TRATAMENTUL PARODONTITELOR

APICALE CRONICE
Proiect Endodontie II
Student: Saadeddin Nur
An IV MD gr 2

Tratamentul parodontitelor apicale

cronice
Nu se deosebeste de tratamentul
gangrenei simple, combinand
tratamentul mecanic si cel
medicamentos, cu agenti fizici, in scopul
obtinerii unui canal steril si uscat in
vederea obturarii corecte, care in final sa
determine vindecarea osteitelor cronice
apicale.

Folosirea unor mijloace terapeutice

ajutatoare, este indicata in situatia existentei
unor cazuri particulare precum:
1.-persistenta secretiei pe canal cu toate ca s-a
efectuat un tratament corect al gangrenei.
2.-existenta unei fistule ce realizeaza comunicarea
intre parodontiul apical si mediul bucal.
3.-prezenta unor forme grave de osteita cronica
apicala (osteita Partsch, granulomul chistic,
abcesul apical cronic)
4.-imposibilitatea permeabilizarii apexului
( radacini curbe, corpi straini endocanalari, etc. ).

1. TRATAMENTUL PARODONTITELOR
APICALE CRONICE CU SECRETIE
PERSISTENTA PE CANAL
Persistenta secretiei se poate datora urmatoarelor
aspecte de la nivelul zonei periapicale:
1.-foramenul apical larg deschis natural ( la tineri mai
des),
2.-largirea foramenului apical excesiv cu ace Kerr 3040 in timpul tratamentului mecanic,
3.-o rizaliza patologica care largeste mult foramenul
apical,
4.-tratament endocanalicular incorect prin lezarea
parodontilui cu ace Kerr sau cu mese impinse dincolo
de apex.

5.-substante chimice antiseptice incorect

folosite in cantitate mare sau sub presiune,
ajunse dincolo de apex
6.-inceperea tratamentului la scurt timp dupa
reacutizarea unui focar cronic apical,
7.-ne diagnosticarea unor forme grave de
parodontita apicala cronica precum:
-granulomul chistic,
-abcesul apical cronic, etc. , care nu
beneficiaza de tratament endodontic,
8.-electrofulguratii ale tesutului de granulatie
periapical incorect efectuate.

Secretia
Poate fi din punct de vedere cantitativ:
-in cantitate mica si se evidentiaza prin
efervescenta produsa in canal, cand se introduce
o mesa cu H2O2 ,
-sau abundenta, ceea ce se constata cu o
mesa uscata introdusa pe canal.
Mai poate fi din punct de vedere calitativ:
-seroasa sau
-purulenta, in functie de cauza care a
determinat-o.

Conduita terapeutica
Este diferita in functie de factorii mentionati.
Astfel:
1.-in cazul persistentei secretiei seroase in
cantitate mica se incearca oprirea temporara prin
cateterizare chimica sau electrica a tesutului de
granulatie de la apex, atata timp cat se va realiza
obturatia de canal.
In cauterizarea chimica se folosesc mese sterile
umectate in solutie de acid tricloracetic, introduse
pana la apex, mentinute 1 minut, indepartate, apoi
uscat canalul cu mese sterile uscate si efectuarea
imediata a obturatiei de canal.

2.-in cazul persistentei secretiei purulente in cantitate

mica, dupa 2-3 pansamente medicamentoase, se recomanda
schimbarea antisepticului.
Exemplul: Solutia Walkhoff se poate alterna cu solutie de
tricrezolformalina sau Rockle's.
3.-in cazuri de secretie abundenta seroasa sau
purulenta ce apare mai ales in reacutizarile unor parodontite
apicale cronice, se recomanda spalaturi abundente cu:
-solutie de cloramina 3%o,
-solutie hipoclorit de Na 2,5-3% sau
-apa calda,
preferabil cu o seringa cu dublu circuit, dupa care se lasa
dintele sub protectia numai a unei bulete de vata, introdusa
in cavitatea coronara a dintelui, pentru impiedicarea
patrunderii resturilor alimentare in canalele radiculare.

Spalaturile se repeta zilnic, 2-3 sedinte, iar dupa 8-l0

zile se reia tratamentul conservativ endodontic, pentru a
permite, in acest interval de timp, cronicizarea parodontitei
apicale acutizate (prin stingerea fenomenelor acutizarii).
4.-daca secretia persistenta si abundenta se
datoreaza altor cauze, precum prezenta tesutului de
granulatie periapical iritat mecanic sau chimic, se
procedeaza astfel:
-schimbarea antisepticului
-obturarea provizorie a canalelor cu pasta iodoformata
Walkhof

Sedinta I
-izolarea dintelui,
-determinarea corecta a lungimii canalului (odontometria) ,
-toaleta canalelor cu mese imbibate in H2O2, alcool,
-uscarea cu mese sterile uscate,
-obturarea provizorie a canalelor cu pasta iodoformata
Walkhof, cu usoara depasire, peste care se aplica coronar
buleta de vata sterila + eugenat de Zn provizoriu.
Acesta se mentine 14 zile, timp in care iodul din pasta
produce sterilizarea tesutului de granulatie si oprirea
secretiei.

Sedinta II
-izolarea dintelui,
-indepartarea obturatiei coronare provizorii,
-indepartarea cu ac tirre-nerf a obturatiei endodontice cu pasta
iodoformata pana la 2-3 mm distanta de apex, pentru a nu risca
patrunderea dincolo de apex si iritarea tesutului de granulatie,
-toaleta canalelor cu mese imbibate in neofalina si mese uscate
sterile,
-obturarea canalului cu paste de durata care se intaresc
ulterior in canal, avand grija ca sa impingem pasta iodoformata
dincolo de apex, intrucat ea se resoarbe in timp relativ scurt si
astfel da posibilitatea asigurarii unei inchideri etanse a canalului
prin obturatia de canal de durata efectuata,
-controlul Rx al obturatiei de canal de durata,
-obturatia coronara de durata a dintelui.

Terapia moderna recomanda obturarea provizorie

a canalelor cu paste pe baza de Ca(OH)2 care
avand un pH de 11-l2, dau rezultate foarte bune.
Aplicarea pastei se poate face si de 2-3 ori, daca
este nevoie, la interval de 14 zile, pentru a realiza o
buna sterilizare a canalelor radiculare.
Daca nici unul din procedeele de mai sus nu dau
rezultate, se trece la tratamentul chirurgical:
-conservator prin: rezectie, radiculotomie,
radiculectomie,
-radical prin extractie

2. TRATAMENTUL PARODONTITEI
APICALE CRONICE FISTULIZATE
Existenta fistulei ofera posibilitatea sterilizarii mai
bune a osului infectat prin utilizarea unor spalaturi
cu substante antiseptice pe traiectul dinte-fistula.
Se folosesc solutii de:
-hipoclorit-2,5-3%,
-solutie Walkhoff diluata cu alcool,
-solutie de cloramina 3%0 ,
-solutie de antibiotice.

Tehnica impune respectarea urmatoarelor aspecte:

1.-tratamentul mecanic de canal se face intr-o
singura sedinta, apropiindu-se treptat de apex.
2.-se fac spalaturi cu presiune utilizand o seringa a
carui ac il introducem in canal pana simtim o
rezistenta, semn ca acul face corp comun cu canalul,
ne permitand refularea lichidului pe langa el.
Se impinge lichidul cu presiune astfel incat sa
patrunda pe traiectul dinte-fistula.

3.-se izoleaza dintele, se face toaleta canalelor, apoi se

usuca cu mese sterile uscate sau conuri de hartie.
4.se face obturatia de canal in aceeasi sedinta, chiar cu
o usoara depasire pentru ca excesul de material se
elimina pe traiectul fistulei in cavitatea bucala.
Daca leziunea osteitica apicala are dimensiuni mari, se
poate efectua odata cu obturarea de canal si
chiuretajul apical, care inlatura atat tesutul de
granulatie, cat si excesul de material, grabind astfel
vindecarea.
Daca nu se reuseste uscarea canalelor din prima
sedinta, se poate aplica pentru 24-48 ore un
pansament cu antiseptice (tricrezolformalina, Rockle's)
urmand ca in sedinta urmatoare sa se faca obturatia
de canal.

3. TRATAMENTUL
PARODONTITELOR APICALE
CRONICE CU FORME LEZIONALE
GRAVE
Din aceasta categorie fac parte mai ales:
-granuloamele chistice,
-abcesul apical cronic,
-parodontita apicala cronica difuza progresiva
Partsch.
Aceste afectiuni periapicale cronice sunt forme aflate la
limita tratamentului conservator, pentru ca:
-este greu de stapanit secretia din canale si
-a controla incapacitatea organismului de a resorbi
tesutul de granulatie in cantitate mare,
-sau rezorbtia membranei formatiunii chistice.

Pastele pe baza de Ca(OH)2 , avand un pH

de 11-l2 fac posibil acest lucru.
Tratamentul necesita insa timp indelungat,
intrucat pasta se inlocuieste la 2-3 saptamani
de 2-3 ori chiar, iar dispensarizarea si
controalele Rx. sunt obligatorii din 6 in 6 luni,
timp de 1,5 2 ani.
Cand pe radiografie se constata cresterea
dimensiunilor leziunii osteitice este semn
de nereusita.

4. TRATAMENTUL PARODONTITELOR
APICALE CRONICE LA CARE
APEXUL NU POATE FI PERMEABILIZAT
La dintii cu particularitati anatomice radiculare sau cu
prezenta de corpi straini in 1/3 apicala, cand apexul nu
poate fi permeabilizat, solutia terapeutica de electie este
rezectia apicala.
Cand aceasta nu se poate aplica, in situatii extreme
precum:
-dintele trebuie mentinut pe arcada,
-interventia chirurgicala nu poate fi practicata datorita unui
sinus maxilar voluminos,
-vecinatatea nervului mentonier este prea apropiata,
-radacinile sunt lingualizate

Se va face tratamentul mecanic al canalelor atat cat

este posibil, urmat de sterilizarea lor prin:
-ionoforeza cu antiseptice,
-pansamente cu Rockles,
-iar in final obturatia de canal, atat cat este posibil.
Dispensarizarea si control Rx din 6 in 6 luni sunt
obligatorii pentru urmarirea evolutiei procesului
inflamator periapical.
Aparitia unei complicatii, tradusa prin cresterea de
volum a leziunii apicale sau aparitia unei acutizari,
impun extractia dintelui.

BIBLIOGRAFIE:

www.romedic.ro/parodontitele-apicale
-cronice
www.medica.ro/...
2/Stoma_Nr-2_2011_Art-8.pdf