Sunteți pe pagina 1din 75

Cuprins

Introducere

..............4

Clapitolul L Migrafia: f-enomen gi politica

1.1.
1.2.
1.3.

publica......

......................7

No{iuni teoretice. Defini1ii, tipologia politicilor publice, componente....................6

publice......
Cauze si efbcte ale migra{iei la nivel international...............
Problema migratiei la nivelul politicilor

...........12
.................17

migralia....
2.1. Primele acliuni intreprinse la nivel european. Anii I 957-1993..
2.2. Politica migrafiei in contextul Tratatului de la Amsterdam........
2.3. Rezolu{iile Uniunii Europene dupa 2010................
Capitolul II. Politica Uniunii Europene privind

Caitolul III. Politica migraliei in RomAnia

3.1.

Legislalia Romdniei

qi a

qi

...........24
.........25

.........30
...........36

Marea Britanie...........

Marii Britanii,

in

+1,

domeniul migra{iei,

dupa

989

42

3.2.
3.3.

Aderarea Romdniei la lJniunea Europeand. Migra(ia


Perspective pentru viitor privind

Concluzii..
Bibliografie.............

rnigra{ia....

- problema

si solu1ii...............60
........66

.....7

75

INTRODU(:ERE

Migra{ia nu reprezintd un fenomen nou. ea existdnd din totdeauna in diferite forme de


manifestare. Cu toate acestea, in Rominia s-a dezvoltat cu precddere dupa anul 1989.
Odata cu disparilia regimului comunist. {arile din Estul Europei au incercat sd scape
de trecut prin integrarea in Uniunea Europeani. Au urmat o serie de negocieri, constdnd in
schimbarea legislaliei, a strategiei de apdrare. a politicilor publice, inclusive politicile privind
migra!ia.

Scopul acestei lucrdri este de a analiza in primul r6nd, modul in care sunt respectate

legile in privinfa lucdtorilor imigranli in cadrul Uniunii Europene; in al doilea rAnd. cazul
Romdniei in urma aderdrii la Uniunea Europeand qi reac{iile legislative din Marea Britanie la
acest capitol.

Migralia sau deplasarea rapidd a for{ei de muncd spre {drile din Vestul Europei.
reprezintd pentru Romdnia o situa{ie grav6. Aceasta este marcatd de implozia economiei de tip

socialist. aparilia foarte rapidd a unei categorii de oameni foarte bogali gi sardcirea rapidd a

populaliei. concomitant cu cregterea infiactionalitatii economice, financiare gi de drept


comun.
Pentru a in{elege mai bine fenomenul migraliei qi mdsurile luate de politicile publice.
este necesarf, explicarea conceptului. Astf-el,

in primul capitol intitulat Migralia. .fbnonten ;i

politit'u publicu, ne vom opri asupra definirii no{iunilor de ,,migra{ie" gi ..politici publice".
Migra{ia reprezintd unul din cele mai vechi fenomene colective, care presupune un
transfbr temporar sau definitiv, a unei largi mase de populalie dintr-o lard in alta.

in

ceea ce priveqte def.inirea noliunii de politici publice, am putea spune

c[

politicile

publice reprezintd totalitatea conceptelor teoretice qi instrumentelor practice utilizate de cdtre


stat in scopul atingerii unor obiective cu impact social major.

Am

considerat cd este necesard clasificarea politicilor publice,

fbnomenului

migra{iei.

Un alt aspect al acestui capitol este eviden{ierea politicilor migralioniste in {arile


membre ale lJniunii Europene, realizate in concordan!5 cu aquis-ul comunitar, dar care se

in patru categorii:
Ei controlul fluxurilor migratorii; politici pentru intdrirea

pliazd. nevcesitalilor na{ionale. Astf'el, politicile publice sunt impdr'{ite

politici pentru reglementarea

legislaliei de combatere a migraliei ilegale qi a angajdrii ilegale a lucrdtorilor striini; politici


4

pentru integrarea imigran{ilor; politici privind cooperarea internafionald in domeniul


migraliei. De asemenea. un rol import il au ef-ectele f'enomenului de migra{ie in context
international, in special dupa sfdrqitul rdzboiului rece.

in cel de-al doilea capitol, Polirica Uniunii Europene privincl migraliu,

se

vor analiza

primele actiuni intreprinse de Uniunea Europeand, in perioada1957-1993. inca de cdnd a lost

infiinlata Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Olelului, s-a incercat gasirea unei solufii in
privinfa migra{iei, solu{ie care sd avantajeze statele membre.

O datd cu Tratatul de la Maastricht din 1992, politicile privind azllul,libertatea

de

miqcarea a persoanelor, vizele, migralia qi drepturile na{iunilor din statele terte au devenit

problemele Comunitdlii. Tratatul prevede o cetSlenie unionald; to{i cetdlenii statelor membre
sunt cetdleni ai Uniunii.

in 1999 intrd in vigoare

Tratatul de la Amsterdam, care complet"eazd Tratatul de la

Maastricht. Tratatul include un articol nou, consacrat principiului general al nediscrimindrii.


Uniunea poate combate orice formd de discriminare, indiferent cd este pebazd. de sex, rasd.

origine etnicd. religie. dizabilitali, vdrstd sau orientare sexuali.


incepAnd cu anul 2001 au

loc rezolu{ii la nivelul Uniunii Europene in privin}a

migra{iei.

La 9 iunie 2005, Parlamentul European a adoptat o rezolu{ie privind legdtura dintre


migra{ia legala gi ilegala qi integrarea imigran{ilor. Parlamentul a convenit cu Comisia cd
reglementarea in masd a imigranlilor afla1i in situafie de qedere ilegald nu este o solu{ie pentru

problema imigrdrii ilegale.


Pe 5 aprilie 2011, Parlamentul European a adoptat o rezolutie referitoare la fluxurile

migratorii cauzare de instabilitate: domeniul de aplicare gi rolul politicii externe a Uniunii


Europene.

in ultimul

capitol. intitulat Politica migraliei in Romania si Marea Britunie, s-a

realizal o trecere in revistd a legilor privind migra{ia dupd anul I 989,moment in care migra}ia

externi devine un fbnomen social care capdtd amploare. Legisla{ia Marii Britanii in
domeniu se bazeazd pe acte emise

inci din

1971

gi 1986, in ultimii ani

acest

reahzitndu-se o

adaptare la realitatea actuald Prima conven{ie pe care Romdnia o semneazd este cu Germania

in

1991 " pentru

schimburi in domeniul migra{iei.

Un aspect important este tipologia politicilor din domeniul migratiei implementate in


Romdnia: politica privind imigrafia controlatd; politica privind prevenirea gi combaterea
imigra{iei ilegale; politica privind azilul; politica privind integrarea sociald a strdinilor.

Un alt argument prezentat in acest capitol este unghiul din care este privitd migra{ia in

utma aderdrii RomAniei la Uniunea Europeana. Clauza de salvgardare a fost duri pentru
RomAnia, consideratd slab pregdtitd, mai at-ectatd de corup{ie decdt Bulgaria, de subordonarea

politica a Justiliei gi de concurenJa neloiald,cauzatd, de intervenlii preferenliale clientelare ale


guvernului pe pia{a.
Migra{ia populaliei poate ft vdzutd, ca o rezultantd a instabilitAtrii politice, nerespectdrii
drepturilor omului gi a minoritAtrilor. Poate fi influen{atd de exportul de popula{ie excedentard"
de escaladarea crimei organizate qi a terorismului interna{ional. Toate acestea sunt completate
de intensiflcarea traf-rcului necontrolat de persoane.

Fiecare {ard se confruntd cu propriile probleme

in domneiul migra{iei. pdnd intr-un

anumit punct. Romdnia nu vedeaf-aptul ca din ce in ce mai mulli romdni pirisesc {ara este o
problemd reald, dar cdnd s-a ajuns la chemarea unor muncitori din afari pentru a f-ace ceea ce
odatd realizau romdnii. cum ar fi chinezi. s-a decis ca trebuie sd se ac{ioneze diferit.
Deasemenea, Marea Britanie abordeazd migra{ia din punctul de vedere al

larii

gazdd,.

nu are cazuri fbarle multe de cetileni care emigreazd din motive financiare sau

de

discriminare. Deqi fiecare stat este difbrit in organizare Ei propriet5{i, se poate observa modul
de ac{iune al

Marii Britanii,

Ei se poate lua partea bund a

legilor, care se poate aplica in folosul

{drii noastre. Aceastd lucrare nu aduce idei revolu{ioniste in acest domeniu, vrea doar sd
sublinieze anumite aspecte ale migra{iei, f-enomen care afecreazd, Romdnia din ce in ce mai
mult.

Capitolul I. MIGRAIIA: FNOMEN $I POLITICA PUBLICA


1.1 Politici publice: concepte cheie, tipologie, domenii de activitate

Domeniul de cercetare al politicilor publice reprezintd un domeniu de granild intre mai

multe discipline "clasice" precum gtiin{a politicd, sociologia, psihologia sociald" qtiinta
juridica sau economia.
Domeniul politicilor publice (cercetarea gi analiza in domeniu) poate fi definit fbarte bine
ca ocupAndu-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare a diverselor forme de
resurse (materiale. financiare, de know how, simbolice).

Politicile publice, obiectul de studiu al disciplinei in cauzd, reprezinti ac{iuni realizate de


cdtre guvern (central sau local) ca rdspuns la problemele care vin dinspre societate. Vorbim

despre politici publice atunci cdnd

autoritate publicS, centrald sau locald. incearcd. cu

ajutorul unui program de acfiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cr"rltural al
actorilor sociali. Din aceasta definilie, se pot eviden{ia cAteva elemente care sunt esen{iale
pentru a in{elege termenul Ei fenomenul de "politica publicd".
Cele cinci elemente care dau consistentd unei

politici publice suntl:

politicd publicd este fbrmatd dintr-un ansamblu de mdsuri concrete. care

dau

.,substan{b" unei politici publice;

politica publica cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor" a cf,ror naturi este
mai mult sau mai pulin autoritard qi in care coercilia este mereu prezentd;

politicd publicd se inscrie intr-un ..cadru general de acfiune" . ceea ce ne permite

sa

distingem intre o politicd publica qi simple mdsuri izolale,

politica publica are un public, adic[ indivizi gi grupuri a cdror situa]ie este afectatd

de

cdtre politica publica in cauzd,

politica publica are obiective Ei scopuri. stabilite in funclie de norme qi valori.

Procesul de realizare a unei politici publice cuprinde qase etape:


1. Identif-rcarea problemei - are loc atunci cdnd un eveniment. o persoand. un grup reugesc

si atragi atenlia asupra unei probleme. spre solu{ionare. prin intervenlia puterii publice.

' Jean-Claude Thoening, Traite de Science Politique coordonat de M. Grawitz


Politici Publice si Atlmini.stralie Publicd, lector universitar Mihaela Lambru

gi Jean Lecca,

vol.lV. 1992, in

2. Punerea pe agenda politica - este fazain care problema identificatd este luatd serios in
consideralie de cdtre oficiali (putere publica gi politica). Nu toate problemele identificate
ajung Ei pe agenda politicd.

3. Formularea cadrului de politica publica - atunci cdnd o anume problemd ajunge sa fie
consideratd de cdtre oficiali, nu inseamnd automat cd o politica publica va

fi

creatd. Cineva (o

anume autoritate) trebuie sd dezvolte un program care sd se ref-ere la rezolvarea problemei.

4. Adoptarea unei politici publice - aici ne referim la toate efbrturile pentru ca un anume

program

si fie adoptat ca gi program

guvernamental.

in

aceastd fazd sunt concentrate

elementele de negociere. dictate de interese. care pot schimba viziunea iniliald asupra unei

politici publice.

5. Implementarea unei politici publice - este un stadiu critic de realizare a unei politici
publice. Aici rolul administraliei este decisiv.

6. Evaluarea de politici publice - care are ca scop determinarea eficienlei unei politici
publice. Se analizeazd modul in care diversele activitdtri au condus la indeplinirea scopurilor
iniliale.

Confbrm unei defini{ii, data de Thomas Dy.t. politicile publice sunt ,,tot ceea ce un
guvern decide sa facd sau sd nu facd ".

O altd definilie. mai completd qi mai conceptualizatd. ne este oferitd de William .lenkins.
Acesta spune ca politicile publice sunt ,.un set de decizii interrela{ionate, luate de un actor

politic sau de un grup de actori, privind o serie de scopuri gi mijloacele necesare pentru a le
atinge intr-o situalie datd."

Studii mai vechi privind formularea politicii publice acordd pulina atenlie naturii

qi

definirii problemelor in politica publicd. Problemele sunt considerate date gi analiza incepea
din acest punct. De ce unele probleme sunt solufionate, in timp ce altele sunt neglijate? De ce
unele probleme sunt definite intr-un mod, iar altele

in altul? Definirea problemei aiutd

la

localizarea punctelor de putere din cadrul sistemului politic. Dacd o problemi este de naturd
internd sau externd. dacd reprezintd o noud situalie sau este o consecinld a unei politici publice
actuale. daci este limitatd sau largd ca scop, toate acestea contribuie la modelarea tipului de

politica publica emergentd.

in evaluarea politicii publice sunt necesare infotmalii

despre

substanla Ei dimensiunea problemei linta pentru a determina cu exactitate eficacitatea acesteia.

- Thomas RDye l.Lnderstanding Puhlic'Poliq,, 1998, Prentice-Hall, in


,.Politici Publice Si Administrulie
P u h I i c'd" . lector un iversitar Mihaela Lambru

O problema de politica publica poate fi deflnita ca acea condilie sau situalie care
genereazd, nevoi ori insatisfac{ii, pentru a ciror coreclie ac{iunea guvernamentald esle
necesar6. Condi{ii precum aerul poluat, mdncare alteratd, aglomera}ia din inchisori,
aglomerarea urband, fenomenul migra{iei sunt situa}ii care ar putea constitui poten}iale
probleme

in condiliile in care insatisfac{ia qi disconfortul

cresc. Gradul de disconfbfi sau

insatisfac{ie (care impune gi interven{ia guvernamentald) este mdsurat de persoane in func{ie

de un standard sau un criteriu; dacd acestea considera o anumitd situalie ca normalii.


inevitabil[ sau propria responsabilitate, nici o ac{iune guvernamentali nu va

li

iniliata

deoarece situatia respectivd nu este problematicd.

in general, sunt considerate publice acele probleme care afecteazdunnumdr substanlial

de

mare de persoane, ale cdror consecinfe sunt resimtite inclusiv de persoane care nu sunt
implicate in mod direct. Problemele care sunt limitate ca ef'ect. numdr de persoane af'ectate in
mod direct, nu sunt de naturd publica.

Politicile publice reprezint[ totalitatea conceptelor teoretice gi instrumentelor practice


utilizate de c[tre stat in scopul atingerii unor obiective cu impact social major.
Orice politica publica are trei elemente esenlialel:

definirea problemei este elemental central al declaraliei politice.

scopurile pe care politica

iqi propune sa le atingd: scopurile genrale. scopurile

specifice ale unei politici.

instrumentele sau mijloacele prin care se abordeazd, problema qi sunt atinse scopurile.

Politicile publice

se craracter izeazd, prinr

- sunt realizate in numele publicului;


- sunt generate qi implimentate de cdtre guvern;
- sunt interpretate gi implementate de actori publici qi priva{i;
- reprezintd ceea inenJioneazd guvernul sd/nu faca

O politica publica este acea direclie de acfiune sau lipsd a acliunii aleasd de autoritdlile
publice ca rispuns la o anumitd problemd sau la un anumit set de probleme interconctates.

Tipologia politicilor publice


Toate nivelurile de guvernare
promovarea de politici pubtice.

t Alina Mungiu-Pippidi
. Sorin

'

loni16.

in

central gi local

se implica din ce

in ce mai activ in

fiecare an. adevarate volume de legi gi ordonanie sunt

Politici Publice.

Tectrie si procllcrT,

Polirom,2002,pp.24-26

V.Romeo lonuescu , Potitici Publice Europene, Universitatea Dundrea de Jos, Galatri.2009, p.3

-' Af

ina Mungiu-Pippidi , Sorin lonitd, op.cit., p.21

adoptate de organismele legislative federale. statale qi locale, ele fiind dublate de o cantitate

semnificativd de regulamente emise de agen{iile administrative in baza mandatelor legislative.

Politicile publice s-au dezvoltat atdt in ariile tradilionale de interven{ie guvernamentald


ar

fi politica

cum

externd, transpofturile, educalia, proteclia sociald, respectul legii, reglementarea

relaliilor comerciale qi de muncd. rela{iile internafionale

cdt qi in domenii

stabilitatea economicd, protec{ia mediului inconjurator" egalitatea

de

precurn

$anse. ingrijirea

medicala, energia nucleard Ei protectia consumatorilor, pind acum 20-30 de ani pu{in
reglementate.

l,iteratura de specialitate sugereazd"


politicile publice pot

mare varietate de clasificari posibile". Astfel.

fi caracterizate in funclie

de criterii formale sau insitulionale.' politici

nafionale, politici locale sau interguvernamentale sau in func{ie de grupul de cetd{eni cdrora le
sunt adresate. Totuqi, se poate spune cd nu existi o tipologie bund, in sine, totul depinde de

interpretarea datd de analist. 'l.ipologiile utilizate cel mai frecvent sunt cele care clasiflcd
actiunea publica in functie de teoria schimbdrii sociale pe care o structureazf,.
O astfbl de clasificare este cea ldcutd de LowiT qi completata de Ripley qi F'ranklin in 1991

qi se bazeazd pe natura coerciliei pe care o politicd publicd o induce intre stat gi destinatarii

politicii respective.
Din punctul de vedere al coerciliei, politicile publice pot ficalificate in doua moduri:

Pe de o parte, aceastd coercilie


sau

in mod direct sau constr6ngator asupra cetdfeanului

in mod indirect sau lejer (exemplu, mustrarea acordati unui automobilist de citre

agentul de circulaJie)

Pe de

alti

parte. aceastd coercilie

ii

afecteaza pe cei

citre care este indreptatii.

modificdndu-le comportamentul qi limitAndu-le autonomia, sau din contrd. se exerciti


asupra mediului inconjurf,tor in care aceEtia trdiesc

in funclie de cele prezentate, acelagi Lowi prezintd tipologiile politicilor publice astfel:

O politici reglementarl este o acliune publica ce constd in adoptarea de norme


autoritare care af-ecteazd comportamentul destinatarilor. Statul obliga sau interzice

codul rutier. in acest caz coercilia este maximd.

Politicile de reglementare competitive presupun ca polticile elaborate si limiteze


furnizarea de bunuri

si servicii de citre una sau cdteva cateqorii desemnate

de

"

Marius Proflroiu. E,lena lorga, Manual de politci pubtice,F.d Economic6, Bucuregti, 2009,p.29

Th Lowi..,American Business, Public Policy, ()ase Studies and Political Theory-, Worltl Politic,s". 1964 lin

Marius Proflroriu. Elena lorga. Manual de politci publice,Ed Economicd, Bucuregti.2009


10

furnizori. care sunt aleqi dintr-un mare numdr de furnizori care concureazd intre eialocarea licenlelor radio qi de televiziune ca qi

in cazul politicilor care limiteazd

accesul liber la anumite profesii, asigurAnd o viziune prof-esionista a brangei.

Politicile de reglementare protective sunt cele care incearcd

sd protejeze

fi: poluare,

general de efectele negative ale activitdtii private, cum ar

publicul in

consumul de

produse f-alsificate, fiaudarea tranzacliilor comerciale. Negocierile intre norme si

mediul privat conduc la un compromis pentru cd nici una dintre parJile implicate nu
poate domina in intregime procesul de elaborare al politicilor.

- O politici distributivi

reprezinth

o ac{iune prin care puterea publicd

cazuri speciale desemnate nominal. [Jn exemplu ar

fi

aulorizeazd

politica autoriza{iilor

de

construcf ie.

O politici redistributivl constd in

adoptarea de cdtre puterea publica a unor criterii

care conferd acces la anumite avantaje, acest acces nefiind acordat unor cazuri sau
destinatari desemnali nominal,

ci anumitor grupuri de destinatari neindividualiza(i.

Acest tip de politica este caracterizatd, prin acliuni care intenlioneazd sh modiflce
alocarea bunistdrii, proprietatea, drepturile personale gi civile, etc. exemplul tip este
cel al asigurarilor sociale. Statul adoptd condiliile (vArsta, statutul economic. starea de
sdnitate, etc) dar nu individualizeazd, beneficiarii sau victimele.

- O politici constitutivl

se traduce prin faptul cd acliunea public[ defineqte reguli

privind puterea: revizirea constituJiei unei fdri, reformarea institulionala sau


administrativa. in acest caz, coercilie ii afecteazd pe destinatari in mod indirect qi slab.
Trebuie precizal taptul cf, nu orice decret. lege, hotdr6re reprezintd politici

de

reglementare. Existd politici de ordin distributiv. redistributiv sau constitutiv care se sprijina
sau nu pe texte legale.

Politicile publice implicd gi furnizarea de ,,bunuri" publice/colective (indivizibile)

sau

..bunuri" pr iv ut a (divizibile).

Bunurile publice sunt de asemenea naturd incAt furnizarealor cf,tre o singurd persoand
determind automat furnizarea citre to{i. Un exemplu clasic de bun public

nalionala: nu poate

il constituie apdrarea

fi furnizata doar unor cetd{eni in timp ce allii sunt excluEi. Ap[rarea

nalionala ca bun public trebuie furnizatd. de cdtre guvern Ei finanlatd prin taxe in condiliile in
care nici o persoand ralionald nu va contribui voluntar la finan{area ei. pref'erAnd sa lase pe

allii sa acopere costurile - fenomenul .,blatistului". Aerul curat, siguran{a publicd, controlul
circula{iei sunt alte exemple de ,.bunuri" publice.

t1

Bunurile publice trebuie

si

f-re

oferite de cdtre guvern deoarece pia{a nu poate sd

of-ere

bunuri sau servicii care nu asigurd profit.u

,.Bunurile" private pot

fi

divizate qi achizilionate sau utilizate contra cost de fiecale

utilizator ori beneficiar gi sunt disponibile pe pia1a. Multe bunuri ,,sociale" furnizate

de

guvern (de exemplu. colectarea resturilor menajere, serviciile pogtale, serviciile medicale,
muzeele, locuinJele sociale gi parcurile na{ionale) au caracteristicile unor ..bunuri" publice.
Dacd asemenea .,bunuri" care in teorie pot

fi furnizate

qi de piafa, sunt sau nu furnizate de

guvern este rezultatul unei decizii politice influentate la rdndul ei de tradifie. accep(iunea
privind funcliile guvernului, dorin{a benef-rciarilor sau utilizatorilor de a transfera o parte din
costuri cdtre al!ii.

Exista tendinla de a transfbrma din ce in ce mai multe ,,bunuri" private in ,.bunuri"


publice sociale. deqi s-a argumentat cd obiectul politicii publice nu poate

fi

reprezentat declit

de bunurile publice. MulJi considerd sdndtatea. gomajul, poluarea mediului inconjurator,


accidentele industriale drept probleme publice.

nu individuale care afecteazd intreaga

popula{ie qi, de aici nevoia pentru/de bunuri publice finanfate de intreaga societate.

Actorii implica{i in procesul politicilor publice pot

fi

indivizi cdt qi grupuri.

Numdrul lor variazd in func{ie de !ard, sector sau domeniu Ei se poate modifica pe parcunt.
Literatura de specialitate ofbra multiple clasiflcari ale participan{ilor la procesul politicilor
publice.

Howlett gi Rameshe disting cinci categorii ale actorilor politici: oficialii alegi (care

in func]ie (Func]ionarii), grupurile

de

interes, oamenii de Etinin{a gi mass media. Primele doua categorii apa(in ..statului"

izrr

fbrmeazd executivul qi legislativul), oficialii numili

celelalte trei. ,.societAtii", f-recare indeplinind un rol dif-erit in procesul politicilor publice.
Capacitatea de a face poltici publice

- policymaking-

poate aparJine mai multor

categorii de actori din sf-era publica sau privatf, care trebuie sd dezvolte o serie de aptitudini
specifice in acest sens.

Actorii, problemele" solu{iile, deciziile, nu sunt neapirat stabile; se pot schimba

pe

parcurs. se pot aiusta qi redefini, pot disparea sau reapdrea, pe mdsura evolufiei ac{iunii
politicero.

" V. Stoica. curs Politici Publice

'M

f{owlett. M Ramesh, Studiul Politicilor Publice:Cicluri qi subsisteme ale politicilor. Ed.Epigraf, Chiqindu.

2004. .63

"'

Marius Profiroiu, Elena Iorga,rry.cit p.44


12

1.2. Problema

migratiei la nivelul politicilor publice

Termenul de "migrafie" provine din latinescul migratio, -onis, cu diferite sensuri. Una

dintre acestea se referd la ,,deplasarea in masd a unor triburi sau a unor popula{ii de pe un
teritoriu pe altul, determinatd de tactori economici, sociali. politici sau naturali", pe cAnd o
alta definilie datd acestui termen ar putea

fi

,.deplasarea

in

masd a unor animale dintr-o

regiune intr-alta, in vederea reproducerii. a cdutdrii de hrand etc".

Din punct de vedere sociologic, "migrafia" are urmdtorul sens: ,.deplasare in vederea
schimbdrii locului de trai gi de munc[, determinata de factori sociali. politici. economici sau
naturali". ll
Schimbarea de domiciliu sau de loc de muncd in afara comunitdlii locale de rezidenld

poate

fi

analizatd, pentru

o anume persoand, prin no{iunea de eveniment de migra{ie,

sau

pentru o mullime de persoane. in cazul no{iunii de fenomen de migralie.12

Migra{ia nu reprezintd un lbnomen nou, ea existdnd din totdeauna. Individual sau


colectiv. in mod voluntar sau fo4at, oamenii qi-au schimbat reziden{a in interiorul propriei 15ri
sau

in

afard. asociind aproape intotdeauna actul migraliei cu realizarea unor aspira{ii vizdnd

oportunitdli gi certitudini noi. Mobilitatea teritoriala a devenit atAt de indisolubil legatd de


organizarea qi func{ionarea societd{ilor umane incdt
sociala ar putea

in

absen{a ei progresul Ei schimbarea

fi cu greu imaginate.

La nivel individual. decizia de migra{ie este rezultatul unui proces prin care individul

ralional evalueazd benet-iciile migra{iei internafionale comparAndu-le cu cAqtigurile in


condiliile in care ar rdmAne imobil qi ludnd in calcul costurile pe care le presupune aceasti
deplasare (costul

cilitoriei, al supravie{uirii in {ara de destinaJie

pAnd la gdsirea unui loc de

muncd. dificultatea adaptdrii la o noud pia{a a forfei de munci. efortul pentru invd{area unei

noi limbi gi al adaptarii la o noud culturd, costul psihologic al ruperii vechilor relaJii

:;i

stabilirii unora noi).

Migralia reprezintd unul din cele mai vechi fenomene colective, care presupune un
transf'er temporar sau definitiv, a unei largi mase de populalie dintr-o iard in alta.

"

Petronela Daniela Feraru. Migratrie Si dezvohare : d,tpecte soc'ioeconomice;itendin(e, ed. Lumen,2008


Daniela Andreescu, Aurel Teodorescu, Emigraliu in scop cle muncii a romanilor clupd t990, ed. Yes SRL.
Bucureqti. 2004. p 23
rr

13

Migralia este un fenomen complex, cu o multitudine de efbcte, nu numai la nivel


comunitar. Dincolo de acest cadru, migra{ia are o serie de consecinJe" atdt pozitive, cdt

r;i

negative, pentru toate pdrJile implicate: {dri primitoare, !6ri de origine qi lucr[tori imigran{i.

Migra{ia, cu ambele componente, emigra{ie (plecarea din vechiul teritoriu) qi imigra}ie

(intrarea

in noul teritoriu),

- migralia internaJionald

raportatd

la

cauzalitdli,

are mai multe

se ref-era la miqcarea persoanelor care pleacd

fbrmer:t:

din {ara lor

de

origine. sau din {ara de unde au regedinla de obicei. pentru a se stabili in mod permanent sau
temporar intr-o altd 1ara. in acest caz este trecutd frontiera.

- migra{ia internd are loc in interiorul unui stat, cum

este de exemplu migra{ia rurald

cdtre mediul urban.

- migraJie determinatd derivata din nevoia stringenta de pdrasire a unui areal in

care

resursele vitale devin insuf-rciente (foamete) qi anumite fbnomene naturale (inunda{ii, secetii,

rdcirea climei, miqcdri tectonice, deqertizdri, alunecdri de teren, incendii) pun

in

pericol

habitatul avut:

- rnigralie impusd sau tb4atd rezultatd din ocuparea zonelor locuite de un inamic care
recurge la extermindri. epurdri etnice, deporldri. intoleran{d. discrimindri etc.

- migra{ie voluntard generatd de libera op{iune a indivizilor de a se stabili intr-un alt


areal, considerat benefic aspirafiilor qi disponibilitalilor lor de dezvoltare.

- migra{ia individuala / de masd: deplasarea persoanelor poate fr individuald. atunci


cdnd se are

in vedere

miqcarea la nivel de individ. Aceasta presupune luarea deciziei de

migrare de fiecare persoand in parte qi totodatd alegerea cdilor Ei mijloacelor de migrare.de


regula intinzdndu-se pe perioade lungi de timp;

- migralia permanentd / temporard: na{iunile au obliga}ia de a respecta Ei implemenla

principiile legisla{iei interna{ionale, ale conven}iilor la care au aderat (cum ar


nediscrimin[rii) dar

in

acelagi timp au dreptul de

fl

cel

al

decide asupra interzicerii intririi.

expulzarii. returndrii sau acorddrii de azil. controlul migra{iei fiind de interes na{ional gi un
atribut al sur eranitalii.

- migralia economici este motivatd de dif-eren{ele dintre jdri cu privire la accesul la


resurse qi locuri de muncd, precum gi de criza anumitor specializdri;

Pentru unele

|ari,

consecinlele migraliei sunt imense. Migranlii

pot fi

surse

generatorare de profit. pentru alte ldri fiind participatori indirec{i la supravie}uirea economicd.

't

Alexarrdra Sarcinschi, Migralie rii securitate. ed. Editura UniversitAtii Nalionale de Apdrare "Carol I"

Bucuresti, 2008
'1.4

MigraJia rdmdne, indiferent de durata qi distanla parcursi. o schimbare simultand in


spatiul fizic qi socio-cultural. Ea implica ,,nu numai deplasarea dintr-o comunitate in alta, ci
presupune distrugerea atagamentelor structurale din zona de plecare. reorganiza sistemului

rela{ional la destina}ie qi asimilarea culturald a mediului de primire"

r4

Discrimindrile, restricfiile qi adversitalile de tot f'elul nu ingdduie

o func{ionare

normald a mecanismelor de invdlare a noii culturi. Contactele qi relaliile cu locuitorii {Arii


gazdd.

sunt sporadice Ei tensionate, iar xenofbbia qi rasismul constituie obstacole

insurmontabile in calea asimildrii. Marginalizarea survine incd de la intrarea in {ard incepdnd

cu derularea fbrmalit5lilor de instalare, care atestd dincolo de orice, o diminuare gravd

statusului social oferit imigranlilor.


Plecarea dintr-o fard in alta" mai ales atunci cAnd migralia este ilegal6, este costisitoare

qi adesea cei care pleaci apeleazd.la imprumuturi infbrmale, fie de la rude. fie de la re(eaua.
adesea ilegala care-i va transpotta

in {ara de destina}ie. Aceastd fard gazdd utihzeazd fo(a

muncd a imigran{ilor semi-califica{i

in

special

in meserii care necesita un nivel redus

de
de

calificare of-erindu-le salarii mici. lmigran{ii sunt utlizali f-re ca un complement al fb4ei de
muncd nalionale, dacd economia este in cregtere qi nu existd destuli

fo(a de muncd pentru a

sus{ine dezvoltarea, sau este utilizald, in acele sectoare in care muncitorii nationali refuzd sd se
angajeze. cum ar

fi in unele cazuri constructiile.

Pierre George distinge patru categorii de emigran{i


aceqtia le au cu {ara de plecare sau cu lara gazdd.Avem

in funclie de relatiile pe care

astfbl. emigrantul care igi manifestd

dorin{a de a-qi schimba fara qi. in f-rnal, na{ionalitatea; muncitorul strdin care este un emigrant

temporar; persoanele deplasate (expulzate. repatriate, transferate) alungate din lara lor de
origine qi refugia{ii care au optat pentru pardsirea larii lor.r5
Cei care decid sd-gi pdrdseasci {ara continud sd pdstreze legdtura cu familia qi rudele"
sau chiar cu acele persoane care au convingeri politice qi ideologice similare. Doresc sd-gi
pdstreze stilul de viala Ei sa utilizeze aceleaEi practici culturale (religie. mdncare sau haine).

Contactul cu

o alti culturd

inseamnd

schimbare

in practicile obiqnuite Ei o

problema

importantd este dacd acest contact reprezintd o influen{d intr-un singur sens. dinspre cultura
dominantd. conducAnd la omogenizare, sau se ref'lectd in transformarea gi adaptarea practicilor

dominante de citre minoritate. Odata ajunEi in {ara de destinaJie, problema crucial[ pentru

imigranli este aceea a adaptarii gi asimilarii lor. S-a remarcat cd ei rup legdtura cu mediul din

'o

tt

Aurel Drigu{ , Migralia internalionald Si prohlemele dezvolttirii. ed. Politicd" Bucuregti 1981, p.24.
http://www.armyacademy.ro/revista4/rev4_art6.html
15

care provin pastrdnd doar anumite moduri de a gdndi, de a sim{i qi de a acliona. Aceasld

transpfatare dintr-un mediu

in altul antreneazd rupturi

sau Eocuri, traumatisme

psihic,e

serioase.

Existd trei indici ai asimildrii migranlilor in zona de sosirei6

Primul dintre acegtia,

integrarea instituiionald semnificd mdsura diseminarii acestora in interiorul unor sfbre sociale

(familia. economia. politica). Ceilalli indici sunt acultura{ia, adicd achizilionarea de norme,
moravuri qi cutume aparlinAnd mediului de primire qi adaptarea care se exprimd prin gradul
de integrare personald in noul sistem de relalii sociale.

Pdnd

la

rcahzarea acestei

asimiliri, imigrantul trece prin etapele qocului cultural.

Prima dintre acestea este incitarea care apare atunci cdnd acesta cdldtoreEte undeva pentru
cAteva zile sau sdptdmdni. qi totul

se pare minunat. Apare apoi dezamdgirea. cdnd realizeazd

cd lucrurile nu sunt chiar aqa cum par, nu inlelege ce se intdmpla in jurul sdu, se simte singur,
incepe sd se indoiascd de sine. Aceasta este faza in care cei mai mulli imigranJi se intorc in

tara-mami.
Pentru cei care reu$esc sd treacd peste dezamdgire incepe schimbarea cdnd. inconqtierrt
de cele mai multe ori, incepe sa se adapteze, sd-gi facd prieteni.

in final se produce integrarea, individul simtindu-se

ca acasd in lara

in care a emigrat.

in lara de origine, ar trece printr-un proces asemdnitor de Eoc cultural.


Dacd intervine o incompatibilitate intre modelele culturale de la destinaJie qi orientarea

dar, intorcdndu-se

migranfilor. conflictele vor fl cu atdt mai puternice cu cdt diferen{a este mai evidentd. Atunci

cind aspiraliile imigran{ilor sunt blocate de tendinle discriminatorii, ei pot evolua in mod
regresiv sau agresiv" acest lucru ducAnd

la o

stare de dezorganizare personali. Sferele

economice Ei socio-culturale in care aceqti imigran{i igi desfbgoard activitatea au grade diferite
de permeabilitate. Procesul de integrare se declanSeazd odatd cu oblinerea unui loc de muncd
de aceea migranJii care sunt titularii unui contract de muncd au ganse de adaptare mai mari.
deqi autoriza\ia de a lucra nu se obline prea u$or, fiind precedatd de numeroase demersuni
pentru atestarea qi echivalarea diplomelor, sau, absolvirea unui curs profesional.

Celor angaja{i

li

se

acordi prin lege dreptul sd aplice pentru un permis de

q;edere :;i

patronul este obligat sd furnizeze documentele necesare gi sa fie de acord cu intrarea in


legalitate a celui care munceqte pentru el. Daca refuz6, poate

fi dat in judecatd. insd aceasta

este o practicd destul de rard pentru cd imigran{ii nu au resursele necesare pentru a lace fald

unui proces. Sub aspect individual porlretul imigrantului la munca in strdinatate poate lt

"'Dana Dirninescu. C'irculalia romanilor dupii 1989, Editura YES SRL, Paris.2004, p. 34
16

construit din trdsdturi prin care acesta este definit de compatriofii lui, sau din imagini pe care
le au lucrdtorii din [ara gazdd despre ,.noul venit".

in

acest context emigranlii trec prin crize de identitate, intrucdt

in {ara de origine

in timp ce in ]ara de destinaJie apar]in unui grup etnic


minoritar r;i uneori pot fi etichetali ca cetdleni de mAna a doua. Pentru a evita aceasld
marginalizare. acegtia preiau stereotipurile grupului dominant qi fac efbrturi per.rtru a-gi
aparfineau populaliei majoritare,

ascunde identitatea etnicd. Pentru emigran{ii care au dobAndit permis de qedere

in {ara de

destinalie. pdstrarea legaturilor cu re{eaua etnicd nu mai este la fbl de importanta pref'erdnduse o apropiere de popula{ia autohtond.

Privit in mod obiectiv acesta este un schimb economic

mai degrabd decdt unul afbctiv constdnd in exploatarea muncii celor proasp[t veniJi qi in
oblinerea lb4ei de munca neccsare.

Politicile migra{ioniste in {arile membre ale UE ca gi in ldrile candidate sunt impa(ite


in mod curent in patru grupe (OECD. 2003. SOPEMI)

r7:

- politici pentru reglementarea qi controlul fluxurilor migratorii

- politici

pentru intdrirea legislaJiei de combatere a migra{iei ilegale gi a angajirii

ilegale a lucrdtorilor strdini

- politici pentru integrarea imigranfilor

- politici privind cooperarea internalionald in domeniul migraliei.

Politici pentru reglementarea qi controlul fluxurilor migratorii.


Ele vizea'zd intrarea, rezidenla Ei angajarea strdinilor. Cele mai multe urmiresc, in
esen{d, intdrirea

controlului la fiontier6. simplificarea Ei urgentarea procedurilor de examinare

a cererilor de azlI Ei amendarea

condiliilor de intrare, reziden{d gi angajare.

Politici pentru intirirea legisla(iei de combatere a migrafiei ilegale qi a angaJarll


ilegale de

lucrltori strlini.

J'arile membre ale UE sunt preocupate in permanentd de perf-eclionarea legisla{iei


legate de problemele migraliei. Jarile confiuntate cu fluxuri puternice de imigranli ilegali
au

''

intirit mdsurile

Eii-

de combatere a acestui f-enomen.

lnstitul European din Romdnia, http://www ier.ro/documente/studiideimpactPaisl

ro/Pais2,studiu,5 ro.pdf
17

Politici pentru integrarea imigran{ilor.


in plan practic aceste politici vizeazd.mdsuri de combatere a discriminarii
limbii ldrti-gazdd ca Ei procesul general de naturalizare

Ei invd{are,a

a imigran{ilor.

Politici privind cooperarea interna{ionald in domeniul migra{iei.


E,le urn-rdresc punerea

la punct a unor mdsuri comune in domeniul reglementirii

controlului fluxurilor migratorii precum gi mdsuri speciale

si

in privin(a schimburilor de

cercet[tori, prof'esori, studen{i in cadrul creat la nivelul UE atdt pentru larile membre cAt

r;i

pentru {arile candidate.


Globalizarea qi internalionalizarea pie{elor determind noi comportamente migratorii. o

fluiditate sporita a deplasdrilor teritoriale, fbnomenele migratorii temporare avdnd

semnifica{ie apafte. Schimburile de populafie intre fdri, joaca un rol tot mai important. definit

in principal pe doud paliere : al transferurilor interculturale dintre state qi al impactului politic


al fluxurilor migratorii atdt asupra statelor de origine cdt mai ales asupra celor primitoare. In
fapt. treptat, fenomenul migra{iei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit
unul principal" intensificdndu-se eforturile pentru evidenlierea diferitelor sale aspecte in mod
sistematic pi sistemic.

La modul general, politicile din domeniul migraliei se incadreazd in tipologia


politicilor de reglementare, care prevdd condilii pe care trebuie sd le indeplineascd imigranlii
pe teritoriul uni stat, interdiclii. limitari de drepturi qi obligaJii fald de aceqtia dar in acelaqi

timp pot prevedea acordarea unor facilitdJi sau aiutoare financiare anumitor categorii

de

indivizi. iar in acest caz, polticile migra{ioniste se intrd in cadrul polticilor distribr,rtive

sau

redistributive.
Unele politici in domeniul migra{iei pot cuprinde mai multe tipuri de reglementdri

;;i

astfel fiind imposibila incadrarea lor intr-o tipologie anume.

Politicile migralioniste pot

fi incadrate in cadrul politicilor privind afacerile

intrene.

sau rela{iile externe. sau ocuparea fortei de muncd la nivel national, toate astea dovedind
complexitatea unei politici publice, in special al celor migra{ioniste.

18

1.3 Cauze gi efecte ale fenomenului de migra{ie

in context interna(ional

iqi schimbe rezidenfa din diferite motive. Unele sunt de ordin


qomaj, lipsa terenurilor agricole. Allii aleg aceastd cale ca urmare a unc)r

Oamenii aleg sd
economic: fbamete,

perseculii culturale Ei religioase.


Indif-erent de motivul ce determind aceastd alegere, impactul imediat se resimte. in

primul rAnd, la nivel economic, dar afecteazd. atdt domeniul muncii cAt si cel social, sistemul
de proteclie socialS. cultura Ei politicile nalionale. relaliile intema{ionale. conducdnd inevitabil
la o mai mare diversitate etnico-culturald in toate statele.

Migra{ia are o serie de consecin{e, atAt pozitive, cdt Ei negative, pentru toate pA4ile
implicate. Pe de o parte, in fara de origine rata gomajului scade qi salariile cresc. rnigrarea

fb(ei de muncd reducdnd dezechilibrele de pe piafa muncii. Totodatd apar noi factori de
cre$tere economicd: veniturile migrantilor ce a.iung in bugetul de stat Ei calificdrile
imbunitafite ale lucrdtorilor care se intorc. Pe de altd parte, in Jara de destina{ie, rezerva de
resurse umane creqte, ceea ce duce la incetinirea cregterii salariilor Ei la creqterea de capital.

in Uniunea Europeand, libera circulalie a persoanelor favoriz

eazd, dezvoltarea unei

gdndiri pozitive cu privire la acest f'enomen. in teorie, libera circula{ie a fo4ei de muncd. lbrd

intervenlii din partea statului de origine sau a celui gazdd, are ef-ecte pozitive. echilibrdnd
avantajele.

l8

Din anii '60 incoace Europa

cunoaEte

amploare {brd precedent

curentelor

migratorii qi o varietate a direcliilor de deplasare necunoscutd in alte zone. Aceastd evolu{ie

proceselor migraJionale a fost determinata. in principal, de aparilia unui excedent de slu.lbe pe


pia{a muncii din cdteva {dri occidentale qi de existenta unei considerabile ofbrte de personal i:n

regiunile sudice mai pulin dezvoltate ale continentului" in Turcia precum gi in Afiica de Nordl.
Pentru a-gi sus{ine expansiunea economicd postbelicd. o serie de tari industrializate europened

la importul de muncitori str[ini in domenii de activitate care atrdgeau din ce in ce mai pulin
muncitorii autohtoni.
Modernizarea economiei. avAntul industrial gi extinderea serviciilor au permis fb4e,i
de muncd din (arile dezvoltate sd promoveze

in cadrul sistemului productiv, ceea ce a creat in

mod firesc o cerere ocupationald suplimentarS,Ia nivelele inferioare ale ierarhiei profbsionale'.

in acest fbl au devenit


r8

disponibile locurile de muncd necalificate, periculoase, murdare.

Nicolae ldu, lulia Zamfirescu .('osturi Si benelicii ale atlerdrii la Llniunea Europeonii pentrtt ldrile canclidate

din Europa Centralii Si de Est, ed. Institutul European din Romdnia, Bucuregti, 2001,p.44
1t9

penibile, prost pldtite Ei desconsiderate de societate.


Pentru lucratorii migrati, principalul avantai

il

constituie posibilitatea de a-gi gdsi un

loc de muncd, in functie de aptitudini qi calificare, de cele mai multe ori oblinand un salariu

mai mare decat in fara de origine. in plus,


Regulamentului

nr.

1612168

in Uniunea

Europeand. confbrm prevederilor

privind libera circulalie a lucrdtorilor in cadrul Contunitalii,

avantajele sociale Ei fiscale acordate lucrdtorilor comunitari migran{i sunt similare cu cele
acordate cet6{enilor proprii. le

O persoani care lucreazd in strdinatate intrd in contact direct cu practicile regulile


Ei
existente in statul de destina{ie ref-eritoare la desldqurarea activitAtii sau cu un alt tip de cultur6
antreprenoriald. De asemenea, lucratorii migran{i pot participa

la cursuri de

fbrmare

ca qi ceta{enii statului respectiv. Experien}a qi cunoEtinlele acumulate in


vor putea fi valorificate ulterior, la intoarcerea in lara de origine.2O

prof-esional6,
strdindtate

in cazul lucrdtorilor din Europa Centrala qi de Est, acceptarea condiliilor


Statele Membre se datoreaza posibilitatii oblinerii unor cdEtiguri mai bune

of-erite in

in sectoare pros;t

platite din strdinatate (datoritd raportului supraunitar cerere/ofertd), comparativ cu sectorul in


care lucrau sau in care

li

s-a

oferit un loc de muncd in

Jar6.

Pierderile pentru lucrdtorii migran{i. la nivel de individ. sunt atdt de naturd economic6
cAt qi. mai ales, de naturd sociald:

a) discriminare tJe lratamenl. comparativ cu fb4a de muncd autohtoni sau chiar a altor

lucrdtori migranfi;

b) riscul tle nere.speclare din partea ungojutorului a contractului tJe muncir incheiat;
c) lensiuni in reluliile cu .fir1a de muncii autohtond, putdnd ajunge uneori p6na la
conflict:
d1 di/icultali de acomodare

;i

ca atare eficienJd redusd

in muncl.

ceea ce poate

conduce la nemullumiri de ambele pa(i;

e) proteclie socialii redu^sd sau necorespunzdtoare, ref-erindu-se in particular

la

securitate qi condilii de muncd nu totdeauna satisfbcdtoare. sub cele oromise la interviul de


selec{ie gi angajare.
Persoanele educate au

o inclinafie mai mare pentru migrafie atunci cAnd

cAqtig care corespund aspiraliilor

Eansele de

lor sunt mici. in acelaqi timp. aceste persoane au probleme

"'Regulamentul (CEE)NR. l6l2168aI Consiliului din l5octornbrie lg68cuprivirelaliberacirculaliea

munitorilor in cadrul Comunitdtii,


http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/fi IelLegislarie/REGU LAMENTE/Reg l6 l2-68.pdf
..,CARTA
DREPTURILOR F'UNDAMENTAI-E A UNIUNII EUROPENE, JUTNAIUI OfICiAI C 83 diN 30
20 I 0, http:/ieur-lex.europa.eu/roltreaties/index. htm

MATTiC

zil

de adaptare mai mici in {ara de destina}ie, cunoscdnd limbi strdine sau avdnd abilitali
m3i
bune sau deprinderi care le permit sa inve{e mai repede. Pentru
{arile de origine, plecarea
specialiqtilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice, a creqterii economicg,
scdderea

veniturilor qi a ocupdrii in anumite sectoare.

Existd insa Ei cauze involuntare: transf-erarea fo4atd a unor populaJii dintr-un continent

in altul. rdzboaie, expulzare, calamitdli naturale de proporJii.


Cregterea f-enomenului de migraJie este determinata gi de

existente in unele

jiri

condiliile socio-economice.

ale E,uropei, in special nivelul ridicat de trai.

De reguld, persoanele tinere pirdsesc tara. fapt care duce la o cregtere a vdrstei mediii
in {arile de origine. la cregterea ratei moftalit[trii $i scdderea natalitatii.

dintre problemele cele mai grave o reprezintd copii migran{ilor. care rdm6n in
creqterea unui pdrinte sau a bunicilor. Copii sunt cei mai afbctali qi sunt cazuri cAnd aceqtia
LJna

devin traumatiza{i.
Probleme apar gi in {drile in care aceEtia se stabilesc: dificult[1i de adaptare, diferenl,e
culturale. religioase. conflicte intre aceqtia qi popula{ia autohtond.
Ef-ectele cele mai importante sunt legate de tulburdrile aduse pie{ei

fo(ei

de muncd:

capacitatea de ocupare a fb4ei de munc6;


rata qomajului qi caracteristicile sale;

emigrarea in masd a fo4ei calificate de muncd;

intensificare economiei subterane (munca ,.la negru,,).

in condi{iile globalizarii, migrafia nu poate fi tratatd ca un fenomen izolat.


din ce in ce mai mult o amprentd regionald gi mondiald.2l

ea capatdncl

Declara{ia Universald a Drepturilor Omului stipuleazd in Articolul 13: ..Oricine arr:


dreptul si se deplaseze liber gi sa-qi stabileasc[ regedinfa pe teritoriul oricarui stat" gi
".Oricine
are dreptul sd pdrdseascd o {ard. inclusiv cea de origine,
Ei sa se intoarcd in {ara sa"22.
Organiza{ia Interna}ionald pentru Migralie este una dintre principalele organizalii

cu activitate in domeniul migraliei lanivel mondial. Aceastaafbst creatdinlg5l la


iniliativa Belgiei gi a Statelor Unite ale Americii. Organizafia este adepta principiului ciL
voluntare

rnigralia umanitard gi cea ordonatd este in beneficiul atat al migranlilor cdt gi al societalii.

rrDaniela-Luminila
Ll nitrnea
22

Constantin, Valentina Vasile, Fenontennl migralionist tlin perspectiva aclerdrii Rrntriniei

Eur.peand, lnstitutul European din Romdnia. Bucuregti, 2004, p. 7

http://www.onuinfo.ro/documente

la,

fun<Jamentale/declaratia drepturilor or-nului/


21,

La nivel mondial, se apreciazd cd in urmdtorii l5 ani principalele fluxuri migratorii

vor canaliza pe trei mari direclii:

i;e

23

migra{ia cdtre Statele Unite ale Americii qi Canada, provenind in principal din
America Latina, America Centrald gi Asia,

migralia cdtre Europa,

Mijlociu, Asia, fostele {ari comuniste din Europa de Est gi Eurasia.


fluxuri migratorii intre lirile in curs de dezvoltare (de reguld, dinspre cele m:ri
pulin dezvoltate spre cele mai avansate), care privesc regiunea Americii de Su<l.

in principal

avdnd ca sursf, Africa de Nord. Orientul

Africa Subsahariand, Orientul Mijlociu, Asia qi regiunea Pacit-rcului. fostele {dri


comuniste.
Cu toate cd o politicd de imigrare poate avea un scop demografic, atunci cdnd vizeazd,

popularea unor teritorii, precum Australia, Noua Zeelandd., sau din motive culturale sau

politice se incurajeazd,aceasta. astfel de politici au frecvent scopuri economice qi ac{ioneazd


selectiv dacd nu in mod exclusiv in acordarea prioritdlii pentru muncitorii din anumite profesii
sau anumitor nalionalitdli.

Principalele tdri gazdd, de dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial au fbst Australia.

Noua Zeelandd, (unde au fost inregistrate cele mai inalte cote de intrdri). SUA" Canada,
Argentina. Marea Britanie. Venezuela qi Uruguay. in Australia, imigrafie este responsabild
pentru cregterea cu 2/5 a popula{iei. iar emigran{ii din America au fbst absorbili mult

meLi

repede decdt cei din Canada Ei Venezuela deEitotalul absolut din SUA era de departe cel

meLi

mare. Prin emigrare, Jamaica e pierdut aproape t/o din creqterea naturald. in timp ce Mexic a

inregistrat o pierdere de aproape 250 000 indivizi (in principal spre suA)24.
Una din migcdrile impresionante de dupd 1945 a fost valul de populafie europeand

indiand

in anumite pdr{i din Africa, in Jiri cum ar fi

Republica Roilezia. Zair.

;;i

KenizL.

Tanzania. Liganda. unde a scdzut imigrarea in momentul oblinerii independen{ei statelor.

Politica ..Australia albd" denumitd in termeni oflciali .,politica restrictivd de imigrare" . de;;i
liberalizatd dupa 1965 pentru a permite intrarea unor europeni. a r[mas probabil cel maia

ctuaLl

exemplu de excludere a populaJiei de culoare.

intr-o lume in care volumul qi direclia migra{iei au fost puternic influen}ate de decizii
nef-avorabile indivizilor de culoare, au rdmas totuEi deschise anumite canale, de la imigrarera

portoricanilor cdtre SUA gi pAnd la Proiectul de Imigrare in Commonwealth (1963) din Indiile

"

Daniela-Luminila Constantin, Valentina Vasile, op.cit" p.46


Eusebiu Tihan. Anutomiu populaliei.Concep!e cheie insociologie, demografie, politici sociale, Ed OPINFCT.
Bucuregti.2004. p 38

'"

2"2

de Vest cdtre Marea Britanie. in aceste cazuri, cetd{enia comund a dus la o


crestere relativ
ampla prin migcarea emigranlilor de culoare cdtre aceste
Jdri.

lJniunea Europeand s-a fundamentat pe

o filosofle a liberei circuta{ii a cetd{eni16r

statelor membre in spaJiul european. Migralia gi azilul au cdpatat un loc proeminent pe


agenda

politica a tJ.E. qi statelor membre dupa 2000, iar prin Tratatul de la Amsterdam. intrat
in
vigoare in 1999, toate eforturile s-au concentrat asupra stabilirii unor politici comune in
domeniul azilului qi migra{iei. Se considerd in prezent cd este de dorit o abordare integratd
;;i

corespunzdloare pentru a gestiona mai bine fenomenul migraliei


Ei de aceea statele membre
trebuie si stabileascd exact condiliile in care ceta{enii altor state pot intra gi locui pe teritoriile

lor' drepturile

Ei

obligaliile acestor persoane precum gi accesul la informa{ii qi mecanismele de

control func{ionale.

Politicile externe qi programele actuale ale Comunitdlii Europene

in

sprijinr,Ll

drepturilor omului. consoliddrii democrafiei, reducerii sdrdciei pi credrii de locuri de muncd


sunt instrumente cu rol esenlial in vederea reducerii presiunii migra{iei.
Realizarea liberei circula{ii

a persoanelor prin crearea unei piefe comune qi prin

armonizarea graduald a politicilor economice a statelor membre este unul din obiectivel,l
comunitare prioritare, insd, statele membre ale U.E. se confruntd cu situa{ii foarle diferite i'
ceea ce priveqte migralia (istoric diferit, nivel diferit

al

dependenlei economice fa{a de

migralie. preocupdri diferite fafa de tenclin{a migra}ionista)


politici comune privind migra{ia rdmane un obiectiv ambilios.

li

de aceea dezideratul

unei

Dupd prdbuEirea blocului comunist qi deschiderea frontierelor. a sporit fluxul migrator

din est cdtre vest, in special migra{ie minoritdlilor etnice. Din a doua jumatate a anilor 90. s-au

intensificat discu{iile cu privire

la efectele

migra{iei internationale

a lucrdtorilor

inalt

calificali. in Europa, migra{ia specialiqtilor qi studentilor din Europa Centrala gi de Est c[tre
Europa de Vest. s-a remarcat dupi cdderea zidului Berlinului qi a regimurilor socialiste in
1

989.

Aceste fenomen. care are loc peste tot in lume, poate avea efecte atAt negati'v.e cdt gi
poyitive. asupra {Srilor de origine dar gi a statelor-destina{ie. Dacd migralia este gestionatii

intr-un mod efrcient, aceasta nu va af-ecta stabilitatea niciunui stat. qi nici relaliile
acestea. Pentru asta, au fbst emise

legi la nivel comunitar dar gi mondial, in

dintre:

domeniull

rnigra{iei. legi pe care le vom prezenta in capitolul ce urmeazd

23

capitolul II. POLITICA MIGRATIEI LA NIVELUL UNIUNII


EUROPENE
in Europa. problema sensibila a imigrafiei pare sd se afle din ce in ce mai des r,e
agenda pol iticienilor.

in ultimii ani

s-a inregistrat o creEtere a migraliei permanente gi a celei temporare, ca

urmare, pe de o pafte, a intensitdliifazei de expansiune de Ia sfdrgitul anilor'90, iar pe cle alrd

parte. datoritd dezvoltdrii tehnologiei informa{iei

gi comunica{iei. sanata{ii gi

educa!iei.

fb(a de munci inalt calificatd. Totodat[, a crescut cererea de mdn6 de


lucru strdina necalificatd, in special in agriculturd. construc{ii qi lucrdri publice. precum
;;i
sectoare ce necesitd

serviciile casnice (ltalia. Spania, Grecia gi portugalia).

Ca urmare a dezvoltdrii re{elelor de trafic international gi a noilor dimensiuni ale


migra{iei ilegale. politicile Statelor Membre privind migra}ia qi angajarea strdinilor au sporit
mdsurile represive impotriva traficanlilor, angajatorilor, sau imigranlilor afla\i intr-o situa{ie
de ilegalitate.

Malta este {ara cu densitatea cea mai mare din Europa, 1200 persoane/km2. iar
numdrul crescdud de imigran{i ilegali dd mari batii de cap guvernului maltez. Chiar
Ei i1
Cehia. chestiunea imigra{iei a declangat disculii aprinse printre politicieni vizand pericolul pe

care ..multiculturalismul artificial" Ei ,,migra{ia de masd" il reprezinti pentru securitate.


Europei. Atentatele teroriste care au avut de.ia loc in Europa au accelerat reuniunile pe tem.
migraliei ilegale25.
Spania qi F-ranfa au semnat un acord bilateral de cooperare care cuprinde mdsuri
comune de repatriere a imigranlilor ilegali. Franla este o destina{ie preferatd a imigran{ilon
ilegali chinezi. care, dupd un articol apdrut in .,Le Monde", ar reprezenta intre

12o/o

1i l5o/o din

migra{ia clandestind din Franla. Pentru aceEtia, FranJa este doar o rampd de lansare spre:
Canada qi SLrA. sau este fara unde vor fi fblosi{i de re{elele franceze de muncd la nesru irr
domeniul textilelor gi marochindriei26.

in Austria, Parlamentul va vota in

curAnd

o lege care va permite poliJiei sd re{iniL

aztlan\ii qi imigran{ii ilegali pe timpul cdt cererile lor sunt studiate de autoritdti. o incercare

de:

"

http://ro.alterrledia.info/minoritati/imigratia-culturi-in-miscare 2793.html accesat la data de 20.02.20 I I


-" www.europa.eu'int/comm/employment
social/fundamri/movement/studies: "Misration in
Europe:Lessons from the Past". 2002 accesat la data de 1 g.0 1.20 I I
24

a stavili numdrul mare de delicte comise de strdini. in acelag timp, legea prevede accelerarea
cercetdrii dosarelor de cerere de azil27

in Anglia, politica,,prea liberald" in materie de imigralie

a fbst pusd sub lupa de mass-

media qi politicieni, incercdnd fiecare dupd convingerile sale sd strapungd legatura dintre
terorism qi imigralie. Guvernul britanic ia mdsuri mai severe impotriva strdinilor de pe

teritoriul sau. Chiar cei care primesc azil politic nu mai au dreptul sa rdm6nd deflnitiv in
Anglia. situalia lor flind revizuitd periodic, in timp ce noi reglementdri restrictive su.t
introduse in privin{a permiselor de munci temporard.

'ftanzilia Europei de la
o societate nalionald la una din ce in ce mai multiculturald
provoacd fiisoane in rdndul cetd{enilor ei, care vdd numdrul cresc6nd al strdinilor ca

'

ameninfare la adresa culturii gi identitd1ii na{ionale. Atentatele teroriste qi intolera'{a unor

clerici islamici din Fran{a qi Anglia la adresa societd{ii occidentale au intensifrcat clivaiele.
prejudeca{ile gi discrimindrile.

2.1 Primele ac{iuni intreprinse la nivel european.

Anii 1957-1993

Robert Schuman, afirma la 9 mai 1950, cd..orice rdzboi intre Franta Ei Germania
va deveni nu numai de neconceput, ci qi imposibil din punct de vedere material".28 Acest

nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate citre o organiza\ie cu puteri


de constrdngere asupra membrilor sai. Iniliativa a constat in integrarea produc{iei de cdrbunt:

gi o{el a Fran{ei gi Germaniei, in cadrul unei organizaJii deschise participarii


Ei altor stat<:
europene. acesta fiind primul pas cdtre o cooperare largitd: o integrare sectoriald ce ar fi putut
influen{a qi alte sectoare economice.

in

negocierile desfbquarate intre $ase {ari, Belgia, Fran{a, Germania.


Italia,Luxemburg Ei Olanda, au condus la semnarea Tratatului de la paris. prin
1951

care se infiin{a comunitatea Europeand a cdrbunelui

in

Ei

otelului.

1968. Comunitatea Economici Europeand avea incheiatd o piafa comund. CreareaL

unei piele comune nu inseamnd numai eliminarea tuturor barierelor existente in calea libereii

circulalii a bunurilor gi stabilirea unei taxe vamale unice, piafacomund inseamna


liberalizarea altor sectoare, cum ar
r7

fi libera circula{ie

a persoanelor.serviciilor

gi

glL

capitaluluii

http://ec.europa.eu/news/.justice/l

'n John

10506 ro.htm. accesat la data de 19.04.20 I I


Pinder. LJniunea Europeand./barte scurtii introducere, ed. Bic All, Bucureqti,2005. pag.20

25

$i stabilirea unor politici comune in domenii

strategice,agriculturd. comer!. transport

gi

concuren{d pentru crearea unor condi{ii omogene invederea cregterii perfbrmanfei


activitdtrilor
economice.2e

in ultimii ani, Uniunea Europeand a lbcut remarcabile progrese in abordarea problemei


migraliei. intr-o manierd concisd gi ordonatd. PAna in 1992 problema migraliei gi a refugialilor

in grija statelor membre, insd o datd cu tratatul de la Maastricht qi mai tarziu cu ci:l
de la Amsterdam. politicile privind azilul,liberlatea de migcare a persoanelor, vizele, migra{ia
era doar

Ei

drepturile na{iunilor din statele terfe au devenit responsabilitati ale Comunitalii.

in urma intdlnirii speciale a Consiliului European de la fampere, s-a cdzut de acord cd


Uniunea Europeand are nevoie de o politicd comund privind migra{ia care sd cuprindi
urmdtoarele elemente: parteneriat cu tdrile de origine, un sistem european comun privin,C
azllul qi incercarea de a controla migra{ia.
La inceputurile fbrm[rii Comunit5trii Europene. instituirea unei granile comune a dus
la acceptarea faptului cd e nevoie de o serie de reguli pornind de la controlul de granild pdnrl
la cererile de vizd'. in continuare se pare cd cea mai importanta componentd a politicii comune

de migrare este cea a drepturilor migranlilor, de aceea oblinerea cetd{eniei dupd un numdr

minim de ani ar putea fi o garanlie suficientd pentru ca mulli dintre aceqtia sa se stabileascd cu
succes intr-o societate.
La nivel comunitar. nu existd incd o politica privind migrafia; existd politici comune
privind anumite aspecte ale migra{iei. in practicd, migra{ia este reglementatd prin acte
normative na{ionale, care sunt actualizate conform nevoilor economice. Se incearcd la acest

nivel gestionarea factorilor care stau la baza fenomenului emigrdrii: sardcia. gomajul.
subdezvoltarea. dar gi persecu{ia.

in mare parte Statele Membre ale Uniunii Europene susfin ideea unui acces controlat
al fo(ei de muncd migrante. in special din prile candidate, ludnd in considerare incheierea de:
acorduri privind migralia fbrJei de muncd in domeniul de interes. Astf'el, se poate controler
fenomenul migralionist, lucrdtorii migran{i fiind orientati spre anumite sectoare cu deficit

fo(a

de:

de muncd.

'n Adriun Liviu Ivan, Stutele Llnite ule Europei.ed. Institutul E,uropean, 2007,p. l3

26

Lucrdtorii. cetd{eni comunitari, beneficiazd

in

Statele Membre de tratament egal

q;i

nediscriminatoriu in ceea ce priveEte condiliile dc angajare qi de muncf,. in special salarizarea.


concedierea qi. dacd a devenit $omer. reintegrarea profesionalf, sau reangajarea.

Conven{ia de la Geneva privind statutul refugia{ilorrO adoptata

in

1951 de cdtre

Na{iunile [Jnite este citatd pdna in prezent. reprezent6nd o bazd legald a sus{inerii refirgia}ilor:.

imigran{ilor politici. a ceta{enilor care cer azil intr-o lara striind. Regulamentul Dublin ll este
aplicabil in toate {drile Uniunii Europene, qi stabileqte care {ard este responsabila cu
procesarca cererii de azil. Exista

in prezent obaz6, de date cu amprentele f-iccdrui solicitant

de

azil politic. cu vdrsta de peste l4 ani,de pe teritoriul t-IE. denumita I:URODAC.

Conven{ia privind Migra{ia in scop de Angajare de la Geneva. revizuitd in 1949

in vigoare in 1952.

intratd

prevedea

in Articolul 2 ca fiecare stat membru al

Organiza{ieri

Interna{ionale a Muncii. care aplica aceastd conventie. se angajeazd sd creeze un serviciu


asisten{d competent qi gratuit pentru lucrdtorii migran{i. qi

;;i

d,e

in mod deosebit sd le asigure

infbrmalii exacte sau sd se certifice cd in larf, existd deja un asemenea serviciu.


Conven{ia pentru Protec(ia Drepturilor Omului qi a

organizatl la Roma

in l950rr qi ratificata in 1953 se bazeazi

libertitilor

fundamentale,,

pe Declara{ia Universald

ra

Drepturilor Omului adoptatd de Na{iunile Unite in 1948. reglementeazd respectarea dreturilor

omului. libert[1ilor individuale. interzicerea sclaviei. a exploatdrii prin muncd. dreptul lil
securitate sociald. etc.

Directiva nr. 61l22llCEE, tlin 25 februarie

196432, pentru coordonarea mdsurilor

speciale cu privire la strdini, ref-eritor la deplasare qi sejur, justificate de ra{iuni de ordint--

publica. de securitate publicd sau de sdndtate public[. vizeazd. persoanele care se deplaseazii

intr-un Stat Membru. altul decdt cel de origine. pentru a se stabili acolo qi a exercita

tr

activitate salariald sau independentd. Masurile care afecteazd libera circulalie sunt motivatt:
exclusiv de comportamentul persoanei in cauzd qi r-ru pot 1l invocate din ra{iuni econonrice.
Regulamentul Consiliului nr. l6l2l68lCEE,

din l5 octombrie

196813. cu

privire la

libera circula{ie a lucrdtorilor in cadrul Comunita{ii prevede in preambul: ..Mobilitatea fbr{ei

de munci in cadrul Contunitdlii trebuie

si

constituie unul din mijloacele prin care

rohttp:/rwww.unhcrcentraleurope.orgirornania/images/stories/news/docsiO2

Protectin9?620refugees/2
%20Ethics%20brochure/UNHCR-Media. and Refugees-ROM version-screen.pdf-, consultat la
12.02.201

rr
rr

st:

Media

data

dt:

http://conventions.coe.int/treatyiCommun/QueVoulezVous.asp?NT-005&Cl--llNG consultat

10.0.1.201

3_

li

la data dt:

http://ec.europa.eu/horne-aflairs/news/intro/docs/l EN ACT partl vl l.pdf consultat la data de 12.0j.20 I


"http:/i www.mmuncii.ro/pub/imagerranager/irnages/file/Legislatie/REGU
LAM ENTE/Reg l6 l2-68.pdf
consultat la data de I9.05.201 |

2ll

garanteazad

lucratorilor posibilitatea de a-gi imbunata{i condiliile de viala qi de munca gi de a

avansa pe plan social"'. indc'plinirea acestui obiectiv necesitd abolirea oricdrei discrimind.ri
bazatd pe na{ionalitate intre lucratorii din Statele Membre

in privin{a anga.j6rii, salarizarii qi a

altor condiJii de muncd qi anga.iare. precum Ei dreptul acestor lucrdtori de a circula liber jin
cadruf Clomunit[1ii pentru a desfhqura o activitate remunerata. sub rezerva limitarilor
.lustificate pe motive de ordine publica. securitate publica sau sdndtate publica.

in

baz.a

Directivei Consiliului nr. 68/360/CEE,

abolirea restricliilor

in

din 15 octomtrrie

domeniul circulaliei pi rezidenfei

in

1968. privirrd

cadrul Comunitdlii. pentru

lucrdtorii din Statele Membre qi pentru lamiliile lor. Statele Membre desfiin{eazd restric{iile
de circula{ie qi reziden{5 pentru aceasti categorie de lucrdtori
Ei pentru mernbrii f-amiliilor lor.

cdrora

li

se aplica Regulamentul

nr. l612l68lCF.E. Statele Membre nu pot deroga de la aceste

dispozilii decdt pentru ra{iuni de ordine publica. de securitate sau sdndtale publicd.

Dispoziliile Regulamentului nr. l25ll70lCEE, din 29 iunie 197011. cu privire lLa


dreptul lucrdtorilor de a r[rndne pe teritoriul unui Stat Membru dupi incetarea perioadei d.e
angajare stabilegte condiliile in care cctdlenii unui Stat Membru care au lucrat ca salariali

p,e

teritoriul altui Stat Membru. precum gi membrii familiilor acestora au dreptul de a rdmdne
permanent pc teritoriul acelui stat dupa incetarea activit[tii. Statele Membre faciliteazd
readmisia pe teritoriul lor a lucrdtorilor care au locuit acolo permanent o lunga perioadd qi au
fbst angaj a{i acolo. dar au pdrasit acel stat gi doresc sd se reintoarcd dupd ce au atins vArsta de
pensionare sau sunt

in incapacitate permanentd de munc6.

Directiva Clonsiliului nr. 72/194/CEE,

din 18 mai

lg723s stabileqte ca cetd{enii

Statelor Membre care rdmAn pe teritoriul unui Stat Membruinbaza Regulamentului Comisiei

nr. l251l7)lcEh' cu privire la dreptul lucrdtorilor de a ramdne pe teritoriul unui Stat Membru
dupd ce au fbst angajafi

in acel stat. vor intra sub prevederile Directivei Consiliului

nn.

641221lCEIi privind circula{ia qi rezidenla cetd{enilor straini" care se justifica prin raliuni de
ordin politic. siguran{a publica sau sdndtate publicd.

Convenfia Europeani referitoare Ia statutul juridic al lucritorului migrant din


1977 de la Strasbourg, are scopul de

asigura imigranlilor, in mdsura in care este posibil, un

tratament care sd nu fle mai pu{in favorabil decdt cel de care beneficiaza lucrdtorii. cetdteni

aLi

statului de primire. pentru toate aspectele legate de condiliile de viald qi dc muncd.

sf,

"

cle

http:/1eur-lex.europa.euil-ex[JriServ/LexUriServ.do?uri-OJ:C:2010:083:FtJLL:EN:pDF

20-03.201

consultat la data

i'' http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/index.htm
consultat

ra data cle rg.05.201

2tg

faciliteze promovarea sociald gi bunastarea lucrdtorilor migranli


qi a membrilor familii6r
acestora.

Actul Unic European'6. intrat in vigoare in anul 1986 reprezintd apogeut legisla{iei
comunitare la nivelul Uniunii Europene, prin faptul cd instaure azd, pia[a
Unicd Europeanrl.
care prevedea libera circula{ie a marfurilor, capitalurilor gi a persoanelor in
interiorul
granilelor Uniunii.

Tratatul tlniunii Europene, sau altfel spus, Tratatul de la Maastricht

in 199237 a

fundamentat legile qi modul de functionare gi organizare a Uniunii Europene qi


a institu{iil6r
accsteia. incluzAnd articole despre securitatea sociald care presupune respectarea
pdcii
internalionale. a drepturilor omului Ei a liberta{ilor. a valorilor comune propuse
de Uniunea
Europeand.
De asemenea, 'fratatul asupra Uniunii E,uropene mai prevede o cetd{enie
unionald- T'ot;i

ceta{enii statelor membre sunt cetd}eni ai Uniunii.

Tratatul de la Maastricht marcheaz6, o noud etapa in procesul de creare a unei UniunLi


1)rd incetare mai strAnsd intre popoarele Europei, in care deciziile sunt luate c6t mai
aproapO
posibil de cetd1eni.38

l-ratatul de

la Maastricht modiflcd Tratatul de la Roma qi creazd

Comunitatea

Europeand. Aceste modificdri sunt reprezentate de:

continuareaextinderii rorului parlamentului European;


extinderea gamei politicilor comune (educa{ia gi formarea profesionald. re{elelt:

trans-europene.

politica industriald, dezvoltarea cooperdrii.

protec{ia

consumatorului) 9i intarirea altor politici comune deja existente ( politica sociald.


coeziunea economicd gi sociala, cercetarea Ei dezvoltarea tehnologica. politica

ecl

mediu).

crearea ceti{eniei europene: toJi cetaJenii statelor membre pot circula qi se port

stabili in alte state membre ale uniunii; dreptul de a alege gi de a participa in toate:

alegerile municipale

gi pentru

Parlamentul European

in statele membre

de

reziden{5, indiferent de na{ionalitate; protec{ie diplomaticd qi consulard din partear


ambasadei unui alt stat membru pe teritoriul unui stta

te(

qi in care statul membru

"' http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-oJ:c:2008: I l5:000 | :01 :EN:HTM[, consultat la


data
de I2.05.20II
r7http://euFlex.europa.eu/en/treaties/d arl I l992Mltif7Joc I992 lg I I BN 000 I .pdf consultat
la data de
08.05.t01 I
tt Roxana
Munteanu. Drep! european: evoltr!ie, in.stitulii, ortline.juriclicii,ed.Oscar print. Bucuresti, 1996,p.96

na{ional nu este reprezentat; dreptul de a trimite petilii parlamentului


European qi
de a se adresa Mediatorului European.

instituirea uniunii economice


Ei monetare: convergenla politicilor economica qi
monetard a Statelor Membre, ceea ce acondus la
adoptarea monedei comule
(Euro) qi la infiintarea Bdncii Centrale Europene.

2.2. Politica migra{iei in contextul Tratatului de Ia Amsterdam


inca de la incheierea negocierilor Tratatului de la Maastricht
semnat in l992pi intrat
in vigoare in 1993, s-a convenit cf, se va efectua o revizuire pdna la sf-Arqitul
deceniului:
articolul N prevedea convocarea unei confbrin{e in 1996. Semnat
la 2 octombrie lgg7 fratatul de la Amsterdam intrd in vigoare la 1 mai 1999, avdnd patru
mari obiectivese:

sd plaseze ocuparea

fb4ei de munci qi drepturile cetd{enilor in centrul aten{iei Uniunii

Europene;

sd suprime ultimele obstacole pentru libera circulalie a persoanelor gi


s6 consolidez,e
securitatea:
sd permitd Europei sd iEi consolideze
sd

poziliape plan mondial;

eficientizeze arhitectura institulionala a Uniunii in vederea viitoarei extinderi

Tratatul de la Amsterdaln reprezintd, dupd Actul Unic European gi Tratatul


de la
Maastricht. ce-a de-a treia revizuire imporlantd a tratatelor importante.
'l'ratatul de la Amsterdam
il modificd si il completeazd pe cel de la Maastricht. i1
special in anumite puncte:ao

locul cuvenit muncii si drepturilor cetdtenilor;


eliminarea ultimelor obstacole din calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor.
fiecare stat membru fiind nevoit sd colaboreze mai strAns in cadrul Europolului:
posibilitatea acordatd UE de a-si face mai bine auzitd vocea in cadrul instantelor
internationale:
crearea unor

institutii sau proceduri capabile sd asigure buna functionare a unei

Uniunii extinse.

'''

h.ttp:/'ec.europa.eu/romania/documents/eu romanialtema 24.pdfconsultat


ladarade23.04.20ll
http: '/ww w 'europeana.rolcomunitar/tratate/tratatulTo20deoh2}la%o2}amsterdam.htm
consultat
09.04.201 I

la data de

Tratatul de la Amsterdam constd in trei pdrfi, o anexd gi


r3 protocoalear
Prima parte include amendamente imporlante la
Tratatul privind Uniunea Europeand

(TUE), Tratatul de instituire a comunit5lii Europene ('l'cE),


l'ratatul de instituire
comunitalii Europene a cdrbunelui qi o{elului (Tratatul cECo),
Tratatul de instituire

a
a

comunitalii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA sau


Euratom). precum pi la Act'l
anexat deciziei Consiliului din 20 septembrie 1976 privind
alegere a reprezentan{ilor in
Parlamentul European prin vot universal direct.

Purlea a doua se ref-eri la simplificarea tratatelor de instituire


a celor trei Comunitdti
Europene, urmdrind sa elimine prevederile care nu mai
sunt actuale gi sd adapteze textul
anumitor prevederi' Aceastd parte prevede abrogarea Convenliei
privind o serie de institul:ii
comune. din 25 martie 1957, Ei Tratatul de fuziune, semnatpe g
aprilie 1965.

Parlea a treia con{ine prevederile generale qi finale ale Tratatului:


noul sistem de
numerotare a articolelor (in Tratatul de la Maastricht, indexarea
era fEcutd prin litere, prin
'fratatuf de la Amsterdam
este inlocuitd cu o indexare pe bazd de cifre), procedura dre
rati fi care. versiunile lingvi stice, perioada de valabi I itate nelimitatd.

in unexd este inclusd o listd de echivalare privind renumerotarea articolelor TLIE si a1:
TCE.

La 'l'ratatul de la Amsterdam au fbst anexate I3 protocoale pivind: Uniunea Europei


Occidentale qi crearea unei politici comune de apdrare, integrarea acquis-ului Schengen
in

cadrul Uniunii Europene. poziliite adoptate de cdtre Danemarca, Irlanda qi Marea Britanit:
referitor la unele aspecte" aplicarea principiului subsidiaritalii qi a principiului
proporJionalitdtii. protec{ia qi bunastarea animalelor. rolul parlamentelor na{ionale
in Uniuneer
Europeand etc.

OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

ST

DREPTURILE CETATENILOR

Prin l'ratatul de la Amsterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea fo(ei de

muncd. Aplicarea politicii

de

ocupare

a fbrlei de muncd rdmane in

mare

parte

responsabilitatea statelor membre.


J'ratatul de la Amsterdam stabilegte un cadru pentru aceste politici:a2

.ll
.11

http:/iec.europa.eu/romania/docuntents/eu romania/tema 24.pdf consultat la data


de 23.04.20 I I
http://ec.europa.eu/ronlania/documents/eu rornania/temi Z+.pdt' consultat la
data de 23.04.201|
31

- Urmdrirea obiectivului de nivel crescut de ocupare


a fo4ei de muncd este verificat in
implementarea tuturor celorlalte politici comune.

- consiliul

European examineazd situalia ocuparii

fb(ei de muncd in comunitate

adrrpta concluzii pe aceasta temd, pe bazaunui


raport anual comun al
qi al Comisiei.

StaLtelor

Consiliul de MiniEtri examineazd,


Membre

in

in detaliu ac{iunile

gi

consiliului de Ministri

intreprinse de Guvernele

favoarea ocupdrii fb4ei de muncd qi. dacd este necesar.


trimite

recomanddri acestora.

'fratatul include
un articol nou, consacrat principiului general al nediscrimindrii.
Uniunea poate combate orice forma de discriminare. indil-erent
cd este pe bazFtde sex, rasd"
origine etnicd, religie. dizabilitali, vdrsti sau orientare sexuald.
Actiunile sunt intreprinse cle
cdtrre consiliul de Miniqtri (fbra sa pre.ludicieze
celelalte dispozilii ale Tratatului gi in limita
puterilor care ii sunt confbrite), prin decizii adoptate in
unanimitate pe baza unei propuneri a
Comisiei gi dupa consultarea parlamentului European.
De asemenea, dispoziliile ref'eritoare la cooperarea poli{ieneasci qi judiciard
se aplica
mai ales in domeniul prevenirii qi combaterii rasismului qi xenofbbiei.
Prin Tratatul de la Amsterdam este consolidat principiul egalitalii
intre femei qi barbarfi
la locul de munc6. Este introdus conceptul de discriminare pozitiva, in baza cdruia
Statele
Membre pot intreprinde acliuni pentru favorizarea fbmeilor in vederea
echilibrarii situa{iei in
donreniile de lucru.
Statele membre ale uniunii vor considera promovarea ocupdrii
forJei de muncd drept o

chestiune de interes comun qi

iqi va coordona acliunile in cadrul Consiliului. Acesta va

elab'ora anual un set de ,,Direc{ii de ocupare a fb4ei de muncd"43


ce vor

fi

urmdrite de

$uvemels statelor membre qi adoptarea politicilor nalionale de ocupare a fo(ei de muncd.


Tratatul prevede o clauzd de suspendare care poate fi folositd impotriva

unui Stat

Mernbru care incalcd. in mod repetat" principiile care stau la baza Uniunii
Europene. Acestui
stat i se poate retrage dreptul de vot in Consiliul UE, trebuind sd igi
respecte

in

continuare:

oblilqaliile care decurg din statutul de Stat Membru.


Pe ldnga dreptul de nediscriminare deja menlionat. prin Tratatul
de la Amsterdam sun1
addLrgate o serie de drepturi cetdfeniei europene: dreptul
de a se adresa instituliilor europenel

intr-o limba oficiala qi de a primi un rdspuns redactat in aceeagi limba. dreptul


de acces la
"

"'

E r.np

oynt entgu ide

Ii

nes',

http:/'/europa'eu/legislation summaries/employment-and social policy/community


employment policies/em00
07 en.htm consultat la data de 1,5.05.201 I
32

documentele Parlamentului European, ale Consiliului gi


ale Comisiei Europene. in anumrite
condi{ii, dreptul de acces egal la funclia pubricd comunitard.

Noul Tratat prevede crearea progresivd a unui spafiu al liberlatii"


securitalii qi justiliei
pe intreg teritoriul Uniunii Europene. Sunt stabilite mdsuri
specifice pentru elaborarea unei

politici europene comune in clomeniul controlului qi al dreptului de


intrare la fiontierele
UnLiunii Europene gi in special in ceea ce priveqte azilul gi imigrarea.

intr-o perioadd de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului.


toate Statele Membre
trebuie sd ia misuri care sd,vizezeal:

- suprimarea oricdrui control al persoanelor la frontierele interioare. indif'erent


cd este
vorba de ceta{eni ai Uniunii Europene" fie cd este vorba de cetd}eni
din statele terJe;
- stabilirea unor norme gi proceduri comune cu privire la controlul persoanelor 1a
frontierele exterioare ale Uniunii Europene, a unor reguli comune
referitoare la vizele de seiur
cu ,o duratd de maximum trei luni.

Tratatul definegte, de asemenea, norme minimale cu privire


- primirea solicitanlilor de azil in Statele Membre;

laas:

- condiliile care trebuie indeplinite de cdtre cetdlenii statelor terfe pentru a putea
cere
statutul de refugiat;

- procedurile de acordare gi de retragere a statutului de refugiat in statele


membre ale
[Jniunii:

- protec{ia temporard a persoanelor din state ter{e care nu pot reveni in


lara lor

de

origline qi a persoanelor care, din alte motive, au nevoie de proteclie interna{ional6.

Prin Tratatul de la Amsterdam, o parte dintre domeniile care aparfinuserd.


confbrn1
Tratlatului de la Maastricht, celui de-al treilea pilon al Uniunii, au fost
transferate in primul
pilon (libera circula{ie a persoanelor, azil. imigrare etc.). Astf-el. in titlul VI (Cooperart:
polilieneasca qi judiciara in materie penala) rdmdn activitatile
de prevenire gi combatere ir
rasisnrului 9i xenofbbiei" terorismului, traflcului de persoane qi

infiac{iunile ir'potriv'

copiilor. traficul de droguri. traficul de arme, coruplia qi fiauda.


Politica externd qi de securitate comuni rdmdne in sfera interguvernamentald.
insd sunt
aduse o serie de modificari fa{a de prevederile Tratatului de la
Maastricht.
Sistemul PESCI. a fost intarit cu privire la posibilitatea dezvoltdrii
de strateqii comune
pentru ac{iunile de politica externd ale Statelor Membre.

"-

http:,'europa.eu/scadplus/leg/en/s50000.htm consultat ra data de 20105.20


lI
http: 'ww\r.ier'ro/index.php/site/page/acquis comunitar consultat la
data de 19.05.20

ll
33

Includerea ,,misiunilor Petersberg"aT in tratatul Uniunii


Europene, avea scopul de a
sublinia cd'labazaprioritalilor de ac{iune ale UE se
afld dorin}a comund de a apdra securitatea
europeand prin ac{iuni de ajutor umanitar
de restaurare a pacii.
Ei

Prin l-ratatul de la Amsterdam a fost creatdfunc{ia de inalt


Reprezentant pentru pESC
care are rolul de a asista Consiliul in probleme de politicd
externd qi de securitate comund. in
special prin contribulii la fbrmularea, pregatirea gi implementarea
deciziilor gi prin derularea
unui dialog politic cu state te(e (la cererea Pregedin{iei Consiliului
Uniunii Europene).
A fbst infiin{ata, de asemenea, o Unitate de planificare politica qi de alerta rapidd'in
cadrul Secretariatului Consiliului de Minigtri. Rolul acestei
unitdtri este de a monitoriza qi
analiza evolu{ia politica qi evenimentele interna{ionale, inclusiv
alerta rapidd cu privire la
polen{ialele crize' La recomandarea Consiliului, unitatea
poate prezenta studii. recomanddri
sau stratesii.

REFORMA INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE


Consiliul Uniunii Europene

Confbrm Tratatului Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene reprezintd


interesele statelor membre qi este compus din reprezentan{i
ai guvernelor statelor membre.
av6nd atAt putere legislativd cAt gi executivd.

Votul in majoritate calificatd este extins la urmdtoarele domenii: orientare qi


acliuni de
incurajare in domeniul ocuparii fo4ei de munc6. excluderea sociald,
libera circula{ie
a

persoanelor. misuri de securitate social5 necesare liberei


circulatii. regimuri speciale pentru
cetafenii striini. sdndtatea publicd, egalitatea de
Eanse gi de tratament intre f-emei gi barbali.
cercetarea 5i dezvoltarea tehnologicd. lupta impotriva fraudei, cooperarea
vamalf,. statistica.
protec{ia datelor (infiintarea unei autorit5li consultative independente).
regiuni ultraperilerice.

Parlamentul European
Parlamentul European a fost infiin{at prin Tratatul de la Roma din 1957.
'fratatele de la
Maastricht qi de la Amsterdam au adus schimbdri majore ale rolului pE.
acestir
devenind un organ cu funclii politice qi cu puteri legislative qi bugetare.

''" Politicd externd gi


Securitate Comund

-'Declarafia de la
Petersberg' din

l9 iunie 2002, este un element central in hotardrea de a dezvolta Uniunea


Fiuropei occidentale drept conlponenta de apdrare a UE gi ca
miiloc de intdrire a pilonului european al Alianfei
Atlantice (NATo). http://cssas.unap.ro/ro/pdf studii/nato %o20si-ue
-_determinariy"zori6zofrnalitati.pdf
34

Desemnarea Preqedintelui Comisiei Europene trebuie


aprobata de cdtre parlament.

Numdrul membrilor Parlamentului European nu poate


f-i numdrul stalelor care

fi mai

mare de 700 (inditbrent care

.ya

vor adera in viitor.;.

Parlamentul European a8organizeaza anual o dezbatere privind progresele


inregistrate
in punerea in aplicare a politicii externe si de securitate comune.

Comisia Europeani
Comisia Europeand reprezintd interesele tlniunii Europene qi este organul
executiv al
UE' Rolul politic al Preqedintelui Comisiei Europene este consolidat. Membrii
Comisiei surrt
nurnili printr-un comun acord intre guvernele statelor membre gi preqedintele
Comisiei.

Curtea de.Iusti{ie a Comunitl{ilor Europene


A lbst infiin{atd in 1952. prin Tratatul de la Amsterdam.

are responsabilitatea directa

de a veghea la respectarea clrepturiror omurui" iar jurisdic{ia

sa

se extinde. incluzdnd

urmitoarele domenii: imigra{ia, azirul. vizele gi trecerea fiontierelor.

comitetul Economic qi sociar este consultat in noi domenii: ocuparea Ib(ei


muncd. afbceri sociale, sdndtate pubrica. prin Tratatul de la Amsterdam
s-a introdus"

de
de

asemenea. posibilitatea ca Ei parlamentul sd consulte cES.

Comitetul Regiunilor beneficiaz[ prin Tratatul de la Amsterdam de o mai mar,e


autononrie administrativd. iar domeniile in care aceastd institulie este consultata
au fbst
extinse. incluzdnd: ocuparea
mecjiului.

fo(ei de muncd, afaceri sociale. sdndtate publica. protec{i1


Fondul Social" pregatire prof-esional[ Ei transporluri. Ca gi in cazul Economic qi

Social. qi Comitetul Regiunilor poate fi consultat de cdtre Parlamentul European.

Tratatul de la Amsterdam a reprezentat cel mai important stadiu in dezvoltarea


politicii comunitare qi a ideii de Uniune Europeand, impunAnd noi principii gi legi
i1
domeniile de interes comune.
Deqi dupa ratiflcarea acestui tratat au mai urmat alte acte tratate la
fel de importante^
Ei

care vizau ultimele schimbari in cadrul Uniunii. extinderile ce au urmat gi


integrararea altor
rE

htlp://www.europeana.ro/cornunitar/tratate/tratatulTo20deoh20laoh2Oamsterdamoh2hparteaTo20l.htm

la data de 04.05.201

consultal

35

state. acest Tratat

a dezbdtut qi solulionat problemele cele mai importante de la

comunitar. cum ar

fl

nivel

securitatea sociald. migra{ia, ocuparea fo4ei de muncd. resDectarr3a


drepturilor omului qi egalitatea de qanse.

Principiile acestui document vor

fi

adoptate de fiecare stat deja membru sau care r/a

urma sd adere la ljniunea Europeand, ca urmare a impunerii Acquis-ului


comunitar la nivel
nalional.

Acquis-ul comunitar reprezintd drepturile Ei obligaliile comune aplicabile tuturor


statelor membre ale Uniunii Europene4e.
Legislafia primari este principalul izvor de drept comunitar; reprezinti cadrgl
constitu{ional al Uniunii Europene qi include tratatele Comunitdlilor cu
toate modificarile si
completarile ulterioare.
Legislalia secundard este al doilea izvor important al dreptului comunitar gi
cuprindte
toate actele .iuridice comunitare (directive. regulamente, decizii, recomand[ri.
avize etc.)
adoptate de instituliile comunitare in temeiul tratatelor.

2.3. Rezolu{iile Uniunii Europene, cu privire la migra{ie, incepind

in temeiul Tratatului de la Nisa asupra politicii in


imigririi'

semnat la 26 februarie 2001 gi intrat

in vigoare la I

cu anul200l

domeniul vizelor, azilului

;;i

1-ebruarie 2003. se iau

decizii in
special prin intermediul procedurii de codecizie. Trecerea la votul cu majoritate
calificatd este
prevdzutd la articolul 63 din Tratatul cE pentru chestiuni privind:s0

azllul 9i protecfia temporard, cu condi{ia ca Consiliul

s[ fi

adoptat deja irr

unanimitate legisla{ia care deflnegte normele comune qi principiile fundamentalr:


care reglem enteazd aceste aspecte;

imigrarea ilegala gi repatrierea persoanelor aflate

votul cu majoritate califrcati gi la codecizie va avea loc incepdnd cu I mai 2004:


migrarea cu forme legale imediat dupa finalizarea unui ..cadru comun" ceea ce
-

in

gedere ilegal[

trecerea la

incd nu s-a realizat.

re

http://www.ier.ro/index.php/site/page/publicatii traduceri consultat la data


de 19.05.201 I
5('http://circa.europa.eu/ircTopoce/faci
sheets/infb/data/policies/freedom/article 7306 ro.htm consultat la data

ll.0.s.l0 | |

de:

36,

In decembrie 2002.Ia Bruxelles, a fbst elaborat un comunicat al Comisiei. Consiliului


qi Parlamentului Europeans'. .ar. viza integrarea qi migraJia in Llniuniunea Europeand qi
pozitria acesteia in raport cu ldrile din lumea a treia.

Migra{ia este vdzutit ca

politica importanta

gi

intens dezbatutd de {arile

industrializate. Daca aceastd problemd este gestionatd cu atenlie, poate reprezenta un factor
pozitiv atat pentru Uniunea Europeand cat qi pentru
ldrile implicate.
Scopul documentului este acela de a incadra problema migra{iei in contextul potrivit"

liniind cont de fb4ele motrice ale migra{iei internalionale, cazul specific al persoanelor care
au nevoie de protec{ie qi efectele migra}iei interna{ionale asupra

{irilor in curs de dezvoltare.


pentru a ol'eri o imagine de ansamblu a politicii de migralie Comunit6trii
$i modul in care
problemele de migralie sunt integrate

in

programele comunitare de cooperare extern6

pi

politicile in domeniu, sd indice posibilele evolulii politice care ar putea imbundtdli contribu{ia
comunitard la o mai buna gestionare a fluxurilor de migralie, inclusiv reducerea migra{iei
ilegale.

in martie 2005, Strategia de Ia Lisabona(23-24 martie 2000 ) a fbst reinoitd de cdtre


Consiliul European de la Bruxelles. Astfel" s-a ajuns la in{elegerea sd se procede ze la
recentrarea prioritalilor privind locurile de muncd

gi

creqterea economicd. sociald

si

de

mediu.52

Obiectivele Strategiei de la Lisabona in ceea ce priveqte politica rie ocupare a fbr{ei de


muncd. au fbst:s'l

- creE;terea calitativ[ Ei cantitativa a locurilor de muncd:


- anticiparea qi capitalizarea schimbdrilor pielei muncii prin crearea unui nou echilibru

intrc llexibilitate gi securirate:


- lupta impotriva sdrdciei gi tuturor fbrmelor de excludere sociald si discriminare:
- modernizarea serviciilor de securitate sociald:

- promovarea egalitdlii

intre sexe;

- sporirea importanlei aspectelor sociale

a extinderii qi a rela{iilor externe ale Uniunii

Europene.

Programul de la Haga intdreqte ideea,.dimensiunii exteme a azilului", de exemplu prin


integrarea azilului in relafiile externe ale UE cu
''http://eurlex.europa.eu/smartapi/cgi/sga

tirire terte.

doc?smartapilcelexplus!prod!DocNumber&lg-en&type doc.-COMfi

nal&an doc-2002&nu doc-703 consultat la data de 10.05.20 I I


ttMariui Profiroiu.
Alina Profiroiu. lrina Popescu. In,stirulii $i politici europene,Editura Economica, Bucuregti.

2O08, pag. 27

"

http://www.ier.ro/documenteifbrmare/Piata

muncii.pdf consultat la data de 19.05.20 I I


37

De asemenea, confbrm Planului de ac{iune de punere in aplicare programului


a
de la
Haga. Comisia a prezentat o propunere inainte de sfdrqitul anului
2005 de extindere a a$anumitului ,.statut de rezident pe termen lung al cE" la refugiali.sa

in data de29 octombrie 2004.1a Roma" statele membre au semnat Constitulia Uniunii
Europene. Avea ca scop imbunitd{irea gradului de transparen{a qi
eficienfd al deciziilor pi
ac{iunilor Uniunii Europene. trebuind si of-ere flexibilitatea necesard in atingerea
scopurilor
prc)puse la inceput de mileniu.
Constitulia garanta europenilor un spajiu unic de "libertate. securitate gijusti{ie":

absen{a controlului

la frontierele interne ale Uniunii Europene: un cetdlean al


statelor membre putea circula liber {brd a fl controlat sau a fi necesar ardrarea
pagaportului:

intdrirea controlului la frontierele exterioare ale UE: acest lucru viza frontierele
cu
{arile te(e. dar qi porturile qi aeroporturile interna{ionale din toate statele membre;

o politicd comund in materie de azil, care se referd la un statut unifbrm de azil


valabil in toate tdrile Uniunii Europene, la proceduri comune de acordare qi de
retractare ale acestui statut gi la un pafteneriat cu
{5rile ter{e pentru a administra
f'luxul de cereri de azil. Aceastd politicd trebuie sd fie confbrmd cu Conventia de la
Geneva asupra refugia{ilor;

o politicd comuni in materie de imigrare, care urmdregte sd gestioneze mai bine


fluxurile migratoare. asigurdnd in acelaqi timp. un tratament echitabil strdinilor
care vin in mod regulat

in spa{iul Uniunii. De asemenea, Uniunea Europeand poate

incheia acorduri cu {drile ter'{e privind facilitarea intoarcerii in aceste


ldri a
strdinilor aflali in sejururi neregulate. Prin aceasta politica se are in vedere qi lupta

impotriva migraliei clandestine, precum qi a traficului de fiinle umape (f'emei.


... <i
copll). '
Parlamentul European spriiina in mod activ introducerea unei politici europene privind

..imigrarea controlatd" qi considera cd politicile de admisie ale uE trebuie sd


{ina seama de
capacitatea de primire qi de cooperare consolidatd cu
larile de origine.

La 9 iunie 2005. Parlamentul European a adoptat o rezolutie privind legdtura dintre


migralia legala 9i ilegala Ei integrarea imigran{ilor. Parlamentul a convenit cu Con.risia
cb
reglementarea in masd a irnigran{ilor afla{i

'"

in situafie de qedere ilegala nu

http://circa.europa'eu/irc/opoce/fbct-sheets/info/datalpolicies/fieedom/artic

de 10.04.2011
t5

este o solu{ie pentru

le 7306 ro.htm

consultat la data

Marius Prof iroiu. Alina profiroiu, Irina popescu, op.c,ir.p.36


38

problema imigrarii ilegale. in absenla unui sistem comun de imigrare qi


azil, aceasta ar trebui
sd fie un eveniment singular, intrucdt astf-el de mdsuri nu rezolvd
problemele reale care stau la
baza acesteia.

Rezolu{ia Consiliului din

multilingvismului considerd ci:

2l

noiembrie 2008 privind o strategie europeand in favoarea

s6

- diversitatea lingvistica qi culturala face parle din identitatea europeand. Ea este in


acelagi tirnp moqtenire comund. avu{ie, provocare gi avantaj pentru Europa.

multilingvismul este o temd transversald majord, care acoper[ domeniile social.


cultural. economic qi, in consecinld, ecluca{ional,

promovarea limbilor europene mai pulin raspAndite reprezintd


importanti adusd multilingvismului,

- ar trebui intreprinse eforturi considerabile pentru

contribulie

promovarea invaJdrii limbilor

qi

valorificarea aspectelor culturale ale diversita{ii lingvistice. la toate nivelurile


de educa{ie qi
de fbrmare" ameliorAnd simultan infbrmarea asupra varietalii limbilor europene qi circula{ia
acestora

in lume"

- multilingvismul dobAndegte, de asemenea, o importanld deosebita in promovarea


diversitdlii culturale, in domeniul mass-mediei qi al conlinutului on-line, precum pi in cadrul
dialogului intercultural in Europa qi cu alte regiuni ale lumii; de asemenea. in domeniul
traducerii. deoarece aceasta creeazd, relaJii intre limbi culturi qi oferd un acces larg la
opere
Ei
gi idei. jucdnd un rol specific in acest proces,

diversitatea lingvisticd existentd

in

Europa constituie

o valoare addugatd

pentru

dezvoltarea rela{iilor economice

;i culturale dintre LJniunea Europeand gi restul lumii.


multilingvismul contribuie la dezvoltarea creativitdlii. permildnd accesul la

alte

moduri de gandire, de interpretare a lumii qi de exprimare a imaginaliei.


-fratatul
de la Lisabona. semnat in 2007 Ei intrat in vigoare in 2009. este rezultatul
negocierilor intre statele membre. reunite in cadrul unei conferinle interguvernamentale, la
lucrarile cdreia au participat comisia Europeand gi parlamentul European.
Prin Tratatul de la Lisabona se asigurd:
Orice persoand are dreptul de liberd circulalie qi qedere pe teritoriul statelor membre.

5t'http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-oJ:C:200g:320:000
de I2.0-5.2011

l:01:Ro:HTML consulrat la

data

39

Dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei


{dri, de protec{ie din partea autorita{ilor
diplomatice gi consulare ale oricdrui stat membru. in aceleaqi condilii
qi
ca

resortisan{ii acestui

stat.

in luna decembrie

2009

fbst adoptat documentul

de referinfa privind migrafia:

programul de la Stockholm. Acesta va sta labazacooperdrii europene


in domeniile.justi{iei
af-acerilor interne, avdnd migralia ca o prioritate.

Principalul obiectiv

al

Ei

programului multianual este .,construirea unei Europe

cetdJeanului". promovdnd drepturile cetd{enilor. securitatea gi solidaritatea


europeana.sT

Noile propuneri ale Comisiei in materie de migrare fac dif-eren{a dintre migran{ii
economici. care incearcd sd intre ilegal pe teritoriul UE. refugia{i. solicitanli
de azil gi
persoane stramutate temporar, care doresc sd revina

in {arile de origine. Aceste

propuneri

vizeazd,:58

adoptarea. pAnd

in

2010.

a unei abordari

europene comune refbritoare la

solicitanlii de azil;

intdrirea controalelor

la

frontierele externe

ale UE si

consolidarea
supravegherii in spa{iul Schengen pentru a preveni infracliunile gi imigrarea
ilegal[:

fblosirea migra{iei legale in vederea echilibrarii pie{ei europene a fo4ei de muncd;


derularea de schimburi de infbrmalii cu privire la modalitdlile cele mai

adecvate de integrare a in.rigran{ilor legali;

conturarea unei aborddri strategice

in relalia cu ldrile

terJe pentru a facilita

migralia legala Ei pentru a preveni neregulile.


Pe 5 aprilie 2011, Parlamentul European a adoptat

o rezolutie referitoare la fluxurile

migratorii cauzate de instabilitate: domeniul de aplicare qi rolul politicii externe a


UE. Astf-el.
PE:s')

susline recentele propuneri ale Comisiei privind migralia legala a altor persoane
deciit solicitan{ii de azil gi o indeamnd sd dezvolte instrumente suplimentare pentru
a stabili

politica comund in materie de imigrare, pentru a gestiona migralia de naturd


economicd in

'''http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type-l

PRESS&reference:200g092-5sT()6 l2 lg&language-

RO consultat la data de 12.04.201l


58http://www.
in fb legal. ro/ue-is i-propune-sa-utilizeze-politica-privind-m
igratia-pentru-a-ech ilibra-piatamuncii/20 1 | l05l07l consultar la data de 0,5.04.20 | I

5'http://www.europeana.ro/index.php/20
lll04l06lfluxuri-migratorii-cauzate-de-instabilitate-domeniuloAC8oh99i-rolul-politicii-externe-a-ue/
consulrat la data ae t i.os.zo t t

40

vederea promovdrii progresului economic qi social

in

statele de destinalie. de tranzit qi de

origine qi pentru a spori coeziunea sociald prin imbundtdfirea integrdrii


imigran{ilor;
- subliniazd necesitatea furnizdrii de informa{ii adecvate privind posibilitalile

de

in UE, cu scopul de a preveni migralia ilegald, de a asigura o mai bund


valorificare a sistemelor UE de imigrare legald, de a clarifica actualele perspective
gi
imigrare legala

oportunitdli din UE $i de a dezminli speran{ele false ofbrite de traficanli,


timitand. astf-el.
caEtigurile obiinute de criminalitatea organizatd. qi trafican{ii de persoane,
care profita de pe
urma situaliei persoanelor care sunt nevoite sd plece;

solicita Comisiei sd promoveze mdsuri de protec{ie a grupurilor gi a persoanelor


vulnerabile (in principal femeile qi copiii), care. deseori, devin victime
ale traflcului de
persoane qi ale exploatdrii sexuale, qi indeamnd Comisia
sd infiinleze in fdrile te(e centre de
infbrmare privind posibilitalile de migrare in UE;

- solicita totuqi o abordare echilibratd intre promovarea


garan{iile cd aceasta deline capacitatea necesari pentru
migran{ii:

migrarii legale in UE

a primi qi a integra cu

gi

succes

Rezolu{ia adoptatd la nivel comunitar in luna aprilie a acestui an este


cea mai recentd
acliune care vizeazd f-enomenul migra{iei, cauzele qi efbctele acestuia insd
reglementdrile nu
se vor opri aici. avdnd in vedere complexitatea problemei gi
amploarea pe care aceasta o poate
lua odata cu fiecare extindere la nivelul Uniunii Europene. sau cu fiecare
alt eveniment social.
poltic natural la nivel global.

Acquis- ul comunitar este valabil pentru fiecare stat membru al Uniunii insd. dacd
legisla{ia nalionald nu incalcd aceste norem. ea poate fi diversd, in func{ie
de necesitd{ile gi
situaliile din llecare stat.

4t

CAPitOIUI 3.

POLITICA MIGRATIEI iN ROMANIA $I MAREA


BRITANIE

3.1. Legisla{ia privind migra{ia dupd 1989

Exil, emigratie, diaspora. Sunt cuvinte care exprimd situa{ia in care s-au aflat sau se
aflii inca o pafte dintre romdni in diferite perioade ale istoriei noastre na{ionale. Fenomenul
plecdrii in masd a romdnilor spre alte meleaguri dateazd din a doua jum[tate a secolului XIX,
cdnd in condiliile inaspririi dominafiei austro-ungare, un numdr mare de romdni ardeleni au
plecat spre SUA qi Canada'-O. Pentru anii de inceput ai perioadei postbelice. infbrmalia
asupra

migra{iei este foafte siracl. Cel mai adesea a fost vehiculatd ideea cd Romania a devenit dup6
1939 cel mai important loc de imbarcare pentru emigranlii evrei ilegali, mulli refugiali din
Ungaria. Cehia, Polonia, Germania qi Austria, evrei ce cdutau sa ajunga pe cdi maritime in
Palestina.

Romdnia anilor 1941-1943 nu a fost poafta prin care evreii refugia{i din Europa gi cei

din Vechiul Regat puteau scdpa de la moarte plecAnd spre "Pamdntul F-dgaduin{ei...unde
viala, libertatea qi bunurile lor ar fi fost salvate"6l. Populatia evreiascd din Romdnia este
ameninfatd cu disparilia odatd ce guvernul romdn aderd la politica de exterminare totald
avansatd de nazigti. Evreii din RomAnia sunt interna{i

in lagdre de concentrare. inchiqi in

ghetouri. executa{i in masd. Cei aproape 800.000 de evrei sunt expugi aceloraqi primejdii ca
pretutindeni in Europa. Regimul mareqalului Antonescu promulgd o serie de legi cu caracter
rasial. antisemit qi trece la aplicarea lor. Exterminarea lor in totalitate era incepdnd cu a doua
jumatate a anului 1941 doar o chestiune de timp. Emigrarea ar fi putut reprezenta ieEire
o
din
acest infern. dar guvernul Antonescu nu incuraja qi adesea nici nu permitea emigrarea

evreilor. in aceste condilii puline vase cu emigranti evrei pleacf, spre Palestina din porturile
romaneqti. unele cu permisiunea autoritdtilor corupte in prealabil, altele clandestin.

Perioada de dupd anul 1948 este dominatd de teroare, eticheta de ,.dugman al


poporului" flind extinsd asupra tuturor celor care nu impartdqeau convingerile regimului

comunist.

un

ut

in

consecin!d. inchisorile au devenit neincdpitoare. ..Umanizarea" regimului

D Dobre. ktmdni in exil, emigrulie si tliasporu, EdituraPro Historia. Bucureqti, 2000. p. 9.


http://www.idee.ro/holocaust/pdflemigrare.pdf accesat la data de 02.05.20 I I
42

comunist din RomAnia, incepdnd din anul 1964. a dus la punerea in libertate a unui numdr
insemnat de delinuli politici, o mare parle din ei reuqind sa ajunga in Occident.

Cei mai multi romdni au optat pentru tradi{ionalele tari ale exilului qi emigra{iei
romdne$ti: Franla, SUA, Canada. Germania. Allii au ales ca destinalie
{dri mai indepartate
cum ar fl Australia. Argentina sau Venezuela.
Dupf, atacul oficialilor strdini asupra Legaliei RomAniei, din 1955, conducerea pCR a

aluns la concluzia ca romdnilor din afbra grani{elor trebuie sa

li

se acorde

o mai mare

Astf'el s-au stabilit masuri ce vizau indeosebi" domeniile economic qi cultural:


incheierea de rranzacfii cu oamenii de afaceri originari din Romdnia, repatriere. donalii,
aten1ie62.

trimiteri de cadouri r;i ajutoare, receplii. aduniri festive qi sprijinirea activitd{ii parohiilor
oftodoxe rom6.ne.
Pentru promovarea qi organizarea relaliilor emigranfilor cu
{ara, s-a constituit in 1972.
Asocia{ia .,Romdnia", care era condusd de un comitet din care fEceau parte repre zentan[i ai

principalelor ministere qi institu{ii centrale. Asocialia avea ca atribu{ii sprijinirea in rdndurile

emigra{iei' a acelor activit5li economice. Etiin}ifice gi cultural-artistice, care contribuiau la


apropierea fa{a de tard dar qi stabilirea de relalii cu personalitatile plecate din
{ard gi invitarea
lor sd viz'iteze Romdnia ca membri ai Asocia{iei. in anii urmdtori, pdnd la evenimentele din
Decembrie 1989, fenomenul pdrdsirii

prii

a cdpdtat infdliEarea

Fenomenul de migra{ie a existat dintotdeauna


pdnd

unui exod.

in qi dinspre insulele Britanice. insd

in anii '50 nu a avut o dimensiune substanliala. Numdrul imigranlilor venili dupa 1950

fbst contrabalansat, pAnd in 1983. de emigran{ii britanici. in aceastd perioadd, tensiunile legate

de rasd au dus la restric{ii din ce in ce mai aspre asupra imigran{ilor. incepdnd cu 1962.
a.iungAnd astfel

in 1971 sa se creadd cd migra{ia

este sub control (popula{ia etnicd a Marii

Britanii fiind. la acea perioada. de aproximativ un milion). Discu{iile pe aceste teme publice
a.iung la un numitor comun, promovdndu-se totuqi conceptul de

oportunitali egale qi legislalie

impotriva discrimindrii pentru a facilita integrarea. Cu toate acestea, num[rul persoanelor care
primesc ceta{enie este de 72.000 in fiecare an, in perioada '70, de 54.000 pe an. in '80 qi

inceputul perioadei '90. ajungdnd la cifia de 97.000

in

1996.

in total, din 1963. primesc

cetS{enie aproximativ 2.5 milioane de persoane,,3.

Popula{ia Romdniei a inceput, odatd cu anii '90, o adaptare la starea de .,normalitate"


demograficd a ariilor (vest) europene (cel pulin pe indicatorii de fertilitate). Ratele de

"'Sebastian Ldzaroiu. Migruliu circulatorie u


.lorlei de muncd din Rontdnia. Consecinle asupra integrdrii
europenc. Bucureqti,2003, p. 93
http :i/www. m i grationwatch uk.org/ accesal la data de 12.05.201

43

fertilitate men{inute artillcial la un nivel ridicat incepdnd cu


1966-1 967, auinceput sa scad6 in
1990' Pentru popula{ia Romdniei incepea o perioadd de
,,declin": din 1992 creEterea naturald a
popula{iei devenea negativd. Din perspectiva ierarhiei problemelor
.90.
Romdniei

anilor

confiuntatd cu un exces de lucrdtori datorat in primul rdnd reformelor


economice. scdderea
numdrului de nasculi vii nu avea aproape nici o semnifica{ie. Legatura
a inceput sd fle
conqtientizatd abia in momentul in care genera{iile de dupd 1989 se
apropie de intrarea pe
pia{a muncii.

Dupd 1989' migra{ia a crescut in special in Germania Marea Britanie. politicile


Ei
privind recrutarea fbrlei de muncd din strainatate f-avoriz6nd solulia lucrdtorilor

strdini
tentporari. Totodatd, studen{ii strdini au contribuit la acoperirea necesarului
de fo4a de muncd
in larile gazdd (Marea Britanie, Germania. Franta si Spania). Marea Britanie
a adoptat mdsuri
pentru facilitarea intrdrii persoanelor inalt calificate, in special
specialiEti IT, pentru a tace fa{a
competiliei globale pentru astfel de lucrdtori.

Dupd anul 1990, migra{ia externd devine un fenomen social care capatd amploare.
Migra{ia in aceastd perioadd a imbrdcat multiple forme: incepdnd ca migra1ie
de reunificare a
familiei. apoi ca migra{ie etnicd (a rromilor care au cerut azil in diverse
ldri ale Buropei sau a
maghiarilor), sau migra{ia de afbceri (inclusiv micul trafic de frontiera) qi dezvoltAndu-se
prin

mobilitd{ii interna{ionale a studen{ilor, accentuarea brain-drain-ului (in special" al


celor din domeniul IT) qi terminAnd cu migra{ia pentru muncd. Studii recente.
cum ar fi cele
creqterea

ale Organizaliei Mondiale pentru Migra{ie.


Rorndniei a cdldtorit

in

aratd"

cd dupd 1990, l2yo din totalul populaliei

strdindtate pentru turism, 4o/o pentru muncd

precum gi faptul cd migralia permanentd nu depdqedte procentu I

qi

d,e 3-5o/o.

l0% pentru studii.

6a

La inceputul anilor '90. era atestatd o tendinJd de migrare a unui singur membru

al

gospodariei. astf-el doar un singur membru al familiei (de obicei tatdl)


era absent. Este cert cd

de atunci. a crescut numf,rul fbmeilor implicate in migralia fo(ei de muncd. Acum este
obiqnuitd emigrarea cuplurilor, l[sdnd minorii fbrd supravegherea directd a parintilor.
Acegti
copii nu sunt neapirat abandonati; mai degraba rolul pdrin{ilor este asumat de rude. vecini
sau

prieteni. Totugi. lipsa supravegherii directe

a p[rin]ilor a dus la

creqterea numdrului

problemelor sociale printre copii gi adolescenli qi autoritd{ile responsabile


de protec{ia copiilor
au fbst nevoite sa fbrmuleze politici de monitorizare aacestei situalii.
Schimbarea regimului politic cu orientarea cdtre un sistem capitalist, care se
bazeazd,
pe nevoile pie{ei, a dus la transfbrmdri dramatice ale principiilor
de asigurare. in primul rdnd.

"-

http:i/www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdflcv2OO4.3-4.a08.pdf

accesat la data de 14.05.20 I

44

a trebuit sd se facd

separarea dintre bugetul de stat

qi bugetul asigurdrilor sociale. iar

benef'rciile financiare sd fie platite doar din bugetul asigurdrilor


sociale. in al doilea rdndsecuritatea locurilor de muncd nu a mai fost garantatS, fiind
necesar sd se recunoascd
Eoma;ul

ca risc65.

Odata cu cdderea blocului comunist, au apdrut gi primele iniliative pentru


crearea unui

nou cadru legislativ

in

domeniul migra{iei. [,egisla]ia

in

domeniul migra{iei

suferit

corr-rpletari" odatd cu incercarea Romdniei de a adera la Uniunea


Europeana66.
PAna

in 1999. statul romdn

semnase acorduri bilaterale

in domeniul circulaliei fb4ei de

cu numai doud {dri: Germania qi Republica Libaneza.6T Prima conven{ie pe care


Romdnia o semneazd in l99l este cea cu Germania, paftener incd din perioada
comunistd
muLncd

pentru schimburi

in

domeniul migraliei. obiectul Conven{iei

il

constituia trimiterea de

cet[teni romAni. angaja{i ai unor intreprinderi cu sediul in Romdnia, pentru


a munci. pe baza
unui contract al intreprinderii din Romdnia i' Germania.

a lucra in Marea Britanie este necesar un permis de muncd. o asigurare


mecicala qi trebuie sa fle inregistrat la autoritf,lile britaniceo8. De asemenea.
majoritatea
migran{ilor in Marea Britanie nu pot beneflcia de asisten{d sociald sau de servicii
rnedicale
Pentru

dacd nu au contribuit la plata taxelor af-erente.

in

1992. RomAnia semneazd o nouf, conven{ie cu Germania. Prin prevederile


noului
act, ut.tui contingent de 500 de persoane ii era permis anual sd se deplaseze
din flecare
{ar6

cdtre cealalta. inlelegerea se adresa unei categorii specificate. numitd


..personal muncitor
oaspete"- cuprinzdnd indivizi cu o pregdtire profbsionald incheiata, care
desliqoard pe
teritoriul celeilalte {ari o activitate temporard pentru perfecfionarea cunoqtin{elor prof-esionale
qi de limba qi se inscriu in limita cle vArstd l8-35 de ani. Durata qederii
pe teritoriul Germaniei
era reglementatd la 1 an cu posibilitatea de prelungire cu incd 6 luni.

Recesiunea a avut un

mic impact asupra migraliei in Marea Britanie pentru pia{a

locurilor de muncd. Numdrul permiselor de munci a scdzut incepdnd cu 2008,


dar rata mare
de
in Anglia. in particular in grupur de varstd rg-24. rdmdne o probremd.
Aceastd

'omaj

n5

Camelia'foanchina, Migralia interna{ionald


Ei politicile sociale. Editura Lumen, 1agi.2006, pag.49
Luminila Constantin. Valentina Vasiie, Fenomenul migra{ionist din perspectiva
aderdrii Romdniei la Uniunea
Europeand. Institutul European clin Rorn6nia. BucureEti, 2004. p.26
('7
Trrdor $tefhnescu. Politicile Sociale uto ini,,rii i,,r,,,p"o:r-rl Editura Institutul
European din Romdnia,
ot'

Bucuregti. 2002, p. 132

oE

hrp://www'euractiv.ro/uniunea-europeana/arliclesidisplayArlicle/articlelD 10156/Dosar-Migratia-romanilor-

in-Er-rropa-trecut-si-viitor.html accesat la data de 12.05.20

ll

45

reducere a cererii de permise este, cel mai probabil, un fbnomen


temporar; dupd ultimele trei
recesiuni imigra{ia qi-a continuat puternicul trend ascendent6e.

Dupa

I ianuarie 2007. romAnii

cu pregdtire deosebitd care se califici pentru programul

destinat lucratorilor migran{i cu ?nalta calificare vor

fi admigi. Studen{ii vor putea continua sd

lucreze cu numdr redus, pdna la 20 de ore pe sdptamdnd, iar lucrdtorii


califica{i vor putea lucra
acolo unde existd un deficit intern de for{a de muncd70.
Evident" unii imigranti aduc un beneficiu economic Marii Britanii, insa lua{i
ca intreg,
ce se adaugd la produc{ie, este contrabalansat de adaosul la popula}ie. In
acest sens. in aprilie

2008. Comitetul pe Probleme Economice al Casei Lorzilor afirmi, dupa un


studiu desldpurat
pe 2007-2008, cd ".nu am gdsit dovezi care sa sus{ind argumentul. dat de guvern.
oameni 6e

afaceri 9i mulli altii, cd imigra{ia netd

imigra}ie minus

emigra{ie

genereazd beneficii

semnif-icante din punct de vedere economic pentru actuala populalie Marea


Britanie',71.

Cadrul legislativ al reglementirii fenomenului de migrafie in Rom6nia


Dacd in primii ani de la schimbarile democratice RomAnia era cunoscutd
ca {ari de
origine a solicitanlilor de azil. in momentul de fala este consideratd in ceea ce priveEte
azilul.
o {ara de tranzit care, in termen scuft va deveni o
{ara de destina{ie datoritd faptului cd cei mai

mu[{i solicitanli ai statutului de refugiat depun cererile in Romdnia, ca misurd intermediard


atunci cdnd le lipsesc miiloacele qi posibilitalile de a ajunge in alte
{dri europene.
Dreptul la libera circula{ie este garantat de Constitulia Romdniei, fiecare cetatean
rorndn avAnd dreptul de a emigra qi de a reveni in
!ard. Astfbl. potrivit arr.25 din Constitu{ia
RornAniei" revizuitd, ..dreptul la liberd circula{ie, in
lard qi in strdindtate. este garantat. Legea

condiliile exercitarii acestui drept. Fiec[rui cet[{ean ii este asigurat dreptul de a-gi
stab'ili domiciliul sau reqedin{a in orice localitate din
{ari, de a emigra, precum qi de a reveni
stabrileqte

in

l.ard." Dreptul

la liberd circulalie este un drept care asigurd libertatea de

mipcare a

cetd{eanului' Constitu}ia reglementeazd ambele aspecte care formeazi continutul


dreptului la

6e

'''

http://www.communities.gov.uk accesat la data de 10.05.20 I I

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articlesdisplayArticle/articlelD 10156/Dosar-Migratia-rgmanilorin-Europa-trecut-si-viitor.html accesat la data de 29.04.201 |


" trttp://www.publications.parliament.u Wpalld200708/ldselect/ldeconafl82/8202.htm
02.0ii.20l

accesat

Ia data de

46

libera circula{ie: libera circula{ie pe teritoriul Romdniei


Ei libera circula{ie

in

afbra

teritoriuluiT2.

in acest

sens se garanteazddreptul la libera circula{ie

in deplindtatea elementelor

sale

constitutive. Libertatea de circula{ie a cetd{enilor nu este absolutd. ci trebuie circumscrisd


unor limite. care sunt determinate de necesitatea apdrdrii securitdlii na{ionale,
asigurarea

ordinii publice 9i prevenirea unor posibile consecinle negative ale exercitdrii cu rea-credin{d
acestei libenali. Aceasta. deoarece limitarile dreptului de liberi circula{ie
sunt prevdzute

de

Iege qi constituie mdsuri necesare. intr-o societate democraticd. pentru securitatea


na{ionald.
siguran{a publicd. men{inerea ordinii publice, prevenirea f'aptelor penale, proteclia
sanatatii
sau a moralei. ori pentru protejarea drepturilor qi liberta{ilor altora73.

De reguld.

aceste

condi{ii privind exercitarea dreptului la libera circula}ie urmdresc ocrotirea unor valori
economice qi sociale, a drepturilor qi liberta{ilor fundamentale, normala
desfbqurare a rela{iilor
cu alte state.

Decretul Lege

l0 din 8 ianuarie

1990 este un act normativ. care incheie perioada de

restriclii legate de dreptul de ieEire qi intra in Romdnia. Acest document le ofbri cetdtenilor
romdni un bun rar pdnd atunci. paqaportul.

Tot in 1994 prin OG 3711994.11 apare prima modificare in spa{iul romdnesc: rdmaqi
fdra acte de cdldtorie, in strdinitate. ceta{enii romdni se pot adresa misiunilor
diplomatice qi
of-iciilor consulare pentru ob{inerea unui paqaport consular. Paqaporlul consular
era un act cu
valabilitate de 6 luni qi posibilitatea de a fi prelungit p0na la I an, care se relinea
la oblinerea a

noi documente de cdlatorie. O a doua modif'rcare vizeazd cetd{enii romdni cu domiciliul in


strdindtate. care aveau dreptul la oblinerea unui paqaport simplu, cu specificarea
{drii de
domiciliu pe pagaport.Ts
Prin Ordonan{a de Guvern 6511997 se impune ca unic document de cdlatorie in cazul
cetd{enilor rom6ni afla{i in strdindtate, paqaportul consular. Cererea pentru ob{inerea
unui
pa$aport se adresa. personal, Direc{iei Paqapoarte sau unitdlilor
teritoriale ale acesteia.T6

La numai un an dupa intrarea in vigoare a Ordonan{ei, in 1998. Legea 2161199g17


aduce noi modificdri legate de regimul paqapoartelor. Legiuitorii incep sd
devind din ce mai
ttMihai

Constantinescu, Antonie lorgovan, Ioan Muraru, C'onstilulia Romdniei


revizuita comentarit tl/
expliculii. Editura All Beck. 2004. p. 46.
" Decizia Cur{ii Constitulionale nr.63 I din 24 noiembrie 2005 publicatd in Monitorul
Ofrcial nr. I127 din t4

decembrie 2005
'" Legea 37 1994 privind eliberarea qi pdstrarea paqapoartelor
http://www.jurisprudenta.com/lege/ordo nanta-3J1994-q666zl

,'hftp:/'w\rw'cdep.ro/pls/legis/legis-pck.htp
''
http:

act text'lidt:14365 accesat la data de20.04.2011

"'www.sc-i.ro'SCAo%2\rezumateoh2O2005/SCA

o/o20rTo201664%202005.htm

accesat la data de 2l .04.201

47

aten{i la modalitdJile de utilizare a paqaportului. Paqaportul consular nu


mai poate fi fblosit
decAt pAnd la intrarea in !ard. cdnd igi pierde valabilitatea; sancliunile
referitoare la
restrdngerea dreptului la liberd circulalie se pot aplica (fEra a
se specifica qi in ce condi{ii) qi
persoanelor care se reintorc in Jard inbazaacordurilor de readmisie

Pdna
Canada.

in 2001, emigrarea a crescut mai ales pentru

Statele Unite ale Americii

gi

Din 1999, asistam la o

reducere a numdrului acordurilor de recrutare a fbrtei de


muncd cu diferite {dri europene ca Spania, portugalia, Germania, Italia.

Immigration and Asylum Act


ar

fl

199978

Acest act legislativ se bazeazd pe alte documente legislative. din anii precedenti. cum
Actul din 1971. 1986. 1993. 1996. prezentul document repreyentAnd o actualizare a

situaliei.
inca din Actul din 1971 cu privire la imigrafie qi azil,se prevedea cd Secretarul de stat
poate emite noi directive Ei condilii cu privire la acordarea viselor de intrare
ieqire in qi din
Ei

UK.
Paragraful l0 al acestui act prevede cd o persond poate

fi obligata sf, pdrdseasci Marea

Britanie daca de{ine o vizd de qedere temporard, dacd nu respectd condiliile prevdzute de lege
pentru perioada de qedere.
Paragrafele

I qi 12 prevdd condiliile in care pot fi

indepdrta{i sau extrdrlali solicitanlii

de aztl politic: daci se constatd ca via{a qi libertdlile solicitantului nu sunt puse in pericol
de
orientarea politica . religia sau rasa acestuia.
Paragraful 16 prevede cd secretarul de stat poate solicita o anumitd sumi de bani celor
care cer azil. pentru a garanta securitatea financiard a acestora..

in arricolul 22 sunt stipulate restricliile de muncd

cauzate de discriminarea rasiald.

prevazute qi de actul din 1996.

in

acelaqi act se menlioneazd qi cdsdtoria "suspicioasa"" adicd realizald, cu scopul


evitArii legilor migra{ioniste din UK, Ei se precizeaza obligalia ceta{enilor de a sesiza aceste
cazuri. de care sunt la curent.
Persoanele responsabile cu legile gi respectarea acestora. controlul migraliei, etc. sunt

Secretarul de stat qi oliferii de imigra{ie.

' Legea 2l61 1998 privind regirnul paqapoartelor


%28M.jEwNTU-%29.htm
78,

http:

in

Romdnia http://www.legestarl.ro/Le-ee-nr-2 l6-din-199g-

'w\4\ .tegrslation.eov.uk/ukpga/1999/33/contents.

accesat ladatade 15.05.20

ll
48

o persoand

se face vinovatd de delict, dacd incearcd sd oblin d vizd,de


intrare sau iegire

din UK prin inqeldciune, dacd incearcd sd amdne sau evite efectele legii
sau pedepsele care
trebuie sd i se aplice. Aceste acte se pedepsec cu inchisoarea,
intre 6 luni gi 2 ani. in func{ie

de

gravitatea actelor qi rezolvarea problemei. Este amendata qi


asistarea unei intrdri ilegale pe
teritoriul UK.
O persoand este un clandestin dacd intra pe teritoriul UK ascuns intr-un vehicul
sau alt
mijloc de transport. qi care pretinde azil politic. Posesorului navei sau mijlocului de transport
unde este gdsit un clandestin. i se poate aplica o amnedd de pdnd la 2000
lire sterline, pentru
f-recare persoand gasita in afara legii.

Exista un Tribunal pentru Apel


refuzatd' intrarea

in UK

in

cazuri de imigra{ie.

persoand cdreia

ii

este

poate depune apel qi poate cere o audien{d pentru a contesta refuzul


9i

a discuta cererea sa.

Pe ldngd acest tribunal, existd altd imstitu{ie. cea a Comisarului pentru servicii
de
imigrare. numit de cdtre secretarul de stat, prin consultare cu Cancelarul Lorzilor
qi Miniqtrii

El are ca sarcind supravegherea gi

Scofiei'

in

materie de

in grija sa un minor, acesta poate

rdmdne pe

promovarea bunelor servicii

imigra{ie.

Dacd solicitantul de azil politic are

teritoriul LiK in calitate de "solicitant de azil" pdnd copilul implineqte l g ani. Sprijinul
acordat
refugia{ilor sau celor care cer azil politic se acordd in funcJie de numdrul persoanelor
implicate" durata de acomodare. localie. etc.qi este stabilit de citre Secretarul de
Stat. Dacd
acesta constatd cd un copil nu are condilii minime decente de trai impreund
cu imigraltul care

il

are in grijd, trebuie sa ia mdsuri pentru asigurarea acomoddrii copilului. in condilii


adecvate.

Un ofi1er de imigrare poate aresta fbri mandat un imigrant care se dovedeqte vinovat
de fapte contravenlionale. sau care este suspectat ca ar planui acte ilegale.

in

decembrie 2000, Rom6nia

acceptat acquis-ul comunitar

al capitolului 2

Acordului de Asociere ,.Libera Circula{ie a Persoanelor" al Uniunii Europene.Te


Statul romdn a impus o serie de mdsuri restrictive in perioada 2000-2006, pentru
controla migralia privati de muncd (migraJia clandestind).

al

'''Luminifa

Constantin,Valentina Vasile, Fenotnenul migru{ionisr din perspectiva aderiirii Rontaniei


lo Llniuneu
L,ttropeund, Institutul European din Romdnia, Bucuregti. 2 004, p. 26

49

Nationality, Imigration, Asylum Act

200280

in capitoul 41 se prevdd condiliile in


cunoaqterea istoriei, a

limbii engleze,

care se acordd cetd{enia britanicd gi anume.

vie{ii in UK.

Retragerea cetd{eniei britanice se poate dispune de cdtre secretarul


de stat ?n cazul in
care persoana vtzatd' se face vinovatd de acte care prejudiciazd, Marea
Britanie sau un alt
teritoriu britanic.

Actul nu prevede modificdri in ceea ce priveqte acordarea azilului poltic. dar


men{ioneazd instaurarea unor "centre de acomodare" pentru persoanele
care au nevoie de aga
ceva' insd dacd au beneficiat de 6 luni de asisten{d in acest scop de
acomodare, acest ajutor
poate fi sistat. la indicaliile Secretarului de Stat.

Aceastd asistenld in cadrul centrelor de acomodare prevede: asigurarea


alimenta(iei
zilnice qi alte lucruri esen{iale traiului. bani. sprijin pentru transport
cdtre pi de la centru in
scopul desfbgurarii de activitdli voluntare, educa{ie gi traininguri. facilitali
legate de sistemul
sanitar. etc.

copil din cadrul unui centru de acomodare poate sd nu fie primit in cadrul unei
gcoli cu program normal de pe teritoriul UK. insd poate benef-rcia
de programe speciale de
l-Jn

educare.

in anul 2003. printr-o noud ordonanld, in

Romdnia se introduc doud aspecte

importante: in primul rdnd, sunt stipulate condiliile de eliberare a unui pa$aport


simplu, pentru

minorii sub 14 ani. Al doilea aspect se refbrd la introducerea unor noi specificiri legate
condiliile in care se aplicd restrAngerea dreptului la liberd circula{ie.
RomAnia se orienteazdin a implementa patru

de

politici in domeniul migraliei:sr

- Politica privind imigralia controlatd


- Politica privind prevenirea qi combaterea imigra{iei ilegale

- Politica privind azilul


- Politica privind integrarea sociald a strdinilor

Politicu privind imigrulia controluld vizeazd, qi domeniul reintregirii gi formarii


familiei. asigurdnd dreptul strdinilor de a intra qi de a rdmdne pe teritoriul RomAniei.
Imigralia
controlatd are
*','

'

in

vedere promovarea liberei circula{ii

http:"wwr.r.legislation.gov.uk/ukpga/2002l4llcontents,
http: "wwr'r'.ier.ro/documente/spos2o08 ro/Studiul

persoanelor

accesat la clata 6e 15.05.20 I

in cadrul Uniunii

-_Migratie_RO.pdf accesat la data de

15.0-5.20 I

50

Europene. dar 9i facilitarea admisiei lucratorilor din terfe


ldri. Masurile propuse in Rom6nia
prin strategia na{ionald. sunt in concordan{d cu Programul de la
Haga gi cu politica comund a
UE in domeniul imigraliei legale.

Politica privind prevenirea si combatereu imigruliei ilegule include mdsuri f-erme


de
imbundta{ire a capacitalii autoritatilor, de a reduce economia subterani. caracterizatd,
prin
desfbqurarea de activita{i ilegale, angajare

in munci lira forme legale. posibilitatea ob{inerii

de servicii de sdndtate gi educa{ie prin mijloace ilicite posibilitatea fblosirii documentelor


Ei
false gi falsificate.

Implementarea

politicii in domeniul prevenirii qi combaterii migraliei

presupune 9i dotarea misiunilor diplomatice sau

ilegale

oficiilor consulare ale Romdniei cu aparatura

necesard detectdrii documentelor de calatorie false sau falsificate. Statul


romAn promoveaz[

extinderea institu{iei Ofilerului de l-egdturd. cu personal specializat. inclusiv


in probleme de
migra{ie. in special in prile cu un poten{ial migrator ridicat.
Aceste doua politici. au presupus un set destul de amplu de mdsuri legislative care
au
vizatatdt reglementarea regimului paqapoartelor cdt gi condiliile pe care cetd{eanul trebuie
sd
le indeplineascd la ieqirea din {ara.

Asylum and Immigration Act 200482

in parugraful

19 al ecestui act se intdresc prevederile actelor anterioare din acest

domeniu" se menfioneazd conceptul de "trafic de persoane "" act ce este numit ca f]ind ilegal.

gi definit ca favoizarea intrdrii clandestine pe teritoriul UK sau in alta


{ara gi exploatarea
acelor persoane.

in anul 2005 in

Romdnia. Ordonan{ele 2812005

si

4312005

modifica inca o datd

prevederile Ordonanfei 6511997. permildnd eliberarea paqapoarlelor simple. in regim


de
urgen{a, la ..cererea expresd" a solicitantului. in termen de 3 zile. in condi{iile plalii unei
taxe
speciale' Instituliile care primesc cererile pentru eliberarea paqaportului simplu se inmullesc.

iar fluidizarea 1'luxului eliberirii acestor documente este evidentd.

Anul 2005 aduce modificdri substan{iale prin introducerea Legii 24812005 privind
regimul liberei circula{ii a ceta{enilor romdni in strdindtate8s. Legea 248 este un act
".generos,'
nttp: /www.leglslatton.gov.uk/ukpgal2}}4l l9lcontents, accesat la

data de 1,5.05.20 l l
"
"'Legea
184/:005 privind regimul liberei circulatii a cetdlenilor romdni in

http://www.legestart.ro/[.egea-248-2005-regimu l-liberei-circu latii-cetaten ilor-roman


i-strainatate%28MTUyNDk4oh29.htm

str6indtate

51

care. in sf-drgit, incearcd sd raspundd problemelor puse de traseul


migratiei private intr-un mod

detaliat' Aceastd lege garanteazd dreptul cetd{enilor rom6ni de a cdldtori


in strdindtate. de a
emigra qi reveni oricdnd in !ard, in condiliile in care indeplinesc prevederile
legale instituite.
Ceta{enii romdni pot cdlatori in strdindtate sau se pot reintoarce in
lara pe baza a patru tipuri
de documente de cdldtorie: pagaporlul diplomatic, pagapoftul de serviciu, paqaportul
simplu gi

titlul de calatorie.
Legea 248 consacrd un spaliu larg specificarii condiliilor

in care se poatc desfdqura

circula{ia minorului in strdindtate. Confbrm noilor reglementdri, cetdlenii romani minori nu


pot calatori in straindtate decAt insolili qi numai cu acordul pdrin{ilor sau reprezentan{ilor

legali. Condiliile

in

care un minor sub 14 ani poate

fi

inscris pe pa$aportul parin{ilor.

condiliile in care unui minor peste 14 ani i se poate elibera pagaporl simplu, condiliile pe care
trebuie sd le indeplineascd inso{itorul minorului care cdldtoreqte in striindtate qi obliga{iile
acestuia cunosc specificdri detaliate in actul normativ, incercdnd
abandon sau muncd

incepdnd
strdindtate

in

si prevadd situaliile de trafic,

ilegali in strdindtate in cazul acestei categorii.

cu I

decembrie 2001 cetdlenii romdni care doreau sd caldtoreascd in

..scopuri particulare" sunt supuqi unei serii de restric{ii care vin din parlea

propriului lor stat.


Pentru ieqirea din {ar5: fiecare cetd{ean care dorea/sau avea nevoie sa cdlatoreascd in
strdindtate trebuia sd prezinte la iegirea din {ard: asigurare medicald. bilet de calatorie dus-

intors

E;i

sumd minima

in

valutd intr-un ,,cuantum corespunzdtor sumelor de refbrin{a

determinate de autoritalile na{ionale ale statelor de destina{ie sau de tranzit. proporJional cu


durata sejurului. dar nu mai pulin de 5 zile". Cuantumul acestei sume urma sd fie stabilit qi
actualizat prin ordin al Ministrului de Interne. cu avizul Ministerului Afacerilor h,xterne.

Dupd aproape

3 ani in

care restricliile funcli oneazd,

Ordonanla de Guvem 2812005 introduce

o noud condilie.

in

aceastd fbrmd.

in

2005.

Cetd{enii romdni trebuiau

s6

prezinte. pe ldnga asigurarea medicald, biletul de cdldtorie dus-intors. suma de bani calculatd
confbnn reglementdrilor in vigoare (sau documente doveditoare) ,,documente care
Ei
iustiflca
scopul qi condi{iile Eederii planificate."sa

Politictt pri,-ind uzilul reprezintd o componenta importantd in cadrul managementului


imigraliei. Prin domeniul azilului se in{eleg toate aspectele legate de procedura de acordare a
n'

O.donanla de Guvern 28/2005pentru completarea qi modificarea unor acte normative


http:i/www.legestart.ro/Ordonanta-28-2005-modificarea-completarea-unor-acte-normative%28MTtJxODUw%29.htm
52

unei fbrn"re de protec{ie, regimul juridic al strdinilorpe parcursul procedurii


de acordare a unei
forme de protecJie. precum gi dupa oblinerea acesteia.

Actul normativ intern care reglementeazd, problematica azilului in Romdnia este.


pentru moment, Ordonanla Guvernului 102131.08.2000 privind
statutul gi regimul refugia{ilor

in

RomAnia.85 Prin adoptarea acestei ordonanJe s-au

pus bazele unei proceduri speciale

de

stricta aplicare. depdgindu-se astfel una dintre etapele procesului de armonizare lesislativd
cu
aquis-ul comunitar in domeniul .lustiliei gi Afacerilor Interne.

in

Pornind de la necesitatea aplicarii Regulamentelor Uniunii Europene qi a transpunerii


legisla{ia na{ionalS a principalelor Directive elaborate pe plan european in domeniul

azilului. legisla{ia nafionald a fost modificatd qi completatd in urmdtoarele privinle:


' Refbrmularea deflniliei refugiatului, a clauzelor de incetare, retragere qi anulare a
statutului de refugiat gi introducerea principiului nereturndrii refbritor la persoanele
aflate in
procedura de acordare

a statutului de refugiat. in vederea armonizdrii depline cu textul

Conven{iei de la Geneva din 1951 gi al Protocolului de la New York din 1 967 privind
statutul
refugialilor la care Romdnia a aderat fErd rezerve prin Legea 4611991;

' A fost inlaturatd

dif'erenla de regim juridic intre persoanele care au primit statut

juridic de refugiat pi cele a care au dobdndit protec{ie umanitard condilionata. Astfbl.

se

reglementeazd accesul ambelor categorii de persoane la aceleagi drepturi.

in

vederea imbunatd{irii asistentei acordate solicitanlilor statutului de refugiat s-a


stabilit creqterea sumelor afbrente aloca{iilor de hrand gi cazare precum qi introducerea unei

alocalii noi reprezentdnd bani de buzunar.

in

concordan{d

cu prevederile Directivei

Consiliului European 2003191F.C dtn 27 ianuarie 2003 privind standardele minime penrru
primire Noile reglementdrii privind statutul gi regimul refugiafilor permit scuftarea procedurii.

a cererilor evident nefbndate Ei a abuzurilor. cu toate acestea fiind


la utilizarea sistemelor infbrmatice. care permit compararea rapidd a

solu{ionarea rapidd
necesard trecerea

amprentelor digitale ale solicitanJilor statutului de refugiat, elimindndu-se tendin{a unora de


a
fbrmula cereri de az.ll sub identit[tri dif'erite. Aceste sisteme vor trebui s6 includd gi amprentele

strainilor depistali cu qedere ilegala sau care au trecut fraudulos fiontiera. pentru satisf'acerea

n'OrdonanlaGuvernului

102/3 l.08.2000privindstatutul Ei regimul refugiafilorinRomdnia


http://www.legestart.ro/Ordonanta- 102-2000-statutul-regimu l-iefugiatilor-Romania-yo2gMTe
I OTc- oh29.htm

53

acestor nevoi autoritatile romane au trecut la crearea sistemul infbrmatic


EURODAC8,, gi la
implementarea Regulamentelor Dubrin8T a solicitanlilor de
azil.

Prin legislaliu in clomeniul inlegrdrii

,sunt definire categoriile cle

striiini

care
beneflciazd de programe speciale de integrare. Toate mdsurile in domeniu
unndresc sus{inerea

participarii active a strdinilor care domiciliazl, sau au reqedinta pe teritoriul


Romdniei. la viaJa
sociald. economicd 9i culturald a jarii, contribuincl astf'el la dezvoltarea unei
relalii bazate pe
incredere 9i responsabilitate reciprocd intre aceEtia qi societatea romAneascd.

Confbrm Ordonan{ei Guvernului nr.4412004 privind integrarea sociald a strdinilor care


au dobindit o fbrmd de proteclie in Romdnia, integrarea sociald reprezintd, aga cum
am

aflrmat, procesul de parlicipare activi a strdinilor care au dobdndit o fbrmd de protec{ie


in
Romdnia la viata economicd, sociald qi culturald a societd{ii romdneqti, iar pentru
realizarea
acestui lucru este necesari derularea unor programe de integrare qi facilitarea
accesului la o
serie de drepturi economice gi sociale: dreptul la un loc de muncd. dreptul
la educa{ie, dreptul
la asisten{a medicald gi sociald qi dreptul la o locuinld.

Principalele institulii responsabile pentru politica de migra{ie sunt Oflciut Romdn


pentru Imigrdri. Departamentul Schengen gi Polilia de Frontierd. Toate structurile
sunt in
cadrul Ministerului Internelor gi Refbrmei Administrative al Romdniei.

Oficiul Romdn pentru Imigrdri (ORI)88 este principala institulie din

Romdnia
responsabild pentru politica migra{ioniste. ORI este definit prin lege ca o institulie specializat6

a administrafiei publice centrale cu personalitate legald. parte a Ministerului Internelor qi


Reformei Administrative al Romdniei, fondatd la 26 iunie 2007. prin reorganizarea Agen{iei
Nalionale de Externe gi AgenJiei Nalionale pentru Refugiafi. Odata cu reorganizarea. Oficiul

Romdn pentru lmigrare $i-a asumat

de

asemenea responsabilitatea

de preg6tire

documentelor necesare imigranfilor pentru a lucra in


tard.

Misiunea sa este de a implementa politicile Rom6niei in domeniul migratiei, azilului,


integrdrii strainilor Ei legisla{iei relevante acestor domenii. Are prerogative difbrite qi esenliale

in domeniul migraliei. precum azilul, vizele etc. De asemenea, este principalul canal of-icial de
comunicare cu cei cointeresa{i in informarea privind legislaJia" documentele necesare
cetd{enilor uh.lzf:.E. cu cei din {arile ter-!e Ei cu solicitan{ii de azil.
no

Baza europend <le amprente

digitale
n'Au ca scop
determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse
intr-un
membru al UE, de un resoftisant al unei tari tete.
** oficiul
Romdn de lmigrdri http://ori.mai.gov.ro/detaliilpaginalrolprezentarea-institutiei/57

stat

ORI identiflca 9i implementeazd proiecte eligibile cu finan{are externd nonrambursabilS. avdnd drept scop ajustarea legisla{iei, regulilor qi
procedurilor" cadrului
institulional in domeniul migra{iei Ei azilului la acquis-ul European gi
cadrul institu{ional
existent in statele UE.

doua institulie care are de a face cu probleme migralioniste in Romdnia este


Deparlamentul Schengen. care a fbst infiinlat pentru asigurarea coerentd a caracterului
unitar
al aderdrii Romdniei la Spa{iul Schengen. Aderarea la zona Schengen reprezinti unul din
obiectivele prioritare ale RomAniei dupa

ianuarie 2007. l-ermenul-limita stabilit

de

autoritatrile romane pentru atingerea acestui obiectiv este anul 2011.

Departamentul Schengen este o structurd specializatd in cadrul Ministerului


lnternelor

qi Refbrmei Administrative, ldrd personalitate


.juridicd, cu competenle generale la nivelul
na{ional pentru coordonarea qi monitorizarea tuturor activitdlilor indeplinite
de autorita}ile gi
instituliile responsabile in acest domeniu, in conformitate cu Strategia Na{ionald privind
Spa{iul Schengen. Planul Indicativ privind Facilitatea Schengen. planul de Ac}iuni
Schengen
9i Strategia Nalionald de Management Integrat al Frontierei de Stat a Romdniei.
Depaftamentul este condus de un secretar de stat, numit de cdtre prim-ministru.se

Polilia de Fronliera (PF) este o altd institulie puternic implicatd in politica de imigrare
a Romdniei qi este partenerul principal al ORI in implementarea legislaliei relevante. pF
este

definita prin lege ca

o institulie

specializatd, parte

a Ministerului Internelor qi

Rel.ormei

Administrative. responsabila de supravegherea


Ei controlul frontierelor Romdniei pentru
prevenirea accesului ilegal al persoanelor pe teritoriul Romdniei.
de asemenea prevenind qi
luptdnd impotriva difbritor crime transtiontaliere. inclusiv traficul ilegal de fiin1e
umane.e0

Pentru descuraiarea imigra{iei ilegale" politica in domeniu vizeazd, dezvoltarea unor


canale de infbrmare a potenlialilor migranli asupra condiliilor legale de admisie
gedere in
Ei

Romdnia.

Constitulia Romdniei

garanLeazd.

dreptul la liberi circula{ie. fiecare cetd{ean romdn

avAnd dreptul de a emigra qi de a reveni in {ar6.

Immigration, Asylum and Nationalify Act 2006e1


in paragraful l3 se precizeazdcondiliile in care o persoand este deportatd in
{ara
provenien!d. respectdndui-se drepturile, gi acfionAnd in interesul na]ional
al UK.
*"
'"

de

http: www.schengen.mai.gol.ro inder ll.htm


http: wlr w.politiadelrontiera.ro

"r http:i/www.iegislation.gov.uk/ukpga/20061 l3lcontents . accesat la data de 15.05.20 I I


55

Este prevazurd' ca ilegala angajarea unei personae care reprezintd


subiectul unui
control imigra{ionist, care nu are vizdde intrare gi qedere in UK, sau
al cdrui permis
qedere
de

a expirat sau a fbst ob{inut ilegal. Angajatul imigrant trebuie


sa aiba

in primul r6nd aceste acte

valabile, apoi sd fie inregistrat la Agenliile responsabile cu aceste eviden{e


inainte de a incepe
sd lucreze.

UK Borders Act 2007

e2

Secretarul de Stat poate solicita unei personae aflate sub control imigralionist
sa aplice
pentru "inregistrare biometricd". Retinerea gi utilizarea informa{ilor personale
pot fi dispuse
de cdtre Secretarul de Stat, dacd este necesar in interesul scuritdlii na{ionale.
mai
ales.

Borders, Citizenship and Immigration Act 2009er

in

acest act, sunt men{ionate atribu}iile Secretarului de stat qi

al celorlal{i oficiali

responsabili cu migralia, dar qi noi funclii ale acestora.

in ceea ce privegte oblinerea cetdleniei britanice prin cdsdtorie cu un cetd{ean britanic.


actul aduce modificdri legii din 1981, unde era prevazuta cdsatoria cu un
cetdlean britanic sau
partener cu acesta, iar acum este inlocuitd cu expresia"are legdturi
familiale relevante". ceea
ce ldrgegte aria de aplicare a legii.
Un copil ndscut pe teritoriu britanic primeqte cetdlenie dacd pAni la 18 ani,
unul dintre
parinfi obline cetdlenia, sau pdrin{ii aplica pt ceta}enia copilului direct.
Principalele acte normative ce reglementeazd,migra{ia in Rom6nia sunt:ea

- Legea privind regimul striinilor in Romdnia (Ordonanla


19412002

de Urgen{d a Guvernului

privind regimul striinilor in Romdnia. aprobatd cu modificdri prin L.35712003).


Ordonanfa de Urgen{d privind statutul qi regimul refugia{ilor in Romdnia (O.U.

102t2000).

Ordonan{a Guvernului

nr

4412004

privind integrarea sociald a strainilor care all

dobdndit o fbrma de protecfie in RomAnia.

- Legea privind prevenirea gi combaterea traficului de persoane (L. 6781 2001).


- Legea pentru ratificarea Memorandumului de inlelegere dintre Guvernul Romdniei

qi

'

http: ' wr'r w.legislation.gov.uk/ukpgal2007 |3}/contents accesat la data


de 1 5.05.20 1 I
,
http:'/www.legislation.gov.uk/ukpga/2009/l I/contents , accesat la data de r5.05.201
,''http:/'www.ier.ro'documente/studiideimpactpaisll
I
-

0i.0.5.t01

ro/pais2 studiu5 anexe

ro.pdf

accesat

Ia

data

de

Organiza\ia Internalionald pentru Migra{iune privind cooperarea

in domeniul

repatrierii voluntare umanitare asistate (L 37412003).

in perioada 2002-2007 a fbst eliminata obligativitatea vizelor Schengen" fapt ce a dus


la o creqtere rapida in migra{ia circulard, chiar Ei in mdsura in care romAnii care ai fbst
anterior ..bloca1i" in ldrile Schengen au putu sd se intoarcd

in

Romdnia, pentru a intra in

sistemul de migralie circulard.


Posibilitatea de qedere legala pe o perioada de trei luni in calitate de turist a condus la

dezvoltarea unui sistem sofisticat de migra{ie circulard, concetrat pe


tari precum Spania
Italia.
Ordonan{a Guvernului

nr

4412004 privind integrarea sociald

a strainilor

gi

prevede

acordarea de drepturi 9i obligalii cdtre cetd{enii straini care au dobAndit o formd de


nrotectie in
Romdnia.es

Din 2007 pdnd in prezent, asistdm la un acces liber pe piafa europeand a muncii, fapt
ce este f'avorizant atAt pentru crearea unei piele europene a muncii, dar pentru inregistrarea
Ei
unor derapaje severe in pie{ele locale.

Romdnia adoptd

o politicd activd qi flexibila in domeniul imigrafiei

controlate.

adaptatd la condiliile na{ionale" regionale qi internalionale, inclusiv prin atenta monitorizare


a

admisiei qi qederii strdinilor.


Strategia nalionala privind imigralia pentru perioada 2007-2010, reprezintd urmdtorul
pas pe care Romdnia

il

fbce in cadrul eforturilor de modernizare a procesului de geslionare a

imigraliei pe teritoriul nalional qi se doreqte a stabili intr-o manieri simpla qi directd


obiectivele avute in vedere la nivel na{ional pentru o mai bund abordare a fenomenului in
interesul societalii romdneqti. Pe parcursul acestei perioade autorit6tile rom6ne igi vor stabili
qi coordona ac{iuni Ei misuri concrete in domeniul imigra{iei, care se vor incadra in liniile
directoare stabilite de prezenta strategie.e6

Obiectivele acestei strategii pe anul 2007 au fost:e7


- imbunat5{irea managementului privind admisia strdinilor qi limitarea celor cu pedere
ilegalS pentru a diminua imigralia ilegala

e5

http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisll

20.04.201

ro/Pais2 studiu5 anexe.

ro.pdf accesat Ia data

de

""http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HoTARARI-DE-cuvERN/HG I 122-

2_007.pdf accesat la data de 17.04.201 |


'"Daniela Constantin,
Zizi Goschin . Pcrspective eltopene de aborclare u

European din Romdnia, Bucuregti,2008, p.23

a:ilului si migraliei. Editura Institutul


57

- completarea deflcitelor de fbrta de muncd din Romdnia cu personal


califlcat din terJe
{ari

- atragerea de investi{ii straine in Romdnia

creqterea nivelului

de infbrmare a popula{iei din Romdnia despre fbnomenul

migra{iei. astfbl incAt sd se respecte legisla{ia in vigoare qi strainii sa fie accepta{i


mai facil de
societatea romAneascd

participarea strainilor

la via{a sociald qi culturala din

RomAnia

cu

resDectarea

identiHlii lor culturale

dezvoltarea cooperdrii interinstitulionale qi specializarea personalului institu{iilor


implicate in implementarea Strategiei Nalionale privind Imigralia.

in ultimii ani, deqi Romdnia gi-a pastrat. in mare mdsurd. caracterul de stat de tranzit.
aceasta a inceput sd devind tot mai

mult un stat de destinafie.

Astf-el. la sf-drqitul anului 2009, pe teritoriul Romdniei se aflau 59.062 straini din state
ter{e cu qedere legald, cu 4oh mai mulli decdt la sfbrqitul anului 2008 gi cu76,2oh mai
mulli
decAt

in 2005. Din totalul de 59.062 straini inregistra{i cu Eedere legald la sI?rqitul anului

2009.49.406 aveau un drept de gedere temporard (54%) gi 9.656 (16%) un drept 6e gedere
permanentd. conform scopurilor stabilite de legisla{ia in vigoare.e8
Obiectivul principal al autoritalilor este de a maximiza efectele pozitive qi de a limita
ef'ectele negative ale imigraliei pentru RomAnia
Ei, implicit, pentru cetd{enii rom6ni. in acest
sens. autoritalile romAne cu

atragere

atribufii in domeniul imigraliei trebuie sd intensit-rce activitatea de


acelor categorii de imigran{i care pot contribui la acoperirea unor domenii

deficitare. cu impact direct

in dezvoltarea economica qi in

documentele programatice adoptate

strdnsd corelare cu politicile qi

la nivelul UE, precum Ei cu

respectarea drepturilor

imigran{ilor.
Cdt priveEte libera circulatie a cetd{enilor romdni in strdinatate. ea este de asemenea
garantatd prin permiterea emigrarii Ei revenirii in
{ara. Constitu{ia valorificd o reguld ce
rezultd din documentele juridice interna{ionale qi de tradi{ie in materie, in sensul cdreia orice
persoand este libera sd pdrdseascd orice
!ard, inclusiv propria sa {ard.

""

http://www.mai.gov'ro/Documente/Transparenta%o20decizionala/Anexa-strategie%20imigratie.pdf

data de 15.04.201

accesat la

Cei care emigrau inainte de 1990, plecau definitiv din Romdnia 1dr6 inten{ia de
a se
mai intoarce. intre timp lucrurile s-au schimbat. Emigra{ia este exclusiv de ordin economic.
iar cei care pleacd, de obicei, sunt singuri, nu cu familiile lor.ee

in luna martie a anului 2011, Marea Britanie a schimbat condiliile de munci

pentru

imigran{ii preovenien{i din {drile intrate in UE in anul 2004, precum Letonia. polonia.
acestora fiindu-le permis sd munceacd fErd a avea nevoie de acte speciale; a lbst desfiin{at
"'fbrmularul de inregistrare"
a muncitorilor in baza d,e date special creatd in acest sens"").

Munitorii din Romdnia

;i

Bulgaria, fdri intrate in Uniunea Europeand in anul 2007, vor

trebui sd aqtepte incd trei ani pentru a putea lucre in Marea Britanie lbri restric{ii qi fhra a avea
nevoic de pcrmis de munca.
Primul pas care trebuie sd

il

faca un roman in UK este sd oblini un card bancar, apoi

numdrul de asigurare. sau "insurance number".Mai apoi, trebuie sd aplice pentru eliberarea
unui certificate de inregistrare, care poate fi "yellow card". pentru self'-employed. sau ,'blue
card" in cayul in care lycreazi intr-o flrm6. Pentru a obline blue card-ul, trebuie sd lucrezi
un
an de zile intr-o companie, dar pentru a

fi angajat intr-o firm6 britanica. ai nevoie de blue

card' acesta fiind principalul paradox, care momentan nu are altd rezolvare legald.

De cele mai multe ori. muncitorii romdni oblin yellow card-ul. qi lucreazd ca angajat
propriu intr-o firmd, dar fiind inregistra{i pe o pozilie inferioard studiilor
Ei pregatirilor. sau
difritA de activitatea reald pe care o presteazd acolo.
O altd posibilitate este inregistrarea tinerilor ca studen{i, qi in aceste condilii. pot lucre

maximum 20 de ore sdptdmdnal,in orice domeniu, dacd de{in cardul de student.


Derularea raporturilor de munca este permis

in lipsa unei autorizalii de muncd in

cazul celor care:

Au dobdndit dreptul de

Eedere

in Marea

Britanie inainte de aderarea Romdniei la

lJniunea Europeand. prin care nu le este limitat dreptul de a ocupa un loc de


munca in acest stat:

Au lucrat continuu qi legal in Marea Britanie, inbazaunui contract de munca. pentrLl o


perioada de l2 luni incheiata la

Sunt detaga{i

in

3l

decembrie 2006 sau ulterior acestei date:

Marea Britanie de o companie cu sediul pe teritoriul unui alt stat

membru al Uniunii Europene / Spa{iului Economic European;

o'.Canrelia
r0"

l'oanchind, Migraliu inlernalionald $i poli/icile sociale,Editura Lumen, Iagi, 2006,p.g7


http://www.statistics.gov.uk/hub/population/migration/migration-within-the-uldindex.html
, accesat la data de

l-5.05.20 |

Au dubla cetd{enie, qi pe lAnga cetd{enia rom6na delin qi cetatenia Regatului Unit


al
Marii Britanii 9i lrlandei de Nord, Elve{iei sau a altui stat al Spaliului lrconomic
European (cu exceplia Bulgariei);

Membrilor de familie ai cetdlenilor romAni sau

ai cetd{enilor din celelalte

state

membre ale Uniunii Europene care Ei-au exercitat dreptul de gedere pe teritoriul
Marii Britanii;
Sunt membri de familie (so!/sofie/parlener civil sau descendent direct cu vdrsta
sub l g

ani) ai unui cetdlean dintr-un stat care nu este membru al Spa{iului Economic
European care de{ine un drept de qedere qi muncd pe teritoriul Marii Britanii;
Sunt membrii unei misiuni diplomatice sau membrii de familie ai unui diplomat
sau ai
unei persoane care beneflciazd de imunitate diplomaticd;

Au dobdndit statutul de ..lucrdtor inalt calit-icat" in baza programelor: Highly Skilled


Migrant Programme / International Graduates Scheme / Scottish Graduates
Scheme.

3.2. Aderarea Rominiei la Uniunea Europeani. Migra(ia

Dimensiunea istoricd gi culturala

- probleml

a procesului de integrare a fost o

si solu{ii

componenta

constantd a ldrgirii, mai ales cd ea corespundea diversitalii qi pluralismului ce caracterizau


qi
caracterizeazd Europa. Unul din pdrin{ii fondatori ai Uniunii Europene af.irma cd .,noi
trebuie
sd facem Europa nu doar pentru popoarele libere. ci gi pentru cei din Est care
au nevoie de

sprilinul pi adeziunea noastrd morald,'.101


RomAnia este prima {ard din Europa Centrala qi de Est care a avut rela{ii oficiale cu

Comunitatea Europeana.

in

I 974,

in{elegere a inclus Romdnia

in

Sistemul Generalizat

de Preferin{e al ComunitAtii iar un acord asupra produselor industriale a fbst semnat

Schimbarea peisa.iului

politic

E,uropean dupd cdderea regimurilor comuniste din

Europa Centrald qi de Est a condus la un proces de regAndire


europene"

in 19g0.

a structurii

Comunitatii

in direc{ia crearii unei uniuni politice qi a uniunii economice gi monet are. Baza

""Maria Costea. Simion Costea, !ntegrarea Romdniei in LJniuneu Europeand. provociiri perspec.livr:, Editura
si

lnstitutul European, 2007, pp. 24-25

legala a noii Uniuni Europene este reprezentatd de Tratatul de la Maastricht.


semnat la 7
fbbruarie 1992 Ei ratificat la I noiembrie 1993.
[Jna din dimensiunile malore ale procesului de democratizare a societd{ii romdneEti. a

constituit-o demersul de modificare gi adaptare a legisla{iei in vederea unei concordan{e


cu
reglementdrile internalionale in domeniul drepturilor omului. Chestionarul transmis de UE.
privind problema vizelor, a relevat faptul cd RomAnia a lbcut paqi imporlan{i spre o politicd
gtiinlifica in domeniul migraliei. r02
Dorin{a Romdniei de a adera la Uniunea Europeand nu este recentd. in 1993. Romdnia
semneazd Acordul European. care instiluie o asociere intre Romdnia, pe de o parte, qi

Comunitdlile Europene qi Statele Mentbre ale acestora. pe de altd parte. Acesta intrd in
vigoare in 1995, an in care Romdnia depune cererea de aderare la Uniunea Europeani.

in anul 1997. Comisia

Europeand adopta Agenda 2000, care include Opinia asupra

cererii de aderare a Romdniei la Uniunea Europeand. Concluzia Comisiei era in mare parte
defaborabild Romdniei. Aceasta nu putea face fa{6 aderarii gi obligatiilor economice pe
termen mediu' Guvernul Romdniei a rispuns Comisiei prin lansarea Programului nalionul tle

adopture u uctlui^s-ului comunitar, prin care anun{a intenfiile de a crea o economie de piald
func{ionald. de a implementa un control strict la frontiere. un cadru macroeconomic stabil. de

a urmdri consolidarea cadrului legislative, repectarea proprietdlii. Realizarile RomAniei in


perioada imediat urmdtoare au dezamdgit Uniunea Europeand. Ca urmarea, statul roman nu sa gasit

in grupul "Jf,rilor de la Luxembourg" din

in

1997.103

1998. Comisia Europeand publica primul Raport de

fard privind procesul de

aderare a Romdniei la Uniunea Europeand.l0a

in

1999. ConsiliulEuropean de la Helsinki a recomandat inceperea negocierilor de

aderare cu Romdnia, dar ofl'rcial au inceput in 2000.

in trecut" oficialii Uniunii au avut de solufionat problemele integrarii

propriu-zise.

Spania. Portugalia. de exemplu, au avut de negociat modalitalile practice in care


{arile lor se
puteau adapta la exigenlele comunitare. La rdndul ei Comunitatea Europeand a orecizat

"'tVasile Dragoi. Corneliu Alexandru, Migraliu;i uzilul in contextul uderdrii Romaniei la LJniunea Eur1peanii,
Editura Ministerului de Interne, Bucuregti. 2002, p.43
r0r
Maria Costea. Simion Costea. Inlegrarea Romdniei in Llniunea Europeunii. provociiri perspective. Editura
Ei
f nstitutul Eulopean. 2007. pp. 47 -48
"'. http: 'ec.europa.eu/romania/eu_romania/index ro.htmaccesatladatade I3.05.20 ll
61

con{inutul programelor de asistenta qi costurile acestora,

aEa

incdt intr-un termen convenit de

pa(i integrarea sd devind efectivi.r0s


in cazul concret al admiterii larilor din Europa Centrald qi de Est. inclusiv Romdnia.
negocierile sunt precedate de un exerciliu de examinare analiticd ("screening")
fbrmat din
doud etape:

- cea multilaterald (cu toate {arile candidate ) are un scop didactic. de f-amilarizare

candidafilor cu ansambul acqui-ului comunitar:

- cea bilaterald (cu fiecare stat candidat in parle) in care se trece in revistd. domeniu
cu domeniu. progresele realizate de lara respectivd in transpunerea normelor comunitare in
dreptul intern Ei aplicarea efectiva a regulilor ce guverneazd func{ionarea t]niunii Europene.

in

anul 2001, Guvernul Adrian Ndstase

a infiinfat

Delega{ia Na}ionala pentru

negocierea Aderdrii Romdniei la UE, in fiunte cu ministrul negociator-qef Vasile pupcaq, qi


a
adoptat strategia de abordare globald a tuturor capitolelor de negociere.l06

Abia in anul 2002. Parlamentul European ia in considerare data de I ianuarie 2007 dat[ {inta pentru aderarea Romdniei la Uniunea Europeand. Pe 17 decembrie 2004. la
Consiliul European de la Bruxelles. Romdnia primeqte conflrmarea politica a incheierii
negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.l0T l-ratatul de Aderare a fost semnat la
Luxembourg in 25 aprilie 2005. dupd aprobarea Parlamentului European, pe l3 aprilie. Aceste
demersuri s-au finalizat in anul 2007. cdnd Romdnia a aderat la Uniunea Europeand. Romania
a

primit niqte beneficii de aderare la uniunea Europeand, qi anume:


- un climat politic qi economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabild:
- predictibilitate qi stabilitate crescute are mediurui economic;

- creEterea competitivitalii

pe piala internd, ceea ce va conduce la motivarea

gi

stimularea agenlilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatrii


$i a eficienlei prin
dezvoltarea de noi produse qi servicii, introducerea tehnologiilor moderne qi {inrinuarea
costuri lor de produclic:

- dezvoltarea come4ului" un stimul

important pentru economia na{ionala gi pia{a

fb4ei de munc5;

l"s http://www.ccj.ro/display/aspecte-concrete-privind-aderarea-romaniei-la-uniunea-europeana
de 19.04.201

accesat

la

data

'"" COSI-EA. Maria, COSTEA. Simion, Integrareu Rontdniei in LJniunea Europeanii. provtcari
Editura Institutul European. 2007. p. 25.s
"' http:"www.schengen.mira.gov.ro/index l4.htm accesat la data de 12.05.201 |

;i

perspective.

- accesul sporit la pie{ele de capital qi investilii europene, la noile echipamente

gi

sisteme informa{ionale;

- intarirea securitalii na{ionale prin integrarea in mecanismele pESC;

dobdndirea de catre cetaJenii romdni

a drepturilor din

acordarea "cetd{eniei

europene",

perspective de perf-ec{ionare prof-esionald qi acces pe pia{a europeand a muncii


pentru cetd{enii romdni.
Pe data de 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. RomAnia a
primit conf-irmarea politica a incheierii negocierilor de aderare la L;niunea Europeand. in

perioada

2l

consolidate
romdnd.

aprilie 2005, au fbst finalizate, distribuite qi aprobate textele


ale Tratatului de aderare in limbile oficiale ale Uniunii Europene qi in limba
l'ebruarie-4

l08

Dupd anul 2007. Romdnia a intrat intr-o noud etapd gi anume pregdtirea gi adoptarea
mdsurilor necesare elimin[rii controalelor la fiontierele inteme in vederea aderdrii la spa(iul
Schengen.

Politicile europene in domeniul migraliei s-au schimbat incepdnd cu anul 1999.


Declinul demografic asociat cu declinul de calif'rcdri la nivel european a determinat o
scddere a populatiei apte de muncd in Europa. Apare astfel necesitatea gasirii unor
solu{ii
pentru

a elimina

efectele negative ale declinului demografic.

in

acest context are loc

deschiderea Uniunii Europene cdtre lucrdtorii migranli din terle


{dri. Astfel, imigra{ia legal6
este privita in prezent ca o modalitate de a contrabalansa scdderea popula{iei
apte de munci in
Europa.l('e

Tratatul de aderare a Romdniei la Uniunea Europeand a fost elaborat pe baza aceloragi


principii qi dupa aceagi metodd de lucru ulllizatd la redactarea Tratatului de aderare a statelor
din 2004.
Tratatul de aderare a RomAniei cuprindell0

o
o

par{ile generale. adica Tratatul propriu-zis. Actul de aderare gi Protocolul de Atlerare:


anexele- adicd mdsurile convenite in cadrul negocierilor (mdsuri permanente gi mdsuri

temporare):

"'t Maria Costea, Simion Costea. Inlegrttrea Romdniei in Llniunea Europeand. prtnociiri si perspeclive" Editura
Institutul European, 2007. p.257
wrvw.ierro'documente/spos20oS ro/Studiul 4 -_Migratie RO.pdfaccesatladatade03.05.20ll
''1",, l:,0'
Mana ( ostea. Simion Costea. op.cit. p l5g
63

declaratiile

Tratatul prevede ca Romdnia va prelua intreaga legislafie a Uniuniunii


Europene. dar o
aplica dupd perioade de tranzitie de c61iva ani, pentru a se pregdti.
Clauza de salvgardare a fost durd pentru Romdnia, consideratd slab pregdtitd,
mai
af'ectatd de coruplie decdt Bulgaria, de subordonarea politicd a .lustifiei
Ei

de concurenJa

neloiald cauzald, de intervenfii preferen{iale clientelare ale guvernului pe pia{a.

in primii anii de dupd caderea

comunismului, RomAnia era cunoscutd ca {ara de


origine a solicitanlilor de azil, insd, in momentul de fa{a este considerat[ o
lard de transit care,
in termen scuft va deveni o lard de destina{ie. Acest lucru se va intdmpla din cauza
cf, cei mai
mulli solicitan{i ai statutului de refugiat depun cererile in Romdnia.
Politicile privind migratia in {arile LJniunii Europene sunt bine puse la punct, sustinute
printr-un cadru legal-institu{ional naJional qi european. in Romdnia mdsurile
care se iau at6t in
privin{a legislaliei cdt gi a cadrului institu}ional au mai degrabi un caracter
reactiv, legat de
scopul de a asigura adaptarea la cerin{ele europene. decdt de a proiecta qi
urrna o politica
migra{ionistd na{ionald cu obiective clare. Pe masurd ce va finaliza constituirea cadrului
legalinstitulional confbrm cerin{elor UE, RomAnia va gAndi propria sa politicd migralionistd,
bineinleles compatibild cu cele existente la nivel european.
Problema imigra{iei in Romdnia nu va mai

fi

pentru mult timp o problemd colaterald.

Romdnia va trebui sa pund la punct un sistem complex de gestionare a imigra{iei,


asigurdnd.

pa(ial sau integral din fonduri proprii, mijloace de cazare qi de subzistenJd. servicii
integrare sociala qi economicd etc. Numai efortul financiar pe care

il

4e

presupune gdzduirea

interimardarefugia{ilorsauasolicitanlilorde azilpdnd,Iafinalizareacereriidepuse-carenu
reprezintd decdt o mica parle din totalul cheltuielilor ocazionate de gestionarea
acestui proces
- poate atinge valori insemnate. Astfel de situalii trebuie pregatite din timp,

intrucdt. spre

deosebire de cazul emigra{iei, unde pierderileicdstigurile se mdsoard

in termeni de costuri

comparative (care ar fi cAstigul/pierderea {arii in urma plecdrii deflnitive/temporare. cdt pierde

statul ca investi{ie nerecuperata in capital uman etc.), imigra{ia presupune inclusiv costuri
flnanciare intediate, concrete, care nu suportd amdnare..
insd. statele membre ale Uniunii Europene se confruntd cu situa{ii fbarte diferite in
ceea ce priveEte migra{ia: istoric al migra}iei dif-erit, nivel diferit al dependen{ei
economice
fald de imigralie qi. nu in ultimul rdnd. o preocupare dif.eritd fa{6 de tendinfele manifbstate
de
migratie in ultima perioadd. De aceea, dezideratul unei politici comune privind migra{ia
rdmdne un obiectiv ambitios.

64

Dacd avem in vedere popula{ia care se adaugd la fiecare


val de extindere a UE gi
decalajul de venit al noilor venili fatd de statele membre, atunci
se observd cd :lll
- f'tecare nou val incude state cu un nivel tot mai redus al plB-ului.
Extinderea spre sud
a insemnat integrarea unor state (Grecia. Spania qi Portugalia) cu o medie plBilocuitor

echivalentd cu 213 din nivelul inregistrat cle UE-9. Extinderea spre est < +12
> va insemna
acceptarea unor {dri cu un venit mediu de cca 3g% din media LJE_ I
5:

- sporul de populalie

este relativ insemnat. Dacd la extinderea spre sud a insemnat un

plus de 22%o din populaJia UE-9 (1980). extinderea spre est va insemna
28%o dinpopula{ia
UE-15 (1998)' La fiecare val existi un stat care de{ine pozilia dominantd sub aspectul
popula{iei

Spania

in primul val cu

14o/o din popula}ia

UE-g, polonia cu cca l0o/o din

popula{ia UE-15.
Este foarte probabil, insd. ca declinul demografic din Uniunea Europeand,
ale cdrui
consecin{e se vor agrava in viitor. sd modifice atitudinea cu privire
la migralia din statele
membre' Legatura dintre schimbdrile demografice gi politicile privind
migralia va reprezenra
o problematicd importantd in viitorul apropiat.
Globalizarea 9i interna[ionalizarea pie{elor determind noi compoftamente migratorii,
o

fluiditate sporitd

deplasdrilor teritoriale, f'enomenele migratorii temporare avdnd o


semnifica{ie apafte. Schimburile de popula{ie intere
{ari, joacd un rol tot mai important. deflnit
in principal pe doua paliere : al transferurilor interculturale dintre state qi al impactului politic
al fluxurilor migratorii atdt asupra statelor de origine c6t mai ales asupra celor primitoare.
in
fiipt. treptat" f-enomenul migraliei. dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual
a devenit
unul principal. intensiflcAndu-se eforturile pentru eviden{ierea difbritelor sale aspecte
in mod
I l2
sistematic r;i sistemic.

in prezent. in

Uniunea Europeand se acordd

importanld deosebitd eficientizdrii

utilizarii resurselor umane. De aceea, politica Uniunii Europene se concentreazd..in special.


asupra pie{ei muncii qi integrdrii sociale a imigranJilor care locuiesc legal

Din 1989 p6na in


migrat(definitiv sau

in

prezent peste doud milioane

aqa-numita migra{ie circulard)

in Statele Membre.

qi jumdtate de romdni au

in

diverse state occidentale.

Semnifrcativ este cd 75o/o din acegtia au vdrste intre 20-49 de ani. deci reprezinta
fb(a de
muncd activd.

lrr

http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisll-ro/Pais2-studiu

5 ro.pdf accesat la data de 20.04.201|


'rrl'uminila Constantin'Valentina Vasile, Fenomenttl migralionist din perspectivo aclerdrii R.maniei lu Uniunea
Europeand, lnstitutul European din Romdnia, Bucuregti. 2004, p. 9g
65

Migralia ilegala a devenit o afbcere profitabila pentru exponen{ii lumii interlope


internafionale, care dincolo de cAgtigurile materiale imediate urmdresc
ai crearea unor re{ele
de executanli ai infiac{iunilor tradi{ionale ce aparfin acestei lumi (traficul
de stupefiante,

prostitutia, contrabanda, furlurileinternalionale. spdlarea banilor murdari. jafuri.


talharii.
omoruri la comandd etc.) qi ex-ploatarea in propriul interes a acestui fenomen.

3.3.

Perspective pentru viitor privind migra(ia

La un orizont mai indepdrtat, Romdnia se poate transforma intr-o


lara de imigralie, dar
avAnd un contingent important de populalie autohtond aflata la muncd in strdindtate.
Ea va reprezenta o sursd a alimentare a emigraJiei est-vest qi un beneflciar
al emigra{iei sudnord qi est. Deparle de a ne bucura de acest statut. va trebui sd atenudm. pe c6t posibil
ef'ectele
nefavorabile in planul pielei muncii naJionale destructurare a ofertei de fo(a de muncd qi
necorelare cu cererea pielei nationale. in medie un nivel mai scdzut de educa{ie qi pregatire
prof-esionala a

fb(ei

de muncd prezente pe pia{a muncii comparativ cu structura absolventilor

din sistemul de educafie iniliala. Ei, complementar un poten{ial creativ mai redus, precarizare
a ocupdrii. cregterea insecuritdlii locului de muncd, perfbrmanle productive relativ mai
modeste.

Dupd ce RomAnia a devenit membru UE. incepAnd cu

Ianuarie 2007. autoritatile

na{ionale au intensificat efbrturile lor pentru procesul de integrare pe termen lung. pozilia
de
nou stat membru solicita un proces gradual de aliniere la standardele Comunit6tii in
domeniul

securit[1ii trecerii granilei. politica vizei. colaborarea cu polilia, Sistemul lnfbrrna{ional


Schengen. protejarea datelor personale - Romdnia avAnd in vedere aderarea la spaliul

in 2011. Perioada de evaluare, in care ne aflim in momentul de fa{d, qi decizia


flnala de a stopa controlul de la granild sunt condi{ionate de capacitatea Romdniei de a
Schengen pdnd

indeplini cerin{ele Schengen intr-o perioadi limitatd de timp.


in viitorul apropiat, Romdnia va deveni o destinalie atractivd pentru
imigran{i. in special pentru cei care vin din prile lumii a treia. in plus. migrarea fb4ei de
Se prognozeazd, cd

muncd prof-esioniste din RomAnia va

fb(a antreprenorii locali sd caute fo(a de muncd in

oricare din J[rile lumii a treia pentru a fi capabili sa iqi dezvolte afbcerile.

in

aceste conclilii, Comisia Na{ionala Romdna pentru Prognozd estimeazd cd

in scurt

timp, p6na in anul 2013 vom avea 200.000 - 300.000 de strdini care vor activa pe pia{a de
muncd din Romdnia' in momentul de fa{d. domeniile economice care au cea mai mare
nevoie
66

de for{a de munc6 sunt urmdtoarele: construc{ii qi agriculturd. Romdnia


se aqteaptd cd domenii

precum industria turismului Ei serviciile medicale vor necesita


de asemenea angaja{i qi acest
lucru va determina sosirea lor din strdindtate intr-un numdr mai mare decAt
in trecut. E,ste
adevbrat cd actele cerute de lege unui angajator care doreqte sd angajeze
un strdin sunt mai

dificil

de oblinut decdt in cazul cuiva care vrea sd angajeze un cetd{ean romdn.

Regiunile din RomAnia prefbrate de imigran{i sunt cele cu cel mai inalt nivel de
dezvoltare economicd. Majoritatea lor trdiesc in: Bucureqti (17,132 persoane), f imiq (3.403
persoane). Cluj (3'332 persoane). Iaqi (3,158 persoane). Totugi, cei cu
reziden{dpermanentdin

Romdnia preferi de asemenea Ilfbv (282 persoane). in apropiere de Bucureqti gi


Constan{a, in
Sud - Est. ldngd coasta Mdrii Negre (262 persoane).

Preocupdrile actuale ale statelor membre


gestionarea eficientd a migra{iei

migra{iei lucrdtorilor

UE se indreapta cu

deosebire cdtre

fo(ei de muncd. Probleme suplimentare apar atunci c6nd

se asociazd qi migra{ia (temporard) a familiilor acestora. fbnomen

intdlnit cu deosebire in cazul unor perioade mai indelungate de muncd in strdinatate (prin
contracte iniliale pe termen lung sau prin contracte reinnoite).113
Pozilia geografica a Romdniei constituie unul din motivele de bazd, pentru care
RomAnia se va transfbrma. in viitorul apropiat. din
{ard de tranzit in {ard de destina{ie pentru
migranfii economici din Estul continentului qi Sudul Asiatic.l

ra

Primirea cetd{eniei europene a insemnat o qansd de a pdrasi


lara pentru mulfi cet[feni
ronlAni. fdrile alese de romdni sunt {dri membre ale Uniunii Europene Italia qi Spania

fiind qi primele ldri care au deschis piala de muncd pentru cetdlenii romdni.
in anii urmdtori un numdr considerabil de romdni va continua

si emigreze. De

asemenea. trebuie men{ionat ca principalele


fari-}inte ale imigranfilor romdni vor rdmdne ne-

schimbate. Pe de alta parte" creEterea economicd

a Romdniei gi recesiunea in unele tdri

prefbrate de romdni ar putea estompa procesul.

Creqterea f-luxurilor de fo4a de muncd spre spafiul tJE. reorienteaza direcliile


preponderente de migra{ie. Tarile de destina{ie vizate in principal sunt cele din vestul qi
sudul

LJE

- Spania. Portugalia, Fran{a, Italia qi Grecia. Germania rdmAne, prin tradilie. o destina{ie

prefbrata de lucrdtorii romdni.


orienteazd spre zonele

in

insi fluxurile au o tendinld relativ

care prezenla

lor este

acceptatd

sta{ionara. Migrantii se

mai u$or pe pia{a qi

unde

experientele anterioare s-au dovedit de succes pentru ei sau cunoscuti.

"

"t

http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisll ro/Pais2_studiu 5_ro.pdf accesat la


data de 20.03.201I
http://www.amosnews.ro/2005/Migratia Romanilor prin Romania f-enomen in posibila

accesat la data de 10.04.20 I

ascensiune-g6549

6l

Este preferatd migralia temporard pentru muncd comparativ


cu cea permanentd. Durata

migrafiei tinde sd creascd, insd variazd de la cdteva Iuni la c61iva


ani.
Sporeqte op{iunea pentru migra}ia reglementata

in locul celei necontrolate deoarece

asigura o mai mare securitate a cdqtigurilor, un nivel ceva mai


ridicat al acestora gi (in tot mai
mare mdsurd) un anume grad de protec{ie sociala.
Reintoarcerea acestora pe piata nalionali a muncii are efecte benefice -contribuie
la

creqterea performan{elor economice, stimuleazd absorblia progresului tehnologic,


promoveazd rela{ii de muncd moderne. de competilie. contribuie
la 4ezvoltarea unei culturi a
muncii compatibile cu cea vest-europeand.

in ceea ce priveqte migra{ia definitiva. prognoza pentru Europa de Est iese din tiparul
comportamental ?nregistrat in ultimul sfert de veac. Din zond de emigra{ie
specificd perioadei
1975

2000 se estimeazd a ti regiune de imigra{ie de intensitate relativ redusd


- circa 400.000
persoane incepdnd cu 2005 2010. Aceste previziuni au in
vedere politica de extindere a UE
qi reglementdrile privind migra{ia qi circula{ia persoanelor in spa{iul
extins al UE. Statele din
Europa de Est care vor deveni membre ale UE, se vor transforma in zone
atractive pentru

popula{ia din Asia qi Africa.rr5

in RomAnia mdsurile care

se iau atdt

in privin{a legisla}iei cAt qi a cadrului institu{ional

au mai degraba un caracter reactiv. legat de scopul de a asigura adaptarea la cerinlele


europene. decdt de a proiecta gi urma o politicd migralionistd nalionald cu obiective
clare. pe
mdsurd ce va finaliza constituirea cadrului legal institulional conform cerin{elor
UE. Romdnia

va gdndi propria sa politica migralionista. bineinleles compatibila cu cele existente


la nivel
european.

Rolul autoritalilor romdne este legat. in esen{d, de contribuilia la crearea qi su{inerea


unei imagini corecte, obiective asupra intregii diaspora romdneqti, care poate avea un
aport
valoros la imboga{irea patrimoniului gtiin{ific qi cultural al
menlinerea legaturilor diasporei cu tara

in

perioada 2010-211.

in

ldrilor

gazdd,,

precum Ei la

mamd.

RomAnia,

a fost implementat un nou proiect "servicii

integrate de asistenla 9i pregatire pentru persoanele cu o formd de protecfie in


Romdnia,,.
Obiectivul principal al proiectului il reprezintd facilitarea integrdrii sociale a persoanelor
cu o
formi de protec{ie in Romdnia. confbrm Programului annual 2009, Linia de buget: Fondul
European pentru Refugiafi, numdr de referinfa: ERF/09.01. Acliunea 3 "Asisten{a gi
sprijin

rr5

http://www.ier'ro/documente/studiideimpactPaisll ro/Pais2 studiu ro.pdf accesat


la data de 20.03.20 I I
-5
68

pentru integrarea persoanelor cdrora

li

s-a acordat o fbrmd de protec{ie in Romania conform

Articolului 6 din Decizia nr. 57312007/EC',.


Printre obiectivele specifice ale proiecturui menlionam:

l6

- Creqterea nivelului de infbrmare a institu{iilor abilitate referitor la principalele


obstacole intdlnite in ceea ce privegte accesul pe pia{a muncii. accesul la locuin{e,
recunoaqterea diplomelor Ei a calificdrilor beneficiarilor unei fbrme de protec{ie.

- imbunatd{irea

accesului pe pia{a

fb(ei de muncd a persoanelor cu o forma de

protecfie prin oferirea de consiliere social juridica qi participarea accstora la cursuri


Ei
de
califi care prolbsionald.

- imbunitdlirea accesului la o locuin{d a persoanelor cu o fbrmd de protec{ie de pe


razateriroriald a trei centre de cazare gi procedure prin of-erirea de consiliere social gi-iuridicd
qi subven{ionarea

totalilpa(iala

chiriei pentru locuin!d.

Construc{ia Europei de mdine nu se poate realiza ldra a obline un consens in ceea ce


priveEte migrafia interna{ionald. ldrd a elabora o politica migratorie comund.
Cunoagterea

fluxurilor migratorii efective. a atributelor Ei dinamicii acestora. permite definirea gi

a.iustarea echilibrelor

in mediul economic Ei social. Migra{ia nu (mai) poate fi apreciatd ca un


f-enomen instantaneu. imprevizibil, circula{ia persoanelor avAnd determindri multiple. istorice,
comportamentale. economico-sociale etc.

Noua economie. tehnologia infbrma{ionata qi de comunicare. mijloacele moderne pi

tot mai rapide de transport, libera circulalie

a persoanelor pe

regiuniiteritorii intinse (teritoriul

{arilor nlembre LJE), fac ca no{iunea de ,.spa{iu" sd nu mai aibd o relevan{d atdt de mare in
prezent. Emigralia nu mai este importantd prin libertatea de a trdi gi munci intr-un alt loc,
ci
reprezintd doar o variantd/op{iune de schimbare temporara/permanentd a reqedinlei. Mai mult
munca in strainatate poate sd presupund sau nu deplasarea persoanei la locul de muncd.

Degi definilia f-enomenului de migrafie s-a modificat in timp. iar condi{iile

in

care

indivizii pdrdsesc tara sunt dif-erite de cele existente acu c61iva zeci de ani. miqcarea continud
a populaliei. dintr-o lard in alta, va reprezenta mereu o problemd dacf, mdsruile adoptate nu
sunt cele corecte.

De exemplu. Romdnia nu poate aplica aceleaqi misuri luate de Marea Britanie in domeniul

migraliei. cele doud ldri reprezentdnd lard de provenientd iar cealaltd


lara destina{ie

emicrantilor.

'rt'http://www'resurseumane-aur.ro/web/Proiecte/Proiecte-finantate-?laccesatladatade

10.05.2011

o:,

Mdsurile britanice sunt cu precddere de tip restrictiv, adresate strdinilor


care vor sa
lucerze pe teritoriu britanic: sunt impuse condilii care trebuiesc respectate
intru totul. pentru

fi

imigrant legal

in UK: trebuie ca imigrantul sd poata

locuin{a- dovadd de adresd poate

dovedi faptul cd locuie;te intr-o

fi reprezentatd de o factura la utilitaflle gospodareqti.

care

vine pe numele persoanei in cauz6.Pe baza acestei dovezi. pofi dob6ndi, sau nu un
card
bancar, apoi un insurance number, si apoi toate fbrmele de inregistare legald
a munitorilor
strlini.

in Romdnia. numdrul strainilor

care doresc sa lucreze nu este atal de mare incdt sd fie

necesare mdsuri restrictive. astfel cd. daca un cetd{ean UE, vrea sa liucreze
dn Romania. nu

are nevoie decdt de contract de muncf,/Dacd este provenient dintr-o


{ard din afara UE. are
nevoie dc viz[ valabild de intrare/ gedere/ de lucru gi contract de muncd.
Ceea ce ar putea prelua Romdnia din parlea de legisla{ie a

Marii Britanii, ar fi

suslinerea

refugiafilor

9i a solicitanfilor de azil: legile romdneqti prevdd un suport flnanciar

persoanelor

in

al

aceastd situa{ie insd este destul de vagd exprimarea, pe gand legea britanica

spune exact ce ajutor vor primi refugia{ii qi solicitanfii de azil, din partea statului.

O misurd luatd de RomAnia. in ultimii ani este propunerea preqedintelui Bdsescu de a acorda

tuturor rom{nilor care revin

in

tard

o anumitd

sumf, de bani, idee preluatd poate de la

pregedintele Franlei, care a acordat bani rromilor pentru a se intoarce


metodd nu doar cd nu este eficientd. dar este chiar inutil6. avdnd
acordatd o singura
care

il

dati. nu stimuleazd pe cineva

sa iqi abandoneze

in

RomAnia.Aceastd

in vedere cd o sumi fixd


locul d emuncd gi traiul pe

duce in strdindtate pentru a reveni in Jard si a nu gasi de muncd.

in

locul acelei sume de bani. s-ar putea propune un program de reorientare

profesionald gi integrare pc piala muncii. mai ales a persoanelor care se apropie de varstd
pensionarii sau nu au o pregdtire prof-esionald specializatl.
Dacd romdnii din diaspora ar qti cd. venind

in

Romdnia. ar gdsi relativ upor de muncd.

probabil ar fi mai interesa{i sd se intoarcd acasa, iar cei care sunt incd aici. ar putea fi
convinqi
sd nu ntai plece in af-ard.

Mdsuri teoretice se pot propune, incd, schimbarile din societatea din ultimii ani. a
ardtat cd o idee care funclioneazd, astizi. maine poate fi ineficientd sau de.ia prea "veche". in
func{ie de experienla dobdnditd de conducatorii unui stat, misurile qi legile care se vor aplica
vor ll in funclie de mediul in care se dezvoltd societatea. cultura, credinlele gi obiceiurile
populatiei.

CON(:LUZII
Fenomenul migra{iei a existat dintotdeauna in qi dinspre insulele Britanice.
insd, pdnd
in anul 1950 nu a avut un impact atdt de mare. incepdnd cu anii '50 fenomenul migra{ionist
,
a
luat o altd intorsdturd. Astizi. tot mai mul{i cetdteni hotarf,sc sd se stabileasca in Marea
Britanie.

Dupa 1989' migra{ia a crescut

in special in Germania Ei Marea Britanie. politicile


privind recrutarea fbr'{ei de muncd din strdinatate fbvorizAnd solu{ia lucrdtorilor
straini
temporari. Marea Britanie a adoptat mdsuri pentru facilitarea intrdrii persoanelor
inalt
calificate, in special specialiqti IT'. pentru a f-ace fala competiliei globale pentru
astf-el de
lucrdtori.

in Romdnia' legisla{ia privind politicile migra{iei


aceaqi perioadd, Romdnia

a luat in calcul

integrarea

s-a schimbat dupd anul 1990. Tot in

in Uniunea Europeand qi membrii

guvernului au dnceput primele acliuni in acest scop. Astfel, in anul 1993


Romania semneazd
Acordul European, care intrd in vigoare in 1995. an in care Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeand.
Pdna

in momentul aderdrii. Romdnia a intAmpinat diverse dificultali, dar la

2007 - Uniunea Europeand a considerat cd

I ianuarie

indeplinim condiliile necesare aderdrii.

La inceputurile formdrii Comunitd{ii Europene, instituirea unei granile comune a dus


la acceptarea faptului cd e nevoie de o serie de reguli pornind de la controlul de granila pAnd
la cererile de vizd,. in continuare se pare cd cea mai importanta componentd a politicii
comune
de migrare este cea a drepturilor migrantilor, de aceea obtinerea cetdleniei dupd
un numdr

minim de ani ar putea fi o garanfie suficientd pentru ca mulli dintre acegtia sd se stabileascd cu
succes intr-o societate.
Uniunea Europeand se confruntd cu o problema in ceea ce priveEte migrafia. ca urmare
a dezvoltdrii relelelor de traf-ic inten-rafional qi a persoanelor angajate ilegal.

Prin'l'ratatul de la Amsterdam, Uniunea Europeand a luat mdsuri in privinla migra{iei.


Astfel. in urma tratatului se eliminau obstacolele din calea liberii circulalii a bunurilor gi
serviciilor. Tratatul include un articol nou. consacrat principiului general al nediscriminarii.
Uniunea poate combate orice fbrma de discriminare, indif'erent cd este pe bazd de sex.
rasd.
origine etnic6. religie, dizabilitali, vdrstd sau orientare sexuald.
IT

Tratatul prevede

clauzd,

de suspendare care poate

fi folosita

impotriva unui Stat

Membru care incalc5, in mod repetat. principiile care stau labazaUniunii Europene.
Acestui
stat i se poate retrage dreptul de vot in Consiliul UE, trebuind sd iqi respecte
in continuare
obligaliile care decurg din statutul de Stat Membru

farile membre ale Uniuniunii Europene au legi care trateaza in mod diferit f'enomenul
migraliei' Astfel. Spania qi Fran{a au semnat un acord bilateral de cooperare care cuprindc
mdsuri comune de repatriere a imigran{ilor ilegali. Guvernul britanic ia mdsuri mai severe
impotriva striinilor de pe teritoriul sdu. Chiar cei care primesc azil politic nu mai au dreptul sd
rdmdnd deflnitiv

in Anglia" situalia lor flind revizuitd periodic, in timp ce noi reglementdri

restrictive sunt introduse in privinla permiselor de muncd temporara.

Romdnia adoptd

o politicd activi gi f'lexibila in

domeniul imigraliei controlate.

adaptata la condiliile nalionale. regionale gi internationale. inclusiv prin atenta monitorizare


a

admisiei 9i qederii strdinilor.


Strategia nalionald a Rom6niei privind migratia exprimd principiile generale qi liniile

directoare pentru stabilirea politicii statului rom6n

in

ceea ce priveEte admisia. qederea.

pdrisirea teritoriului de cdtre striini, imigra{ia fbrfei de muncd, acordarea formelor


protec{ie precum qi combaterea imigraliei ilegale.

in luna decembrie 2009 a fbst adoptat

de

documentul de ret-erinfd privind migra{ia:

programul de la Stockholm. Acesta va sta labaza cooperdrii europene in domeniile justiliei

qi

afacerilor interne. avdnd migrafia ca o prioritate.

Dreptul la liberd circula{ie este garantat de Constitulia RomAniei. fiecare cetd{ean


romAn avAnd dreptul de a emigra gi de a reveni in
!ara. Libertatea de circula{ie a cetd{enilor nu
este absolutd.

ci trebuie circumscrisd unor limite, care sunt determinate de necesitatea apdrdrii

securitalii na{ionale, asigurarea ordinii publice Ei prevenirea unor posibile consecin{e negative
ale exercitarii cu rea-credin{f, a acestei liberta{i. Aceasta, deoarece limitArile dreptului de

libera circula{ie sunt prevdzute de lege qi constituie mdsuri necesare. intr-o societate
democraticS. pentru securitatea na{ionald. siguranfa public6, men{inerea ordinii publice.
prevenirea faptelor penale, protec{ia sandtdlii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor gi

libertatilor altora.

in viitor Romdnia sd devind o destinatie atractivd pentru imigranfi. in


special pentru cei care vin din {arile lumii a treia. in plus, va creqte numdrul romanilor care
Se aqteapd ca

vor pleca la muncd in altd tard.


Romdnia v/azutd, ca qi {ard de destinaJie a aqa zigilor ,"imigranJi din lumea a treia "este

pu{in lb(atd' avdnd in vedere situalia economicd a


{arii noastre. Este adevdrat cd, fbrfa de
72

munca autohtona fiind aproape in totalitate pelcatd in


alte {6ri, si in Romdnia trebuia sd mai
munceascd cineva qi astf'el sunt adugi muncitori din
afara UE, cum ar fi chinezi, africani. etc
care sa f-acd ceea ce ar trebui sd realizeze rom6nii. Problema
{drii noastre este urmatoarea:calificarea forJei de muncd ce pdrdseqte Romdnia este net superioard
celei care vine din afara
in Romania.

[Jn alt aspect al imigrafiei din Romdnia. este acela cf, reprezintd mai
mult un ,'stadiu
intermediar " al "strdzii de parcurs" a unui imigrant:
lara noastr[ este mai curdnd o {ard de
tranzil" :;i nu fard destina{ie finald a imigran{ilor.

in

Marea Britanie este total invers: nu se qtie care este numdrul britanicilor care
pdrisesc tara pentru a munci qi locui in altd
{ard, dar cu siguran{d motivele acestora
de

emigrare nu ar

fi

aceleaqi cu ale romAnilor.

in

Londra. de exemplu, sunt atat de mul{i

imigran{i incdt, dacd nu s-ar vorbi limba oficiald englezd, aceastd ar


cdtre locuitorii oraqului.

in func{ie de aceste realitali

Ei de

fi fbarle pulin vorbitd

nevoile fiecdrei na{iuni, legile

aplicate' vor avea ca scop simplificarea vie{ii,

a rela{iilor

de

;i mdsurile care vor fl

inter-sociale

gi dezvoltarea

economicd na{ionald.

in Romdnia, numdrul strainilor

care doresc sa lucreze nu este atdt de mare incdt sd fie

necesarc mdsuri restrictive. astfbl cd, daca un cetilean UE. vrea sa liucreze
dn Romania. nu

are nevoie decAt de contract de muncd,/Dacd este provenient dintr-o


{ard din afara UE.
nevoie de viza valabila de intrare/ Eedere/ de lucru pi contract de muncd.

ce ar putea prelua Romdnia din partea de legislalie a Marii Britanii. ar fi


sus{inerea refugia}ilor gi a solicitan{ilor de azil: legile rom6negti prevad
un suport flnanciar al
Cleea

persoanelor in aceastd situalie insd este destul de vagd exprimarea, pe


gand legea britanicd
spune exact ce ajutor vor primi refugialii gi solicitan{ii de azil. din parlea
statului.

Din 2007 pdna in prezent, asistdm la un acces liber pe piala europeand a muncii. fapt
ce este favorizant atat pentru crearea unei pie{e europene a muncii, dar pentru
inregistrarea
Ei

unor derapaje severe in pielele locale.

Romdnia adoptd

o politicd activa gi f'lexibila in

domeniul imigra{iei controlate.

adaptatd la condiliile nalionale, regionale qi interna{ionale, inclusiv prin


atenta monitorizare a
admisiei qi gederii strdinilor.

Der;i definiJia fbnomenului de migra{ie s-a modif'rcat

in timp, iar condiliile in

care

indivizii pdrdsesc {ara sunt dif-erite de cele existente acu cdliva zeci de ani. mipcarea continud
a popula{iei. dintr-o {ard in alta, va reprezenta mereu o problemd dacd
mdsruile adorrtate nu
sunt cele corecte.
73

In Romdnia masurile care se iau atdt in privin{a legisla{iei cAt qi


a cadrului institulional
au mai degraba un caracter reactiv, legat de scopul de a asigu ra
ad,aptarea la cerin{ele
europene. decAt de a proiecta Ei urma o politicd migralionistd
na{ionala cu obiective clare. pe
mdsurd ce va finaliza constituirea cadrului legal institulional
conform cerin{elor UE" Romdnia

va gandi propria sa politicd migralionistd, binein{eles compatibila cu


cele existente la nivel
european.

74

Bibliografie

o
o

o
o
o
o

Daniela Andreescu, Aurel Teodorescu. Emigra{ia in scop cle


munc'd a romunilsr dupd
1990, F.ditura Yes SRL, Bucureqti, 2004

CIONSTANTIN. Daniela-Luminila. VASILE, Valentina, Ferutmenul migralioni,st


din
perspecliva aderiirii Romaniei la Uniunea Europeand. Institutul
European din
Romdnia. Bucuregti, 2004

CONSTANTINESCU Mihai, IORGOVAN Antonie


comenturii S'i explicu{ii, Editura All Beck" 2004

. Constitulia

Romaniei revizuitd

COSTEA. Maria, COSTEA. Simion. Integrarea Romdniei in Llniunea Europeanii.


Provociiri si per,spective, Editura Institutur liuropean, 2007

DIMINESCU,

Dana

Circulaliu romanilrtr tlupd

1989, E ditura

yES SRL.

paris

. 2004

DOBRE.D.. Romdni in exil, emigratrie si diu,sprtra. Editura Pro F{istoria, Bucureqti.


2000

DRAGOI. Vasile. ALEXANDRU. Corneliu. Migralia azilulin contextul arJerdrii


si
Romiiniei lu Uniunea Europeand, Edituru Ministerului de Interne. Bucureqti

DRAGU'f, Aurel. Migralia inlernulionuld prctblemele clezvoltdrii. Editura politicd.


si

,2002

Bucuregti,

l98l

FERARU. Petronela Daniela, Migralie si elezvoltare ; u,\pecte ,socioeconornice


si tentlinle, ed.
[,urnen. 2008

HOWLETT, M.. RAMESH. M, Sludiut Politicilor Publice; Cicluri


si ^sub,sisteme ule
7x t I i t i c i I o r, Editura Epigraf'. Chiq inau, 2004

IDU. Nicolae. ZAMFIRESCU, Iulia. Costuri beneficii ale aderdrii la (Jniunea


si
Europeund penlru liirile candidate din Europa Centralii
si tle Est. Editura Institutul
lruropean din Romdnia, Bucureqti, 2001

IONESCTJ - Romeo,

Politici Puhlice Europcne. Universitatea Dundrea de Jos. Galati.

2009

o
t

Ivan . Adrian, Liviu. stutele Llnire ale Europei,lnstitutul European, 2007


LAZAROITJ, Sebastian. Migralia c'irculutnrie u.fitrlei cle munt,d tJin Rom(iniu.
('on,secinle a:iupra inlegrdrii eLtropene,
Bucureqti, 2003

75

'

MUNGIII-PIPPIDI, Alina. IONITA, Sorin. Prlitici Publice.


Teorie si pructicd.
Polirom.2002

o Pinder. John, Llniunea Europeand;.fitarte scurtd introducere, Bic All, Bucurepti.


2005
r PRoFIRORIU' Marius, IORGA, Elena, Manual cte potitici puhlice,Ed Economicd.
Bucureqti, 2009

TIt{AN.

politici sociule. Editura OpINFO. Bucureqti, 2004


TOANCHINA. C'amelia. Migrulia inlernulionald potiticile sociule,
Editura Lumen"
si

Eusebiu. Analomia popululiei.Concepte cheie tn sociologie,


clemggrttlie,

Iasi.2006

o
o
'

SARCINSCHI' Alexandra, Migrusie sisecuritute. ed. Editura


Universitd{ii Na{iolale de
Aparare "Carol I", Bucure5ti, 200g
STOICA.

Virgil,

curs politici publice

$TEFANESCU. Tudor. Politicile Sociale ale (Jniunii Europene. Editura Institutul


European din Rom6nia. BucureE ti. 2002

Articole, documente, site-uri

Decizia Cu(ii Constitutionale nr. 631 din 24 noiembrie 2005 publicatd


in Monitorul
Ohcial nr. ll27 din l4 decembrie 2005
hltp:l lwww.publications.parliament.uk/

o
o http://www.armyacademy.ro
o http://www.altermedia.infb
. http://www.amosnews.ro
o hltp://www.cc.i.ro
o http://www.cdep.ro
o http:l/wwr,r.coe.int
o http://www.europa.eu
o http://w-ww.europeana.ro
o hrtp'llwww.gov.ro
. http://www.iccv.ro
. http.llwww.idee.ro
o http://www.ier.ro
o http://www.infolegal.ro
o www.legestart.ro
o http://www.legislation

76

o
o
o
o
o

o
c
o
o

http://www.mmuncii.ro
http:l lwww.politiadefiontiera.rol

http://www.resurseumane_aur.ro

http:llwww.scj.ro
http: wr,rw.schengen.mai.gov.ro
http://www.unap.ro
http:l lwww.unhcrcentraleurope.org

http:llwww.onuinfb.ro
http://ori.mai.gov.rcr

77