Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I


ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: ECONOMIA COMERULUI,TURISMULUI I
SERVICIILOR

ECOTURISMUL IN AUSTRALIA

Student: Boicu Ciprian

Grupa:8202

Galati,2013

CUPRINS

Cap.1Date generale despre Australia........................................pag.3

Cap.2 Dezvoltarea ecoturismului in Australia............................pag.4

Cap.3 Concluzii..........................................................................pag.8

Bibliografie........pag.9

Cap1. Date generale despre Australia

Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura ar ce ocup un ntreg


continent. Ca suprafa, n clasamentul mondial Australia, ocup locul ase. Pe lng
teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este
insula stat Tasmania. Australia este o federaie i o monarhie constituional
parlamentar.
Australia este a sasea ar din lume ca mrime i cel mai mic continent. Este, de
asemenea, cea mai joas i mai plat ntindere de uscat i continentul cel mai secetos.
Conine mai mult deert dect orice alt continent: dou treimi din suprafa este arid
sau semiarid.
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. Vara, care ine din decembrie
pana-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, temperaturile ating in general 38
grade Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula
Tasmania. Efectele neplcute sunt ntr-o oarecare masuna atenuate de brize vestice
rcoroase care sufl n tot timpul anului. In zone restrnse din Australia de Sud i
Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pna n august alterneaza cu veri umede
din noiembrie pana in martie
Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru
supravieuirea n regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de
salcm. Zonele de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim.
Pdurile tropicale de pe coasta nordic si nord-vestic con in palmieri, pini, ferigi de
copac i mangrove n mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este
acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constnd din
palmieri, ferigi de copac i eucalipt.
Australia are multe specii unice de animale: cangurii mari si mici,uri koala si uri
marsupiali.Ornitorincul cu cioc de ra si furnicarul, cinele dingo este un membru al
familiei cinilor si se crede c a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urm.
Psrile sunt,de asemenea,foarte variate: cocoul de eucalipt,cacaduul,pasarea lira
,papagalul,kookaburra si marea pasre nezburatoare emu.
Australia cuprinde 6 state i mai multe teritorii. Cele ase state sunt: New South Wales,
Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria i Western Australia. Australia are 8
orase: Canberra, Sydney, Melbourne,Adelaide, Perth, Brisbane, Hobart, Darwin.

Cap 2. Ecoturismul in Australia

n Australia, unde dezvoltarea viabil din punct de vedere ecologic este o prioritate pe
agenda politic, un numar din ce n ce mai mare de agenii guvernamentale, autoriti
de management ale zonelor protejate si grupuri de conservare a mediului au ca deviz
promovarea turismului bazat pe natura si a ecoturismului.
Turismul este o activitate economic major n Australia. Biroul de cercetare a
turismului estimeaz c turismul a contribuit cu peste 10% la PIB-ul ri ntre 19992000, genernd 14,1 miliarde $. Urmnd exemplul dat n cadrul strategiei naionale
australiene de promovare a dezvoltrii viabile a turismului din punct de vedere ecologic,
numeroase msuri pentru turismul viabil au fost luate de rile Commonwealth-ului i a
ageniilor guvernamentale ale statelor din el.

Strategia Naional de Ecoturism


n martie 1999, Departamentul de turism al Commonwealth-ului a aprobat Strategia
Naional de Ecoturism ca una din iniiativele majore pentru dezvoltarea turismului viabil
n regiunile Australiei. Bazndu-se pe principiile viabilitii din punct de vedere ecologic ,
Strategia Naional pentru Ecoturism a oferit un schelet pentru a ghida planificarea,
implementarea i managementului ecoturismului in Australia. Pentru a facilita
implementarea, guvernul a oferit 10 milioane $ australieni pentru a subveniona
Programul Naional pentru Ecoturism care urmrete cultivarea proiectelor inovative,
amplificarea aprecierii vizitatorilor pentru frumusei naturale i culturale i conservarea
pe termen lung i managementul resurselor. De asemenea, programul ofer asiste
pentru planificarea ecoturismului regional n sensul de scdere a presiunii la care sunt
supuse zonele foarte solicitate i vizitate n scopul distribuirii uniforme a beneficiilor
ecoturismului. Alte proiecte auxiliare includ suport pentru infrastructura ecoturismului,
proiecte de monitorizare si cercetri ample de piaa efectuate de Biroul de Cercetare
Turistica.

Planul de Ecoturism din Queensland


La nivel naional, guvernul Queensland-ului este in avangarda promoiei ecoturismului.
n 1998, guvernul acestei regiuni a lansat Planul de Ecoturism al Queenslandului
(QEP ) cu rol ndrumtor pentru planificarea,dezvoltarea, managementul, operarea i
marketingul ecoturismului. QEP are o abordare de integrare a considerentelor
economice si de mediu, in zonele naturale n moduri favorabile proteciei cadrului
natural nconjurtor i a viabilitii comerciale a ntreprinderilor de tip ecoturism. QEP
este un document de planificare detaliat cu obiective, strategii, planuri de aciune,
responsabili pentru a-i atinge scopurile in 4 domenii: protecia i managementul
mediului, dezvoltarea industriei de ecoturism, dezvoltarea infrastructurii i dezvoltarea
comunitii din zon. n ultimii 2 ani, Tourism Queensland, agenia reprezentativ a
QEP, a nfiinat baze de date cuprinztoare pentru ecoturism, a dezvoltat metodologia
pentru Modelul de Evaluare Rapid a Ecoturismului (ECORAM) pentru evaluarea unui
sit de interes touristic i a formulat Fondul pentru infrastructura Turismului Ecologic
( ECOTIF ) care are ca scop dobndirea finanrii guvernamentale pentru proiecte de
ecoturism.

Turismul in zonele conservate


Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse urmtoarele obiective din Australia

1981 Marele Recif de Corali

1981, 1987, 1992 Parcul Naional Kakadu

1981 Zona lacustr Willandra

1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest

1982 Grupa de insule Lord Howe

1986, 1994 Rezervaiile forestiere umede din estul Australiei

1987, 1994 Parcul Naional Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)

1988 Parcul Naional Tropicele ude n Queensland

1991 Parcul Naional Shark Bay din vestul Australiei

1992 Insula Fraser

1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte

1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard i McDonald

1997 Insula Macquarie

2000 Zona montan Greater Blue

2003 Parcul Naional Purnululu

Turismul n zonele protejate este crucial pentru meninerea integritii ecosistemelor


fragile. De exemplu, turismul n zona Tropicelor Umede si a Marii Bariere de Corali,
ambele zone de patrimoniu mondial a crescut foarte mult n ultimul deceniu. Aproximativ
4,7 milioane de vizitatori in zona Tropicelor Umede in 2000 si aproximatix 2 milioane de
vizitatori la Marea Barier de Corali in cadrul excursiilor comerciale in 2000.
Activitile turistice n ambele zone de patrimoniu se intensific ntr-un ritm rapid. Se
estimeaz c industria turismului n aceste dou zone genereaz catiguri de peste 1,1
miliarde de dolari australieni brut pe an.
Administrarea acestor dou zone protejate este un exemplu clasic ce ilustreaz
importana integrrii turismului i a conservarii n platforme de management a resurselor
regionale. Pentru a minimaliza impactul vizitatorilor i atingerea obiectivelor
conservaioniste, autoritile administrative au utilizat metode precum planificare zonal,
planificare managerial, taxe de intrare, educarea turistilor, cercetare si
monitorizare.Alte activitati incompatibile cu conservarea, precum exploatrile petroliere
in Marea Bariera de Corali sau defririle in Tropicele Umede au fost interzise.
Pentru a promova tipul potrivit de turism, autoritatile administrative ale Parcul Marin
Marea Barier de Corali au iniiat Programul de Instruire a operatorilor de turism
responsabili cu Marea Barier de corali, inclusiv cursuri de instruire a instructorilor
propriu-zii, materiale autodidactice, referine video si alte echipamente de suport
pentru operatorii turistici din parc. Prin dezvoltarea acestui program, operatorii turistici si
comunitile locale au fost implicate in mod activ.

In septembrie 2001, Autoritatea Administrativa a Tropicelor Ude a lansat prototipul


Strategiei de Turism Eco pentru Tropicele Ude pentru dezbaterea publica.Aceast
strategie mpaea zona n 12 districte natural diferite, fiecare cu propria tema si atracii.
De asemenea strategia ofere regulamente si principii cu rol ndrumtor pentru diverse
problem manageriale cum ar fi monitorizare, cercetare, acreditri si instruire, marketing
si recuperarea cheltuielilor.

Provocri si Oportunii
Numeroase proiecte de cercetare au fost ntreprinse pentru a realiza un profil al tur tilor
cu preferine eco si naturale n general, astfel nct diferitele segmente de consumatori
pot fi identificate pentru un marketing mai eficient. Operatorii comerciali de turism vor
oferi produse viabile din punct de vedere al mediului dac clien ii le cer i sunt dispu i
s plteasc pentru ele.
Comparativ cu turismul de masa tradiional, afacerile de tip turism ecologic sunt la
scar redus i sunt operate de comunitile locale. Acest fapt prezint o oportunitate
nu numai de a minimaliza scurgerile de beneficii economice ctre investitori externi ,dar
i de a stabili legturi ntre dezvoltarea turismului i obiectivele conserva ioniste.
Deinerea afacerii de ctre comunitate este crucial pentru evitarea proceselor ciclice
de nflorile si eec ale proiectelor turistice tipice ct i pentru faptul c ofera locuri de
munc pe termen lung comunitii. De asemenea, ecoturismul poate servi ca o metod
de promovare a creterii contiinei publicului legat de mediu si de cultura zonei prin
informare, educare si instruire.

Propuneri de dezvoltare a ecoturismului

Propun s se construiasca un fel de parc de rulote construite din material nepoluante.


Aceste rolute sa nu aib utiliti, pentru a putea fi ct mai eco. Rulotele sa fie incalzite la
nevoie prin energia solara. Sa existe un restaurant unde turistii pot savura mancaruri
ecologice, facute din legume, fructe si carne aduse de la localnicii din zona, apa fiind
adusa de la un izvor din apropiere. Masiniile sa fie interzise, transportul turistiilor sa se
faca cu masini ecologice pe baza de energie solara. Un ghid sa le ofere turistiilor un tur
al ariilor protejate, dar fara a perturba ecosistemele existente.

Cap3.Concluzii

Turismul convenional de masa este consumator din punct de vedere al resurselor


naturale, nu productiv. Ecoturismul veritabil ar trebui sa se axeze pe reversarea
trendului consumerist al turismului tradiional prin conservarea, planificarea si
managementul resurselor. Mai important chiar, beneficiile economice ar trebui s
revin comunitilor care sunt gazda acestor resurse.
n Australia, industria turismului si guvernul au rspuns unei creteri a ateniei publicului
cu privire la mediu i au inceput promovarea turismului viabil prin turism bazat pe natur
si ecoturism cu impact redus. Dei dezvoltarea turismului viabil este inc la inceput,
acest tip de turism, cnd este veritabil, are calitatea de a obine att conservarea naturii
ct si dezvoltarea economic
Turismul ecologic este sectorul din industria turistica cu cea mai rapid dezvoltare. n
Australia, ecoturismul este considerat un domeniu de ni cu un potenial major n
stabilirea standardelor cu privire la dezvoltarea viabil la nivelul industrieii. Totui
ecoturismul inc mai are de infruntat niste provocari.
Pentru a promova ecoturismul, o sumedenie de regulamente i strategii au fost deja
formulate de agenii guvernamentale ct i de organizaii arbitrare la nivelul industriei n
sine. Numai cu timpul se va putea observa dac administrarea curenta a turismului,
parteneriatele public-pivate ct i iniiativele de marketing potrivite sunt cuplate cu

suficiente metode de protejare a acelor resurse pe care supravieuirea pe termen lung a


turismului se bazeaz.

Bibliografie:

Driml, S si Common, M. 1996. Criterii economince ecologice pentru dezvoltarea


turismului durabil: Aplicatie pe Marea bariera de corali si Tropicele Umede, Australia,
pag.3-16
Honey, M. 1999. Ecotourism and Sustainable Development Who Owns Paradise?
Island Press, Washington, D.C., U.S.A.
Office of National Tourism. 1996. Projecting Success Visitor Management Projects
for Sustainable Tourism Growth, Commonwealth Government of Australia, Canberra.
Sebastian, I. and McArthur, S. 1998. Introducing the Sustainability Barometer a tool
to measure the sustainability of tourism, in Proceedings of the Ecotourism Association
of Australia 1998 National Conference, pag. 2126.
www.wikipedia.com