locuitori
pe an
Numarul de crime inregistrate /1000 locuitori pe an
Infractiuni comerciale inregistrate /1000 locuitori pe an
Furturi de/din automobile inregistrate /1000 locuitori pe
an
Numarul de politisti comunitari

Numarul de crese si gradinite (publice si private) /1000


locuitori
Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care au
trecut examenul de bacalaureat (%)
Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care nu au
trecut examenul de bacalaureat (%)
Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care
urmeaza cursurile de invatamant superior (%)
Absolventi (barbati/femei) de invatamant primar (%)
Absolventi (barbati/femei) de invatamant secundar (%)
Absolventi (barbati/femei) de invatamant liceal (%)
Absolventi (barbati/femei) ai cursurilor de invatamant
superior (%)
Absolventi (barbati/femei) al cursurilor de invatamant
postuniversitar (%)
Procentul persoanelor
Personale

cu

acces

la

Computere

Primaria
Directia
Judeteana pentru
Tineret si Sport
Inspectoratul
Judetean pentru
Cultura
DJSP
DJSP
DJSP
DJSP
DJSP
DJSP
Politia
Politia
Politia
Politia
Politia
Inspectoratul
Scolar
Inspectoratul
Scolar
Inspectoratul
Scolar
Inspectoratul
Scolar
Inspectoratul
Scolar
Inspectoratul
Scolar DJS
Inspectoratul
Scolar DJS
Inspectoratul
Scolar DJS
Inspectoratul
Scolar DJS
Inspectoratul
Scolar DJS
Inspectoratul

99

Scolar DJS

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA


Numar de angajati in sectorul public
Cheltuiala publica anuala (Euro)
Datoria publica (%)
Gradul de incasare a obligatiilor (taxe, impozite, etc.)
(%)
Managementul financiar al patrimoniului (bilantul
consolidat de venituri si cheltuieli al Primariei)
Numarul de angajati in Primarie
Numarul de persoane din Primarie instruite / an
Proiectia financiara *)

Primaria
Primaria
Primaria
Primaria
Primaria
Primaria
Primaria

*) Bugetul local reflecta evolutia activitatii economico sociale a comunei incercand sa


realizeze un echilibru intre nevoile comunitatii si posibilitaile de satisfacere a acestora,
functie de sursele existente la nivel local si a celor atrase (in special din programele Uniunii
Europene).
Veniturile realizate si cheltuielile de functionare a autoritatii locale, precum si cele
pentru asigurarea serviciilor prestate pentru comunitate, inclusiv programele pentru
dezvoltare au urmatoarea structura:
-

incasari din impozite si taxe


prelevari de la bugetul de stat
venituri cu destinatie speciala
venituri din auto-finantare (administratea patrimoniului)

Un exemplu de bilant previzionat pe cinci ani poate fi urmatorul:


Venituri

2009

2010

2011

2012

2013

(Euro)
Venituri proprii
Venituri curente
Venituri din capital
Venituri cu destinatie speciala
Venituri din auto-finantare
Prelevari din bugetul de stat
Subventii
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate
Imprumuturi
Fonduri nerambursabile

TOTAL VENITURI
CHELTUIELI
(Euro)
Servicii publice generale
Cheltuieli social culturale TOTAL
Invatamant
Sanatate
Cultura, religie, activitati sportive si de tineret

100

Asistenta sociala, alocatii, pensii si indemnizatii


Sercvicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
Actiuni economice
Agricultura si silvicultura
Transporturi si telecomunicatii
Alte actiuni economice
Alte actiuni
Imprumuturi acordate
Parti de dobanzi si alte cheltuieli
Rambursari de imprumuturi
Fonduri de rezerva
Cheltuieli cu destinatie speciala
Co-finantare proiecte (e.g. Fonduri structurale)
TOTAL CHELTUIELI
BALANTA (total venituri total cheltuieli)

In fazele de implementare, monitorizare si evaluare sunt foarte importante


comunicarea si transparenta, astfel incat APL trebuie sa-si dezvolte o strategie de
comunicare a fazelor si realizarilor inregistrate in implementarea strategiei.
Pentru o buna comunicare cu comunitatea locala, APL trebuie sa foloseasca atat
presa scrisa (info blejoi, radio Ploiesti) cat si pe cea audio (emisiuni la radio local), video
(spoturi si participari la dezbateri televizate) si intalnirile publice.
Intalnirie publice intre APL si comunitatea locala trebuie sa capete un caracter de
regularitate (ex. semestrial) avand in vedere impactul major pe care aceste intalniri le au
asupra informarii corecte a cetateanului si implicit a comunitatii locale.

CAPITOLUL 9 PORTOFOLIU DE PROIECTE


Portofoliu de proiecte a fost realizat pe baza informatiilor colectate din urmatoarele surse:
-

sedintele publice organizate de Grupul de Initiativa


chestionarele primite de la actorii locali implicati in dezvoltarea comunei
interviurile structurate purtate cu principalii actori cu influiente majore in
dezvoltarea comunei
actiunea 3 idei pentru dezvoltarea comunei Blejoi actiune publica de colectare de
idei de la comunitatea locala
Primaria

Este de subliniat ca Portofoliul de proiecte este pentru o perioada de 7 de ani. Prioritizarea


proiectelor este in sarcina Grupurilor de Lucru si va tine cont de urmatoarele aspecte:
1. orice proiect trebuie sa raspunda unei nevoi reale a comunitatii locale, rezultate
dintr-o dezbatere publica sau un sondaj reprezentativ
101

2. orice proiect trebuie sa aiba identificat un responsabil care se va ingriji de toate


fazele pregatirii si implementarii proiectului (Studiu de Fezabilitate, identificarea
surselor locale, pregatirea cererii de finantare, implementarea proiectului
concomitent cu sistemul de raportare, evaluarea impactului proiectului asupra
comunitatii locale)
3. orice proiect care se refera la comunitatea locala trebuie sa aiba girul si sprijinul APL
(financiar, logistic, moral. etc.)
4. orice proiect trebuie sa fie in linie cu strategia de dezvoltare durabila a municipiului
si sa contribuie la obiectivul general al acesteia crearea unei lumi mai bune
5. proiectele realizate in parteneriate (si mai ales cele public privat) au sanse mai mari
de reusita datorate sinergei si complementaritaii partenerilor
6. resursele sunt limitate; de aceia proiectele trebuie sa maximizeze aceste resurse si
eventual sa contribuie la multiplicarea acestora.
Portofoliul de proiecte a fost elaborat respectand cele cinci domenii strategice
definite anterior: INFRASTRUCTURA MEDIU ECONOMIC SOCIAL ADMINISTRATIA
PUBLICA LOCALA.
9.1 Domeniul strategic Infrastructura

1. Actualizare Plan Urbanistic General, PUZ, PUD, UTR-uri


2. Facilitarea accesului spre zonele de dezvoltare economica
Colaborarea cu Ministerul Transporturilor si Consiliul Judetean pentru rezolvarea
nodurilor de circulatie
Construirea de pasaje de trecere si sensuri giratorii
3. Imbunatatirea trasportului de bunuri si persoane
O colaborare mai buna cu Municipiul Ploiesti
Reabilitare trasee de transport extraurban
Achizitie mijloace de transport si eventuala infiintare a unei companii locale de
transport
Amenajare statii asteptare
4. Alimentari cu apa
Reabilitarea si extinderea retelelor cu apa potabila
Infiintare statie de epurare a apei
5. Canalizare
Extinderea retelelor de canalizare
6. Gaze natuarale
Extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale

102

7. Tehnologia Informatiei si Comunicarea (TIC)


Modernizarea si extinderea retelelor in domeniul tehnologiei informatiei
8. Infrastructura fizica din interiorul localitatii
Refacerea strazilor interioare (balastare / betonare / asfaltare)
Dezvoltarea cailor de circulatie pietonala (trotuare, alei) si a drumurilor periferice
pentru carute
Realizarea de marcaje stradale si semne de circulatie
Intretinerea si completarea locurilor de joaca pentru copii
Lucrari de intretinere a cimitirelor si a drumurilor de acces
Lucrari de refacere a pasunii comunale
9. Salubritate
Program de constientizarea partilor implicate prin promovarea unui sistem de
informare constientizare si motivare pentru toate partile implicate (populatie,
autoritati publice locale , institutii publice, agenti economici)
Program de maximizarea preveniriri generarii deseurilor prin promovarea si
aplicarea principiului prevenirii
Extinderea sistemului de colectare a deseurilor in comuna
Extinderea colectarii selective prin aport voluntar in incinta scolilor, crese,
gradinite si construirea de platforme in vederea amplasarii acestora
Introducerea colectarii selective a deseurilor la sursa prin dotarea utilizatorilor
cu pubele pe tipuri de culori caracteristice fiecarui tip de deseu
Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in scopul protejarii
sanatatii populatiei si a factorilor de mediu
Organizarea sistemului de colectare si valorificare a anvelopelor uzate
Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz
Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice
Implementarea sistemului de gestionare a deseurilor periculoase prin infiintarea
de servicii si transport pentru deseurile periculoasesi eliminarea acestora intr-un
mod ecologic, rational si eficient economic si acceptabil social
10. Infrastructura edilitara
Reabilitarea conacului
Reabilitarea si restaurarea altor monumente istorice apartinand Bisericii
Ortodoxe Romane
Modernizarea si extinderea retelei de iluminat public in comuna
Supravegherea video a zonelor sensibile
Amenajarea corespunzatoare a parcului
Conectarea unitatilor scolare (primare, gimnaziale) la internet
Reabilitarea terenurilor de sport existente si construirea unor terenuri noi pentru
institutiile de invatamant
Dotarea cu mobilier urban a creselor si gradinitelor din comuna
Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a institutiilor de invatamant cu
centrul de supraveghere la sediul primariei
Reabilitarea termica, fizica a spatiilor publice
103

Modernizarea spatiilor de joaca pentru copii existente si infiintarea unor spatii noi
Realizarea infrastructurii si asigurarea cu utilitati in zona de extindere PUZ uri
Extinderea si modernizarea sediului primariei si al altor imobile aflate in
proprietatea Consiliului Local
Centru de zi pentru copii prescolari
11. Proiecte de cadastru imobiliar
9.2 Domeniul strategic Mediu
Dezvoltarea colaborarii cu agentii economici pentru reducerea poluarii
Infiintare puncte de colectare deseuri urbane si industriale (inclusiv periculoase)
Realizarea unor depozite pentru deseuri electronice, electrocasnice, materiale de
constructii si deseuri periculoase
Educarea populatiei si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a
mediului
Instalatii de producere a energiei termice si a apei calde menajere prin valorificarea
resurselor neconventionale energia solara
Extinderi si amenajari de spatii verzi
Realizarea unor perdele forestiere de protectie in jurul comunei
Infiintare puncte de colectare a vehiculelor abandonate
9.3 Domeniul strategic Economic
Dezvoltarea unor activitati menite sa asigure intarirea IMM-urilor existente si
infiintarea unor IMM-uri noi (servicii, manufactura, industria usoara, prelucrarea
produselor agro-alimentare)
Sprijin acordat infiintarii unor noi IMM-uri prin alocarea de spatii in parcul industrial
si acordarea de facilitati prin Hotariri ale Consiliului Local
Constituirea unei asociatii a patronatelor la nivelul comunei
Dezvoltarea parteneriatului public privat cu ONG-urile locale
Promovarea interna si internationala a unor intreprinderi locale
Infratiri cu alte administratii din Europa

9.4 Domeniul strategic Social


Completarea echipei de medici specialisti din prezenti in comuna
Reabilitarea zonelor si obiectivelor cu valoare culturala si istorica
Program de reabilitare interioara si exterioara a bisericilor
Sustinerea activitatilor Casei de Cultura si ale bibliotecii comunale
Organizarea unor manifestari culturale care sa marcheze ziua comunei Blejoi
Reabilitarea si modernizarea caminelor si creselor
104

Modernizarea cimitirelor
Sustinerea financiara cu burse pentru elevii olimpici acordate de catre Consiliul
Local
Amenajarea si modernizarea stadionului local
Crearea unui spatiu pentru petrecerea timpului liber pentru pensionari
Acordarea de parcele de teren pentru familiile tinere (pentru constructii de locuinte
proprietate personala- Legea nr. 15/2003)
Imbunatatirea si aplicarea Planului local de actiune rromi 2006-2008
Evaluarea stadiului de implementare a Strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor.
Publicarea anuala a unui raport de evaluare
Stabilire si consolidare de parteneriat intre autoritatile locale si reprezentanti ONG
uri in vederea elaborarii si implementarii de proiecte de imbunatatire a situatiei
rromilor pornind de la planurile locale de actiune
Asigurare consiliere pentru obtinere acte de identitate, certificate de stare civila
Amenajare zona de agrement plaja Teleajen
Reabilitarea si restaurarea monumentelor si a zonelor verzi
Imbunatatirea accesibilizari orasului acesibilizare stradala (trotuare, rampe, etc.)
Sprijinirea dezvoltarii ONG urilor.
Pentru dezvoltare ONG-urilor nou infiintate este necesar suportul Autoritatile
Publice Locale, care in parteneriat cu ONG-urile sa infiinteze si sa deruleze Servicii
Sociale, programe de incluziune sociala, pertru persoanele cu dizabilitati din
comunitate.
9.5 Domeniul strategic Administratia Publica Locala

Managementul resurselor umane


Elaborarea unei strategii coerente pentru recrutarea functionarilor publici
Elaborarea unui program de pregatire/instruire (cursuri) pentru functionarii
publici
Cresterea capacitatii functionarilor de a lucra pe proiecte europene
Managementul financiar
Elaborarea unei strategii de colectare a taxelor si impozitelor la bugetul local
Absorbtia fondurilor structurale puse la dispozitie de catre U.E.
Asigurarea unor finantari prin parteneriat public - privat
Sistem integrat de monitorizare a institutiilor de invatamant cu sediul in cadrul
Primariei.

105