Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • P73 1978

    Încărcat de

    cacamaca350
    190 vizualizări27 pagini
    P73

    Titlu original

    P73-1978

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    P73

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    190 vizualizări27 pagini

    P73 1978

    Încărcat de

    cacamaca350
    P73

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 27
    Control in ‘Proiectarea si Execularea Construcfiilor cu ordinul - nr. 14/1974. 3. Difuzarea prezentei decizii si a instrucliunilor tehnice la 4 unitdlile de proiectare interesate se va face de ciitre INGERG. Decizia si instruc{iunile telmice se vor publica fn Buletinul Constructiilor precum si in colecfia de normative gi instruc{iut PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, ' 1, PREVEDERI GENERALE 4 1.1, Prevederile prezentelor. inslructiuni tebnice se. releri - Ing. VALERIU CRISTESCU “Ia, projecterea, execulerea si intrelinerea recipienilor perttru lichide, cu structura din Leton armat seu. beton precomprimat si la care presiunea maxima a lichidului, misuralé la baze perelsl nu depiseste 2 bar. Respectatea, prezentelor inslructiuni tebnice este obligatorie pentru orgeniza|ille care proiecteaz, executa, receplioneazs satt au fn exploatere astfel de recipienti. 4 1.2. In injelesul prezentelor instructiuni tebnice recipientii pentru lichide sint construe{ii din keton armat sau beton precom- primat care con{in permanent saul emporar apa scu alte lichide precum: \ h — tezervoarele petitru apd. potabila si industrial; cuvele gi bazinele din cadrul slafiilor de tratare a apet * side epurare a apelor uzate; — Fecipien{ii pentru lichide corosive sau necorosive folosite in procesul lehnologic de fabricafie. 1.3. In cazul tecipienfilor pentru lichide cu temperaturi peste 40°C, a recipientilor proteja{i la interior cu told metalicd, a reci-. pienfilor imersa{i, precum sia celor destinafi pentru inimegazi- narea produselor petroliere, prevederile prezentelot insttucliuni HE Ner Completa pe baza, prestripfilor specifice sau condifllor 7 tehnice stabilite prin proiect. : Elaborate de: ‘Aprobate de ICCPDC . INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCT | preseeiph Folosirea aitor aditivi se va face numit pe baz: epee concludente, cw avizul specialigtilor. P| UT exPerimentci 2.11, Se interzice utilizarea adaosului d2 clon de calciu, Armaturi 2.12, Sortimentele d2 ofeluri, condifiile d= depozitare gi gaol Ltendetae hia nepretensionate gi pretensionate vor fi conform prevederilor din STAS 438/1,2—74, STAS 438/3,4—7: STAS 6482/1,2,3—73 si STAS 6482/4.-74, rae ‘Materiale pentru Izolare si protectie le calitate ale materialelor utilizate la izo~ rotectia recipien|ilor vor corespunde cu prescriplille care stabilese modul lor de fabricare si utilizare, 3. INDICATII PRIVIND PROIECTAREA RECIPIENTILOR 3. Forma, dimansiunile gi solufia construstiva a rec enfilor se stabilese pe baz d> calcule tehnico-ezonomice, finind seama de destinatia recipientului, d2 conditiile de fundare, de tehnologia de executie ete. 3.2. Nu se recomanda utilizares colrajelor glisante la execu- tarea perefilor recipientilor pentru lichide. 3.3. La projectarea recipientilor, se va prevedea ca orice protectie interioard sau exterioara a clementelor d2 belon tn con- tact cu lichidul si se’ aplice dup proba do elangeitate Ia apa. 54 Amplasament, Condifii de fundare 3.4, La alegeres amplasamentulul se va utmari incadrarea optima ‘tir schom tehnofogick de ansamblu, cu respectarea dis- taiilelor- dé -prolec|ie Impuse de destinafia recipientulul st natura terenulul de fundatie, 3.5. La amplasarea recipientilor se recomanda si se_evite versan{il cu pante abrupte, terertutile_instabile,de_comptesibili- tale Taste saut-se ner Aevenurile cit nivel riiéat al inl a apei subletane sau care prezinta agrésivitate fafa de betoane, tere- nurile cu o comportare mal defavorabili 1a actiunea séismica. De asemenea, se rezomanda a se evita zonele din veciiatatea tunor inslala{ii satt procese tehnologice-Ia cate se pot produce picr- deri mari de lichide agresive sat néagresive conducind Ja carea temporard sau permanenta a nivelulul apelor subterane, 3.6, In toate cazurile si, tn mod deosebit, in cazul recipi- enfilor furdati pe pAmintuti'senstbile fa umezire sau-amplasati pe versan{i, se vor lua misuri de amenajare a amplasamentului vederea” indepartarii--dirijate—a_apelor_din.precipitafii._pfin suri corespuinzitoare (pante, rigole, san{uri) care sd asigure coleclarea gl evacuarea apclor pe durata exccularil lucrarilor 3i dup darea tn exploatare a relpientulul, Pentru pamintur| sens bile la umezire amznajicile se vor face in conformilate cu ,Norma- tivul privind proiestarea si, executarea construcfitlor fundate pe terenuri'slabe" P.7—77, 3.7. La alegeres dispozifiei tn’ plan slrucfiilor anexe se-va avea in vedere control si eventuale remedieri, preciim gi impuse de tehnologia de execulare a re comprimat. i i 3.8. In.cazul recipientilor fundafi pe terenuri slabe (cu com- presibilitale mare, sensibile la umezire etc.) se va analiza fun- darea directa pe teren consolidat conform prevederilor din, ,Norma- tivul privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin. pro- cedee mecanice" C.29—77, finind seama gi de mirirea tasirilor posibile, 3.9. In cazul tn care nu se pot respecta distanfele de protectie prevzute in Notmativul’ P.7—77 fa{4 de constiucliile tuveci- nale, la reciplen{ii pentru lichide neagresive, se va prevedea 0 recipientilor si a con- asiguratea condifiilor de igurarea spa|iilor libere ilor din beton pre- . ‘ 55 hidroizolajie sau un sistem de colectare si control a pierderilor de lichid, racordat la canalizare seu all emisar, Hae In cazul lichidelor agresive se vor adopta sisteme de protecti¢ elastice, care sX suplineascd s1 electul hidrolzola|iel (strate elange bamint tratat prin diferite procedee mecanice sau chimice, inte tnchise realizate prin ccrane sublerane elange ete.) 3.10; In cazul recipientilor fundaji direct, a care se, pot Produce tasiri, se va prevedea urmirirea acestora in conformilate cu STAS 274569 .Terenul de fundare, Urn strucfiilor prin metode topografice" si ,Instrucfiuni tehinice pentrtt determinarea tasarii constructitlor de locuinfe, social-culturale $i industriale prin metode topografice" C, 6174. 3.11, Indiferent de natura terenului, se ya prevedea_nive- larea si compactarea fundului spaturii de fundafie prin mijloace corespunzitoare (cilindrare, compactare cu maiuri grele etc.) Indicafil pentru catculul structurti 3.12. La determinarea solicitarilor si deformafiilor care servese Ja calculul recipientilor se va tine seama de urmatoarele actiuni: — greulatea proprica elementetor de constructie, inclusiv greu- tatea protectiilor, izolatiilor si instala{iilor; — greutatea si presiunea exercitat de lichidul inmagazinat, inclusiv eventuala presiune a gazelor dint interior; —,{mpingerea simetricd sau nesimetricd a pamintului, in- clusiy incdrcarile aplicate la nivelul terenului — greutatea utilajelor si oamenilor care circulé pe acopetis; — vint zipada; — presiunea apei subterane pe fafa exterioard a radierului si peretilor; ’ gradientul de temperaturi tehnologice si climatice; contractia gi curgerea lent a betonului; : — cutremurul; ff — precomprimarea. 3.13, In cazul recipientilor cu destinafii speciafe se pot lua in caleul salle ac{iuni, date prin prescripjil speciale sau precizate prin tema de proiectare, 36 g 3.14. Gruparea _actiunilor se face conform prevederilor din STAS 10101/0A—77, Actiuni tn construcfif. Clasificerea gi gru- parea aciluniior pentru construc{ii civile si industriale. 3.15, Se vor lua misurl pentru lmitarea tasirllor inegale, in scopul pastraril funcfionalitafil reciplen|ilor. 3.16. Actiunea selsmicd se va considera in conformitate cu prevederile ,Normativulul pentru proiectarea entiseismicd a’ co strucfiilor de locuin{e, social-cullurale, agrozootehnice si industriale* P.100—78. 3.17. Solicitarile de calcul se: vor stabili pe baza activnilor ce intervin in. timpul execultril Iucrarilor si in exploatare, cu lwarea tn considerare a modului real de lucru al recipientulut $3 pentru gruparile cele mai defavorabile ale acfiunilor. 3.18, In aiera seciunilor curente de calcul se vor vérifica secliunile din dreptul rosturilor. si str4pungerilor, {inind seama de slabirea locala a sectiunilor, modul de transmitere a solicita- rilor si inflienfa tolerantelor de execufle. In cazul recipientilor circtlari din belon precomprimat ta care rostul de ia baza peretelul permite depisir, a calcula pereteui se‘va fine seama gi de Influena forfelor de frecare in ipotezele cele mal defavorabile. De asemenea, se va verifica Tundafie peretelul fa sollcitirile transmise de perei 3.19, Calculul recipienfilor din beton armat si beton precom- primat pentru Ichide se va face ti conformitate cu. prevederile STAS 10107/0—76 ,Construcfii civil si industriale, Calculul gi alcétuirea elementelor din beton, beton Armat si beton precom- Primat', cu urindtoarele precizati: a) La elementele din beton atmat care’ se afl sub presiunea unui lichid, deschiderile medii calculate ale, fisurifor nu trebuie si depageasct: rf -0,1_-mm-la~elementelesolicitate_la_intinders.centried_ sais fnlindere excentric& cu excentriei i: 0,2 mm tit celelalte cazuri,, oe tum I ee ‘a elementele din beton ptecomprimat,' verificarea inchi- ) derii fisurilor la actiunt normate se face punind condifia de a avea compresiunt remanente cere sf feprezinte cel pun 10% din com- pres! iunea maxima la transfer, dar nu mai mult decit 10 daN/em*. ‘ 7 lent de imprecicie al forfei de precomprimare specific inctaieiti de tnfdgurare. La precomprimnre, eforlul uniter de coaleei ia armilura pretensional’ nu va depiist 0,70 din rezisten|a nosmate @ ofelului utilizat. init) celgmentele prefabricate de pere{i se verifici in. starea limit’ de fisurare la manipulare, transport si montare, La Ween Impact Wtilor normale se va fine seama side coefictentul de impact. Jn aceste condi{ii, deschiderea maxima a fisurilor se lim {eaz# la 0,2 mm pentru'clemente din beton armat:: penteu clements din beton precomprimat, veriticarea se face conform elasel a Thee le fisurare. ©) [2 calculul capacita{ii portante a rosturilor se va_ tine geama de un coeficient al condifitior de lucru (m) avind valorilo ‘urmatoare: ‘ ge =0 m= 10 tee = 015 m=o08 unde « este unghiul format de fefele prefabricateler in rast “ pentru valori intermediare ale lui @ se interpoleazé linear, f) Efortul unitar de compre in se¢{iuni normale, nu agi, la transfer, cea mai micd dintre yalvrile: ),60 din rezisten{a pe cub prescrisi la transfer; — 0,45 din marca betonului. f) In cazul recipientilor pentru inmagazinarea unor lichide cu temperaturi peste + 20°C,” valoarea din Telaxare va fi majorata cu 10% pentru temperatura de -+ 30°C $f cu 30% pentru temperatura de + 40°C, Pentru valor! interme. diare se va interpola liniar. va de Alcituire constructiva 320. Alcituirea constructivi a recipientilor trebule sf con- ducd la realizarea unor construc{ii care si poald prelua in bane condifii solicitirile datorate actiunilor la care este supus recipi- entul pe durata execufiei si in expleatare. In acest scop, se vor 58 -adopia solulil care au fost. eplicate;cu bine rezultate si care sau , Gompottat satisticdtor, : 4 3.21, La alcdtuirea recipientilor se va fine seama de preve: derile din STAS 10107/0—76, din normativul C.140—78 si din gNormativul pentru executarea Iuerarilor de beton precompristal ©.21—77, referitoare Ia profectarea si executarea construc{iifor din ‘beton armat si beton precomprimat, complelate cu prevederile preseriptiilor print cate se regletientea28 alcdtuirea unot recipien{i cu destinatie functional special gi cu prevederile prezentelor instruc iunt, In cazul recipien{itor amplasa{{ in’zone seismice se va fine séama de prevederile normativului P, 100—78 privitoare la calculul si alcdtuirea construcfiilor. , 3.22. Se vor edopta structuri din beton monolit in urmitoarele dow’ cazuri: . — fecipien{i fundafi pe pattntuti sensibile la umezire, con- solidate (art, 3.8); = recipien{i care necesit4 -protecfii interioare sau exteri« oare fundafi direct pe terenuri de: comprevibililate mare, 3.23 Se recomand’ s& se’ adopte structuri din beton monolit in urmitoarele situafii: 0 > + = tecipienti'pentru lichide neagresive.fundafi direct in tere- nuri ‘de compresibilitate mare; — recipien{i pentru lichide cu agresivitate intensi sau foarte intensi, la ‘care: se aplici prolectii rigide, indiferent de natura terenului st de modul de fundare, 3.24. La alegerea formel radierului si funda|illor se va urmiri: — libera deplasare din contractie, in cazurile in care nut s-au Juat alte misuri de preluare a acesteia;~ —evitarea schimbatilor bruste de sectiune ~ — realizarea pantelot de scurgere printr-o alc vitoare a radierului,’ fra betoniiri ullerioare; “| — asigurarea condififlor necesare executarii hidroizolafiilor gi prolectiilor anticorozives: °° ‘ — adoptarea unei forme care si permita mentinerea unui strat de apa, de cca. 10 cm, pe durata'de inlarire a betonului, 3.25, Grosimea plicil, de. fund @ reciplentulul se stabileste prin calcul in functie de solicitéri, de marca si gradul de iniper- 59 + meabilitate al betonului si de tn tonului si de presiunea exercitala inmagazinat. Grosimea minima a plicii de fund va ae te In cazul reoiplentttar la care lichidul tnmagazinat prezinti peresivitate fal de beton, grosimea minim a plicit de fund va 3.26. Grosimea perefilor exteriori se stabi i dar miu va fi mal miei decit valoriie urmatoares’” PT" calcul —perete din beton armat monolit. 16 em : — perete din beton monolit precom- primat cu fascicole inglobate 20 cm + = perete din clomente prefabricate 12 cm 3.27. In cazul recipientilor pentru lichi i 7 pentru lichide agresive pereiclui’ nu va fi mai mica declt valorile urmitoare! — perele din beton armat mono 20 em — perete din elemente prefabricale 15 em 3.28. Grosimi mai reduse ca cele ‘ previzute la art. 3.96 gi 3427 se Vor putea adopta numal pe baza unor experimental con 3.29. Grosimea minima a stratulul de a wd Solo armiturii de reristentd din radier l perele vor He et ® 2 cm pentru elemente di tite f cu 1246, entra elemente din boton armat tensa fa contact 2,5 cm pentru elemente din bet i i contact cu hide neagresive; Precomprinat eneulle tn serena Pentru elemente nelenculte tn contact eu chide ne Valorile de mai inainte se majoreaz’ cu 0,5 cm tr = mentele in contact eu lichide agresive seu mediu agtesiv. - 3.30. La recipientii din beton armat, armarea radierului se ya face de regula cu bare din olel cu rail pevoale PC 60 sau PC 52 (STAS 438/1—74) ; dupA intrarea in produclic curenté a plaselor sudate din STPB (STAS 438/3—75) armarea aa face si cu asemenea plase, pe bazi de instruc|iuni Ofelul OB 37 va putea fi previzut ca arm cn MRLGR OR a acme em ee 60 + petiodic nu satisfac condifiile referitoare Ja procentul minim de armare, diametre: minime satt respectiv distan{e maxime. Eventuala renunjare la ulllizarea ofelurilor superioare in cazurl speciale trebuie si fie justifleaté in memoriul proiectului. In afara satisfaceril condifillor refestte din calculul 1a. starea limit de tezisten{& gi starea limita de deschidere a fisurilor (con- form STAS 10107/0—76), arimdturile din pere{li rezervoarelor de Beton armat trebuie si tespecte urmitoarele condifii: — procent minim de armare: cite 0.1% pe ficcare fald_si Mo fn Slecate™ directie" (0,2% pe tleeate direct le ——dismetru] . minim 6 mm° pentru armaturile orizontale, respectiy 8 mm pentru armaturile verticale; — distanja maxima diritre: atmiturile orizontale: 20 cm; + 5 | = Marea betonutat B00 —Giad de impermeabititale mia, |p 12 = raport Alc muss, | 048 pS AIC ___imas. | 045 ~ ozs], min. de cient] 0.16 | 5 eine pentra agrogate| a >I2 0.31] 485) min B 400 Marea betonulul Marea minima de beton indicatd d minim; fn tabelul 1 - ant ule Cent de mared 95. Tn eazul ulilpil altar d rea betonului i dul ds in ermeabiltale immpus, conform presaders oa! in plansele de executi tipul de beton se va nota pan snag ‘eee de exemplu: B 200/P 4, B 300/P 8 a 62 7 ‘Tabelul 2 | Gate impo eh ‘marca betonulul, corespunziloare clmentuiil de marcb| 30") B 500 *) Dozajele “minlme de ciment din tabelul | se sporese eu minimurn 10% La definitivarea marcii_betonulul se va verifica respectarea prevederilor din STAS 10107/0—76, 3.33. Parfile de, structurd care vin in contact cu lichidul gi care sint prevazute din betoh monolit se vor tura continu, fra fntreruperi $i rosturi de lucru, cut excepjia rostutilor prevazute in protect. 3.34, Pentru evilarea fisuraril adierului datorita contrac- (lel, se recomand’ a se prevedea urmatoarele masuri — la secipien{ii cu diametrul sau Jatura de maximum 30 m, se va {ine seama de Andica{lile de alcdtuire prevazute la art.3,24; — la recipien|ii cu diametrul sau latura mai mare de 30 m, se vor preyedea sturi de contrac{ie, distantele dintre acestea depinzind de mBrimea contractiel, procentul de armare, tipul de izolatie (elasticd sau rigid’) elc.; — la realizarea tosturllor de contractie se recomanda sf se asigure continuitatea armaturlii cel pujin la Plasa inferioara; — radierul se va prevetiea astfel incit sd se poatd umple cu. un strat de apd de cca. 10'cm adincime, ce se va menjine minimum 28 de zile de 1a turnarea betonului, 3.85. In caaul in cate se aplick precomprimarea radierului nu se vor prevedea rosturl de contractie, . 3.36, La peretii dit beton atmat. se recomandi. prevederea _ de rosturi de contracfie, la distan{a.de_maximum 30m, 3.37. Rosturile de dilatafle se vor prevedea Ja distan{a rezul- tat din calcul, in funcfie de condifiile specifice constructive side exploatare, 63 3.38, Alcdluirea rosturilor permanente trebuie st aslgure clangeltatea recipientului, concordanta cu ipotezele de caieal «1 compatibililatea cu deformafiile elementelor in timpul exccutar lucrarilor si in condi{{i de exploatare, inclusiv din eventuate tasari La alcdtuirea rosturilor se recomanda st se {in seama st de Indi. caliile din anexa III. La alegerea materialelor de etansare se va {ine seama de na- tura lichidului inmagazinat in 29, Se Fecomanda ea rosturile yerticale la perefii realiza i din elemente prefabricate si se umple cu beton preparat cu ciment expansiv sau cu contractie redusa si cu agregate din sorlurile 0.3 si 3...7 mm. 3.40. In cazul perelilor din .beton precomprimat la care se prevede rezemarea articulata a peretelui, rostul orizontal se umple cu mortar M 100 avind consisten{a de’ 6...7 em deterininatd pe conul etalon. Blocarea rostulul se face dup’ precompriniarea po retelui, 3.41. La etansarea rosturilor verticale titre elementele pre- fabricate de perete dinspre interior se recomanda utilizarea urn toarelor solufii: — mastic de bitum si microazbest; — chit tiocolic; + = chit epoxidie si fol : In cadrul proiectului de executie se va indica solufia cu refeta exacti si indica{iile de execufic. Precomprimarea perefilor 3.42. Prezentele instruc{iuni se refer la precomprimarea pe- fefilor recipien{ilor cu’ fascicule postintinse dispuse in interiorul Peretelui sau prin infasurarea cu sirmi sub tensiune, sau cu toroane Postintinse dispuse Ja exteriorul peretelut. Utilizarea altor sisteme sau procedee de precomprimare se face pe bazd de instrucliuni speciale, La peretii alcituili din elemente prefabricate asamblate prin Precomprimare se recomanda utilizarea procedeului prin tila surare, 64 3.43. In cazul precomprimarit inelare, peretele se poate ealiza gi eu contur poligonal, cu condifia verificatii eforturilor suplimentare care intetvin ca '‘turmare a abaterii de la conlurul citcular, 3.44, La precomprimarea prin infigurare peretele va_avea contur circular gi fafa oxterioard netedd; sau se admit neryuri verticale sau orizontale, Se poate edopla gi tun contur poligonal dacd inslalalia de nfasurare permite precomprimarea in aceste condifii 3.45, Nu se adinite prevedetea de goluri tn perete pe tnlfimea zonei infasurate. 3.46. Catacteristicile priticipale ale procedeelor de precom- primare prin fascicule postintinse se vor lua in conformitate cu prevederile normativului C.21—77, ct urmiloarele modificari in cazul in cate ancorajele reazema pe nervurile peretelui (tabelu! 3), Tabelul 3 Fascicule 67-2405 Caracteristica elute fate ale pletor derepatic,ra* 10% 150x 15 180% 180% 15. Distanta minima de Ia axele anco-| rajelor pind le marginea natvuify nt : 110 130 .,_, 3.47, Nut se admite prevederea de fascicule cu capetele inglo- bate in Beton de la turtiare, 3.48. Se recomand’ ca distanfa intre fascicule din aceea secfiune si fie mai micd deeit 60 em, 3.49. In jurul recipien{ilor precomprimati prin tnfagurare se va asigura o distan{a liberd suficienti, determinata de caracte- risticile instalafiei de tnfasurare. 3.50. Protectia arm&turii tnfisurate se realizeaz printr-un strat de mortar de clment aplicat prin torcretare dupa procedeul uscal, in conformitate cu prevederHe -,dnstructiunilor tehnice 65 pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor Ia exe- Cularea construcfiilor’sau a lucrarilot de reparafii si consolidari* C.130—78. Mortarul se aplick in straturi succesive, astiel incil Si se realizeze 0 gtosime de protectie de cel pufin 30 mm peste stem. Protectia prin torcretare se aplica dupa efecluarea probe » ins nu mai tirziu de 30 zile de stratului de protectie recipi- n cu apa le nivelul maxim de exploatare. 3.51. In cazul unor medii cu agresivitate intensd pe durata execularii recipientului, Ja protejarea armalurii pretensionate ‘se Vor respecta prevederile corespunziitoare din ylnstrucfiumi pentru protectia elementelor din betort armat si belonprecomprimat silt ate in medii aeriene din industria acidului sulfuric st superfostali recur si in medi aericne-slab agresive C. 170 — 74, Toleranfa de execufie 3.52. Abaterile si toleranfele admise la executarea recip! entilor din beton armat si beton precomprimat se vor inscrie in valorile din normativele C.140—78 gi C.21—77, cu precizitile din tabelul 4. 7 Instatafit 3.53. La inlocmirea proiectelor de instala{ii se va {ine seam de prescriptiile in vigoare care reglementeaza proiectarea recipi- enfilor cu destinafii diverse: rezetvoare de apa, decantoare etc, 3.54. In vederea functionirii corespunzittoare 2 recipienfilor se vor prevedea miisuri care s& asigure respectarea paramelrilor tehnologici si functionali. © atentie deosebiti se va acorda acestor misuri, in cazu! in care depisirea unor parametrii (inilfimea de lichid,’ tempera- tura etc.) poate conduce la cresterea apreciabili a solicitdrilor in elementele recipientuiui sau deteriorarea unor instala{ii irive- cinate (ca urmare a deversitii unor lichide agresive). 3.55. In punctele tn care conductele traverseazi perefii reci- pienfilor se vor prevedea piese speciale de trecere etanse §1 reglas ile, de regulé cu posibilitati de intervenjie din exterior. 68 6 7. 8 NoTA: 5. Abaterea limita ta 1 et tS Taelet t Tipul abaterit admise fa} de proicet sdmisa Sd 2 { 1, Abaterea tim de 1a circulaitate ta recipient ‘ilinriet; se masoard Talé de lungimes razet 3 Dea m £20 mm : D>20 m & D/s000 unde: D = diametnal recipiontulat 2. Abalerca limita de Ja grosimea perelelui £5:mm 3. Abaterea lint ta tnetinarea falt de vertical | 3 mim/m dar nu 4 suptafofelor g1 muchillor perefilor 4, Abaterea limit 1a montarea ancorajelor fascieuteler ea felet de rezeinare a ancorajelor fascieulelor Abalerile limita ta dimenslunile elementelor prefabricate tungime Fiime agrosime © lungimea diagonelelor @ Jiniaritatea_muchiitor si curbarea maxima din precomprimare, © unghiul dintre fata esterioard si fala din Abaterea limits 1a 18\Imea rosturilor verticale {nite clementele prefabrieate Decalarea maxima a folelor exterioare a ele- Tabelul 4 -Abaterea limit mal mull dectt 15 mm & 8mm 8 im £10 mm & 5mm £5 mm + 10 mm 2mm/m, dar nw ‘mai raul decit 10 mm +15 mm; —5 mm 10 mm mentelor prefabrieate tn dreptul rosturtler in cazul recipient ilor procomprizsatt prin Inturace, valle abaterior limit& admise vor fi corelate eu earacteristicile alaliel de tnfigurare 67 Piesele de trecere se monteazd in mod obligatorit in cofraj finainte de turnarea betonului. Se va dao atenfie deosebita com- pactirit betonului in jurul pieselor de trecere La recipientii precomprimati prin tnfisurare nu se adinite .ca zona infajurata si fie traversata de conducle, 3.56. La proiectarea pieselor de trecere prin pere{i si a pie~ selor de racordare a conductelor verticale cu cele orizontale la castele.de apa se va fine seama de eventuale tasari diferentiat care pot interveni in cazul terenurilor cu compresibilitate mare gi al paminturilor sensibile la umezire. 3.57. Instalafiile hidraulice la recipientii funda{i pe pamin- turi sensibile Ia umezire se vor realiza in conformitate cu prevede- rile normativului P.7—77, astfel incit si se vetifice pierderile de lichid. 3.58. Se va prevedea izolarea termici a conductelor la care exist pericolul ca apa si stagneze si si inghe(e, " 3.59. Conductele gi piesele de trecere tn contact cu medif corozive vor fi din materiale rezistente la coroziune sau vor [i prolejate corespunzitor. 3.60. Piesele de fixare a conductelor st instalafillor nu vor strapunge peretele. t 3.61. Se interzice prevederea de suduri la distanfe mai_mici de 0,20 im de la suprafafa betonului. Tencuiell, sape pentru pante 3.62. In cazul recipientilor care nu contin lichide agresive, la parfile in contact cu lichidul, executale monolit, se vor preve- dea tencuieli torcretate sau aplicate in straluri succesive conform instruc{iunilor G 130—78, Cu avizul proiectantului se poate renunta I tencuirea pere- filor, daci la proba cu apa, plerderife nu depigesc 0,25 /m? si zi, iar eventualele pete de umezire constatate la exterior ru mai apar dup& executarea unor remedieri locale (sau prin colmatare) si repetarea probei. 3.63. In. cazul recipienjilor pentru lichide agresive, la partile in contact.cu. lichidul se vor prevedes fle tencuieli toreretate sau 68 : aplicate in straturl, succesive, conform instructiunilor C 130-78, fie protectii aplicate direct pé suptafata betonului sablat... 7 3.64. In cazul recipierifilor'la care se aplic& protectit antico- rozive exterloare, suprafelele-in contact ctt terenuil se vor tencui’ cu mortar M 160, realizate cu cimenturl cut rezisten{a marita ta agresivitatea respectiva. La suprafa(a exterioara de foarte bund calitate, se poate aplica’ protecfia anticorosiva direct pe suprafaja betonului sablat. : Tzolafil termice 3.65, Izolarea termicd A recipien{ilor ‘acoperifi se’ prevede alunci cind condifiile de exploatare impun ca temperatura lichi- dulul inmegazinat £& nu depiseasc’ anumite limite. 3,66. Dimensionarea izolatiel termice se face pe baza unui bilen{ termic, in-care se va {ine seama de temperatura lichidulul fa intrare, temperatura exterioarti, durata de stagnare etc, Ja reciien{ii pentru Inmognzinarea apel, bilan{ul_termic pe timp de farna poate lua in considerare $i ipoleza formérii unui slrat de ghia(4 a clirui grosime probabila se'va determina fn funcfie de dursta de stegnare a apel. .- . 48.67. Izolafia lermick ée execuld dupl efectuarea probel de etengeilate a reciptentulul. ~ 3.68: Detaliile de alcatuire; executare gi recepfionare a izola- {iilor termice se ‘vor prevedea' in conformitate cu. ,Normativul jentr proiectatea, exéciitarea si recepfionarea izolatiilor termice la construc{iile civile ¢i industriale® C.107—78. 3.69. La recipientii stpraterani pentru inmegezinarea apei potabile, se recomzndi ca ultimul strat al izolajiei hidrofuge a acoperigului si fie reflectorizant sau de culoare deschisé. Lolarea hidrotugt exterloart : 3,70, La reciplen{il ingropa{i, esupra c&rora actioneaza stumai umiditatea natural a pimintului, se va prevedea pe pere{i la exterior o izolafie hidrofuga din doud straturi de bitum topit. Tzolarea acopetisului se va-face in conformitate cu prevederile din »Normativul pentru projectarea gi: executarea hidroizolafiilor din materiale hituminoase la Iuerdrile de constructii" .112~75, * 69 3.71. Tn cazul recipientilor fundati_ sub nivelul apet suble- spel cat d cate, se considera ci este posibil ca nivelul ‘actual si la exterior o izolaie hidrofugi aledtuita tn conformeiinte oe ree vederile normativului @.112—75, 3.72, Alcituirea, executarca si recepfionarea izolaliilor Grofuge se vor prevedea in conformitate cu STAS 2355/1—75, STAG 2355/2—78, STAS 2355/3 —75 si normativul Call2~ 15, cd urmétoarele precizii: alegerea tipului de izelatie hidrofuga se va fine seama tea naturald si industriala a terenului, f) Se, va asigura continuitatea. straturilor verticale si ori- zonale ale izolafiilor hidrofuge prin racordati corespunzdtosra, ©) /Alegerea stratului de protectie a izolatiei hidroluge se va © {inind seama de pozifia si inclinarea elementulul pevcare co aplica izolatia st de condifiile de exploatare a recipientutui, 2) Se va asigura continuitatea izolafiei hidrofuge in zonele {in care conductele traverseaza peretele, Protecfli anticorosive 3.73. Recipien|ii din beton armat se vor proteja, atit tmpotriva agresivitati cit sia mediului in care sint amplasati, 3.74. Gradul de agresivitate fa{di de beton al lichidulut 1 [upgazinat se va stabill, tn funcfie de natura si concentratia agent. lor corosivi, conform datelor din tormativul C. 140-78, nner Tt, In caaurile in care aclioneaza simultan dot sau ‘mai mulfi agen|i agresivi, stabilirea ‘gradului de agresivitate si elaborarea solutici de protectie se va face de catre un institut de specialitat: Jn cazurile in care lichidul iamagazinat atinge temperaturi Peste 30°C, se va trece Ia gradul de agresivitate imediat superior, 3.75. Gradul de agresivitate natutala a terenului se va sta- bili pe baza indica{itlor din normativul C. 140—78, anexa 1.4, iar celal mediului acrian exterior si interior (peste nivelul lichidului) pe baza wInstructiunilor tehnice pentra proteclia elementelor din belon armat si beton precomprimat situate in medi aeriene dim industria acidului sulfuric i superfostati, precuin si in medil ae. din beton precomprimat i lichidului inmagazinat; 70 riene slab agresive" C.170—74 si a yIndicafiilor pentri. proiec- area, executatea ‘si intrefirieréa ;consirucfiilor din zona litora. lului ‘Marit Negre" per Institut de specialitate, 3.76, Penttu cazurile necuprinse Ia art.3,74 $1 3.76, inclusiv iru sgresivitatea Industrial3 a terenulul se va cere avizul unui 8.77. In cazul in care uneie parti ale recipfen{ior vin th cone tact atit cu lerenut, cit si cu mediu! serian, se vor adopta masuri de protectie exterioard, ‘care sd corespunda ambelor agresivilati, 3.78. La proiectarea protectillor. anticorosive se va {ine seama de gradul de agresivitate interioara ff exlerioari, mimes defor. malillor pe care trebuie si le permit 4 stratul de protectie in di- Verse zone si in principal ta rosturi, necesitatea ca int unele zone protec|ia. anticorosiva si indeplineasca si rolul wnei elastice (de exemplu in cazul recipientilor funda m sensibile 12 umezire), posibilitaile de aplicare gi de protejare acfiuni mecanice (gocuri, vibrafii), 3.79. Marca si gradul vor corespunde valorilor indicate in normativul C.140—-78. 3.80. In cazul in care alegerea cimentul atit de agtesivitatea Interioara, cit 3 de cea ext mentului pentru elementele structurli se va sta agresivitatea lichidului inmagazinat. in Tunctie idroizolafit pe paminturi la iin de impermeabilitate a betonului este condifionata oar tipul, ci- dey 3.81. Pentru realizarea betoanelor si a ‘structurilor suport pentru protecfil (tencuteli) se va prevedea ulilizarea elmenturilor rezistente la agresivitatea respecti fiunile tehnice G. 19-77. 3.82. Protectiile anticorosive se vor aplica pe fencuieli direct pe suprafafa Betonului Sablat, in conformitate cu indicat} din art, 3.63 s1 3.64, 3.83. La realizarea reclpientilot supusi ac fine seama si de urmétoarele recoinatidai. specifice: = se vor teduce fa-tiialmuti strépungerile prin pereti; iva, in conformitate cu instruc- le — se,va asiguta posibilitatea de control si remediere din ex- terior a pleselor de trecere} "0! — se va interzice fixarea scérilor, conductelor ete, pritt an- “corare in perefi; X na — se va prescrie ca piesele de trecere, conductele gi materi- 4 k) acoperiri biluminoase tntYrite cu feséturé din fibre de alee de elangare si le reislente la coral san se vor prota Slt fmoreratt cu tum, notes cu sgt, dn ‘ cariimid? de gresie antiacida it cu mas Sipe de protect cone eu idl Se scone , 1) scope dn nase de ccaabily Je poles, senate act ct 0 oli mert, 3 dica(iflor prezentate in contimare: = YO" “uoPl# Be boza j cu festturd din fibre de sticié protejate cu zidirie din cSrimida de. gresie antiacidd prifisd gi rostuita cu chi- turi -anticorosi i ‘ m) acoperiri et foli a) fluatizare; , plumb de 1,,.2 mm grosime; foliile se prind cu. b) silicatizare; . adezivi cotespunzitori si se protejeazi cu zidarle din cérémida de gresie antiacid’ prinsd gi rostuita cu cl tuti anticorosive. - Agresivit3{i slabe - de butarom, Folbay XC, PVC, cau- ©) vopsitorii anticorosive; Agresivitafi intense 3.85. Protejarea recipientului coritra agresivitafii naturale , a teremurilor, se va face in conformitate cu prevederile din tiorma~ ©) vopsitorii anticorosive; ~ tivul C 140-78, 4) placaje de faianfi sau_gresie, prinse in mortar de ci- 3.86, Protejarea recipientului” 1a actiunea mediului aerian ment si rostuite cu chituri aiticorosive sau masticuri exterior si interior (la acoperls) se va face in conformilale ou in dituminoase; structiunile tebnice C, 17074, ©) acoperii bituminoase constituite din amorcd gi mastic Protec{ia se va aplica pe un strat dé tencuiald, in cazul tn bituminos aplicat la cald; care suprafala betonulul este deosebit de bund se v=' putes eplica 1) mase de spaclu pe baz de polimeri, simple sau armate protectia anticoroziva direct pe suprafa{a betonului sablat. s’turi din fibr de sticla, acoperite sau nu cu vopsi- 7 3,87. Protejarea exterioar’ a recipientului, pentru cazurile tori anticorosive; F care nu sint prevazute la art, 3.85, $1 3.86 (inclusiv penis ‘agre- \— &) Placaje de gresie prinse gi rostuite cu chituri anticoro- sivitatea industfiald a tetenulul), se va face cu avizul unor insti- _ sive; tute de specialitate. ‘h) ziddrie de cérémida antiacid’, prinsi in mortar de 3.88, Materialele care intra in alc*tuirea proteciilor anti- ciment rostuité cu chituri anticorosive sau masticuri corosive se vor alege pe baza indicatiilor de utilizare date de pro- bituminoase si peliculizate cu lacuri anticorosive cores- ducitori. 2 ‘s punzitoare agresivita{ii; 3,89, Nu se tecothanda foldsires tralamentelor simple de su- i) in mastic bituminos, protejat cu zidirie de _ prafafi (fluatizare, silicatizare) gi a vopsitoriilor mearmate 1a cirimid’ antiacidd, prinsi in mastic bituminos si rostu- Presiuni peste 0,3 daN/em?. 2 ite cu, chituri anticorasive sau masticuri bituminoase 3.90. Protectiile tn contact’ cu lichidul, destinate recipien- {ilor pentrisproduse alimentare, ‘vot fi alcdtuite din materiale. Agresivitafi foarte intense acceptate de organele sanitare. i) zidarie de cBrimid& din gresie antiacid’, prins’ si ros+ 3.91. Pentru reciplenf{ii supusl 1a Interior unor gocuri meca- tui é cu chiluri anticorosive; nice de exploatare, se vor utiliza’ protecfii pe baz de placaje eu 2 . . 3 Gitimizi antiacide, c&rémici de gresie antiocide, sau protejari ale structurii cu zidarii de céramida corespunzilosre nt rezistenfe maserie, J aceste situalii sint indicate de la cez la can net irasuri suplimentare de protectie mecanicd (gritare. Jehiaburi, sicane elc.), in zonele mai expuse. in ee Gntturecipien{ii supust vibrafilor sau trepidatiilor rar epaeeet, etimologie sau prin amplasare se vor utiliza in pene. tal materiale plastics, elastice, cardimizi cu. profile de ancerare {nepadi de rindunicd“) precum si zidaril de efrdmid pani Inert piaweitilor cireulari, Se interzice prinderea direct pe Toll a Placajelor verticale, pe indltimi mai mari de 0,5 t, :25. Protejarea anticorosiv’ in dreptul tosturilor se va face ferinna ll care sf permitd deplaséri in limitele previzute si eu ince ferlale tevistente la actiunea agresiva a. lichidulul inngenteer, Kegilura intre protectia anticorosivi a rostulll, sf reetai Gstemuulul de protectie va asigura preliarea tn conifit ae Slangeitate a eforturilor care pot apare ca urmare a deplacavites 3.94. Proiectul va cuprinde indicafii detaliate privind apli- saiteaerctectiilor care se vor tntocmi pe baza: indicafitlor Ue aplicare elaborate de producdlori, fiselor tehnologice Inlocmite Go praca lie de execulic specializate, indicafiilor din normele de devie, Pepanm si a indicaliifor generale date in prezentele instructiual ehnice. 4. INDICATII PRIVIND EXECUTAREA RECIPIENTILOR 4.1. La executarea recipientilor din beton armat i beton precomprimat se va {ine seama de prevederile normativelor £.{a0-,78, st C. 21-77, completate cu prevederile presentelor Instrucfiuni. 42. Executarea lucrérilor va fi incredinfali numai unor iireprinderi dotale corespunzitor. si care dispun de. personel {ehwnic de inaltd calificare, cu experienfa in realizarea in scoeay nea luerari, 4:3: Executarea recipienfilor se ve face pe baza proiectelor 4 detaliilor de executie, a caietului de sarcint si a ligelor eka “4 i irindu-se in mod deosebit realizarea unor beloane ct Caiecturd compacts i uniformi. In acest scop vor fi indeplinite aren ratesalele componente vor“1l ferle de Impuriare si degradare ; r " Sate ¢ — ulllajele de compactare vor avea dimensiuni ,cotelate cu eae ‘clementului, distan{a dintre arm?turi si grosi- mea straturilor succesive. de beton pentru a permile vibrate corespunzitoare; numdrul acestora.se va stabili astfel incit sa se dispund de rezerve in cazul unor evenlu- ec iunl; / turnare continua, precizindu-se totodata numarul forma- lor de luctus - a oe tac instalafiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acestela, Bent efectuarea probei de etan- i termenele siabilite; : — ee lta lures betoalor, monolitizarea résturilor si execttarea tencuielilor etange’ gi a protectiet prin tor- Grelare, pe timp frigurds. ? 44. Inainte de inceperea fiectrei faze de lucru se va veritica —calilatea tucritilor execulate. fn fora premergiloare — daci utilajele necesare Ja belonare, precomprimare, tor- cretare func{ioneazd corespunzitor; 5 = daci formafiile de Iuéru gi-au insusit prevederile din caje- fele de sarcini gi figele. tehtologice; — respectarea normelor de protecfia muncii. a ; Wak a4 ‘ied tail .5. La recipien{i situa{i pe terenuri in panta i la'cet funda pe paminlue sensible le utesires se va ike sense ide misurile de amenajare a amplasamentului ardtate la att. 3.6 si de indica- fille din normativul P. 7—77. i iepenartas .6. In cazurile In care niiveltl apel subterante din amplasa- wenie ef dessupre ott Fadler se vor lun maul de cob lului apel eu eel pufit 0,50 m sub cola Nie elu cori al pel va if efit pind a lerminarea ii. i i Livilafit de 4.7, In timpul execufiei se va fine eviden{a act control a calita{tl nani Documentele se ataseazd la Cartea Constructiei. en 6 Cofraje $1 susfiner! 4.8. La proiectarea cofrajelor gi sustinerilor se ya {ine seama de succesiunea operatiilor legate de realizarea elementolor de ~ beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport gi punere in Iucrare a betonului, 4.9. La pere{ii din beton turnat monolit se va prevedea cofra- rea progresiva a uneia din fee, cu panouri de maximum. 1 1m inl time, montate pe misura turnicil betonului. La pere{ii din beton monolit, precomprimat prin se recomanda cofrarea integral a felei exterioare : 4.10. Se recomand& ca elementele de legitura ale cofrajului si nu traverseze peretele. In cazul in care acest lucru ru este posi- bil, se vor adopta solulii verificate, prin experimentiri coticlu- dente, fm ce priveste elangarea zonelor traversate de legaturile utilizate, - 4.11, Abaterile fa{a de dimensiunile din proiect yor fi cu cel putin 30% mai reduse dectt abaterile dimensiunilor corespunzii- toare ale elementelor de beton. Pentru dimensiunile care nu at indicate abaterile prin project, se vor adopta abateri limit cores- punzitoare clasei a 9-a de precizie conform prevederilor din STAS 6657/1—76 Elemente prefabricate din beton, belon armat. si beton precomprimat. Condifii telinice generale’ de calitate". 4.12, Inainte de montarea cofrajelor la perelii ‘din beton mo- nolit se va verifica: ' — pozitionarea corecta a armiturilor la racordarea cu radier — curafirea rostului si indepdrtarea betonului slab; — montarea pieselor' de etangare-din rost, * Armaturi 4.13. Confecfionarea, depozitarea si montarea_ armiturilor nepretensionate se va face in conformitate cu prevederile norma- Lf tivului-C. 140—78, cu urmatoarele precizari suplimentare: — se vor utiliza numai distantieri din mase plastice sa mortar; : S — armauile dispuse pe cele doui fele ale peretelui vor fi mentinute la distanta din project prin distanfieri din ofel beton; 76 — se interzice indoirea armitutilor in cazul in care musta file lasate din radier nu se inseriu in’ conturul peretelui; cu avizul protectantulul se vor execula vule locale pe indlfimea de tnidire. : 14. Inlocuirea armaturllor previizute in protect se poate face in conformitate eu prevedelie normativulul C, MO—78. 4.15, Confectionarea, depozitarea sl purterea in Iucrare a armituriior pretensionaté postintinse se va face in conformitate cu prevederile normativului C. 21—77. Betoane - : 4.16. Lucrabilitatea-amestecului de belon proaspat nece- sari la_purierea in lucrare va fi L 3, corespunzatoare unei taséci de 5...9 cm (grad de compactare cuprins intre 1,04 si 1,10).~ 4.17, Dozajul minim de ciiment se stabileste in functie, de marea de beton gi gradul de impermeabilitate prescrise prin proiect gi se recomanda si fie cel putin egal cu valorile indicate la pct. 3.82 in tabelul 3. ; 18. Valorile maxime ale taportulul A/C pentru realizarea condifiel’ de impermeabilitate sint urmatoarele: Gradul de Impermeabilitate}] Raportul A/C maxim 4.19. Definitivarea compozitiei betonului se va face in baza recullatelor ieerearliorpreliminare, efecluale conform preve- derilor din hormativul C 140—78. n't : 4,20, Prepararea, transportul si punerea in Iucrare se vor face in “ontormitate ‘ett ptescripfiile tehnice in vigoare, comple- tate cu precizirile urmitoare: a) Transportul betonulul pentru distanje mai mari de 100 m se va face numal cu autoagitatoare. 888 7 b) Turnarea se va face continuu, in straturi de cel mult 0,50...0,60 m inalfime si se vor evita rosturi de Iuert in afara chee Previizute in proiect; ) Interval intre tumnarea a dow straturi succesive dle beton nu trebuie si depaseascit'1...3 ore (alunci cind se uliliseass aditiy intirzietor), funclie de condifiile locale si de timpul de priza al cimentului, In cazul in care se deptigeste acest interval, Inainte de reluarea belonirii se agterne pe betomul veel iat clot de mortar de ciment 1:3 in grosime de 1...2 cm, 4.21. Compactarea betonului se face In conformitate cu pre- Yederile Normativului C. 140—78, la maximum 15. minute [le ta tumare. Distanta intre tormafiile de belonare si cele de vibrare se determin in consecin{i. (£22, Suprafe(ele de beton vor fi imenfinute umede pind la Virsta' de 14...28 zile, in funefie de condifiile de expuncre, Se recomanda ca radierul si fie protejat prin acoperire cw uit strat de api sau un strat de nisip menfinut in stare umeda, In cazul perefilor se recomandi protejarea betonului cofrat cu prelate contra actiunii vintului si a razelor solare. 4.23. Conlrolul calita{ii betonului pus in lucrare se va efe © tua conform prevederilor din normativul C. 110-78, Perefi din clemente prefabricate 4.24. Prefabricatele pentru pereti se vor realiza in fabrici sau poligoane specializale. Fata convex a elementului, cores- punzatoare fefei exterioare a perelelui, nu se-va sclivisi’ pentru a se asigura 0 mai buna aderen{a a stratului de torcret la recipi- enfii precomprimafi cu sirma infaguraté sub tensiune, In cazutl utilizarii tratamentului termic, temperatura maxima nu va de- pasi 70°C. 2 4.25. Montarea prefabricatelor se face conform proiectului abaterile de Ja pozitie in plan, de la dimensiunile rosturilor i de la verticalitate, trebuie si se inserie in toleranele limita date Ta art.3.52, La montare se vor lua misurl corespunzitoare de sprijinire a elementelor prefabricate pind la monolitizarea rosturilor. 4,26, Fefele dinspre rest ale’ ptefabricatelor se sableazi sau se, perie cu perii de sirma tnainte de montare, Tnainte de turnarea betonulul de monolitizare, felele dinspre rost se udi pentru a se evita pierderea apei de amestecare. : 4.27. La cofrarea rosturifor verlicale se: interzice folosirea dispozitivelor de fixate a panourilot care si traverseze rostul. 4.28, Betoanele si mortarele turnate in fost nu vor depasi felele exterioare ale elementelor. 7 4.29, Dupi turnarea si compactarea betonului de monolit zare, zona rosiulul va fi protejati si udatd timp de 7 alle, indi: ferent de intervalulde timp in care se face decofrarea, 4.30. Etengarea rosturilor verticale se executé numai di betonarea rostului respectind. instruciunile de lucru, in“functie de solufia de ctansare adoptaia. Perefi precomprimafi cu fascleuleinglobate 4.31. Executarea recipientilor din beton precomprimat cu arméatura pretensionata alcdtuitd din fascicule inglobate se face in conformitate cu prevederile normativului C. 21—77, comple- tate cu preciziirile din prezentele instructiuni tehnice. 4.32. Ordinea de montare a cofrajelor si armaturilor nepre- tensionate va fi astfel inett si permil# pozarea lesnicioas’ si corec- ta.a tecilor si a fasciculelor de armatura. 4.33, Pozifionarea armaturilor pretensionate se va realiza cu ajutorul pieselor metalice fixate numai pe peretele exteriof al cofrajului. ; : : 4.34. Capelele canalelor vor fi protejate cu manyoane din PVG, tabli etc. pentru a tmpiedica p&irunderea laptelui de ciment fn timpul betonitit gi a evita obturarea canalelor., 4.35, Pretensionarea fasciculelor se va executa pe inele ce se inchid complet. pe. un cere oriagntal...Excepfii de la aceasti prevedere se admit numai cu avizul proiectantului. 4.36. Executarea constructiilor anéxe recipientilor va fi core- Jat cu executarea perelilor precomprimaji astfel incit si nu fie stinjenite operafiile de pretensionare gi injectare, precum gi even- x 7 tuala inlocuire a unor fascicule sau injectarea din alte puncte decit cele prevazule prin project. Infitsurarea sirmet sub tenstune 4.37. Iniigurarea sirmei se face continu, cu respectarea pasului presctis. prin. proiect. 4.98. La terminarea unui colac, capetele strmei se friniidese prin matisare pe o lungime egal ci 40d, —unde deste diame. trul sitmei 4.39. La tnceperea si terminarea precomprimtii prin. inf. squrare, capetele sirmei se blocheazi in plese speciale fixale in acest Scop in peretele recipientului. 4.40. Pentru a_preveni desfigurarea sirmei in cazul ruperii uunei spire, se previd, pe sirma, la distanje de cca 700 m, piese de prindete a doua ‘spire succesive, 4.41. Distanja medie intre spire se va verifica si compensa pe 0 zona de cel mult 40 spire. 4.42, Controlul efortului in sirma pe durata infagurdcii. se face vel pufin odata la doud spire, prin masurarea pe sitini la iesirea din maging. Abalerile de la’ valoarea efortulul de control prescris prin proiect si modul de corectare a.efortului vor cores- punde prescripfiilor de utilizare a masini 4.43, Rezullatele masurdtorilor de efort se_ consemneazd fintr-un jurnal in care se noteazd: data si ora misuratorii; zona gi numérul de ordine al spirel; citirea la aparatul de miisurd si va- loarea efortului masurat; efortul nominal; abaterile- admise si elective; eventuale observafii, precum: ruperi de sirme, reglarea dispozitivului de pretensionare ete, Jurnalul se ataseazd la Cartea Constructiei gl serveste la récep- fionarea operatiei de precomprimare. Protecfia armaturll infisurate 4.44. Aplicarea mortaruliti prin toreretare se face cu echipe specializate conform prevederilor proiectului. si cu. respectarea instructiunilor tehnice C 130—78 si a prevederilor de la artico- Tul 3.50 din prerentele instructtun\, 80 Instalafit 445. La executares inslalalitior se ya {ine seama de preve- detile’ proiectului gi ale presctipliilor de execulare in vigoare. De_asemenea, se vor respecta Indicafiile de la art. 3.55 3.60 si 3.61, chiar daca in prolect nu se fac menfiuni spectale refe- ritoare la aceste prevederi. 4.46, In cazul recipien{ilor precomprimafi, 1a, execulatea instalaiilor se vor lua toate misurlle pentru a sé evita atingerea armaturilor prelensionate cut surse de Lemperaturi ridicate (flaca- ri, material Incandescent din sudurt etc.) 4.47, In cazul recipientilor protejati anticorostv, se vor Iua toate ‘misurife pentru a se evita’ execulatea de Iucréri, ulterior aplic&tii_ protecfitlor. a De asemerea, instala{ille cate produc deplastri, gocurt, vi- (care pot afecta protectiile anticorosive), se vor verifica nainte de executarea protectillor,. astiel ca parametrii ce carac~ tetizeaz aceste acliunl si se incadreze in limitele considerate Ia proiectare, . Tenculell, gape pentru pante — 4.48, Executatea tencuislilor se va face in conformitate cit prevederile inslrucliunilor C. 130-78 cu precizarile mentionate «in continuare, : 4.49, Aplicarea tencuiclilor se va face numai dupa proba de ctongeltate fa apd sl eveniuale remedier 4.50. Tencuielile pe care se aplic& protectii anticorosive se vor drigew! fin, 4.51, Tencuielile pe care nu se aplic& protec{ii se vor scl dacti sint in contact cu lichidul, gi se vor drigcui dac& nu sint in contact cu lichidul. 4.52; Se recomaridi ulilizarea sablarll-pentru pregatirea su- portului tencuielilor indiferent, de, modul de aplicare a aceslora, 4.53, Aplicarea tencuielifor tn. zona rosturilor selva face Tn conformitate cu detalille de tratare a rosturilor, prevazute in proiect aL + etc Continuitatea si aderen{a de stratul suport al sapelor 31 lencuielilor se vor verifica prin. metode adecvale nedistiastiog {vizual, usoara clocanire, deplasarea pe tilreaga suprata{d af Urel de polizare ele.). De nsemetien, se ya Incheia’ proces-vel hal de lucrati ascunse. Izolafil termice e 4.55. Izolaliile termice se vor execula si recepliona in con- formitate cu detaliile din proect si cu prevederile win normal. formiine eu de PI sl cu prevederile din normati Teolarea hidrofugt exterioara ., 4.56. La realizarea gi ecepfionarea. izolatiilor hidrofuge Exltetioare so vor respecte’ prevederile proiectului si ale norma: tivulul € 112-75, Protecfia anticorosivi 4.57. Aplicarea protectiilor anticorosive pe tencuielile execu- tate si verificate ca la art. 4.48...4.54 se face in conformitate cu Prevederile proiectului, prescripliile indicate la art. 3.85 1 3.96, precum si cu in din anexa IV la prezentele instructiuni tehnice. Pe baza acestora, executantul va intocmi o fis tehnologicd de executare a protecjiilor care va fi avizala de protectant. 4.58. La realizarea proteciilor anticorosive care vin in con= tact cu lichidul inmagazinat se vor utiliza numai materiale yeri- ficate si acceptate pentru utilizare de catre laboratorul de intre- prindere, Verificarea ‘comporta urmitoarele operati — stabilirea caracteristicilor materialelor si verificarea co- responden{ei acestora cu cele menjionate in standardele sau nor- mativele in vigoare; — verificarea termenului de valabilitate la produsele cu durata limitata; — verificarea refetei dat& de producitor in cazul imal alelor cu mai multe componente. 82 5, VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR, REMEDIERI; EXPLOATARE $I INTRETINERE 5.1. Verificarea calitaii Iuerdrilor se face pe parcursul exe- culiei, pentru fiecare categorie de Iucrari in parte si separat pe recipient in ansamblu, inainte si dup aplicarea straturilor de protectie. Verificarea se face in conformitate cu prevederi (IWlor in vigoare pentru diversele categorli de lucrii. 5.2, Verlflcarea etangeil&tli recipientului_ se face_prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165—74.,Allmen- tari cu apa. Revervoare de beton armat sl beton precomprinat, Prescripfii de proiectare si date constructive" si cu urmatoarele precizari: — se recomanda remedierea prealabili a deficien{elor vizibile care pot avea consecin{e asupra etanseitaii; — umpletea se va face lent (minimum 24 ore); — la recipien{ii compartimertta{i se vor umple la inceput toate compartimentele, vetificarea etangeitafii perefilor facin- du-se prin golire succesiva; = se recomanila a se evita. menfinetea recipientului partial umplut cu apa timp indelungat; — se admit pete de umezeala pe'perefi (in afara zonelor de rosl),in eazul in care acestia se tencuiesc ulterior pe fafa interi- ara; in acest caz, pierderea de api poate fi de moxim 0,50 Izi si m® de-suprata(d udaid: — la recipien{ii, funda{i_ pe pminturi sensibile la umezire se va face obligatoriu remedierea prealabila a oricdror defecte vizibile care ar putea conduce la rteetanseitate si eventual o etapa intermediard de verificare a elangeit’{ii radierului (inalfime de umplere max. 1m); — in cazul unor pierderi reduée de api (din lacrimart, pete de umezeald), se poate face remedierea cu ajutorul unei suspensii de argila sau ciment in ap&, cu avizul proiectantului. 5.3, Proba de elanseitate prin umplere cu apa se face inairite. de aplicarea tericulelilor ¢i.este obligatorie independent de natura lichidului inmagazinat, 7 83 prescrip- 5A, Verificarea final a elangellijii se face dup’ aplicarea tencuielilor si a straturilor de protectie. Proba se face prin umple- tea recipientului cu apa si se considera satisfacditoare dacd nu apart pele la exterior. So poate renunja Ia aceast,verticare dnc proba prevazutii la punctul 5.2 a dat rezullate salisficditoare (pierderea ~ maxima 0,250 V2i si m* de suprafata data) si nu se constata pete de umezeal. Remedierea defectelor de execufie 5.5. Denivelirile, zonele de beton segregat, zonele cu armi- turi descoperite sau cut acoperire irisuicient& gi cele necompletate cu beton se remediaza in conformitate cu prevederile ,Instructi- unilor tehnice privind folosirea amestecurilor pe baz% de ciment saut pe baza de rasini epoxidice la remedieri de defecte ale lucri- rilor de constructii" C. 149—78 sau prin injectii cu lapte de ciment. In vecinatatea pieselor de trecere se recomandi ca re- medierile sii se faci prin injectare de lapte de cifnent satt de ames- tecuri pe bazi de risini epoxidice. 5.7, Fisurile se pot remedia prin injectare cu ragistt epoxidicd conform prescripfiilor de aplicare a acestei metode. Soluia va fi da- td in.urma analizirii cauzelor care au determinat aparifia fisurilor. 5.8. Solufiile de remediere a altor defecte de execufie decit cele mentionate se vor elabora in urma analizirii cauzelot care au generat aparifia defectelor si cu avizul proiectantului. Exploatare sl intrefinere 5.9. Exploatarea, intrefinerea gi verificarea periodict a reci- pien{ilor se va face tn conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare si intrefinere elaborat de intreprinderea de exploa- tare pentru fiecare recipient,’pe baza indicafiilor proiectantului. 5.10, In cazul aparifiei unor defectiuni, intreprinderea de cxploatare va sesizaproiectantul pentru anaizarea eauzelor §1 elaborarea solufiei de remediere. Repunterea in functiune a recipientulut se va face numal:dupt efectuarea probelor necesare. 4 5.11. La recipienfii funda{i pe terenuri de compresibititate sare sau pe pAminturl sénsibile fa umezire se vor urmari periodic reperii de tasaré si se vor detecta eventualele pierderi de apa. 5.12. Toate datele privind comportarea in exploatare, defec- fiunile intervenite si misurile'de.remediere vor fi consemnate intr-un caiet atasat la Cartea Constructiei. : LISTA 227/178 227/2-78 2713-78 22r/78 2212-78 227/3-78 2274-78 227/578 438/74 499/2-74 438/3-75, 730-73 1275-75 1067-76 2355/1-75 2355)2.78 2355/3-75 274569 4165-74 4606-70 ose2/1-73 48212-73 6183-73 490-74 6887/1-76 86 ANEXA 1 STANDARDELOR, NORMATIVELOR SI INSTRUCTIUNILOR IN VIGOARE LEGATE DE P. 79.78 Standarde = Cimenturt, Inesrebr fice. Indica generate, ~ Gimenturi, Inceredt fice. Determinarea Tinefel de micinare. = Cimenturi. Incereati fizice. Determinarea constanjel de yolum. = Gimenturi, Inerei fizie. Indica! generale = Gimentui: Inert tate. Deleruintea finlel de rina. = Gimenturi: Inereri fate. Deteminarea constenfel de volum = Cimontuti, Inceredrt fiziee. Delermitnarestimpulul de pris = Cimenturi. Inezeéi fice. Determinarea eéldurt de hidrstare ~ Ofel beton laminat In cald. Confit lchnice generale de caltate, ~ Ofel beton trfilat la ree, Sirm& trash mata, = Plasesudate pontea Beton armat. = Ape penteu mortare sl beloan ~ Incercari de laborator ale betoanetor. Inceredrl de betot tulérit, Deterninarea rerstejelor mecanice (Inlocutele STAS 121562) ~ Agcgate naturale grele pentru morlare beloae clan = Litera de hidrototatit tn construcii. Terminologie ~ Hidroizolait din materiale bituminoase la construct lzolli din materate blutlnoase la acoperiur i lerase Condit telnet de caltate ate ~ Terenl de fundace. Urnirtestasiritconstuctllor prin mlode topogratice. Alimentici eu api. Rezervoare de beton armat si betom precom- rimat. Preseripiii de proiestare gi date constructive ~ Agregate naturale grele pentru mortar gi betoane, cu lian inierall, Netode dé ncecare — Sirme de ofel si produse din sirma pentru beton precomprimat. Regul entra verticares alta Sirme de ole! st produse din stem pentru beton precomprimat. Siem noted = Slums de ofet Strna sropren ~ Slome de ote Toroane ~ Eletente pret comprimat” Condi roduse din strma pentru beton precomprimat, 3, produse din sitma pentru beton precomprimat. He din beton, beton arm: {einige generale de cali a1 belon pre 1O10V/0A-77 — Acttunt tr construct. Clasifteares si grupares aciunilor pentru construclii civile $1 Industriale. 10107/0-76 — Constructii civite si industriale, Calculul gi aletuirea elemen- lelor din beton, beton armat si belon presomprimat Normative 41 Instruefiunt P, 100-78 ~ Novtiaiv pentru protesters anliseismicd a constructor de foculnfe, social-cullurale, agrozooteinice 91 indusilae. ©. 29.77 ~ Normativ privind consolidares terenurilor dé fundaceslabe pein procedee econie. 5 P. TAT — Normally privind polestarea 1 execularea conse or fundate pe leven slabe C. 61-74 ~ Instruct tehnice pentru determinares_ lasiti_ construe{ilor de jocuine, socia-ctiturale qi Iméustiale prin clove lopor wratles C. 140-78 — Normmativ pentru exceutares iueririor de beton gi belon aumat C. 21-77 — Normativ pentru execularea luctdrilor de Beton precomprimat, ©. 130-78 — Instruciun! tence pentru aplicares prin torcrtare a betoanelor ert ta educa econ sey ina + Feparait 1 consotdtr ©. 107-78 ~ Normativ pentru protectare, exccuterea sl lilor“termice Ia donstrctit vile Ht indastiale ©. 112.75 — Normativ penteu profetarea si executarea hidrotzolaliler din ‘materiale Cituminoase Ta lucrdtte de constr ©. 170-74 ~ Instruciunt tehnice penteu protects elementelor din beton armat 4H belon precomprimal situate In. medi aerene din Mdusiria Seldulut suture 1 supertostal, precum gi in medi nectene sled agresive €. 149-78 — Instructiuni tebnice privind folosizes amestecurilor pe bark de linet sat pe act deaqind eporidice In remedir de defect als Tuerdrtor de construct ~~ Nore republicane de protesjia muncil, sprobate de Ministerul Murti Minislerul Stnatait eu oréinile nr. 34/1078 1. 60/1976. — = Norme de protectia muncil (construcfil-montaj), aprobale de MG Td. cu Ordindl ne IN/I670: = = Norme generale de. proletia tmpotrva Incenilr ta. protetarea {1 tealizttea constructor #1 Inlalaiin,sprobate el” Decelul fi Boor NP. 2-77 ~ Norme provizoeit privind protectia contra Incendilor la protec- tarea “sPrealizared”lemert ler de construcfii. fonarea Izola- a7 ANEXA IT DATE §1 CONDITH CE TREBUIE SA FIE SPECIFICATE PE PLANSELE DIN PROIECTELE DE EXECUTIE $1 IN CAIETUL DE SARCINI id calilatea materialelor, Incercdrl gi mésurtori de recepiic. 2. Abateri admise Ia executie. : 3. Egalonarea luerilor gl preclzatl cu privire la ordinea operaillor. 4, Dotalii pentru porfionarea armatutilor prelensionate 41 nepretensionste; cfortal de contcdl dn anmatarile pretonsionate; abaterile maxim admis: tmelode ‘de veilicare 5. Tehinologia de punere in oper’, vibrate. tratare a betonului pe durata 6, Masuri pentru reducerea eforturilor din contract. 7, Reaistenta la decofrare, transfer s1 marca belowului. 8, Gradul de impermeabilitate gi gelivitate al belonvlui, 9. Tn cazul ulilizril elementelor prefabricate; modul de tratare a felclor tn fontact tn fost thodul de umplere. a rostarlor,realstenja in monsntal frecomprimisit si marca mortaruial din rosturl. 10, Oblgativitaten si condiile de recep pe faze a luriilor; fzele de exe- Gin cave ett cbtigatorie presenta potctancuatydeintvares pros Stului do prelensionare pe baz plerderior de tenslune renle determinate pe ganiler 11, Masuri necesare pentru asigurarea ccaiziit protectieh armaturilorpreten- te In limita ermenelor presse. stor 12, Masurile si condifitle necesare pentru realizarea protecfiet anticorosive, izela| idrofuge si termice 13, Obligativitatea ea rezervorul sK fle umplut cu apa ta nivelul maxim previzut entra exploatare in timpul executarit gf tnl&ririlstralulul de protectie al armaturit pretensionate Snfgurate. 14, Asigurarea misurilor necesare pentru efectuarea probei de elangeitate (in8 tala[it-de allmentare gl evacuate @ apei). 15, Misutile speciale de protectia muncii pe durata executi NOTA: Accastd lista de date i conditii, ce trebule speciticatd pe plangele din y _ prolectele de execufie §t In caletul de sarcini, nu este Mmitativé. 88 ANEXA IIL VARIANTE DE PRINCIPIU PENTRU ALCATUIREA ROSTURILOR La slegere Upului de rost se va ine ceama de urmatoarele preeiztl: © Petru recipientt cu perete monolit 8e pot adopta variantele din Sig. 152, B seu 8. Varlantele din fig. 1 gi 9 se recomand® pentru situatit uzuale, eu men une Eh varia dig. 3g poate edpla 1 recipient cu capcitit e sunt reduse. : ; Varianta din fg. 2 se recomand& in eazurle fn care pot aplveatastridiferile Intre placa de {dnd si fundatia peretelu, la rocipien{i cu dlametre mari si la varla(li marl de temperaturd Interior-exterior. Varianta din fig. 5 se poate uliliza tn cazul reelpfentilor eu peretele incas-, (rat tn tadier. - © Pentru recipient cu perelt din clemente prefabricate se poste adopla Ong cs entigncs ch enter igitra inte placa ce find ie peretelul se poate adopla 9l revolvarea din fig. 2. © Pentrit rostul vertical inte elementele prefabricate de pereli se reeo- +mand® varianta gin fig. 6. Dimensluntle din fig. 1~G stnt ortent proleclares'reelplentulul urmind a fi dofinitivate ta 8p Profi, Habe din‘rre"” 5.7) piaolifisy —— an Precomprimare) eo cauciuo 15+.425 am grosina Gurdtate 504.4659 Shore Fig. 1 a sin fanetse ie Zautltatele sbyintke Is pros ca ape {mastic de bitun cu miervasdeat 63 WO plastitiet Dandi de cauctue, durttete 50.4465° shore Fig. 2 dintre. piefubrioate, 1ung.95 cm, groe. 25 em duritate 50. .65° shore Fig. 4 93, Fig. 5 rofil de etansare ‘din PVG plagtifiat ANEXA IV INDICATII GENERALE PRIVIND APLICAREA PROTECTILOR IMPOTRIVA ACTIUNII AGRESIVE A LICHIDELOR INMAGAZINATE Modul detaliat de aplicare a diferitelor protec{li anticorosive, men{ionate {in continuare, vor fi elaborate de edtre executant gi aprobate de proiectar 1) Fluattzarea Tralamentul de fluatizare const th tralaea suprafelei de Lencuiald dil cuit fin cu'o solulle de flues Tica solubilt, In special llvsilcat de maguesto (oig’si Fy sau Tivsileat de zine (Zn Si Fy) Sau ivestteat e plumb (Pb St Fd). Tratementul de Hlualizare se face prin aplicarea tn 34 reprize 4 une solufii'deMluosticat tn coneentrafie-de 219%, solutia avind 6 lemperaturd e000 Aplicaea solufle de fluoslcat se face nual pe suprafee de beton uses, sntate inp de E28‘ aes nee arate, steele Inalte de aplicare,suprafalalencullé a betonulul trebuies8 fie bine eurd- {etd de‘urmele de praf gi de particulele de nisip neaderate Se aplled prin pensulare priml strat de soluje de fuoslicst In concen {ratie de 2%. Dupt dscarea primuul strat, 2 apied al doles strat de slufie de Hvesitieat In, concentrate de 484, let dup usearea ecestola se apliek Uline sal a ole de flea de cate He. eal are moral tual primeste sofuffe de flgcsliial,atunel se poate aplica 31 un al palrues stra et ov coneentcatte de 280" eos ae Aplicarea solulel de tMuosticall nu trebule fAculA te temperatus} sub 10°C, Tar dupd usearea siralulut 3 914 se ecomandd o spalare eu 9pa pent Indepartaren excell de sdrurl care soa format: Decarece fTuoslia{it floss tn tralamentul de tluatizare, sin substante loxice sf iilante trebule sf se fespecte eu stretefe masiritecorespunzdtone de profectia. mune! _ ) Silleatizarea «Asal tela const i aplemea pe suprafaa fencul eto a mal mullorstralurt de sofutitde-lleal (aca de sod, preerail silat 6 otal) care Urebule s alba moduli de slice eupringl Ine 323.9, iar denst {olen cuprins fnkre 13h 13 Supra bln ecard 14-28 ile 4h veal se curd bine de pra Se plied pn penslare primal strat de slate desilca‘disal eu apd im proporiede | = 4. Duptuscareapmutol stra se ple af ten seat acca cocenirai, spol dupd scien acsla Se apd al tele ia dil n propor de 8 se pote epee prin apis tl aiden strat 95 Tealamentul este constderatlerminat de indatd ce pe suprafata betonutu ‘se formeazd un strat lucios. ee ue Dud o uscare definite, adic con 10 aie de a Lernarestrtamentulu suprafelcie ltcbute spate uo solute de acd cothltie snr sulfuric de son 2086 Gonceitate sau teal bine co solute de 90% corr de caleiaplca i 2 ore aes realearen ullnael stad, lar dpi 10 ale so spa bine fu op ©) Vopsiterii anticorosive a vopsitoritanticorsive‘apicale pe lenculalése lille urmatcarele sisteme de wepeitorie pe bark des Ronfexit PC 505. : = Romflexit PC 605 tn amestee et 50% perclorvintl = Romiexil PC 608 fn amester eu 50% ttoreauclue, = Ronilesil PG £05 tn amestee cu 80% aracta. Aracetal BL 55 fn amestee ew 20% Alorex 102 (rnalerial epoxtdie) = Hypaton = Pereorvintt = Epoxtpoliamida V 3207, spl sen must lmitative ete pln extinse gl alle ur de vat Sete fe opsote c waah leapt va tale dtm strat de amos smal multe sitaturi @=0 oe vopsea, pniru ae aigura ieabilitalea protectici. ? Pre ne Pentcu ca acesle vopssle sf sib o deren} bun este necosar se verlflce umiditaten supene(el suport, care ne trebule £4 Gepagenscd Ve Grosimea minim dupi scare a sislemului de yopaltorie.anticorosva Auvbuie fe de 1000 H. 4) Praca de fala sau geste, priose tn mortar de client gf rostulte cu chil? anfiecosve sat masteu biluinosse- Prinderes placajeler de faian(f sau qesie In mortar de-ciment, pentru protectin elpleniior se fae mal dupa ce supraefeor de beon su teeta eau toat vericalevertcaltatea i adesona tural dupa terminaedlucatlor Ge all necesta strpungert, ontat cle Sala de prindere va Tide ca 10mm gf se va cealize prin aplicatea mor- tarutat de cimant pe spatele pill. upd 48 ore de Ia aplicare, se va veriiea prindoren luluror plicor de stratul de porare,Iniocinducse cle cote snd go : La cca 7 silo de I posaon pifellor so trace It rsluten acesora eu Darea in expoatare se poe face La mlainuny 14 zie deta leitnatea ope- rafie de ost Tainted executaren acestorplaaje este abelut neceset ca piles le sortate plac eu pincd indoparnduseadsla ce previnth deste ea Inui, Stititod ier ats 1 nltuet 96 Inainte deaf apicate tn miter de erent, pgcle Lebo fi ntoise Antrim vas cu api unde se men|in timp dé 1530". La prepararea mortaruliy de clment se vor utiliza elmenturl cu rezlstenfe mirite la agresivitalt chimice, Penteu placaje anticorosive se recomand& a se Iuera numai cu rosturl care (rebule sB aibe cea 7~8 mm lafime. Adineimea chitulut de rostuire va fl egala cu grosinies plicit. sa cal Asoenebituminoase constitute din amore mastic btunins dist Masele bi consfttte gi = sta de amors}aplicat pe suprafta ural yl weal sa cdrellempora- tuna cate de minimum We eee 2 veatgot 6 src costs din bitun, er sau nisip curs snleroaabes i Ge slat de amorsa} se ulizae4soluia de bitum (iat apest pe ganter 28% Gilt 75 bencinoe Tar li unele eal pent actetzaten tscel Se auch a 886 nclont), Ariottalol trebule a acopere icesgs supralath suport {iiabuleans bine pol auptalel. Bp ssten amore e poste ce a plicaren masel ce gpeclus Gitmml folott pena ralizarea masticult se va Hite ct td ise va tpl la 10 (8°, end ind Sob mov ‘depsyien a 200°C. Prim strat de acd de spat tn gost de 8mm se aplick pe sup suport amorsatd,ulilizindy-se tule prefnedlsite In masa bituminorsd. fn con iat se apie sratarite ty nllel esta final sh vexile unseat de mas de gpac ingrained 9 {0mm up lecre strat se va ava glfesa senile: Seach sil pclae pad snoiary tse spe, Spates Uilimulut stat"de mast de gpaclu Se ya Tien, aalfel cn 8 ze Indepirteze toale Ssperiiie false realized” o supralatdneledd fipsita de pol cordindu se 'Bln{le ddueb ti a tacrdaceasupralfelororlzonalecuele Verlcae, iminioase folosite tn proteclia antlcoresiva a recfpientilor sint ‘Mase de gpactu pe bart de pollmer!, shmple sau abmate'eu fesilucl din tive eta opera aueu topo aaeriee Proteclia pe ba2i de masi de spsclu se realizeari cu material ep¢ (Alorex 102) simplu sau armat eu fesSturd din fibre de sticlé, cu material epoxidic (Alor 102 compoundst

    S-ar putea să vă placă și