Sunteți pe pagina 1din 1301
INTRODUCEREA REDACTORULUI Nu dispretuiti comentariile!"* Acesta a fost sfatul oferit de un profesor de studii bi- blice studentilor sti de la Emmaus Bible School (devenitintre timp colegiu biblic) a sfarsitul anilor 50. Cel putin unul dintre student sii gi-a adus aminte de aceste cu- vinte, in cele trei decenii scurse de atunci. Profesorul la care m-am referit este William MacDonald, autorul Comentariu- tui Biblic al Credinciosului. Stadentul nu a fost altul decat subsemmnatul, redactorul Co- mentarjului, Arthur Farstad, pe atunci un biet student im anul inti, care nu citise pana atunci decat un singur comentariu — Inthe Heaventlies (o luctare asupra epistolei apos- tolului Pavel cltre Bfeseni), scrist de Har- ry A. Ironside. Citind ins comentariul de fat, sear de sear’, in timpul vacanei de vari, tinirul Art Farstad a descoperit ade- vvarata semnificafie a unui comentariu. Ce este un comentarju? Ceeste, de fapt, un cornentariu? $i de ce nu trebuie si-! dispretuim? Recent un publi- cist crestin de marc a intocmit o listé cu cincisprezece genuti de lucriti biblice, care nu trebuie sé lipseascd de pe masa otictrut cercetitor studios al Cuvantului Sfant. Nu trebuie si surprindx ins& faptul ci unii cre- dinciogi nu stiu prin ce se deosebeste un comentariu de o Biblie de studiu, de pild, sau chiar de o concordant’, un atlas sau un diotionar biblic — pentru a numi doar patra din cele cincisprezece lucriri esentiale pen- tru studierea Cuvantului lui Dumnezeu. Un comentariu, dup cum sugereazi in- susi termenul, comenteazd sau oferd (in cazul cel mai fericit} explicati utile asupra unui text biblic, fie verset cu verset, fie paragraf cu paragraf. Unii crestini nu vor si aiba nimic de a face cu comentariile, spu- nnd: ,Eu nu vreau s& aud decét cuvantal it, iar ca lecturd prefer s& citese insdsi Biblia!" La prima vedere, pare o atitudine cucemicis, dar nu este! Caci un comentariu ru face altceva decat si agtearn’ pe hirtie cel mai bun (si, in acelasi timp, cel mai di- ‘ficil) gen de expozitiune biblict, anume predarea si predicarea Cuvantului lui Dum- nezeu la rand, verset cu verset. Unele co- ‘mentarii (ca de pilda cel al autoralui ante- rior mentionat, Ironside) nu sunt altceva decat adevirate predici redate sub forma, tiparits. In plus, cultura biblicd in limba en- glezi a fost binecuvantati cu 0 sumedenie de prezentisi ale Cuvantului lui Dumnezeu dintre cele mai strlucite, provenind din toate epocile crestinismului, compuse ini- {ial fntr-o mare varietate de limbi. Din pi- cate, multe dintre acestea sunt atat de lungi, atat de invechite si dificil de parcurs feat crestinul obignuit pierde tn curand apetitul de a continua studierea lor. De aceea, s-a simfit nevoia acut® a unei lucriri de genul Comentartului Biblic al Credinciosului. Genuri de comentarii Teoretic, orice persoanii pe care o inte- reseaz Biblia ar putea scrie un comentariu —~ceea ce explici faptul ci existd o gama ati de variatd de comentari, de la cele ex- trem de liberale pani la cele foarte con- servatoare. Comentariul Biblic al Credin- ciosului (n.tt. lacare ne vom referi de acum incolo prin acronimul CBC) este o lucrare foarte conservatoare, prin aceasta infe- legandu-se faptul ci Biblia este acceptati Cuvéntul lui Dumnezeu inspirat si in- I, intra total suficient pentru credinta si practica erestin’. Un comentariu se poate situa fie pe o 8 Introducerea redactorului pozitie foarte tehnica (continand, de pid, detalii privitoare Ja gramatica limbilor greaci si ebraici), fie pe o pozitie general, de ansamblu. CBC se situeaz cam la jumi- tatea distanjei dintre aceste dou’ extreme. Chestiunile de ordin tehnic care se cer neapirat explicate au fost grupate in note separate, plasate la sfarsitul capitolelor, dar s-a avut griji siinu se evite explicarea pa- sajelor dificile sau aplicarea conving&toare a invatiturilor pertinente, problemele de amdnunt ale textefor fiind astfel tratate in- tt-0 manierd corespunziitoare. Stilul dom- nului MacDonald este adane ancorat in prezentarea expozitivi a Cuvantului lui Dummezeu. Scopul urmarit este de a pro- duce nu doar credinciosi de duzind, ci ucenici (sau discipoli). . Comentariile diferd intre ele sin functie de tabira teologic’ din care provin— con- servatoare sau liberal, protestant sau romano-catolic’, premilenisti sau amite- nist, CBC este conservator, protestant si premilenist. Modul recomandat de utilizare CBC poate fi abofdat in mai multe mo- duri. Noi sugerdim insii urmétoarea ordine de abordare: Cercetarea prin ritsfoire. Dac sunteti un cititor pasionat al Scripturii, veti consta- ta cle 0 plicere sk rsfoiti aceast& carte, citind cdte un pasaj de ici si colo, pentru'a vi face o imagine mai clari asupra unei chrti din Biblie. Citirea unui fragment separat. Poate un verset sau un paragraf din Biblie nu vi este clar ¢i ati dori Limuriti suplimentare asupra lui. Recurgeti la Comentariul Biblical Credinciosulué, ciutand explicatia pasaju- lui respectiv si, negresit, vefi gisi‘o un ma- terial bogat, care rispunde cerijelor dvs. O doctriné. Dac v-ati angajat in stu- ierea unui anumit subiect, cur ar fi saba- tub, botezull, alegerea sau Sfanta Treime, ‘utati pasajele din cadrul Comentarivlui care se ocupii de aceste subiecte. Exist o tabla de materii pe subiecte. Apelati la con- cordanté pentru a localiza cuvintele cheie in misurd sé vi. conducd la textele de baz in care este tratat subiectul respectiv. O carte din Biblie. Poate ¢& parcurgeti Smpreund cu clasa din care faceti parte la ‘Scoala Duminicala sau cu toat adunarea 0 carte din Noul Testament, de la inceput pati la sfarsit. Veti dob&ndi cunostinte de mare pret pentru dumneavoastr4, pe care le puteti tmpartisi si altora, dacd veti lectura, in prealabil, explicatia textului biblic res pectiv, asa cum 0 gisiti in CBC. (Desigur, daci responsabilul grupului de studiu folo- seste CBC ca text de baz’, veti putea apela Ja alte dou’ comentarii suplimentare!) Volumul integral. In cele din urma, fic- care crestin trebuie s& se striduiasc’ si ci- teascit intreaga Biblie. Lectura integral a Bibliei il va pune pe cititor in fata unor texte ) i (kh) Kaf k 9 1 1 Lamed 1 0 m Mém m d D a Nan n D ] s Samek s y ’ Ayin (inaudibity* 9 @) (ph) Pe Pp x 4 ts TSadhé t Pp x q Q6r q 7 Tr Résh r v s Sin s v sh SHin 5 rn) (thy Taw tea thin engl. thint Consoanele Ebraica Vechiului Testament are doutizeci si douti de litere, toate fiind consoane; sulurile biblice strivechi nu contineau vocale, Asa-numitele .puncte" pentru vocale au fost invemtate si inserate in secolut al saptelea d.Cr. Scrierea in ebraici este de la dreap- ta la stanga, deci exact invers decat in englezi (si in roman). Noi am folosit un sistem oarecum simplificat de transliteratic (similar celui utilizat tn transliteratiile populare din Israel). De exemplu, cand un beth se pronunt& ..v", am trecut un v in transliteratie, nu un b cu © Hiniutd sub el (nevi"im, nu nebi'im). Intrucat diferenta de sunet dintre hé (=h) § (Gh gutural) este puternicd, am adugat un punct sub h, atunci cdnd reprezintii hérh 3 14 Abrevieri Vocalele Tatd citeva indicatii privitoare la pronuntia vocalelor: Vocalele nemarcate sunt scurte: a, €, 1, 0, U. Vocalele marcate fie cu semnul diacritic lung (-) fie cu un accent circumflex (-) sunt vocale lungi NOTE FINALE, In ebraica moderna (israeliand) litera aceasta se pronunti intotdeauna ca un 4d, +in ebraica moderni litera aceasta se numeste vay gi se pronunti ca un Vv". in timpurile biblice “ayin era un sunet gutural. De exemplu, termenul Gaza in ebraica original& incepea cu accastl litera; se pare c& era destul de apropiati de un ,g" tare, ceca c¢ i-a determinat pe elenisti s-o translitereze aici cu un gamma. ‘in ebraica moderni litera aceasta se numeste tay si se pronunta ca un ,,t* ‘Acest lucru se face de obicei in reviste sau alte lucrari de specialitate. - ‘Transliteratia cuvintelor din greaca Denumirea Forma Valoarea Denumirea Forma Valoarea in greacé jn greacd — foneticdi in greactt in greact — foneticit alfa ea ni von beta Bob esi gox gama Yang omicron © o(scun) delta 6 4 pi Tp epsilon & e(scut =. 0 pt deeta oo a sigma OG 8 eta ne (lung) tau Tot theta, 8 th fipsilon viii jota, vii phi > ph kappa xk hi X — h(ch) lambda ad psi Vos mii bom omega @ — o(lung) INTRODUCERE LA VECHIUL TESTAMENT »Confinmarea suprema a Vechiului Testament ne-o dat Insusi Cristos....Ceea ce a fost indispensabil pentru Rascumpairator trebuie intotdeauna si fie indis- pensabil si pentru cel rascumpéirat.* I, Denumirea ,Vechiul Testament Snainte de a ne avanta in mirile adanci ale studierii Vechiului Testament sau chiar in sferarelativ mai restrnsé a studiuli unei anumite cli, ne va fi de folos si schitim cfiteva generalitati despre Cartea faint pe care o numim ,,Vechiul Testament”, ‘Cuvantul ,.legimant* traduce termenul ebraic berith.! In Noul Testament, att e- séimént, cat si testament reprezint’ raduce- rea cuvantului grecesc diatheke. in titlul Scripturilor, se pate ci este preferabil sen- sul de ,legimant’, fiinde’ aceasta Carte reprezinté un pact, o aliant& sau un Jegd- ‘mans intre Durmnezeu si oamenii Lui, Se numeste Vechiu! Testament (sau Le- gimant) pentru a se deosebi de cel ,Nou", desi ,Legdmantul mai vechi" ar fi un.titla ‘mai adecvat, intrucat termenul: Vechi le su- gereaz& unora c& nu ar mai fi actual si, prin urmare, ci nu ar mai fi demn de insusit. Aceasta ar fi o eroare fatal din punct de vedere spiritual, istoric sau cultural. Ambele ‘Testamente sunt inspirate de Dumnezeu i, de aceea, utile pentru tofi crestinii, fn timp ce crestinul se duce mereu Ia.acea parte din Biblie care-i vorbeste despre Domnul nos- tru, despre biserica Lui si despre modul in ‘care doreste El si triiascd discipolii Sai, im- portanta Vechiului Testament pentru un redincios bine echipat nu poate fi sublini- att indeajuns. Relatia dintre Vechiul Testament si ‘Noul Testament a fost admirabil exprimata de catre Augustin: Noul in Vechiul ascuns; Vechiul tn Noul e revelat.2 5 = Profesor G. A. Smit TL Canonul VT Cuvantul canon (Gr. kanon) se referdi la © regula" sau etalon dupi care se misoarii sau se evalueazi ceva, Canonul Vechiului Testament este acea colectie de cirti de inspiratie divina (gi, in consecinti, demne de incredere), care au fost recunoscute de ctr liderii spiritual ai Israelului, din cele mai vechi timpuri. Cum stim noi cli acestea Sunt singurele cari care trebuie incluse in canon sau ci foate cele weizeci si nowi de scrieri trebuie si fie cuprinse? De vreme ce din cele mai vechi timpuri existan $i alte sotierireligioase (inclusiv eretice), cum am putea fi siguri c& acestea sunt cele corecte? Se spune adeseori c& lista serierilor ca- nonice a fost elaborati de un consiliu evre- jesc in cea de-a dova parte a primului secol dupa Cristos. De fapt, clirtite au devenit canonice imediat ce au fost scrise. Evrei evlaviosi si cu discernmant au recunoscut de la inceput Scripturile inspirate. Cu toate -acestea, pentru o vreme, a existat o disputii fn legdturd cu unele citi Estera, Ecle- siastul, Cantarea Cantirilor).. Evreii impart Vechiul Testament in trei plcti: Tora, Profetii (timpurii si taraii) $i Scrierile 3 Exist mai multe teorii cu privire la mo- tivul pentru care, de exemplu, Cartea tui Daniel - 0 profetie - trebuie inclusi in,ca- tegoria Serieri, iar nu in Carle Profetilor. opinie liberala comund este ci .Daniel™ ar fi fost scrisd prea térziu pentru a fi fost cuprinsi in sectiunea a doua, pe care Jiberalii o considers deja .incheiata 1a data cfind Danie! igi redacta lucrarea (vezi 16 Introducere la Vechiul Testaiment Inwoducerea fa Daniel). Punctul de vedere’ conservator plaseazd cartea Daniel in a treia sectiune deoarece el nu a fost profet in sensul obisnuit al cuvaintului, ca functie, ci, {n primul rind, a fost un om de stat, folosit de Dumnezeu pentru a scrie o profetie. Dr. Merrill F. Unger consider’ ci aceasté impiirtire in trei categorii este determinaté de pozitia scriitorilor:t Acesta este punctul de vedere conservator si (credem noi) corect. Cartile Vechiului Tes- tament au fost serise cu scopul precis de a fi considerate sacre si cu autoritate divind. De aceea, ele au purtat amprenta canonicitétti din ‘momentul aparitiei. impirtirea tn trei categori se datoreste pozitiei oficiale si starutului scrito- rilor, sinu gradului de inspirafie,diferentelor de ccontinut sau cronotogieiS Conciliul care a recunoscut oficial ca- nonul a confirmat de fapt ceea ce fusese deja acceptat de mai multe secole. Conci Tiul a fntocmit nu o list inspiratd de c&rti, cio lista de cérti inspirate. Inc& si mai_important pentru crestini este faptul ci Domnul Isus insusi a citat freevent si a considerat autorizate clrti din cele irei sectiuni ale Vechiului Testament ebraic. Vezi, de exemplu, Luca 24:27 si 44; nota final numirul 4, Pe de alt parte e semnificativ faptul é& Isus Cristos n-a citat niciodata din cirtile Apocrife. TL. Apocrifa Cei ce studiazd fn institutele biblice ortodoxe, catolice si protestante sunt cu totii de acord asupra celor douizeci si sapte de.clrti ale Canonului Noului Tes- lament, in general6 in aceeasi ordine, avind aceleasi 260 de capitole. Situatia este putin mai complicaté in cazul Vechiul ‘Testament. Protestangii si evreii sunt de acord cu componenta Vechiului Testament, dar si romano-catolicii? accept doar citeva clirti istorice si poetice evre- iesti, pe care le numese .deutero-cano- nice" (in greaci: ,canonul secundar"), pe cand protestantii si evreii le mumese ,apo- rife” (in greaca ,ascunse“8). Cole treizeci si noua de cari ale actualei tcaduceri King James? si New King James. precum si celelalte versiuni cu adevarat protestante, sunt identice cu cele douiizeci atru de cArti evreiesti. Diferenta nume- provine din diversele combinatii din jle ebraice, De exemplu, cele sase citi grupate sub titlurile Samuel, Regi si Cronici sunt considerate doar trei crt (1 si 2 Samuel, | si 2 Regi, 1 si 2 Croniei) si Profetii Mici, numiti: Cartea celor doi- sprezece, alcatuiesc o singurii cart. Evreii au scris multe alte citi reli- gioase, multe din acestea nefiind micar in limba ebraicd, pe care ei nu le-au conside- rat inspirate sau demne de incredere. Une- le, cum ar fi I si 2 Macabei, sunt valoroase doar pentru ci ne prezint& pagini din isto- ria inter-iestamentali. Altele, cum ar fi Bel si balaurul", trebuie citite cu mult dis- ‘cerniimdnt, pentru a le descoperi statutul de necanonicitate, Cirtile mai putin valoroase din aceste scrieri evreiesti se numesc Pseudepigrajic (in greacd: ,scrieri false"), iar cele mai de pret: Apocrifi Unii evrei si crestini din vechime, dar ‘mai ales gnosticit din Egipt, au acceptat un canon mai cuprinzitor, ce include unele din aceste cirti, Cand Sfntului Feronim acel mare cir- turar ~ i s-a cerut de eatre Damasus, epis copul Romei, si traduct fn latin’ cctrtile a pocrife, el a ficut acest lucru, dar Imporri- va voingei sale. Asta deoarece cunostea bine textul ebraie si stia ci Apocrifele nu fac parte din Canonul ebraic, Prin urmare, degi Ieronim Je-a acordat un statut (in cel ‘mai bun caz) secundar, le-a tradus pentru Biblia latin’, denumitd Vulgata, Astizi. ete apar in versiunile romano-catolice redac- tate ta englezi. cum ar fi New American Bible si Jerusalem Bible si, de obicei, in versiunile ecumenice, cum ar fi New English Bible, Revised English Bible si New Revised Standard Version. Nici chiar biserica catolict nu a recu- noscut oficial canonicitatea Apocrifei. pan’ {n perioada Contra-Reformei (anii 1500)°, Unul din motivele pentru care Vaticanul a procedat asa a fost faptul eX unele din inviyiturile lor, cum ar fi rugticiunea pentru morti, se regisesc in Apocrife. De fapt, Introducere la Vechiul Testament W7 Apocrifa este 0 colectie de Iuerirt de lite- raturd si istorie ebraicd, neavind relevant direct pentru doctrina crestin’. Desi nein- spirate, aceste scrieri se pot totugi cit, avan- du-se in vedere contributia lor istorici 1 ‘cultural, dar numai dup ce am dobandit 0 temeinicd cunoastere a cirtilor inspirate ale canonului ebraic. IV. Paternitatea Autorul divin al Vechiului Testament este Duhul Sfant. El i-a inspirat pe Moise, Ezra, Isaia si pe autorii anonimi s& serie sub indrumarea Sa. Cel mai corect si mai usor mod de a infelege aparitia einilor ‘Vechiulut Testament se realizeazi prin fa- miliarizarea cu conceptul patemnitaii du- ble. Vechiul Testament mu este partial u- man $i partial divin, ci, tn acelasi timp, integral uman si integral divin, Elementul divin a ferit elementul uman de greseli, Rezultatul a fost o carte infailibild, perfec- thin manuscrisele ei originale, analogie potrivitd cu Cuvantal scris este natura dubli a Cuvantului Vin, Domnul nostru Isus Cristos. El nu este partial om si partial Dumnezeu (cum este redat in unele mituri grecesti) ci integral om si integral Dumnezeu, in acelasi timp, Natura divind a impiedicat natura ome- neascl si picdtuiascd sau sf greseascd in veeun fel V. Datarea Spre deosebire de Noul Testament, a crui redactare a durat doar jumatate de secol (de prin anul 50 pana in prin anul 100 4.Cr.), redactarea Vechiului Testament a ddurat cel putin un mileniu (circa 1400-400 4.Cr.).!! Primele citi redactate au fost fie cele apartindnd Pentateuhului (circa 1400 4.Cr.), fie Tov (la 0 dat necunoscuti, dar continutul sugereazi o perioada anterioaré dirii Legii). ‘Au urmat alte cirtiscrise inainte de exil Girea 600 1.Cr., cum ar fi Iosua, Ju- decitori, Samuel; apoi cele redactate in timpul exilului (cum ar fi Plangerile tui Teremia si Ezechiel) sau cele scrise dupei exil, cum ar fi Cronici, Hagai, Zaharia si Maleahi (circa 400 1.Cr.). VE. Continutul Continutul Vechiului Testament, pre- Zentat in ordinea versiunilor protestante, poate fi rezumat astfel: Pentateuhul Geneza - Deuteronom Cantile istorice\2 Tosua— Estera Catile poetice Joy ~ Céintarea Cantirilor Cainile profetice Isaia - Maleahi Introduceri separate ale acestor_patru sectiuni principale ale Vechiului Testa- ment se vor gisi in Comentariul Biblic al Credinciosulut tn locurile cuvenite. Crestinul care cunoaste bine aceste ci, ‘mpreuné cu revelajia ulerioari si desi- vargita pe care ne-o oferi Noul Testament, va fi ,complet echipat pentra orice lucrare buna. Rugiciunea noastri se tnalji citre Domnul ca acest ,Comentariu si-i ajute pe multi credinciogi sd fie exact aga cum le este numele. ‘Vi. Limbile 1. Ebraica Cu exceptia cétorva fragmente scrise in aramaici, © limb semiticé tnruditi cu ebraica,!3 Vechiul Testament a fost initial redactat in limba ebraicl. Credinciosii mu se mii c& Dumnezeu S-a folosit astfel de cel mai adecvat mijloc de exprimare pentru prima parte a Cu- vantului Siu: limba ebraic’, cea deosebit de expresivi, plin’ de imagini plastice, cu tun bogat continut de expresii idiomatice, pe deplin adecvati redrii atat a na- ratiunilor inspirate, cat si a poeziei si le- gilor care alcdtuiesc Vechiul Testament, Ebraica este una din limbile strdivechi —dar singura care (in chip aproape miracutos) a enfiscut in epoca modernd,1* devenind limbajul cotidian al natiunii Israel. Ebraica se scrie de la dreapta la stanga Initial, se consemnau doar consoanele. Persoana care citea cu voce tare folosea vocalele corespunzitoare pe baza propriei sale cunoasteri a limbii ebraice. In mod 18 Introducere la Vechiul Testam providential, acest lucru a permis textului s& rimén& lizibil multe secole, deoarece vocalele sunt acelea care suferd modificari majore de la un secol la altul, de lao tara la alta si de la 0 regiune la alta.% Uneori, coea ce era scris (numit kethtv), com ar fi Numeie lui Dumnezeu,!6 era considerat prea sacru pentru a putea fi pro- nunjat, drept care o not marginala indica ce trebuia citit cu voce tare (geré). Acelasi lucru se poate spune gi despre gregelile co- pistilor, dar si despre cuvintele care, de-a lungul secolelor, au ajuns si fie conside- rate vulgare, fh primele veacuri crestine au aparut masoretii, carturari evrei al cdror nume pro- vine din termenul ebraic desemndnd notiu- nea de rradirie). Observand c& ebraica intra {n desuetudine iar pe de alti parte dorind si conserve citirea corect a textului sacru al Vechiului Testament, masoretii au inventat un sistem fonetic sofisticat de puncte gi li niute plasate deasupra, inuntrul, dar mai ales dedesubtul celor douizeci si doua de consoane ebraice, pentru a indica vocalele ce pot fi introduse in cuvintele respective. Chiar si astizi, aceast metoda straveche de ,indicare a vocalelor" este mai precisa si mai stiintifick decit crtografia englez’, francez sau chiar cea germani! Dar si asupra pronuntie; consoanelor s-au ivit controverse, deoarece acelasi grup de consoane poate fi citit uneoti cu vocale diferite si, in consecint’, cu sensuri di- ferite. De obicei, contextul ne ajuti sd sta- bilim infelesul avut in vedere de autor, dar nu intotdeauna, Variatia de grafie a numelor din Cronici (vezi comentariul la aceasti carte), diferiti fap de grafia acelo- rai cuvinte tn cartea Geneza, si spunem, se datoreste, partial, acestui fenomen. Jn linit mari ins textul_masoretic s-a pastrat remarcabil de bine, fiind o marturie grditoare a respectului profund manifestat de evrei faté de Cuvantul Tui Dumnezeu. Deseori versiunile vechi (Targumurile, Septuaginta si Vulgata) ne ajutié sd alegem varianta corecti acolo unde exist dubii. La mijlocul secolului al doutzecilea, descoperirea manuscriselor de la Marea Moarti a contribuit la furnizarea unor informatii suplimentare privitoare la textul ebraic, confirmand justeyea masoretic. Din fericire pentru noi, cei cate citim Vechiul Testament in traducerea englez (sau fn alte traduceri, nutr.), ebraica se preteazi la 0 traducere lesnicioasd in englez — mult mai bine decat in latina, de exemplu, dup’ cum a remarcat marele tra- ductor din timpul Reformei veacului al saisprezecelea, William Tyndale. ‘Versiunea pe care se bazeazi Comen- tariul Biblic al Credinciosului descinde din eforturile lui Tyndale de a traduce Vechiul Testament. Ei a reusit si traducd de-la Geneza pan la Cronici, precum si fragmente ale clirtilor poetice si profetice, inainte ca Inchizitia si-1 arda pe rag pentru ceforturile sale (1536). Lucrarea de traduce- te a Vechiului Testament a fost continuatit de alii $i adusé 1a xi fn cadrul traducerii King James Version, din 1611 si, mai recent, in New King James Version (Nowa ‘Versiune King James) din 1982 textului 2. Aramaica ‘Asemenea limbii ebraice, aramaica este 6 limba semiticd, dar vorbitd de neevtei, ce a cunoscut, veacuri de-a randul, o larg rispéndire in lumea antic. Pe misuri ce ebraica a devenit o limba moartd pentru evrei, Vechiul Testament a trebuit si fie tradus pentru ei in aramaic%, limba foarte ‘nruditi si totusi diferit de ebraicd pe care ‘si-au insusit-o ei, in cele din urma. Scrierea Pe care noi o asociem cu ebraica a fost probabil imprumutati din ‘aremaicé prin anul 400 1.Cr. si s-a dezvoltat in literele cu profilul artistic ,dreptunghiular* auat de familiare studentilor de ebraici din zilele noastre.I7 Cele mai multe dintre faptele legate de ebraicd expuse mai sus sunt valabile si in cazul unor porfiuni din VT redactate tn limba aramaict. Aceste pasaje sunt msi putine si se ocupd in special de relatiile Israelului cu vecinii sii neevrei, atdt in perioada exilului babilonian, cét si dup aceea:18 VIL. Traducerea Limba englez este binecuvantati cu ‘multe, poate prea multe, traduceri. Exist Introducere la Vechiul Testament 9 totusi cu mult mai pusine traduceri ale Ve- chiului Testament decat ale Noului Tes- tament, Aceste traduceti se impart in patra mari categorii: 1. Foarte literale Nowa Traducere a lui J.N. Darby din 1882 (Nou Testament a aprut mult mai devreme), The English Revised Version G-Versiunea Englezi Revizuitz") din 1881 si varianta ei american’, The American Standard Version (,,Versiunea American Standard") din 1901, sunt extrem de lite- ale. Aceasta le face foarte utile pentru swudiu, dar mai anevoioase pentru inchi- nare, lecturd public si memorare. Cei mai ‘multi credinciogi n-au renuntat niciodata la maiestuozitatea si frumusefea traditiei ‘Tyndale-King James in schimbul acestor versiuni utile, dar redactate intr-un lirbaj cam de lemn. 2. Echivalenta optima Versiuni foarte literale, care urmiirese indeaproape textul original ebraic si gree, atunci cénd engleza le permite acest lucra, dar care ingiduie tousi 0 waducere mai liber, atunci céind stilul si formele idioma- tice 0 cer. Printre acestea se numeri King James Version (KJV), Revised Standard Version (RSV), New American Standard Bible (NASB) si New King James Version (NKJV). Din nefericire, RSV, desi este demni de incredere in ce priveste Noul Testament, este tributaré unui Vechi Testament care atenueaz semnificatia multor profefii mesianice. Aceasti tendin\& periculoasé se manifesta in zilele noastre chiar‘n rindurile unor cérturari care aveau ‘candva vederi sinitoase asupra Cuvantului lui Dumnezeu. Comentariul Biblic al Credinciosului a fost editat pentru a se conforma editiei New King James Version (NKIV), aceasta fiind cea mai viabili asociere intre frumoasa (dar arhaica) King James Version si limba de azi, evitind towsi formele arhaice thee sau thow (in engleza veche, echivalentul termenului +you" din engleza contemporand ).19 3. Echivalenta dinamic& Este 0 traducere mai libera decdt_echi- valenfa integral, recurgdnd uneori fa para- frazare, tehnicé util atata timp cét cititorul este avizat de acest lucra,, New English Bible, New International Version si Jerusalem Bible apartin, cu toate. acest categorii, Se incearcd si se imbrace idei fntregi inu-o structurd pe care Moise si Isaia ar fi folosit-o daca ar fi scris in zitele noastre si tn limba englezi. Cand este folosit in mod cumpatat si. conservator, acest tip de traducere se poate dovedi un instrument util de studiu; Pericolul consti in larghetea teologicd a multor traducitori care folosese aceasta metoda 4, Parafraza Parafraza cauta s4 transmit textul idee ‘cu idee, permitindu-si ins adesea libertSti mati, adaugdnd material suplimentar. Fiind, prin modul de formulare a continu- tului, mult indepartatd de textul original, e~ xisti fntotdeauna pericolul unei interpre- Hiri exagerate, in cazul parafraziil. Asa, de pild8, editia Living Bible, desi evanghe- Tic& fn ton, isi permite muite ,licente de interpretare, care sunt, in cel mai bun caz, discutabile. Este bine si aveti cate 0 Biblie din cel putin trei din aceste categorii de traduceri, pentru a le putea compar. Cu toate aces- tea, credem cit traducerea de tipul com- pletii sau echivalenté optima este cea mai lipsita de primejdii pentru gemul de studiu biblic detaliat, prezentat in Comentariu Biblic al Credinciosului. IX. Inspiratia dn mijlocul acestui potop de detalii de ordin istoric si tehnic, se cuvine s& medi- tim la cuvintele marelui predicator baptist, Charles Haddon Spurgeon: Acest volum este opera literard a Dumnezeului Celui viu; fiecare literd a fost serisi cu degetut Celui Atotputemic; fiecare cuvant din ea provine de pe buzele Sale vesnice: fiecare propozitie a fost dictati de Duhul Sint. Cu toate a recurs la un Moise, pentru ca acesta sisi serie istoriile cu condeiu! su arzitor. Dumnezeu este Cei care a ciliuzit acel conde. Desi coardele harpei au fost atinse de David, ind de pe degetsle acestuia au picurat melo- 20 Introducere la Vechiul Testament iosii psalmi, Dumnezeu este Cel care a divjat rainile lui David peste coardele vit ale harpei {ui de anr. E drept ci Solomon a.cintatimnuri de dragoste, rostind cuvinte pline de intelepciune, dar Dumnezeu i-2 miseat buzele, diruindu-i clocinta, Daca I-as urma pe Naum, cel cu glas de tunet, cnd cai acestuia is croiesc cu grew drum prin api, sau pe Habacuc, cdnd vede conturile lui ‘Cusan distruse; daci ag citi cartea profetului Maleahi, cénd piméntul arde ca un cuptor, ei bine, in toate acestea este vocea !ui Dumnezeu, ‘nu 2 omului; cuvintele sunt ale lui Dumnezen, cuvintele Celui Vesnic, Neviizut, Atotputernic, Tehova al acestui pamant.20 NOTE FINALE 1Apare in numele organizatiei evreiesti B'nai Brit" ( Fill legamantalui"). 2Cuvintele lui (in latina) au fost traduse astfel: Noul in Vechiul e cuprins, Vechiul in Nou! e explicat 30rdinea celor douzeci si patru de c&rti ale Vechiului Testament, in Biblia ebraick sau fin oricase traducere evreiasci, este dupa cum prmeazi: I. Legea (Tora) Geneza Exodul Leviticul Nomeri Deuteronom IL Profetii (Nevi"im) 1. Primii Profeti (Vechiy Tosua Judecktori Samuel Regi 2. Ultimii Proferi (Mai recenti) Isaia Teremia Bzechiel Cartea celor doisprezece (De la Osea la Maleahi) IIL Serierile (Ketuvim) Psalm ov Proverbe Rut CAntarea Céntiritor Eclesiastul Plangerile Estera Daniel Ezra-Neemia Cronici “Merrill F. Unger, Introductory Guide 10 the Old Testament, p. 39. STbid. STotsi, canle din Noul Testament rus, de exemplu, sunt dispuse, dup’ evanghelii, {ntr-o ordine intrucditva diferits. TVezi introducerea de Ia New Revised Standard Version, cu Apocrifa, pentru lista cirtilor adiugate canonului de cite aveste grupari. (Ei nu sunt de acord nici intre ei asupra cirilor care trebuie incluse). SIdeea de , als" a fost asociati cu acest cuvant. SEditiile timpurii ale taducerii King James Version din secolul al XVI-lea contineau si Apocrifa, dar plasat% fntre ‘Vechiul si Noul Testament pentru a indica siatutul ei inferior. fi socheaz’ pe multi care privese traducerea King James Ver- sion ca fiind singura Biblie adevarat, c&nd (Gi daca) descoperd cd, de fapt, aceastd ver- siune continea cirti Intregi care nu sunt de origine divin! La Conciliul din Trent, care a avut loc fintre 1545 si 1563 (cu intreruperi) la ‘Trento, Italia. 'Cercetitorii mai putin conservatori plaseazii datele mai tarziu, dat incheie prin ‘@ accepta c& rezulti aceeasi perioadi de timp. 12Muiti cercetitori ai Bibliei prefer si Te grupeze pe acestea dou (Geneza pind la Estera) si sd le eticheteze istorice. 13Limbile semitice sunt cele care au fost sau sunt vorbite de cétre urmasii lui Sem. Acestea sunt araba, feniciana, acadiana si ebraica 14Folosind franceza, engleza si cuvin- tele recent intrate tn limba pe baza radica- r antici, dar si noile constructi, lin- gvistii av ajutat la reactualizarea acestei Timbi tn secolul douazeci. '5De exemplu, un vorbitor de limba cenglezi tsi d& seama de diferenta sunetelor dintr-un cuvant cum ar fi past, pronuntat fa Oxford, Boston, Dallas sau Brooklyn. Consoanele sunt pronuntate la fel, nu inst Introducere Ja Vechiul Testament 21 i vocalele. De exemplu, ,.a" este pronuntat complet diferit in fiecare din aceste orase. 16De exemplu, acolo unde versiunile King James Version si New King James ‘Version au tradus prin Dosavut (cu majus- cule nici,” reprezemtind cuvantul citit public Adonai), forma scrisi este de fapt, sacrul_tetragrammaton™ (patru_litere, YHWH) care semnificd legtimantul numelui lui Dumnezeu, Yahweh, sau in traditia englezi, Jehovah (in roman’, Iehova). '7Unger, Introduction, p. 124. '8Bragmentele redactate in limba ara maicd sunt: Ezra Teremia 10:11; Daniel 2:4-7.28. 19De exemply, traducerea similar (dar mai putin literark) New American Stan- dard Bible pastreaz’ formele shee si thou fn rugiciuni gi in cintile poetice, 2Charles Haddon Spurgeon, Predicile lui Spurgeon, £28. Cuvantul .dictat” nu trebuie interpretat in acceptiunea pe care o are astizi fn sfera activititii de secretariat ‘Aga cum indica restul citatelor, Spurgeon a crezut tn doctrina ortodoxa a inspiratiei — respectiv dubla paternitate (umana si di- vind) a fiectrei citi din Bibiie. 712-26; INTRODUCERE LA PENTATEUH »Critica modernd a indrétenit st submineze $i sd atace aproape toate cartile Sfintei Scripturi, dar pe nici una ce atdta cutezanté ca pe acea a Pentatewhului, decdt poate in cazul profetiei lui Daniel... St ludim pozitie in ce priveste realitatea — cuprinzitoare, profunda si concludensci — potrivit cdreia autoritatea lui Cristos a rezolvat chestiunea pentru tori cei care Il recunosc a fi atét Dumnezeu, cat si om”. - William Kelly »Pentateuhul este 0 introducere esentialé pentru intreg Cuvantul lui Dumnezeu. El deschide cea ce va fi apoi desfitsurat pe larg, conducandu- ne mereu insru nidejdea unei impliniri care, desi indepartata, este sigurd." fnainte de a comenta asupra fiectreia intre cele cinci Carti ale lui Moise, avand ‘in vedere c& acest material constituie.o parte aiat de esentialé din revelatia biblic’, am dori si prezentim céteva aspecte legate de Pentateuh in general, I Titlurile Pentateuhului Primele cinci cirti ale Bibliei poarti indeobste denumirea de ,Pentateahul”. In vechime, cdrjile se prezentau sub forma uunor suluri, mai degrabt decat sub aceea a unui ,,codex" cu paginile legate (adic sub fonmi de carte), Sulurile acestea mumite tn greacl reuchoi,! erau pistrate In containere sub forma de teacd. Termenul pentateu- cchos din greact inseamni,cinci suluri*, de aici provenind termenul , Pentateul Eyreii ii spun Pentateubului ,,Tora (in ebraicd: tord, ,Jege” sau ,instruire’), con- siderindu-l cea mai importanté parte a Bibliei lor. ‘Un al treilea titlu sub care sunt cunos- cute indeobste aceste volume este aceea de Cale lui Moise". Nu putem ignora ito- nia feptului c¥in Bibliile unora dintre firile nord-europene fn care se semnaleazi cea ‘mai mere opozitie fati de paternitatea lui Moise asupra Pentateuhului aceste cirti sunt intitulate nu ,Geneza', ,Exodul" ete. ci Prima carte a lui Moise", A doua carte — Samuel Ridout alui Moise’ etc. Cu exceptia cari Numeri, al carei title este traducerea grecescului arithmoi sia latinescului Numeri, noi retinem denu- mirea sub care apar aceste cinci cArtiin tra- ducerea in greaci a Bibliei, Septuaginta (LXX), adaptind grafia si pronuntia lor, (Vezi studiui asupra fieciret cirti in Co- meneariul Biblic al Credinciosului). Adesea evreii numesc aceste cirti dup primele cuvinte ale textului ebraic. Astfel Genezei i se spune Bereshtth (La ince: pur’). IL Continutul Pentateubului In englez& (si in romani, n.tr.) lege are o arie de sensuri mai restransd decat cea a termenului ebraic tord, de unde rezulti c& termenul ,Pentateuh" este ideal pentru crestinism, exprimand importante uriasa pe care © ocupa in cadrut su acest set de cinci volume, A. Geneza Geneza este un ttl adecvat, ntrucat in greaci. (genesis) are sensul de incepuc. Prima carte a Bibliei ne poarti inapoi la originile universuiui, pimantalui, omului, clsitoriei, picatului, adeviratei religii, natiunilor, aparitiei diverselor limbi si a poporului ales. Primele unsprezece capi- 24 Introducere la Pentateuh tole ne prezint& un cadru foarte cuprinzitor al istoriei umane, pe cnd in capitolele 12 Ta 50 firul narativ se concentreazi asupra {storiei familiei lui Avram, Isaac, lacov gi a fillor acestuia. B. Exodul Exodul (gr. exodus = iesire) ne arati ‘cum, pe parcursul a patru sute de ani, fami lia tui Avram s-a transformat fntr-o natiu- ne, in conditiile de munc& forfatt la care a fost supusi de faraonii Egiptului, pentru ca apoi si vedem cum, sub conducerea lui Moise, israelitii au fost izbaviti din robia egiptean’. Restul c&rtii este consacrat prezentirii Legii si descrierii amanuntite a cortului intélnirii (tabernacolului). C.Leviticul Leviticul este un manual pentru leviti, de unde si numele. In el sunt descrise ritu- alurile necesare oamenilor picétosi din acea er pentru a putea avea pirtisie cu un Dumnezeu sfant. Cartea contine imagini si tipuri ale jertfei ui Cristos. D. Numeri Numeri, dup cum sugereazi termenul, conjine o numérétoare a poporului sau un recensimént — de fapt unul 12 Inceputul rtii,altul la sfarsit, Titlul ebraic al c&tti: dn desert (Bemidbar), este mai expresi intrucit Numeri relateazi evenimentele is- torice traite de poporul Israel in pere- grindrile sale prin pustiu. E. Deuteronom Deuteronom, insemnénd in greaci a doua tege, este mai mult deca o simpla re- iterare a legii pentru noua generatie, desi esie si aceasta. Deuteronom constituie ve- riga de legaturl cu ciitile istorice urmi- toare, deoarece ne prezintX moartea lui Moise gi inlocuirea luj cu succesorul sat Tosua. Griffith Thomas, in stilul sau concis si lucid, rezum’. confimutul Cartilor lui Moi- se dup’ cum urmeazit: Cele cinci cit ale Pentateufului relateazd intro- ducerea teligiei divine tn lume. Fiecare carte reprezintS cAte o etapa planului lui Durmnezeu, constituind la un Joc un bloc omogen, Geneza ne spuine despre origines religiei sia poporului ales al lui Dumnezeu ca mediu prin care avea si se ‘manifeste aceasti religie. Exodul consemneazi transformarea israelitilor fnte-o natiune sista bilirea relatiei lui Dumnezeu cu ea. Leviticul ne prezinti diversele mijloace prin care s-a menii- nut aceasti relate, Numeri ne araté mogul dc or ganizare a israelitilor pentru a putea incepe si trfiase’t viata de religie divind in Pamantul Figiduintel. Aceast& carte ne relateazd, de asemenea, despre esecul natiunii si, in con- secint, decalajal care a intervenit, iar apoi de- spre reorganizarea natiunii, In fine, Deute- ronom ne arati cur au fost presi ‘find stiteau Ia hotarele Pant pentra apropiata lor intrare fn aceast{ar.? IHL Importanta Pentateuhului De vreme ce tot Vechiul Testament, de fapt intreaga Biblie se bazeazi pe aceste prime cinci c&rti, importanta Pentateuhul pentru religia revelati nu se poate sublinia indeajuns. Dac invatatii necredinciosi, de orientare rationalist ar putea submina credinta in integritatea si autenticitatea acestor cri, originile iudaismului s-ar pierde intr-o mare de incertitudini. Si nu creadi crestinii cd eredinja noastrd nu este afectaté de asemenea atacuri, intrucat Nou! ‘Testament si Insusi Domnul nostru citeazii din Cartile Ini Moise, considerndu-le adevarate si demne de incredere. Dr. Merrill Unger a exprimat problema ‘n termeni transamti: “Temelia tntregului adevar revelat si a planului de riscumparare al lui Dumnezeu se sprijini pe Pentaicub, Dacii aceasti temelie hu éste demnai de incredere. nici Biblia, tn itegralitatea sa, nu este deri de incredere.* IV. Paternitatea Pentateuhul Cu exceptia unora din primele secole crestine care au’preferat si-1 considere pe Ezra autorul Torei, in cea mai mate parte, ortodoxia iudéo-cresting a rimas si ramane convinsa de paternitatea mozaici a Penta- tevhuiui. A. Paternitatea mozaici Ynainte de a examina pe scurt teoria do- Introducere la Pentateuh 25 cumentarg, care, fn general, neag’i paterni- tatea mozaici, si semnalim probele pozi- tive care pledeazi in favoarea ei. 1 Competenta lui Moise Hartmam, criticul german din secolul al noudsprezecelea, a negat paternitatea mozaicd, pe motiv ca aceasta ar fi fost ralmente imposibil%, inirucat serisul nu fusese inca inventat. (Sau, cel putin, asa credeau multi 1a acea dat!) Arheologia a demonstrat ins& c&, 7m redactarea operelor sale, Moise putea opta intre cel putin cfte- va forme de scriere, respectiv forma tim- purie.a scrierii ebraice, hieroglifele egip- tene sau alfabetul cuneiform acadian. De- sigur Fapte 7:22 le-a spus credinciosilor, cu mult fnainte ca arheologia si fi confir- ‘mat acest jucru, c& Moise a fost educat fn toatd invapitura egiptenilor."* Cand spunem c& Moise ,a scris” Pentateuhul, asta pre- supune ci el ar fi putut recurge la docu- mente anterioare, pentru companerea c&ttii Geneza, De asemenea sintagma ,.a scris Pentateuhul" permite interventia unor edi- ‘ori inspirati in transferul textului-ebraic de Jao generatic la alta, in decursul veacu- rilor. Desigur, faptul ci ar fi putur serie Pentateuhul nu demonstreazd ci la si seris. Dar, ca parinte al credintei ebraice, nu se putea ca el si nu fi consemnat in per- manent revelatia !ui Dumnezeu pentru generale urmatoare, cum, de altfel, ii si poruncise Dumnezeu si fact, 2. Afirmatii ale Peniateuhului Textul Torei afirma ciar ci Moise a seris uneori la porunca lui Dumnezeu Vezi, de exemplu, Ex, 17:14; 24:4; 34:27; Numeri 33: euteronom 31:19. 3. Afirmapii biblice ulterioare Restul Cuvantului lui Dumnezen accep- tide asemenea paternitatea mozaicd a Pen- tateuhului. Vezi, de exempli 1 Regi 2:3; iar in NT, Luca 24:44 rinteni 9:9. 4. Marturia lui Cristos Pentru crestini, faptul ci Insusi Domnul nostra a acceptat paternitatea mozaicd ar trebui si rezolve odata pentru totdeauna problema, Ideea sustinutd de unit, conform cireia, fn umanitatea Sa, Isus ar fi fost ig- norant in materie de stiinti si istorie sau, dimpottiva, eX El ar fi stiut mult mai mule, dar ci S-a pretat la ignoranta si prejudeci- {ile concetiitenilor Sai nu este demniide a fi luati in considerare de nici un credincios! 5. Arheologia si Pentateuhul S-a constatat cil multe obiceiuri, ter- meni, nume si detalii istorice si culturale, despre care criticii liberali afirmau ciindva c& sunt de dati ..prea tarzie pentru a f fost contemporane cu Moise, in realitate Lau precedar pe Moise cu cateva secole bune. Desi acest fapt nu ,demonstreazi aternitatea mozaic’, se armonizeazi mult mai bine cu conceptia traditic decat cu teoria potrivit cireia presupusi .redactori* sau editori din veacurile ulterioare ar fi cunoscut toate aceste detalii (In realitate de ‘mult pierdute), pe care le-ar fi nsdilat apoi cu atata indemanare intr-un tot unitar! B. Ipoteza documentara In 1753, Jean Astruc, un medic francez, a formulat teoria potrivit cireia Moise at fi compilat Geneza din dou documente. Acele pasaje in care numele Iuj Dumnezen pate sub forma Jehova ar fi provenit, con- form teoriei lui Astruc, dintr-o sursi, pe end cele care Il redau pe Dumnezeu prin termenut Elohim ar proveni din alt sursi. Ela notat aceste presupuse surse cu J (de la Jehovah) si respectiv ,,E° (de la Elohim, na). Mai tirziu, cercetitori liberali au dez- voltat teoria, piasandin cele din urma toate presupusele lor surse la o dat mult ulte- rioar’ lui Moise. Alte prezumtive docu- ‘mente au fost definite drept ,.D" (,ddeutero- nomice") si respectiv ,.P" (,preotesti"). Si astfel Pentateuhul a fost considerat un ghiveci de surse, coagulat in forma sub care se prezintd astizi in intervalul dintre secolul al nouilea si al gaselea tnainte de Cristos. Ipoteza a ajuns s& fie cunoscutii tn termeni populari sub denumirea de Teoria TEDP™ ‘CAteva lucruri au ficut ca ipoteza sii fie atrdgitoare pentru cervetitorii secolului al 26 Introducere la Pentateuh nouasprezecelea. in primul rand, se potri- yea de minune cu teoria evolutici, formu- Jat de Darwin, care se aptica chiar atunci Ja mule alte domenii decat cel exclusiv cel al biologiei. Apoi, spiritul de combatere a oricdirei manifestari supranaturale, ce do- mina aceasti perioada, si-a gisit delectarea {in incercarea de a dispretui Biblia, spundnd c& nu ar fi aliceva decat o lucrare pur ome~ neasc&. In al treilea rand, curentele uma- niste, care au inlocuit revelatia divin’ cu eforturile omului, s-au armonizat perfect cu aceastt teorie. In 1878, Julius Wellhausen a populari- zat ipoteza documentara intr-un mod in- teligent si ingelator de plauzibil. In aceasti scurti Introducere nu ne putem permite si mentionaim decat unele dintre principalele contraargumente care demoleazi aceastd teorie.5 Printre problemele setioase de care se loveste teoria menjionatd se numara si ur- mitoarele: 1. Absenta probelor de natura unor manuscrise Nu existi nici un fel de probe sub forma de manuserise care sii demonstreze ci vre- tuna din lucritile editoriale propuse de te0- ria ,JEDP* a aptirut vreodati, 2. Fragmentare conflictuald si subiectivat Modul fn care invatatii tmpart Penta- teulaul pe fragmente difera foarte mult de Ia individ La individ, ceea ce trideaz’ exis- tenja unor puncte de vedere extremiste si foarte subiective, in paralel cu absenta oricdror probe concrete, obiective, de na- turd a sustine teoria, 3. Arheologia Asheologia tinde si sustina punctul de vedere conform ciiruia serierea, obice- iurile, cunostinfele de ordin religios si cele- lalte elemente din Pentateuh sunt de data ‘mult mai veche si in mod sigur mu din pe- rioada mult mai tarzie in favoarea cireia se ‘pronunti Wellhausen. 4. Lingvistica Presupusele forme de limbaj ,t@rziu* si numele proprii gisite in Pentateuh au fost gisite de fapt tn surse mult anterioare pe- rioadei lui Moise. Un exemplul constituie ytablele Ebla, scoase recent la Jumind, care contin multe nume similare sau iden- tice cu cele din Pentateuh. 5. Unitatea Pentateuhului Din punct de vedere editorial, cele cinci clrti ale lui Moise etaleaza un grad ridicat de coeziune, ilustrand o unitate si 0 coe- renfé care ar fi cAt se poate de greu de reconcifiat cu teoria presupusei alcatuiri din ,lipituri" ale unor fragmente disparate. 6. Falimentul spiritual {in fine, din punct de vedere spiritual, teoriile documentare, chiar si modificate de atheologie si de alte teorii similare, sunt nedemne fati de neasemuit de frumoasele adevaruri consfintite in aceste clrti. Daci aceste teorii ar fi adevarate, Pentateuhul ar fi, dup& cum s-a exprimat Dr. Unger: smeautentic, neistoric’ si nedemn de in- credere — 0 niscocire a oamenilor, iar nu opera lui Dumnezeu."6 V. Data Pentateubului Confinutul Pentateubului coboard in timp pani la creatie, desi, evident, con- semnarea acestui eveniment a avat loc cu mii de ani mai tarziu. Cum e si normal, da- ta redactirii Pentateuhului asupra céireia vom clidea de acord va depinde de identi- tatea autorului pentru care optim. Cercetatorii liberali dateazi, in mare, diversele etape in care se imparte Penta- teuhul, potrivit teoriilor Jor, dupa cum urmeaza: asa-numitul Document J* este plasai in jurul anului 850 1.Cr.; ,Documen- tul B* prin anul 7508.Cr.; .Documentul D* fn jurul anului 621 1.Cr.:? iar .Documentul P* prin anul 500 7.Cr. Cercetétorii conservatori plaseazi, in general, aparitia Pentateubului in preajma perioadei Exodului, respectiv tn secotul al cincisprezecelea i.Cr. Unii preferd o dat a acestui eveniment situat cam cu un seco si jumatare mai tarziu Probabil ci cea mai bund dati, care si Introducere la Pentateuh 27 se corespunda tuturor datelor biblice, s-ar situa intre 1450-1410 %.Cr. Pentru mai multe detalii, vezi comentariul asupra cArtilor individuale din Comentariul Bi- blic al Credinciosului. VL Concluzii Incheiem Introducerea la Pentateuh cu afirmatiile celui mai proeminent cercetitor canadian al Vechiului Testament: Pentateuhul este o compozitie omogeni fn cinci volume, si nu o comasare de lucriti disparate si doar aleator tnrudite. El descrie. pe un fundal acreditat din punct de vedere istoric, maniera in care Dumnezeu S-a revelat oamenilor gi i-a ales pe istaeliti pentrs © lucrare si o marturie special in lume, ta decursul istoriei umanc. Rolul lui Moise in formularea acestui corpus literar pare s& fie pre-eminent, si nu e defel lipsit de temei faptul cdi s-a acordat un loc de mate cinste in dezvoltarea epopeii formirii natiunii Israel. find venerat deopotriva de evrei side crestini, ca marele intermediar al sirivechii Legi§ NOTE FINALE !Termenul reuchos desemna initial o u- nealtd sau o scula, iar mai tarziu un sul pentru scris 2W. H. Griffith Thomas, The Penta- teuch, p. 25 2Memill F. Unger, Unger’s Bible Hand- book, p. 35. 4Filozoful evreu Spinoza l-a considerat, de asemenea, pe Ezra autorul Pentateuhu- wi 50 abordare crestind se poate gisi in R. K.. Harrison, Introduction to the Old Tes- tament (Grand Rapids: Win. B. Eerdmans Publishing Co., 1966). Prozatorul ameri- can de origine evreiascd Hermann Wouk a prezentat teoria in This Is My God (Garden City, NY: Doubleday & Co., 199). Unger, Handbook, p. 35. ‘7Multi liberali propun o dat’ atdi de con- cretii pornind de la conceptia gresiti potri- vitclreia Iosia a fi, gdsit" (citeste: .nisco- cit") ceea ce se cheamii astizi Deutero- ‘nomul cu scopul de a promova un centra de ‘nchindciune in capitala sa, Terusalim, ‘SHarrison, Introduction, p. 541 GENEZA Introducere Prima carte a Bibliei este, din mai multe motive, una dintre cele mal intere- toate timpurile s-au aplecat asupra acestei cirfi, acordandu-i toat. I. Locul unic in Canon Geneza (in greacd inseamna ,inceput“), umité de evrei Beresit (in ebraicd: ceput*), isi meritti numele. Aceasti carte incitanté ofer singura relatare adevirath a creatiei, facut de Singurul care S-a aflat acolo — Creatorul! Prin robul Sau Moise, Duhul Sfant schi- teazi inceputurile barbatului, femeii, cisd- toriei, cdminului, pacatului, jertfelor, cetitilor, comertului, agriculturii, muzicii, hindi, limbilor, raselor si popoarelor lumi. Toate acestea in primele unsprezece capitole ale cari. Apoi, de la capitolul 12 la 50 vedem conturdndu-se inceputurile lui Israel, ,.po- porul esantion* ai lui Dumnezeu, care tre- buia si devin’ microcosmosul spiritual al popoarelor lumii. Vietile patriarhilor Avra- am, Isaac, Iacov si ale celor doisprezece fii ai sii ~ mai ales a cucernicului Iosif — au inspirat milioane de oameni, de la copii pané la cercetitorii profunzi ai Vechiului ‘Testament, Pentru deslusirea celorlalte saizeci si cinci de carti ale Bibtiei e necesari o inte- legere temeinicd a Genezei. Toate celelalte serieri sunt clidite pe aceast4 admirabil de Proportionati structuri literaré. UL Autorul Suntem de acord cu vechea invatdturd ebraica si crestin3, conform cireia Geneza a fost scrisa si compilati de Moise, omul lui Dumnezeu gi legiuitorul Iui Israel. De vreme ce toate evenimentele din Geneza 29 si fascinante sectiuni ale Scripturii. Locul ei in Canon, relatia cu restul Bibliei si caracterul variat si remarcabil al continutului ei — iaté tor atdtea elemente care fac din ea una dintre cele mai proeminente carti din Sfainta Scriptura. Cut 0 veritabild patrundere spiritualé, oamenii lui Dumnezeu din atentia, ~ W. H. Griffith Thomas sunt anterioare lui Moise, este aproape sigur ci Moise s-a folosit de manuscrise sttdvechi si probabil de relatari orale, dupa cum La cilduzit Duhul Sfant. Vezi Intro- ducerea la Pentateuh pentra 0 discutie despre paternitatea lui Moise. OL Data Cei mai conservatori cercetitori dateazit ‘in general Exodul cam pe la anul 1445 Cr, De aici deducem ci Geneza ar fi pu- tut fi scris4 fire aceastii data si moartea lui Moise, cam patruzeci de ani mai trziu. Este, bineinfeles, posibil ca aceastii carte a Pentateuhului s& fi fost scris& inainre de Exod, clici toate evenimentele din Geneza preced acest mare eveniment. Vezi Introducerea la Pentateuh, pentru detalii suplimentare. IV. Contest si teme Cu exceptia celor care sunt deosebit de porniti impocriva Bibliei, iudaismului sau crestinismului, aproape toatd lumea este de acord cA Geneza este o fascinantii relatare a vremurilor foarte indepirtate, continand naratiuni de mare frumuseje, cum ar fi cea despre Iosif. Dar s& vedem, pe scurt, care este fin- dalul acestei prime cirti din Biblie. Cei care resping ideea unui Dumnezeu personal tind si plaseze Geneza in catego- tia colectiilor de mituri, adaptate dup’ mi- turile mesopotamice pigéne si ,curatatc” de elementele lor politeiste diunitoare, pentru construirea unei religii monoteistc, Alltii, mai putin sceptici, vad tn Geneza 30 Geneza ocolectie de epopei (saga) sau legende, cu oarecare valoare istoricd. ~-Altii, in schimb, vad in naratiunile Ge- nezei explicatii ale originilor lucrurilor din naturi si culturé (denumite, in limbaj tehnic: etiologii). E drept cd existd etiotogii ‘in Vechiul Testament, mai ales in aceasta carte a fnceputurilor (de ex. otiginea paica- tului, a curcubeului, a poporului evrew), dar sub nici 0 form’ faptul acesta nu face ca explicatile si fie mai putin istorice. Geneza este istorie. Ca orice istorie, este supusi interpretitilor. Este istorie teologi- cf sau fapte narate in tiparul planului di- vin. Bine s-a spus cl: ,History is His story“ (Joc de cuvinte, cu traducere aproxi- ‘mativa: , istoria este povestea Lui‘, n.t). Desi Geneza este prima carte a ,legii*, exist foarte puyin material juridic in ea. Este ,,Lege" (Torah, in ebraicé mai ine seamn’ si instruire) prin faptal o& pune temelia pentru toate celelalte cirti, de Jn Exod la Deuteronom si pentru darea de c&tre Dumnezeu a Legii prin Moise. Se poate spune cé Geneza pune temelia {ntregit istorii biblice ~‘chiar a istoriei. Temele gemene ale binecuvantirii si blestemului sunt intretesiite eu grijt in toatd structura Genezei si, bineinteles, ain- tregului Cuvant al lui Dumnezeu, Ascul- tarea aduce bogitia binecuvantirii, iar neascultarea reversul. Marile blesteme sunt pedepsele aduse peste om prin: Caidere, Potopul universal si ‘Tncurcarea limbilor la Babel. Marile binecuvdntéri sunt promisiunea unui Rascumpiritor, mantuirea unei 13 mésife prin Potop si alegerea unui popor deosebit, Israclul, care s& fie canalul prin care sii se reverse baru! lui Dumnezeu. Dac Geneza cuprinde fapte de naturi istoricd, de unde a stiut Moise “toate genealogiile strivechi, discutiile, eveni- mentele gi interpretarea lor corect8? Mai inti, este util si mentionim oc arheologia a sustinut (nu a ,dovedit®, ci a confirmat si a ilustrat) relatarea Genezei in ‘multe privinte, mai ales In ceea ce priveste patriarhii si obiceiurile lor Unii din liberalii secolului al XIX-lea, ‘cum ar fi Hartmann,! au opinat c& Moise mar fi putut serie Pentateuhul, fiindet serisul nu fusese ined inventat! Acum inst noi stim c& Moise ar fi putut serie in ori care din vechile grafii, fiind instruit in toatl stinta egipteand. ‘Moise a fotosit Pird indoialé relatari pre~ uate de Ja Iosif, ‘precum si tablele, perga- mentele si ttaducerile orale aduse din Mesopotamia antici de citre Avraam yi descendeniii sti. Acestea includeau, de bunt seami, genealogiile, seotiunile majo- re, cunoscute sub denumirea de ,generatiile tui Adam" ete, in ultima instant’, toate acestea nu sunt totusi. suficiente. Duhul Sfant al iui Dumnezeu I-a inspirat pe Moise si aleagi exact materialele care trebuiau incluse si si ignore ‘restul manuscriselor. Tot El a furnizat probabil detaliile conversatiilor si ale altor lucruri prin revelatie direct’. Ajungem: astfel fa 0 problemi de cre- dint. Ori este Dumnezets capabil s& creeze © asemenea lucrare prin slujitorii Sai, ori nu, Credinciosii tuturor generatiilor, din timpurile cele mai strivechi si pind asiizi si-au pus pecetea ck Dumnezeu este ade- varat. Arheologia ne poate ajuta si reconstituim cultura patriarhilor pentru a face mai vii? relatirile Bibtiei, dar numai Duhul Sfént poate revela adevarul Genezei inimilor si vietilor noastre, in fiecare zi. Cand citim Comentariul Biblic al Cre- dinctosului asupra cirtii Geneza sau asupra oricirei alte cirfi a Vechiului Testament, trebuie si ne bizuim pe ilu- minarea Duhului Sfant asupra Cuvdneului Sfént insusi pentru a beneficia cu adevarat de aceste comentarii. De fapt, un adevarat comentariu nu este un scop tn sine, ci o sligeati care ne indreaptd spre definitoriul moto: ,.2sa vorbeste Domnul Geneza 31 SCHITA I, PRIMELE EPOCI ALE PAMANTULUT (Cap. I-11) ri . Creatia (cap. 1, 2) . Ispita si cdderea (cap. 3) Cain si Abel (cap. 4) Set gi descendentii s&i (cap. 5) Réspindirea picatului si potopul universal (cap. 6-8) Noe dup’ Potop (cap. 9) ;. Tabelul natiunilor (cap. 10) [, Turnul Babel (cap. 11) PATRIARHIL ISRAELULUI (cap. 12-50) A. Avraam (12:1-25:18) 1, Chemarea lui Avraam (12:1-9) 2. Drumul in Egipt si inapoi (12:10-13:4) 3. Experientele cu Lot si Melhisedec (13:5-14:24) 4. Mostenitorul promis al Iui Avraam (cap. 15) 5. Igmael, fiul natural (cap, 16, 17) 6. Sodoma si Gomora (cap. 18, 19) 7. Avraam si Abimelec (cap. 20) 8 9. 10, n 12, mommvaw> . Isaac, fiul Promisiunii (cap. 21) . Jertfirea Tui Isaac (cap. 22) ). Morméntul familiei (cap. 23) |. O mireasd pentru Isaac (cap. 24) . Descendentii lui Avraam (25:1-18) B. Isaac (25:19-26:35) 1. Familia lui Isaac (25:19-34) 2, Tsaac si Abimelec (cap. 26) C. Tacoy (27:1-36:43) 1. Iacov il ingald pe Esau (cap. 27) 2. Tacov fuge in Haran (cap. 28) 3. Iacov, sofiile gi descendentii sai (29:1~30:24) 4. Iacov, mai siret decat Laban (30:25-43) 5. Intoarcerea lui lacov in Canaan (cap. 31) 6. Impicarea lui Iacov cu Esau (cap. 32, 33) 7. 8 9 . P&catele de la Sihem (cap. 34) 3. Intoarcerea la Betel (cap. 35) . Descendentii Iui Esau, fratele Tui Tacov (cap. 36) D. Iosif (37:1~-50:26) 1. Iosif vandut rob (cap. 37) 2. Iuda si Tamar (cap. 38) 3.1 irvinta lui (cap. 39) if tilmaceste visul brutarului si al paharnicului (cap. 40) if tilmaceste visurile tui Faraon (cap. 41) 6. Fratii lui Iosif in Egipt (cap. 42-44) 7. losif se descopers fratilor s&i (cap. 45) 8. Reintregirea familiei lui fosif (cap. 46) 9. Familia lui Tosif in Bgipt (cap. 47) 10. Binecuvantarea fiilor lui losif de citre Iacov (ap. 48) 11. Profetiile lui Tacov cu privire la fii s&i (cap. 49) 12, Moartea lui Tacov si apoi a lui Iosif in Egipt (cap. 50) 32 Geneza Comentariu I. PRIMELE EPOCI ALE PAMANTULUI (CAP. 1-11) ‘A. Creatia (cap. 1, 2) 1:1 ,,La inceput Dumnezeu...“ Aceste prime wei cuvinte ale Bibliei constituie temelia credintei. Crede aceste trei cuvinte si vei crede si ceea ce urmeaza in Biblie, Geneza oferd singura relatare competent a creatiei, care are sens pentru ‘camenii din toate timpurile, sensuri cu ade- varat inepuizabile, Relatarea divind afirma existenta lui Dumnezeu, nu incearc’ si 0 dovedeascd. Biblia Ti numeste int-un anu mit fel pe cei ce se decid si nege faptul existentei lui Dumnezeu. Le spune nebuni @Ps.14:1 si 53:1). Dupa cum Biblia incepe cu Dumnezeu, tot asa El trebuie si fie ‘primul si in vietile noastre. 4:2 Una dintre cele cateva interpretiri conservatoare ale relatirii Genezei despre creatie, ipoteza creatie-reconstructie, spu- ne c& intre versetele 1 si 2 s-a petrecut 0 mare catastrofé, poate ciderea lui Satan (vezi Ezechiel 28:11-19).? Aceasta a ficut ca tot ceea ce Dumnezeu crease a origine perfoct si devin’ pustiu si gol (tohu wabo- shu). De vreme ce Dumnezeu nu crease piméntul pustiu si gol (vezi Isaia 45:18), numai un cataclism puternic ‘ar fi potut explica conditiile haotice din versetul 2. Adepfii acestui punct de vedere scot in evi- denti ci, de fapt, cuvantul tradus prin sera” (hayetha) putea fi tradus si prin: »devenise.* Deci, pamantul ,,devenise pustiu si gol”. Duhul lui Dummezeu Se misca pe dea- supra apelor, in pregitirea marelui act creator si de reconstructie care avea sa urmeze, Versetele urmitoare descriu cele sase zile ale creafiei si reconstructici care au pregatit pmantul pentru a putea fi loouit de oameni. 1:3-5 fm prima zi Dumnezeu a po- tuncit ca lumina si striluceascd in in- tuneric si a separat Lumina de intuneric ca dou’ cicluri distincte. Acest act nu tre- buie confundat cu crearea soarelui, luni si a stelelor in a patra zi. in 2 Corinteni 4:6 apostolul Pavel face o paralela intre sepa- rarea initial a luminit de inuneric si con- vertirea piciitosului. 1:68 Anterior zilel a doua, se pare ci piméntal era complet inconjurat de un strat de api, probabil sub forma vaporilor densi, fn ziua a doua Dumnezeu a des- plrtit acest strat, in partea ce acoperea partial pamantul si partea ce forma partial nori, intre cele doud parti afléndu-se stra- turile atmosferice (firmament sau intin- dere). Dumnezeu a numit intinderea Cer ~ adicd, intinderea spatiului afl ime- iat deasupra pimfntului (nu spatiul stelar. nici al treilea cer, unde locuieste Dumnezeu). Versetul 20 clarificd faptul ci este yorba de [atmo]sfera in care zboarit pisiirile. 1:9-13 Apoi, Dummezeu 2 poruncit uscatului si fasi din apele care acopereau planeta, Astfel s-au ndscut uscatul si mirile, De asemenea, in a treia zi, El a poruncit vegetatiei si arborilor de tot felul si risari din pimant 4214-19 De abia in a patra zi, Dumnezeu fa agezat pe cer soarele, luna si stelele ca luminatori si ca modalitate de stabilire a unui calendar, 1:20.23 A cincea zi a fost martora um- plerii marilor cu pesti si a pamantului cu pislri si insecte, Cavntul tradus prin ~pisiri inseamna ,zburétoare" gi include lifieci si, probabil, insecte zburitoare. 1:24, 25 in a sasea zi Dumnezeu a creat pentru prima card animale si reptile. Legea Teproducetii este stipulaté prin repetarea cuvintelor dupa felul lor®. Exista variatit semnificative in ,tipurile" vietit biologice, dar nu exist schimbare a tipului unei uitoare in altul, 1:26-28 Coroana creatiei lui Dumnezeu a fost aducerea pe lume a omului, dupa chipul si asemanarea Lui. Aceasta Snseamni ci omul a fost agezat pe piimént ca reprezentant al lui Durnezeu si ci fi seamiina lui Durmnezen in anumite privin- je. Asa cum Dumnezeu este Trinitare (Tatil, Fiul si Duhul Sfint), tot aga si omut ste 0 fiint& tripartité (spirit, suflet si trap). Geneza 33 Ca si Dumnezeu, omul poseda intelect, 0 naturi morali, capacitaiea de a comunica ‘cu semenii lui si o.natura emotionala care depiigeste instinciul. Nici vorbai de asemdnare fizici aici. In contrast cu an malele, omul este un inchinitor, comunica prin sunete articulate si mai este si creator. Versetul 26 prevede existenta Sfintei Treimi, ficdnd © aluzie la ca: Apoi Dumnezeu (Elohim, plural] a zis (verb la singular in ebraic’): ,.S4 facem [plural] om dupa chipul nostru...* Biblia descrie originea sexelor ca act creator al lui Dumnezeu. Evolutia n-a fost niciodatd in stare si explice cum au apérut sexele, Oamenilor li s-a poruncit: .Cresteti si inmultiti-va* Dumnezeu i-a dat omului mandatul de a supune creatia $i de a o stipani - de a folosi, dar nu de a abuza de ea. Crizele moderne ale mediului taconjurdtor terestru se datoreaza licomici, egoismmului si negli- Jentei omului, 1:29,30 Reiese clar din aceste versete ci animalele au fost la inceput erbivore gi ci omul era vegetarian. Acest lucru s-a schimbat insi dup Potop (vezi 9:1-7). Au fost cele sase zile ale creatiei efectiv zile de 24 de ore, sau au fost ere geologice? Sau au fost ele zile de ,viziune dramatica* ‘in timpul cérora relatarea creatiei i-a fost revelatd lui Moise? Nici o dovada stint fick n-a putut sé intirme faptul ©& au fost literalmente zile solare. Expresia ,seard si dimineati* indica zile de 24 de ore. in ori- care alti parte din VT aceste cuvinte inseamnd zile normale. Adam a trait pe Parcursul zilei a saptea si a murit in al 930- lea an al vietii sale, deci a saptea zi nu putea fi 0 eri geologic. Ori de eae ori se foloseste cuvantul zi" asociat cu un numit in VT (de ex. prima zi" ete.) ea inseamnd o zi in sens literal. Cand Dumnezeu a poruncit poporului Israel si se odihneasca in ziua Sabatului, S-a bazat pe faptul ci El insusi S-a odihnit in a saptea zi, dupa sase zile de munca (Ex. 20:8-11). Interpretarea consecventd cere aici acelasi injeles al cuvantului ,zi*, Totusi, exist o dificultate in faptul od ziua solar, asa cum o stim cu totii, se pare ci nu incepuse decdit din a patra zi (vs. 14 19). Din punct de vedere biblic, crearea cerurilor si a pimantului este nedatatd, Tot asa si crearea omului. in orice caz, se dau genealogiile si, chiar admitand unele goluri in cadrul acestora, omul nu ar fi utut exista pe pimdnt de milioane de ani, cum sustin evolutionist. Injelegem din Joan 1:1, 14, Coloseni 1:16 si Evrei 1:2 c& Domnul Isus a fost Agentul activ in creatie, Pentru minunile inepuizabile ale creatiei Sale, El este vred- nie de inchinare vesnica. 1:31 La sfirsiuul celor sase zile ale reatiei Dumnezeu a vazut tot ceca ce facuse si toate erau foarte bune. 2:13 Durnnezeu S-a odihnit din activi- tatea Lui creatoare in a saptea zi, Aceasta nu este odihna gustatii de cel obosit, ci repausul satisfactiei incheierii unei sarcini bine indeplinite. Desi Dumnezeu nu i-a poruncit omului si respecte Sabatul acum, El la invatat principiul unei zile de odin din sapte, 6 Numele Donut Dumnezeu Uehova Elohim) apare pentru prima oar’ in versetul 4, dar numnai dupa crearea omului (2:27). Sub numele de Elohim, Dumnezeu este Creatorul. Sub numele de Iehova, El este in relatie de legimant cu omul Nereusind s& vadi acest lucru, unii critici ai Bibliei au conchis ci acesie nume Giferite atribuite tui Dumnezeu nu se pot explica dec&t prin existenta mai multor autori. Aceasta este istoria (vs.4) se referi la ‘inceputurile descrise tn capitolul 1. Verse- tui 5, care spune: ,nu era pe pamant nici un copacel si nici o iarbai nu incolfea inci", descrie conditiile de pe pamant in versetul 1210, cénd a apirut uscatul, dar fnainte ca vegetatia si apard. Paméntul era udat de un abur, nu de ploaie, 2:7 Acum ni se ofera o relatare mai complet a crearii omului. Dumnezeu i-a plimidi trupul din giana pamancului, dar numai implantatea suflarii lui Dumnezeu Ia icut 0 flint vie. Adam (,rosu sau oflirang*) a fost numit dup’ pamantul rosu din care a fost modelat, 34 Geneza 2:8-14 Gridina pe care Dumnezeu a sidito in Eden era inspre est, adict estul Palestinei, punctul de refering pentru toate directile in Biblie. Era situatd fn regiunea Mesopotamiei, ling’ fluviile Hidechel (Tigru) si Bufrat, Pomul cunostintei binelui i riului a prilejuit punerea la incercare a ascultirii omului, Singurul motiv pentru cate era gresit sii manance din acest fruct era faptul cd Dumnezen spusese asa. Sud diverse forme, acest fruct se afl si astdzt prinire noi. 2:15-23 Pedeapsa pentru nerespectarea acestei porunci a fost moartea (v.17) — moartea spiritual, instantanee si moartea fizicd, progresiva. in procesul denumirii animalelor si pistrilor, Adam trebuie s& fi observat c& acestea sunt femele si masculi. Fiecare avea un partener similar lui insusi si totusi diferit. Aceasta La pregatit pe Adam pentru un ajator asemanitor cu el nsusi. Mireasa lui a fost intocmita din coasta fui, pe cand Adam dormea. Tot asa, din coasta lui Cristos a fost uata Mireasa_ Lui si pus% la adpost pe cdnd El isi varsa sfngele intr-o agonie de nespus. Femeia tra fost Iuat& din capul lui Adam pentru a-I domina, nici din picioare pentru afi cal- cat in picioare, ci de sub brajul lui, pentru a fi protejati, gi de lang’ inima lui, pentru a fi iubiti. Dumnezeu i-a dat autoritate tui ‘Adam inainte de a plcdtui. Pavel co- menteaza acest fapt in legdturd cu ordinea creatiei (barbatul a fost creat mai intdi) si ‘cu scopul creatiei (femeia a fost facutii pentru batbat) (1 Cor, 11:8, 9). De aseme- nea, desi Eva a plictituit mai tdi, este scris ci prin Adam, capul, a intrat picatul in lume. El a avut pozitia de cap al familiei si, prin urmare, a purtat raspunderea. Versetul 19 devine mai clar prin folo- sirea mai malt ca perfectului in englezi:* »Domnut Dumnezen ficuse toate fiarele campului, adicd tnainte de a-1 face pe om. 2:24 Prin cuvintele versetului 24 Dum- nezeu a instituit cAsdtoria monogam’. Ca toate institugile divine, ea a fost instituita pentru binele omului si nu poate fi incklea- 1, Pr ca acest act si atragk consecinte grave, Legiitura cisniciei ilustreaz4 legatu- ra dintre Cristos si biserica (BI. 5:22-32). 2:25 Desi Adam si Eva traiau in erdina Edenului fari imbracdminte. nu le era rusine. B, Ispita si cAderea (cap.3) 3:1-6 Sarpele care i s-a ariitut Evei este revelat mai tirziu ca find nimeni afl decdt Satan insusi (vezi Apoc. 12:9). Acc care cauti si ,demitologizeze™ Biblia cred cf aceastd relatare a ciderii ar fi doar ale- goricd, iar nu literal’, citind tn sprijinul opinict lor faptul c& garpele era cuvantitor. Poate relatarea amigirii Evei de catre sarpe si fie acceptati ca fapticd? Apostolul Pavel negresit credea c& da (2 Cor. 11:3), La fel si apostolul foan (Apo. 2:9; 20:2). De fap, nu este singura ocazie in care un animal vorbit in Biblie. Dumnezcu ia dat glas migaritei lui Balam pentru a impiedica nebunia profetului (Nu. 22) si apostolul Petru a acceptat acest hucra ca fapt veridic si autentic (2 Pe. 2:16), Acesti trei apostoli ‘au fost inspirati de Duhul Sint si seve coea ce au seris. De aceea, a respinge fap- tul cf relatarea cliderii a fost un eveniment real, petrecut intocmai cum ne este descris, inseamna a respinge, de fapt, inspiratia Sfintei Scripturi. Existi alegorti in Biblie, dar aceasta nu e una dintre cle. Observati pasii care aw afundat rasa ‘umanii in picat, Mai fntdi Satan a strecurat in nim’ indoiala tar’ de Cuvantu! lui Dumnezeu: A spus Dumnezeu chiar asa?" El a rastilmacit cuvintele lui Dum- nezeu, ficdndu-le s& pari ch El le-ar fi interzis lui Adam si Evei si m&nance din orice pom. Apoi, Eva a spus ci ei mu tre- buic s& minance sau ,s% se ating de fructul pomului care era in mijlocul gridinii. Dar Dumnezeu nu spusese nimie despre .atingerea® pomului. Apoi Satan a contrazis categoric vele spuse de Dumnezeu despre inevitabilitatea judectti ce se va abate asupra tuturor celor care nu asculti, intocmai ca si adeptii lui care ine mai neagi realitatea iadului sia pedepsei eterne. Satan.L-a reprezentat trunchiat pe Durnnezeu, ca pe Unul cate ar fi incereat siti impiedice pe Adam si Eva si intre im posesia a ceea ce era bun pentru ei, Eva a Geneza 35 cedat tciplei ispite:-pofta cénii (bum de mancat), pofta ochilor (pleut la privit) si ‘mandria vietii (an pom de dorit pentru a te face infelept). Procedind astfel, ea a actionat independent de Adam, capul ei. Ba ar fi trebuit si-l consutte pe-el, fn loc si- uzurpe autoritatea. in cuvintele ea a luat din fructul siu si a mancat" se afl expli- catia tuturor bolifor, durerilor, suferintelor, temerilor, vinovatillor si a mortii care au nipistuit cu toate omenitea de atunci incoace. Cineva a spus c&: ,Ruinarea pamantului si milioanele de morminte exis- tente atest faptul cd Duninezeu a avut drep- tate, iar Satan este mincinosul." Eva a fost amigiti (1 Tim. 2:14), dar Adam a actionat de buna voie si cu deliberatt rizvritire tm- potriva lui Dumnezeu. Umanismul secular perpetueazi minciu- na lui Satan: ,Vei fi ca Dumnezeu.* 3:7-13 Prima urmare a picatului a fost sentimental rusinii si al fricii. Sorturile din frunze de smochin vorbese despre incer- area omului de a se salva printt-o rcligie a faptelor bune, fara jertfi de singe. Cand Dumnezeu le cere socoteali, picdtosii se scuzi, Adam a spus: ,Femeia pe care mi-ai dat-o ca si fie cu mine“...ca si cum L-ar fi invinuit pe Dumnezeu (vezi Pro. 19:3). Eva a spus: ,Sarpele..." (v. 13). In dragostea si indurarea Sa, Dumnezeu Si-a cdutat creaturile cizute, intrebnd: Unde esti? Aceasti intrebare dovedeste dowd lucturi: c& omul. era pierdut i od Dummezeu venise si caute. A demonstrat p&catul omului_ si harul lui Dumnezeu.s Dumnezeu ia initiativa in ce priveste man- tuirea, demonstrind chiar jucrul de care Satan a fcut-o pe Eva s& se indoiasci: dragostca Lui. 3:14 Domaul Dumnezeu a blestemat sarpele la degradare, dizgratie si tnfran- gere. Fapiul ci sarpele este blestemat mai mult ca toate animalele sau ca orice alt animal de cdmp se refer’ aici mai curdnd la reptile, decat la Satan 3:15 Dar versetut 15 se referd chiar Ia diavolul insusi. Acest verset este cunoscut sub denumirea de: protoevanghelium, ‘insemnand Prima Evanghelie”,intrucat se prezice aici ostilitate intre Satan si femeie (reprezen- tind inireaga omenire) si intre simama Tui Satan (agentii lui) si Siménta ei (Mesia). Samanta femeli va zdrobi caput diavolului, o rand mortal ce simbolizeazi ‘invingerea lui, Aceasta rani i-a fost cut la Calvar, cénd Méntuitorul a wiumfat decisiv asupra diavolului. Satan, fa randul lui. avea si-i zdrobeascdi lui Mesia edlea- inl, Caleaiul rinit vorbesie aici despre suferinga si chiar despre moarte fizicd, dar mu ca infrdngere finali, Astfel, Cristos a suferit pe cruce si chiar a murit, dar a fnvie at dinire cei mort victorias asupra plicatu- lui, iadului si a fui Satan, Faptal c& El este numit Samanta femeii ar putea sugera nasterea Lui din fecioar’, Obsorvati bun: {atea lui Dumnezeu in faptul c& a promis venirea Jui Mesia inaintea pronuntdrii sentintei din versetele urmitoare_ (6-19 Pacatul are consecinie ine- vitabile. Femeia a fost condamnati la suferinjele nasterii, Ba avea si fie supust sofului ei. Barbatul a fost condamnat si-si cAstige painea din plimantul care fusese Dlestemat cu spini si pillimid’. Accasta ar insemna truda si sudoare pentre el. Apoi la sfarsitul viet. el insusi se va intoaree in tarana. Ar fi de notat aici cA munca tn sine nu este un blestem; de cele mai multe ori, ca este mai degrabii o binecuvantare. Biestemut fl constituie suferinga, wruda, frustrarea, transpiratia si oboscala ce sunt asociate cu munca, 3:20, 21 Adam a dat dovada de credingit numind-o pe sotia lui Eva... mama tuturor celor vii, avand fn vedere c¥ nu se nscuse nici un copil pani atunci. Ap Dumnezeu le-a furnizat haine din piei prin moarter unui animal. Acestea ‘ntruchipeaza hainele neprihini sunt déruite pacdtosilor prin singcle viirsat de Miclul lui Dumnezeu, pe care fe putem imbraca pe baza credintei, 3:22-24 A cxistat o umbra de adevi minciuna lui Satan ci Eva va deveni ca. Dumnezeu {v. 5). Dar ea si Adam au ine ‘vatat prin metoda dureroasi a experientei, cum si discearni hire bine si riiu, Dac ar fi mancat din pomul vietii, ar fi wait vesnic. 36 Geneza {in trupurisupuse bolilor, degeners neputintelor. Astfel. doar mila lui Dumnezeu a fost aceea care i-a impiedicat flinte ceresti a cdror menire este s& ,apere sfinfenia lui Dumnezeu impotiva_man- driei pe care si-o arog omul ciizu ‘Adam si Eva au fost chemati si decid cine a mintit: Durnnezeu sau Satan. Bi au decis ct Dumnezen a mintit. ,.Fard credinti este cu neputinti sil fim placuti lui Dum- nezeu. Astfel numele lor lipsese din ga- leria marilor eroi ai credintei, de la Evrei i. ‘Mediul ideal din Eden nu a putut impie- dica pitrunderea pacatului, Nu intr-un me- iu ambiant adecvat se afl réspunsul la problemele cu care este confruntat omul. C. Cain si Abel (cap. 4) 1 Adam a cunoscut-o pe Eva, sotia Tui, in sensul ca avut relatiisexuale cu ca. Cand s-a niscut Cain, ea a recunoseut c& aceast nastere a fost posibil’ doar cu aju- torul lui Dumnezeu. Pundndu-i numele Cain (,achizitie"), Eva va fi crezut proba- bil c& a dat nastere Semintei Promise. 4:2-6 Cuvintele: Dup& un timp oare- care din versetul 3a presupun o crestere substantial a popolatiei lumii. Trebuie s% fi existat un moment in care Cain si Abel S& fi fost invitati ci omul picitos nu se poate apropia de Dumnezeu decat prin sin- gele unei jertfe inlocuitoare, Cain a respins aceasti revelatie sia adus o jeri fird sAnge, alcituiti din legume si fructe. Abel ‘a crezut in revelatia divina, aducdnd drept Jertf{ animale, demonstrandu-si_astfel credinta si indreptitirea inaintea lui Dumnezeu (Evrei 11:4). Ela adus drept jertf{ intaiul naiscut din turmele Ini, spunand, in fapt, ci Dommul merit tot ceea ce este mai bun. Jertfa lui Abel ne ‘ndreapta privirile spre jertfa inlocuitoare a Mielului lui Dumnezeu, care ridica pacarul lumii Fiindci mania invidioasd a lui Cain a fost, de fapt, 0 crimd in stare incipient’, Dumnezeu i-a vorbit, avertizandu-l cu dra- goste. Versetul 7 poate fi injeles in cateva feluti: 1, Daca faci bine [pociindu-te], vei putea ridica privirea din nou, eliberat de minie si vinovatie. Dac nu faci bine {continuind si-l urdsti pe Abel}, pacatul bate la ug, gata si te distrugi. Dorinta lui {a lui Abel] se va tine dupa tine ladica el va recunoaste intdietatea ta} si tu-l vei con- duce [adic dacd faci bine| 2, Dac faci bine (sat, cum spune Septuaginta: ,Dacd jertiesti corect”) nu vei fi oare acceptat?* Facerea binelui se refer’ la jertfa. Abel a fécut bine, ascunzindu-se fn spatele unei jertfe acceptabile. Cain a facut riu, aducdind o jerfa tari singe si toat comportarea lui ulterioari n-a fost decat rezultatul legitim ai acestei false ‘inchindri.S 3, Traducerea Revised Standard Version spune: ,Dacé faci bine, nu vei fi oare acceptat? Tar daci nu faci bine, pucatul se tupileaza la ust; el te doreste, dar tu irebuie stl ii ta frau. 4, F, W. Grant spune in a sa Numerical Bible: .Dacé nu faci bine, 0 jertf& de picat se furigeazd sau te asteaptit la ust Cu alte cuvinte, scdiparea fi stitea la indeman’, dacii o dorea 4:8-12 Atitudinea rea a lui Cain, de mfnie invidioasd, a fosttn curdind transpusdt {n practic, prin uciderea fratelui situ, Desi ‘Abel este mort, el continu si ne dea o mi trie despre faptul cd viata de credinta este cea care conteazi (Evrei 11:4). Cand intre- barea plind de dragoste a Domnului a fost intampinati cu o riposti obraznies, lips de pocdingi, Domnul a rostit sentinta de judecaté asupra tui Cain: din acel moment avea sii fie incapabil de a se intretine din roadele pmantului, urménd s& raticeasci, {n schimb, prin pustiu ca fagar. 4:13-16 Vaicireala smiorcaita a lui Cain dezvaluie remuseare pentru consecintele pacatului, si nu pentru vinovétia lui. Dar chiar si atunci Domnul a finistit teama fugarului ci-si va pierde viata, pundnd un semn protector asupra fui Cain si un blestem asupra oricui I-ar fi omorit, Cain a plecat din prezenta Domnului ~ cea ‘mai trista dintre toate plecarile 4:17-24 Cain s-a cisdtorit cu sora lui sau Geneza 37 mentionat, Geneza 4:3 presupune c& intre timp populatia lumii a crescut, iar Geneza 5:4 afirma coneret ci Adam a avut fii $i fiice. Césdtoria intre rude apropiate nu era interzisé atunci (dup cum nu prezenta pericole pe plan genetic). Versetele 17-24 enumeri urmasii lui Cain si apatitia unei noi serii de obarsii: primul oras, denumit Enoh; primul caz de poligamie; inceputul cresterii organizate a animalelor; inceputul muzicii si a pretu- crarii metalelor; primul cAntec avénd ca tema violenta si varsarea de sdnge. in cin- tec, Lameh explica sotiilor sale ci a ucis... un tandr intrun gest de autoapirare, dar flindeli nu fusese preme- ditat, cum fusese uciderea lui Abel de catre Cain, Lameh avea si fie mult mai scutit de represalii, 4:25, 26 in acest punct, aducind o izbitoare usurare, este introdus spita evlavioasi a Iui Set. Prin aceasta spiti de descendenti avea si se asc’, in cele din urmé, Mesia. Cand s-a nascut Enos (care ‘inseamna ,fragil* sau ,muritor"), oamenii au inceput si foloseasci numele Dom NULCT (lehova) cu referire la Dumnezea sau poate ci au inceput sa cheme numele Tui Iehova in cadrul unei inchin’ri publice, D, Set si descendentii lui (cap. 5) Capitolul 5 a fost definit drept: ,Dan- gitul clopotelor mortii datoriti des epetatei expresii si apoi a murit", Este consemnatai spita Iui Mesia de la Adam la ‘Sem, fiul lui Noe (comparati cu Luca 3:36- 38). S:1-17 Adam a fost creat dup ase- ménarea Ini Dumnezeu. Set s-a nascut dup& chipul lui Adam. fntre timp, a avut loc Caiderea si chipul lui Dumnezeu impri- mat in om a fost degradat de pacat. Versetul 5 consemneazd implinitea fizicd a ceea ce Dumnezeu spusese c& se va intam- pla in 2:17; implinirea spirituald a avut loc in ziua cfind Adam a pacdtuit. 5:18-24 Enoh si Lameh care sunt mentionati aici nu trebuie confundati cu cei din capitolul 4. Enoh din versetul 18 este al saptelea de la Adam (Iuda 14), nu al treilea, Prin credini Enoh a umblat cu Dumunezeu timp de tei sute de ani si viata lui a fost plicutd inaintea Domnului (Evrei 11:5), Se pare c& nasterea fiului siu a avut © influenti. sfimitoare si innobilatoare asupra vielii sale (v. 22a). Este bine si ‘ncepi cum se cuvine, dar si mai bine este si rmai statomic pana la sfarsit. Cuvantul unblare implica o relatie statornica si pro- gresiva, si nu doar 0 cunoastere efemeri Umblarea cu Dumnezeu este o preocupare de o viata si nu numai o joacd de 0 ord Enoh a fost strdmutat la cer inainte de potop, exact asa cum biserica va fi ripita inainte de ,necazul cel mare" (1 Tes. 4:13- 18; Apoc. 3:10). 5:25-32 Metusala a tréit mai_muli decét oricare alt om de pe pimint (nous sute saizeci si noud de ani). Dacd, aga cum afirm Williams, numele Metusala inseamni ,,va fi trimis“!°, aceasta ar putea fio profetie, fiindc& potopul a venit in anul morfii sale, Probabil ci prezicerea lui Lameh, exprimata prin numele fiului siu Noe, anticipa mangaierea care avea si vind {in lume prin Fiul mai mare al lui Noe, Doranul Isus Cristos. Noe inseamna ,odih- n&, Cu trecerea anilor, viata omului s-a scurtat, Psalmul 90:10 prezint ca normal varsta de saptezeci de ani E.Rispandirea picatului si potopul universal (cap. 6-8) 6:1, 2 Existé dou’ interpretari principale ale versetului 2. Prima este aceea cf fil lui Dumnezeu au fost ingerii c&zuti care si-au pirisit sfera cuveniti (luda 6), cisi- torindu-se cu femei de pe pamant, o forma de perturbatie sexualt care a fost extrem de detestabila fnaintea lui Dumnezeu. Cei care sustin acest punct de vedere sublini- az cd expresia ,fili lui Dumnezeu" din lov 1:6 si 2:1 fnseamn& ,ingeri care au avut acces inaintea lui Dumnezeu."* De aseme- nea, iii lui Dumnezeu“ ca termen pentru ‘ingeri este 0 expresie semitici standard, Pasajul din luda 6, 7 sugereaz ct ingerii care si-au parisit starea de Ia Inceput s-au ficut vinovati de un comportament sexual din cale afar’ de josnic. Observati cuvin- tele ca Sodoma si Gomora" de la 38 Geneza Tnceputul versetwlui 7, imediat dupa descrierea ingerilor cAzuti. Principala obiectie adusi acestui punct de vedere este ci ingerii nu se reproduc sexual, dup cate stim. Matei 22:30 este folosit ca argument fn sprijinul punctului de vedere conform céruia Isus ar fi declarat c& ingerii nu se ciisitoresc. Dar cesa ce spune versetul este cd ingerii in cerurt nici au se insoar§, nici nu se miriti. Ingeri, ‘imbriicati in chip uman, i s-au aratat lui Avram (Gen. 18:1-5) si transpare din text cA cei doi ingeri care s-au dus ia Sodoma aveau un comp uman si erau capabili de a exprima emo Cealalti opinic este cd fiii lui Dum- nezeu ar fi fost descendentii evlaviosi ai lui Set, iar flicele oamenilor cra urmasele liniei dec3zute a lui Cain. Argumentul este urmitorul: contextul precedent se ‘ocupa de descendentii Ini Cain (cap. 4) si descendent lui Set (cap. 5). Geneza 6:1-4 descrie cisitoriile dintre cele dou’ linii de descendenti, Cuvantul tngeri nu este gist in acest context. Versetele 3 si 5 vorbesc despre nelegiuirea omului. Dac ingerii au fost cei care au pacatuit, de ce a trebuit si fie distrusi omenirea? Oamenii evlaviosi sunt numniti fii fai Dumnezeu”, desi nu ir aceeasi exprimare ebraicii precum cea din Geneza 6:2 (vezi Deut. 14:1; Ps. 82:6; Os. 1:10; Mat. 5:9), Si acest punct de vedere are cditeva nea- junsuri. De ce au fost toti bcrbari spitei lui Set temitori de Dumnezeu si evlaviosi, in schimb, toate femeile spite lui Cain au fost nelogivite? De asemenea, nu avem nici un indiciu cd spita lui Set a ramas cvlavioas’. Dacii a rimas, atunci de ce a trebuit sd fie distrust, impreund cu ceilalti oameni? De-ce ‘a produs aceasti unire intre birbati eviaviosi si femei neeviavioase uriasii de care pomenoste Biblia? 6:3 Domnut a spus ci Dubul Lui nu Se ya lupta pururea cu omul, dar ci va fio amanare de o suté dowazeci de ani pin’ la declansarea judecitii potopului. Dum- nezeu are indelunga ribdare, nedorind moartea picdtosulut, dar existi o limiti. Petru ne spune ci Cristos a predicat prin ‘No, insuflat de Duhul Stant, oamenilor de dinainte de potop (I Pe. 3:18-20; 2 Pe. 2:5). Bi au respins inst mesajul, find acum sAntemnitati™. 6:4,5 Referitor fa uriasi (ebr. nephilir. cei clizuti™) Unger explict: Multi cred e3 neflimit au fost semizei urias viistarele nefiresti rezulate tn urma coabictai -fiicelor oamenilor™ (femei muritoare) cu fi lui Durnnezeu" (Ingeri). Aceast unire complet nefireascd, violind fagrant ordinea proeresti instiuité de Dumnezeu, a fost 0 anomalic att de revoltitoare fncit a reclamat declonsarea nei judeciti a seari mondial, sub forma potopului.! 6:6, 7 Faptul c& Domnului Ia part ru nu presupune c& ar fi intervenit un gest anbitrar de rizgindire din partea Sa, chiar daci asa i se pare omului. Mai curdnd. indic& 0 atitudine diferith din partea lui Dumnezeu ca raspuns la schimbarea com- portamentului omulut. Fiinded El este sfint, El trebuie sii ia atitudine tmpotriva pacatului. 6:8-22 Noe a clpatat indurare inain- tea Domnului sia fost prevenit si-yi con- struiasca o area. Dimensiunile ei sunt date {in coti (1 cot = 46.cm), Astiel arca avea 137 de metri lungime, 29 de metri Fitime gi 14 metri iniltime, Avea wei punti, Fereastra din versetul 16 era literalmente ,.un spatiu de lumina", probabil o deschiziturd prin care sd intre lurnina si aerul, ce se intindea pe toati Jungimea arcei. Noe a fost salvat prin har, un act al suveranititii divine. R&spunsul dat de Noe a fost acela de a face tot ce-i poruncise Dumnezeu (v. 22), un aci de responsa- bilitate umani. Noe a construit arca pentru agi salva familia, dar Dunmnezeu a fost Cel care a inchis si sigilat usa. Suveranitatea divin si responsabilitatea umané nu x exclud reviproe, ci sunt complementare Noe (v. 9) si Enoh (5:22) sunt singurii oameni din Scriptura despre care se spune c& au umblat cu Dumnezeu. Daci Ench este un simbol al bisericit rapite la cer, Noe simbolizeazi rimisita credincioasi a lui Israel pastrati in viafi pe tot parcursul Marit Stramtoriri, pentru a tri apoi pe Geneza 39 ‘Arca lui Noe, reprezentati in functie de informatile furnizate de un explorator care pretinde cé a vvazuto pe Muntole Ararat in 1908, pmént in timput Mileniului. Versetul 18 mentioneaz& pentru prima cari un legimnt in Biblie. Scofield enu- meri opt legiiminte: cel edenie (Gen 2:16); cel adainic (Gen. 3:15); cel incheiat cu Noe (Gen. 9:16); cel avraamic (Gen 12:2), eel mozaic (Ex. 19:5); eel palesti- nian (Deut. 30:3); col davidic (2 Sam. 7:16) si Noul Legamant (By. 8:8). Acestea ‘pt, la care se adaugii ce! incheiat cu Soto- mon, vor fi tratate in eseu) care urmeaza. E de prisos sit mentioniim ci un subiect atat de complex cum este cel al legimintelor a fost interpretat diferit de diversele scoli de teologie. Abordarea prezentati aici urmeazii linia premilenistd si dispensatio- nalista. LEGAMINTELE MAJORE ALE SCRIPTURH Legimantul edenic (Gen. 1:28-30; 2:16, 17) Legiméntul edenic i-a dat omului, in inocenta lui, rispunderea de a se famulti, de a popula pimantul si de 2-1 supune. 1 5-2 dat autoritate peste fntregul regn ani- mal. E} urma sa cultive grdina si si se hrneascd din toate roadele ei, cu exceptia rodului pomului cunostintei binelui si efu- lui. Neascuitarea de aceasti poruncd din uni avea si aducd moartea Legiméntul adamic (Gen, 3:14-19) Dupa ciderea omului, Dumnezeu a blostemat sarpele si a prezis cX va exista vrijmiisic intre sampe si femeie si fntre Satan si Cristos. Satan aven s3-L rineascd pe Cristos, dar Cristos avea si-t distruga pe Satan. Femeia va simti durerile nasteri si va fi sub autoritatea sojului ei, Pimantul a fost blestemat. Omul se va lupta eu spini si pilimida in cultivarea tui, Munca lui va implica sudoare si truda si in final el se va intoarce fn farand, din care fusese luat. Legimantul eu Noe (Gen. 8:20-9:27) Dumnezeu i-a promis lui Noe o& nu va 40 Geneza mai blestema piméntul gi ci nu-l va mai distruge integral printr-un alt potop. Ela dat curcubeul ca un garont al acestei promi- siuni. Dar legimantul mai includea si sta- bilirea guverntiii omenesti, inclusiv pu- terea de aplicare a pedepsei capitale Dumnezeu a garantat regularitatea succe- siunié anotimpurilor, a repetat tndemnul dat omului de a popula pamantul si a reconfirmat stipfnirea acestuia peste crea- turile inferioare. Omul putea adauga acum camea la meniul lui vegetarian de pani atunci. fn ceea ce-i priveste pe descendentii lua Noe, Dumnezeu I-a blestemat pe fiul hui Ham, Canaan, si fie stujitorul ui Sem Iafet, El i-a dat lui Sem un loc de cinste, care stim c& implic& si includerea in linia ‘genealogic’ a lui Mesia, Iafet se va bucu- ra de o mare expansiune si va locui in corturile lui Sem. Legimantul avraamic (Gen. 1 13:14-17; 15:1-8; 17:1-8) Legamantul avraamic este neconditio- nat, Numai Dumnezeu, manifestindu-Se ca ,un cuptor aprins si o fie aprinsat’, a ‘recut printre cele dou buciti ale animalu- lui jertfit din Geneza 15:12-21. Acest lucra este foarte sernnificativ. Cind doi oameni faceau (ebr. ,.tdiau‘) un legamént, ei amdn- doi treceau printre cele doud buciti ale ani- malului pentru a ariita cil sunt de acord cu conditiile legémantului. Dumnezeu nu i-a pus conditii lui Avram; de aceea promi unile enumerate mai jos se vor implini (si s-au implinit) indiferent ct de credinciosi aveau si fie urmasii lui Avram. ‘Aceia care nu vad nici un viitor pentru vechiul popor al lai Dumnezeu deseoti ‘Incearci si prezinte acest legimént ca fiind conditionat, cel putin in ceea ce priveste pamantul. Apoi acapareaz toate binecu- vantirile in folosul bise i, Hisfind Israelul_ cu putin sau cu nimi Legimantul include urmatoarele pro- misiuni facute lui Avraam si urmagilor lui: © nafiune mare (Israel); binecuvantiri per- 35 sonale pentru Avraam; un renume; o sursi de binecuvantare pentru allii (12: favoruri divine pentru prieteni si blestem pentru dusmani; binecuvantiri pentru toate nafiunile - implinite tn Cristos ~ (12:3 stipdnirea vesnic a paimantului cunoseut sub numele de Canaan si mai tirziu ea Israel si Palestina (13:4, 15,17}; multi urmasi, naturali gi spirituali (13:16; 15:5); paternitatea multor natiuni si regi — prin Ismael si Isaac —(17:4,6); 0 relatie special ‘cu Dumnezeu (17:76). Legimantul mozaic (Exod 19:5; 20:4-31:18) in sensul cel mai larg, Legémantul Mozaic include cele Zece Porunci, deseri- ind indatoririle fata de Dumnezeu si fat de aproapele fiecruia (Ex. 20:1-26); numeroase reguli in ceea ce priveste viata social a Israelului (Ex. 21:1 - 24:51); si porunci detaliate care privesc viala reli= gioasi (Ex, 24:12-31:18). Acest legimant a fost dat Israelului, si mu neamurilor, Bra un legémint conditionat, cerind ascultarea omului si de aceea ,,firea pimanteasci il ficea fird putere (Ro. 8:3a). Decalogul na avut niciodata intentia si ofere man- wire, ci mai curind si condamne pacatul $i esecul. Noud din cele zece porunci se repeti in Noul Testament (cu exceptia Sabatului), nu ca lege Insotits de pedeapss, §n cazul nerespectitii ei, ci ca un compor- tament potrivit pentru cei salvati prin hav. Crestinul este sub har, nu sub lege, dar este legat de Dumnezeu prin dragoste, moti- vatia supremi. ‘Acest legiimant este in legituri cu ocu- parea pamantului pe care Dumnezou La promis lui Avram .de la raul Bgiptului (izvoral Egiptului, nu Nilul) pana la marele du," flaviul Eufrat (Gen. 15:18). Totusi Israelul n-a ocupat niciodatd acest teritoriu in timpul toi Solomon, tarile din partea de est au plitit tribut (1 Regi 4:21,24), dar Geneza 41 aceasta nu poate fi considerati ca pose- siune sau ca teritoriu ocupat, Legimantul palestinian prevede im- prastierea poporului printre neamuri, datorité neascultarii, tntoarcerea lui la Domnul, a Doua Venire 2 Domnului, in- toarcerea poporului fn patrie, prosperitatea israclitilor in tari, schimbarea inimii lor (de aL iubi si asculia pe Domnul) gi pedepsirea dusmanilor lor. Legimantul davidic (2 Sam. 7:5-19) Dumnezeu i-a promis lui David nu doar faptul ci imparatia sa va diinui pe veci, ci si faptul ca tronul imparatiei va fi ocupat in permanent de un descendent din cadrul spite sale. A fost un legdimant neconditionat, independent de ascultarea sau sfintenia Tui David, Cristos este mostenitor legal al tronului lui David prin Solomon, dupa cum reiese din geneatogia lui Josif (Mat. 1) Isus este un descendent al spitei tui David prin Natan, dupa cum se vede si din genealogia Mariei (Luca 3). Fiindci traieste in veci, imparatia Lui este nepieri- toare. Domnia Lui de o mie de ani pe pamant se va prelungi in eternitate, ‘Legiméntul solomonic (2 Sam. 7:12-13; 1 Regi 8:4, 5; 2 Cro. 7:11-22) Legimantul cu Solomon a fost necon- ditionat in ceea ce priveste imparitia vegnicd, dar conditionat in cea ce-i priveste pe descendentii lui Solomon care vor urea pe tron (1 Regi 8:4,5; 2 Cron, 7:17,18), Unul din descendentii Jui Solomon, Conia (numit si Ieconia), a fost ‘mpiedicat s& aibi urmasi fizici pe tronul Jui David (ler. 22:30), Isus mu este un descendent al lui Solomon, dup cum s-a aratat mai sus. Altfel, El ar c&dea sub. blestemul lui Conia (Ieconia), Noul Legdmént (ler. 31:31-34; Ev. 8:7- 125 Luca 2:20) Noul Legimant este in mod clar incheiat cu casa lui Israel si cu casa Tui Tuda (ler. 31:31 ), El era inc tn viitor cfind si-a scris Teremia profetia (Ter. 31:31a). Nu a fost un Tegimant conditionat, ca cel mozaic, pe care Israelul a cdlcat (ler. 31:32). in el Dumnezeu promite (observati repetitia cuvintelor; ,Eu voi"): regenerarea_Israc- lutui (Ez. 36:25); sikisluirea Duhului Stant fn oameni Ez. 36:27); 0 inim’ disp: faci voia Iui Dummnezeu (ler. 31:33a); 0 relatie unic’ intre Dumnezeu si poporul Lui (ler. 31-33; cunoasiere universalX a Domnnului in Israel (ler. 31:34 a); piicatele vor fi si iertate, $i uitate Cer. 31:35-37); iar najiunea va dainui in veei (ler: 31:35-37) sraelul ca natiune n-a primit ined bene- ficiile Noului Leg’imin, dar le va primi fa a Doua Venire a Domnului. intr timp. adeviratii credinciosi se vor impictiisi din unele binecuvantiri ale legimantului Faptul ci biserica este legati de Noul Legimant se vede din Cina Domnului*, unde paharul reprezintd legimantul si sin- gele cu care a fost ratificat (Luca 22:20; 1 Cor. 11:25). De asemenea Pavel se numeste pe sine si pe ceilalti apostoli siuji- tori ai Noului Legdimant (2 Cor. 3:6). O pereche din fiecare fiing vie trebui adusi in arcd, ct st hrana necesar’i. Criticli argumenteazii cli arca nu era suficient de mare pentru a gizdui toate speciife de ani- male si brana suficienti pentru a rezista un an si saptesprezece zile. Dar se poate ca area si fi continut numai speciile de baz ale animalelor si pisdrilor, multe variet3ti rezultand de atunci incoace. Arca era mai mult decat incipitoare pentru acestea. 7:1 Cuvantul intr" apare pentru prima dati in versetul | ~ o invitatie tru- moasé, demnii de Evanghelie: Intri in arca sigurantei*. 7:2-18 Nu este dat nici un motiv pentru care Noe a primit porunca si ia sapte perechi de animale curate in arci si doar 0 pereche de animale necurate. Probabil ci erav pentru méncare gi ca o anticipare a faptului ci va fi nevoie de animale curate pentru jertle (vezi 8:20). Arca a fost umplutd timp de sapte zile inainte ca ploa- ia sd fi inceput gi rezervele subterane de api si se fi reviirsat. Torentul a continuat timp de patruzeci de zile si patruzeci de nopti; patruzeci este numérul punerii la {incercare in Biblie, 7:19.24 A fost acesta un potop local, cum afirma unii? Si considerim urmi- toarele: ,Toti muntii inalti, care sunt sub 42 Geneza cerul intreg, au fost acoperiti“ (v. 19). De ce ar fi ebuit Dumnezeu si-i spund lui Noe si construiasci 0 arca echivalentd cu un teren si jumitate de fotbal in lungime si 800 de vagoane in volum pentru a sepa de un simplu potop local? Ar fi putut cu vugurintl si le spond celor opt oameni si meargi intr-un loc sigur. Traditii despre potopul universak au parvenit din toate colturile Jumij, Muntii din masivul Ararat se InallZ pand la 5160 de metri. Potopul a fost cu sapte metri mai fnalt decat muntit (v. 20). Prin ce fel de miracol a fost tinuti aceasta api intr-o zon’ local? in Geneza 9:13 Dumnezeu a promis edi apa nu va mai deveni un potop care si distrug’ toate vieuitoarele. Au fost multe inundatii locale de atunci, dar niciodati un potop versal. Dac& potoput a fost local, atunci promisiunea lui Dumnezeu a fost incalcata ~ 0 conchuzie imposibili. Petru foloseste distrugerea provocati de potop ca simbol al unei distrugeri viitoare a plimantului prin foc (2 Pe. 3:6). ‘Arca este 0 imagine a lui Cristos. Apele infatigeaz’ judecata lui Dumnezev. Domnul Isus S-a dus sub apele maniei divine la Calvar. Aceia care sunt in Cristos sunt mantuiti. Cei ce de afarit sunt con- damnati (vezi Pe. 3:21). 8:1-19 Cronologia Potopului este urma- toarea: 1) 7 zile ~ de c&nd a intrat Noe tn arc pani cand a inceput Potopul (7:10). 2) 40 de zile si nopti — durata ploii 12). 3) 150 de zile ~ de cfnd a inceput ploa- ia pind cand au sedizut apele (8:3) si arca a rimas pe muntele Ararat (comparati TAI cu 8:4). 4) 224 de zile — de la inceputul Po- topului pind cénd au reaptrut crestele miuntifor (comparati 7:11 cu 8:5). 5) 40 de zile — din momentul in care au fost vizute crestele muntilor pant cind Noe a trimis corbul afard (8:7) 6)7 zile— de la trimiterea corbului pana Ja prima trimitere a porumbelutui (8:6-10; v.10, ,Jnc alte sapte zile"). 7) inca 7 zile — pana cand porumbelul a fost trimis mai departe a doua oar (8:10) 8) Inc’ 7 zile — pani la ultima trimitere mai departe a porumbelului 9) 314 zile — de la inceputul Potoputui pana cand Noe a dat la o parte acoperisul arcei (comparati 7:11 si 8:13) 10) 371 de zile — de la taceputul Potopului pan’ cind pméntul s-a uscat (comiparati 7:11 cu 8:14), De data aceasta Noe a primit porunca si iasd afar din arcii (v. 16). Corbul necurat (v. 7) si porumbetul curat (v. 8) sunt ilustratii potrivite pentru natura veche si natura cea nous a cred ciosului. Vechii naturi fi place si se brineascdi cu gunoaie si putregaiuri, in timp ce natura vea novi nu-si gaseste satisfactia Sntr-o scenii a mortii si judecdtii. Nu-si giseste linigtea pind nu-si ageazi picioarele pe piméntul invieri. 8:20-22 Noe a rispuns harului salvator al Tui Dumnezeu construind um altar. A- ceia dintre noi care am fost salvafi de ma- nia viitoare trebuie si-1 aducem lui Dumne- zeu inchinarea noastrd din inimd, Ea este la fel de acceptati si placutf’ Dommnului cum era pe vremea lui Noe. Domnul a fcut un Jegimént prin care a promis ck nu va mai blestema niciodati pimdntul sae nu va mai distruge orice vietate, asa cum Ficuse; de asemenea, El va asigura succe- siunea regulald a anotimpurilor atata vreme At va dinui p&mantul In 6:5 si aici in versetul 21, Dumnezes yorbeste de riul intens din inimma omului. In primul exemplu nu s-au adus jertte gia urmat judecata. Aici (v. 21) este 0 jertf’: Dumnezen actioneazi cu indurare. F. Noe dup Potop (cap. 9) 9:1-7 Versetul 3 sugereazii eX dup’ Potop oamenilor permis si miinfince carne pentru prima oar’. Dar li s-a interzis, si consume singe, deoarece sangele este viata trupului si viata apartine Domnului Institugia pedepsei capitale presupune stabilirea unei autorititi guvernamentale. Ar rezulta © stare de haos daci oricine, cum i-ar trece prin cap, ar rizbuna comiterea unci crime de omucidere Numai guvernele de drept pot face acest Jucru, NT continuii aceast# traditie cand Geneza 43 spune despre guverne ci nu degeaba poarti el sabia” (Ro. 13:4) 9:8-17 Curcubeul a fost dat ca un semn ca Domnul nu va mai distruge niciodati pam4ntal printr-un potop. 918-23 In ciuda harului lui Dumnezeu pentru Noe, el a picdtuit imbitindu-se si apoi riiménand gol in cortul sau. Cand J-a vazut Ham si le-a povestit fratilor sii, ei au acoperit rusinea tatilui for, fir sf se uite Ja trupul lui dezgolit. 9:24,25 Cand s-a trezit, Noe I-a bleste- mat pe Canaan, fnirebarea care se ridic este: .De ce Ia blestemat ei pe Canaan, in loc de Ham?* O explicatie posibila ar fi ci tendinta raului care se manifesta in Ham, a fost si mai pronuntati in Canaan, Blestemul era deci, 0 profetie a conduitei sale imorale sia pedepsci cuvenite. O alté explicatie este aceea cl insti Canaan a comis vreun act vulgar asupra bunicului siu, iar Noe a affat mai tirziu despre el. Noe a stiut ce i-a facut fiul situ mai tani, Probabil cd versetul 24 se refer Ja Canaan ca fiind neporu cet mai tnd al lui Noe, si nu fa Ham ca fiind feu! mat tnd al stu. in Biblie, ,,fu* deseori in- seamna ,,nepot“ sau alt descendent. fn acest ca, Canaan n-a fost blestemat pentru plcauul tacdlui sau, ci pentru propriul su Plcat. Totusi mai exist posibilitatea ca Durnezes in mila Lui si-i fi permis lui Noe sii blesteme doar o mica parte din descen-