Administratia publica este in acelasi timp un fenomen social dar si o
specie a activitatii publice ce este guvernata de norme juridice. In general, dreptul aplicabil administartiei publice este un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatii sociale ce formeaza obiectul administratiei publice. Administratia publica se raporteaza intotdeauna la stat insa cat priveste dreptul aplicabil, exista doua sisteme( teoria dualitatii aplicabile administratii publice). 1) Sistemul care imbratiseaza punctul de vedere al doctrine franceze potrivit careia dreptul aplicabil administratiei publice este un drept exorbitant, diferit de dreptul comun. 2) Sistemul de drept care imbratiseaza doctrina anglo-saxona potrivit careia si cat priveste administratia publica, se aplica dreptul comun.
SUBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV
Conturarea obiectului dreptului administrativ presupune luarea in considerare atat a obiectului administratiei publice cat si a raportului cu obiectul altor ramuri de drept(art. 102, guvernul are un rol politic dar si administrativ). Administratia publica este o activitate desfasurata in regim de putere publica, motiv pentru care obiectul dreptului administrative si normele acestuia este diresc sa interactioneze cu cele ale dreptului privat garantand executarea actelor de drept privat. Obiectul dreptului administrative contine: 1. Raporturi sociale din sfera administratiei publice reglementate de dreptul administrative impreuna cu alte ramuri de drept public. Exista trei astfel de situatii: 1.a. raporturi reglementate de dreptul administrative subsecvent altei ramuri de drept public(dreptului constitutional)(ex: drepturile garantii; art. 51 si art 52 CR) 504/2004- contenciosul administrativ 1.b. raporturi reglementate de drept administrative ca drept comun pentru alte ramuri ale dreptului public 1.c. raporturi reglementate de dreptul administrative in colaborare cu alte ramuri ale dreptului public (dreptul international public) 2. Raporturi sociale din sfera administratiei publice, reglementate de dreptul administrativ impreuna cu ramuri de drept privat. Regimurile de drept privat apar ca regimuri de drepturi juridice ce intregesc reglementarile referitoare la cmpetenta organelor administratiei publice
aflandu-se de regula in raporturi de subsecventa fata de cele de drept
administrative, mijlocind in acelasi timp, realizarea regimului de putere publica al dreptului administrative. Aceasta dubla reglementare apare de reguala cat priveste domeniul public si serviciile publice. 3. Raporturi sociale ce fac obiectul activitatii administrative realizate de autoritati publice din afara executivului. Sunt relatii prin care se mijloceste realizarea dreptului de catre astfel de autoritati. Raportul de drept administrative este acea relatie social ace este reglementata direct sau indirect de normele dreptului administrative si pot fi: a. Raporturi de subordonare, in care subiectul supraordonat(intotdeuna o autoritate a adinistratiei publice) este purtatorul autoritatii publice care dispune la conduita celuilalt subiect fie in baza autoritatii ierarhice, fie a prerogativelor de putere b. Raporturi de colaborare, unul dintre subiecte este intotdeauna o autoritate a administratiei publice c. Raporturile de tutela administrative Raporturile dreptului administrative au ca a) trasaturi generale: - faptul ca unul dintre subiecte este in mod obligatoriu purtator al autoritatii publice - faptul ca sunt raporturi de puttee care apar in sfera dreptului administrative b) trasaturi specifice: Pentru raporturi de subordonare trasaturile sunt: - subiectul care este purtator al autoritatii publice are o pozitie supraordonata -faptul ca nasterea si realizarea acestor raporturi sunt definite fie de vointa leguitorului fie de vointa subiectului supraordonat, fiind vorba de o vointa unilaterala - faptul ca realizarea acestor raporturi este obligatorie pentru subiectul subordonat Petru raporturi de colaborare trasaturile sunt: -subiectul purator al autoritatii publice colaboreaza de pe o pozitie egala cu celalalt subiect nasterea si realizarea acestor raporturi in concret este dterminata de vointa ambelor subiecte insa conditiile pentru care se manifesta aceasta vointa este prevazuta de lege.
Prin drept administrativ se intelege acea ramura a dreptului public
ce reglementeaza concret sau cu valoare de principiu relatiile sociale din sfera administratiei publice precum si cele de natura confictuala dintre autoritatile publice sau structurile private investite cu autoritate public ape de o parte, si cei vatamati in drepturile lor prin acte administrative ale acestor autoritati pe de alta parte. Trasaturile dreptului administrativ: 1. Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public si implicit a sistemului unitar de drept roman 2. Dreptul administrativ afecteaza prin reglementarile sale o varietate de domenii(domeniul sanatatii, invatamantului) 3. Dreptul administrativ este dominat de principiul legalitatii (principiul legalitii, regul esenial care impune respectarea legii fundamentale i a celorlalte acte normative existente de ctre toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat i de toi ceteni; Principiul legalitii reprezint un principiu fundamental al activitii statale, ce reflect voina poporului n necesitatea aprrii intereselor sale. Desfurarea normal a vieii sociale nu este posibil fr respectarea strict a acestui principiu, ntruct n caz contrar s-ar ajunge la arbitrariu i la dezordine social. Legea fundamental instituie n art.51 obligativitatea respectrii Constituiei, a supremaiei sale i a legilor, ca ndatorire fundamental. Totodat n art. 16 alin. 2 se arat c Nimeni nu este mai presus de lege. ) 4. Dreptul administrativ cuprinde norme juridice specifice ce reglementeaza relatii sociale ce se nasc in sfera administratiei publice. 5. Normele dreptul administrativ au cel mai adesea character imperative( chiar onerativ) constituind un regim derogatoriu al actiunilor administratiei publice, anume un regim de putere publica 6. Normele dreptului administrativ sunt mai mobile fata de normele dreptului privat, mobilitate determinate de specificul activitatii administrative si de transformarile rapide care au loc in administratia publica 7. In statul de drept interesele statului reprezinta de fapt interesul public care este mai presus decat interesele particularilor. IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV( FORMALE) -
Obiceiul sau cutuma nu este izvor formal de drept( exceptand
Elvetia) Doctrina nu este izvor formal de drept( insa poate identifica disfunctionalitatile ce apar odata cu implementarea unei noi autoriati) Jurisprudenta nu este izvor cu exceptiile deciziilor CC, ICCJ
Actul normative ester izvor formal al dreptului administrativ(CR,
legile, OG/OUG, hotararile Guvernului, actele adminitratiei ministeriale<adica ordine sau instructiuni>, actele autoritatilor centrale autonome, ordinele prefectilor, hotararile consiliilor judetene, hotararile consiliilor locale, dispozitiile consiliului judetean, dispozitiile primarilor, contractul normativ<tratatul internationalpentru a fi izvor formal al dreptului administrativ trebuie sa fie ratificat, licit, de aplicatie directa si nemijlocita si sa reglementeze relatii sociale din sfera dreptului administrativ, contracul de munca NU este)