Sunteți pe pagina 1din 14

SURSE DE LUMINA CU

PLASMA

Gliga Eliza
Izabella
Boiciuc Andreea
Fizica
tehnologica

SURSE DE LUMINA CU PLASMA


Una dintre cele mai raspandite
aplicatii ale fizicii gazelor ionizate
sunt sursele de lumina cu plasma.

Lampile fluorescente
Fluorescenta se defineste ca fiind
proprietatea unor substante de a emite
lumina vizibila atata timp cat sunt
bombardate cu radiatii ultraviolete.

Designul lampilor fluorescente

Tuburile fluorescente se bazeaza pe un principiu de functionare diferit


de cel intalnit in cazul becurilor cu incandescenta. O lampa
fluorescenta are la cele doua capete doi electrozi, filamente spiralate
din tungsten care la temperaturi mari cedeaza usor electroni. Pe peretii
interiori ai tubului se depune un amestec fluorescent(silicati de zinc,
beriliu sau cadmiu) dupa care acesta este inchis si vidat.
Dupa vidarea tubului filamentele sunt incalzite si se introduce argon si
o cantitate mica de mercur lichid.
Stratul luminofor are proprietatea de a absorbi energia radiatiei
ultraviolete generate la descarcarea electrica in vapori de mercur si
argon la presiune scazuta.
La alimentarea cu energie electrica starterul permite aducerea
electrozilor la incandescenta si apoi intreruperea curentului de incalzire
dupa ce lampa se aprinde.
Balastul realizeaza o supratensiune la bornele tubului necesara la
amorsarea arcului electric in amestecul de gaze din interior.

Cum functioneaza lampile


fluorescente?
La alimentarea lampii cu energie electrica, calea cu cea mai mica
rezistenta este prin circuitul care are in componenta starterul. Curentul
electric strabate cei doi electrozi ai lampii, incalzindu-I, ceea ce duce la
eliberarea de electroni in interiorul tubului, deci in consecinta la
ionizarea argonului. Cand curentul electric alimenteaza initial circuitul
se genereaza un arc electric intre cei doi electrozi ai starterului,
realizandu-se conexiunea, iar starterul se aprinde. Unul dintre cei doi
electrozi ai starterului este un bimetal care se indoie la caldura
realizand contactul cu celalalt electrod al starterului. Dispare astfel
arcul electric, gazul din interior nu mai este ionizat iar starterul se
stinge.

LAMPI CU VAPORI DE SODIU


Lampile cu vapori de sodiu se construiesc pentru puteri cuprinse intre
75 W si 1000 W. Durata de functionare a acestora este de 6000-10000
ore.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Lampile cu vapori de sodiu de inalta presiune sunt cele mai eficiente
surse de lumina alba comercializate in prezent. La aceste lampi tubul
de descarcare contine un amestec de xenon , sodiu si mercur.
Xenonul se ionizeaza rapid si faciliteaza aparitia arcului electric la
aplicarea tensiunii electrice la electrozi. Caldura degajata de arc
vaporizeza sodiul si mercurul. Vaporii de mercur sporesc presiunea si
tensiunea de lucru iar vaporii de sodiu produc lumina.
Amorsarea descarcarii are loc in amestecul de xenon-vapori de
mercur.

C-condensator(element de compensare a puterii reactive)


B-balast(element de stabilizare)
DA-dispozitiv de aprindere (furnizeaza impulsuri de inalta tensiune(3-4 kV) si
frecventa)

Afiaje cu plasm
Afiajul monocrom cu plasm a fost inventat la universitatea
din Illinois n 1964 de ctre Donald Bitzer i studentul
Robert Wilson. Monitorul lor este prezentat n figur.
Cercetrile au fost preluate de studentul Larry Weber i n
1970 a nregistrat 15 patente n acest domeniu.
n 1992 Fujitsu a introdus primul monitor de 22 inch color,
dup care dimensiunea ecranului a crescut permenent.
Astfel n 2008 a fost prezentat monitorul cu diagonala de
150 inch (381cm).
Fa de LCD-uri afiajele cu plasm ofer o luminozitate
superioar (contrastul poate ajunge la 1.000.000:1),
unghi de vedere mai mare, culori mai vibrante, timp de
rspuns mai bun. Ca dezavantaje se poate meniona c
reflect mai puternic lumina ambiental, timpul de via
este mai sczut (20 de ani pn la njumtirea
luminozitii) i consumul de curent este mai mare..
Preul face ca afiajele cu plasm s fie mai competitive
la dimensiuni mari ale ecranului. Astfel n 2008 n primul
trimestru n SUA au fost vndute 22 mil. televizoare
CRT, 21 mil. LCD i 3 mil. cu plasm.

Afiaje cu plasm - defecte


Un defect al afiajelor cu
plasm este imaginea
fantom. Aceast
imagine apare acolo
unde sunt zone grafice
cu imagine fix, ca n
tabela de afiaj din
figur. Celula de
plasm este permanent
aprins ceea ce duce
la scderea
luminozitii i la urme
pe afiaj.

Alte dezavantaje sunt legate de faptul c procesul de fabricaie duce la nclzirea global din cauza
gazelor utilizate. Consumul de energie este mai mare dect al afiajelor LCD.

Exemplu

Principiu: plasm
Rezoluia: 1365 x 768
Contrast: 15,000:1
Numr de culori: 18 bit

FULGERUL
In condiiile de la suprafaa
Pmntului, (presiuni de
aproximativ 10 5 N/m2,
temperaturi de 300 K),
plasma nu exist n mod
obinuit. Ea se formeaz n
timpul fulgerelor sau
trsnetelor, pentru scurt
timp. Diferenele mari de
potenial ntre nori sau nori
i pmnt determin
ionizarea moleculelor din
aer i apariia unui curent
electric. Atomii excitai emit
radiaie vizibil.

PLASMA
SOLARA
Se estimeaz c aproximativ
99% din materia Universului
este plasm. Stelele sunt
alctuite din plasme dense,
fierbini, n timp ce materia
interstelar este o plasm
rarefiat i rece. Temperaturile
ridicate din interiorul stelelor
permit formarea reaciilor de
fuziune nuclear ce asigur
eliberarea unor cantiti
imense de energie.
Fenomenele care au loc n
plasm determin emisia de
radiaie electromagnetic n
domeniul vizibil, de aici i
strlucirea caracteristic
stelelor.

AURORA
BOREALA
Un fenomen spectaculos ce are loc
n ionosfer l reprezint aurorele
polare. Acestea se formeaz n urma
interaciunii dintre particulele
cuprinse n magnetosfer i cele din
ionosfer. Particulele ncrcate
provenite din vntul solar sunt
captate de cmpul magnetic al
Pmntului i dirijate spre poli, de-a
lungul liniilor de cmp. Aici
concentraia lor devine suficient de
mare pentru a putea produce ionizri
i excitri. Radiaiile emise de atomii
excitai n urma ciocnirilor inelastice
cu particulele energetice din plasm
pot avea lungimi de und n
domeniul vizibil. Astfel pot fi
observate pe cer, cu ochiul liber,
zone luminoase de diferite culori, n
special rou sau verde, datorate
oxigenului atomic.