Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

a ROMNIEI

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai


Afacerilor

Facultatea Economie i Administrarea

Specialitatea: Economia Comerului, Turismului i Servicii

Tema: omajul.

Student: Solomon Tudor


Grupa 3
Profesor: Trusevici Ala

Bli 2012

Cuprins:
Introducere.................................................................................................3
1.CAUZELE SOMAJULUI....................................................................4
2. FORME ALE
SOMAJULUI.......................................................6
3. MASURAREA SOMAJULUI............................................................7
4.CONSECINTELE SOMAJULUI.........................................................8
5.POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI.............................8
Bibliografie..............................................................................................11

Introducere.
Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin
dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea,
cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora.
Somajul prin efectele economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o
problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele lumii.
Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei
national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si
sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter
permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a
fortei de munca.
Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate
economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in
cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de
intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.
Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active
disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit
deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind
persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii
ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.
Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU )
defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii :
- are o varsta de peste 15 ani ;
- este apt de munca ;
- nu are loc de munca ;
- este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ;
In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in
Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri, persoanele apte de
munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare
pregatirii lor.

1.CAUZELE

SOMAJULUI

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze


obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii
ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi
locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii,
decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de
comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita
lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii.
In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de
munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.
Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de
somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea
financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.
- pe termen lung, genereaza noi nevoi,
care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de
locuri de munca.
Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari
ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la
un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de
posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea
investitiilor de capital.
In Romania, criza economica de lunga durata a generat un
somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de
munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor


economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice,
conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de
munca.
Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei
muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in
diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea

are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.


Conjunctura economica si politica internationala
nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele
armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra
relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile
economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului.
Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata
de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru
intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o
evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale
deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere
a somajului, reprezinta pe de o parte
in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in
returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de
acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de
Ocupare a Fortei de Munca.
Explicarea celor doua fenomene somaj - infaltie nu se
poate face prin substituirea unuia cu celalat, fiecare isi are propriile cauze si
fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale. Somajul este, deci,
generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente in
unele perioade si tari. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele
neplacute ale ambelor fenomene.

2. FORME

ALE

SOMAJULUI

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa


cauzele care il genereaza, formele dominante de extindere ale somajului
intalnite astazi, sunt :
- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului
economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a scaderii productiei,
a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a
intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea
activitarii economice in anumite anotimpuri ale anului.
- Somajul conjunctural - este efectul restrangerii
activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor
factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
- Somajul structural - apare ca efect al unei structuri
inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de
dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de absorbtie a fortei
de munca.
- Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor
tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si
in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
- Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii
economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in
agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un
caracter ciclic ).
- Somaj total - presupune pierderea locului de munca si
incetarea totala a activitatii ( falimente, restructurarea profitului
intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile).
- Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca
sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului
( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa ).

- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si


inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoria somerilor,
dar care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de
toate drepturile prevazute in legile privind somerii.
Exista si - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care
refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la
altul din diferite motive personale : locurile de munca nu corespund
asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, conditiile
de munca nu le convin.

3. MASURAREA

SOMAJULUI

Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in


considerare a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o
perioada sau alta, apeladu-se in
acest sens la indicatorii cantitativi
si structural - calitativi.
Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a
somajului, adica numarul total al somerilor existent, la un moment dat, pe
ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite ramuri,
profesii, meserii.
Rata somajului - exprima procentual marimea somajului,
fiind raportul procentual intre numarul somerilor si populatia activa.
Indicatori de ordin structural - se refera la componenta
structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex,
varsta sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un
moment dat, trebuie sa se calculeze : - intrarile - persoane concediate,
casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja.
- iesirile - persoane care gasesc noi locuri de munca, cele
care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca,
emigrantii, pensionarii, s.a.
Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de
salariati, fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui

numar important de persoane devenite somere sau recent sosite pe piata


muncii.
Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a
altor elemente, cum
sunt : - intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a
momentului incetarii totale sau partiale a activitatii si diminuarea
corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca.
- durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea
locului de munca pana la reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un
domeniu sau altul.

4.CONSECINTELE

SOMAJULUI

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca


influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor
aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii,
cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata
; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la
cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la
fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor.
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza
negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata,
ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica
activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.

5.POLITICI

DE

COMBATERE

SOMAJULUI

Politici active- constau din masurari care contribuie la


(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul
celor ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor
active, sunt :
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin

pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in


concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ;
-stimularea agentilor economici prin parghii economicofinanciare, in extinderea activitatii economice ;
- incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in
vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ;
- acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza
someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul
Muncii , a 70% din salariul net).
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica
-pe plan local sau national
- dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de
munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta
si alte forme de ocupare ;
In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt
importante si alte masuri,
actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de
munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii
de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe
cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in
diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor
in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate
profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de :
producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ;
introducerea de restrictii privind imigrarea ;
In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea
investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru
aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si
crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea
veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei.
Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea
preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la
cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul
persoanelor respective de a deveni someri.
Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si
actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai

decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in


masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si,
pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de
somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada
determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9
luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte
mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul
are o tendinta de crester de lunga durata.
In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei
de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai
acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin,
acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de
somaj.
Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat
societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura
cresterea gradului de ocupare.

Bibliografie:

Teoria Economica vol. 2 Olga Sorocean, Nelly Filip; Acad. de Stud. Econ. a

Moldovei. 2011.
* Microeconomie, curs universitar, Universitatea Babe-Bolyai,Facultatea de
tiine Economice i Gestiunea Afacerilor, Catedra de Economie politic, Imprimeria Ardealul,
Cluj-Napoca, 2005
* http://referat.clopotel.ro
* http://www.scritube.com