Istoria lumii a nceput cu o srbtoare. Dumnezeu a fcut
lumina i apoi lumea, iar ngerii se bucurau slvindu-L pe Dumnezeu []. Din venicia plintii Sale, Dumnezeu Se revars n timp, n creaia Sa, ca i pe ea, prin Biserica zidit ca o recapitulare a creaiei, s o umple de viaa Sa venic. Zilele (etapele, veacurile cum le numete Sfntul Maxim Mrturisitorul) creaiei i toate cele cuprinse n ele au ca i izvor, dar i ca int, pe Hristos Logosul divin. El este Alfa i Omega, nceputul i Sfritul cel nesfrit al creaiei i al timpului. Iar descoperirea lui Iisus Hristos ca i Creator i Mntuitor al lumii pune i nceputul anului bisericesc, al timpului liturgic. Ca s fac o distincie tranant ntre kronos (timp liniar) i kairos (timp favorabil), Biserica, dei se folosete de calendarul astronomic civil, a ales ca anul liturgic eclesial s nu nceap la 1 ianuarie, ci la 1 septembrie, pentru c, dup tradiia motenit din Legea Veche, n aceasta zi (care era i nceputul anului civil la evrei) s-a nceput creaia lumii i tot n aceasta zi i-a nceput Mntuitorul Hristos activitatea Sa public, atunci cnd a citit n sinagog cuvintele proorocului Isaia (cap. LXI, 1-2): Duhul Domnului peste Mine, pentru ca M-a uns ca sa binevestesc sracilor, s vestesc anul milei Domnului (Luca IV, 18-19).
nceputul Anului Nou bisericesc a fost instituit de ctre
Sfinii Prini la Sinodul I de la Niceea, cnd s-a rnduit s se srbtoreasc data de 1 septembrie ca un nceput al mntuirii cretinilor, n amintirea intrrii lui Hristos n mijlocul adunrii evreilor vestind tuturor anul bineplcut Domnului.